Evolu\ii macroeconomice ]n Rom`nia

La aproape cincisprezece ani de la debutul procesului de

tranzi\ie, nu putem s[ nu remarc[m validitatea celor afirmate de Joseph
Stiglitz ]n leg[tur[ cu e=ecul reformelor. El sus\inea c[ e=ecul reformelor
“nu se datoreaz[ numai deficitarei implement[ri a unor politici
s[n[toase…e=ecurile au o explica\ie mai profund[ ]n proasta ]n\elegere
a fundamentelor unei economii de pia\[ ca =I a bazelor unui proces de
reform[ institu\ional[“1.

Capitolul 1. Dinamica macroeconomic[ ]n perioada tranzi\iei

Transformarea economiei de comand[ ]ntr-un sistem bazat pe

pia\[ a constituit cel mai fierbinte subiect de discu\ie al timpului ]ntre
economi=ti , politologi =i sociologi.

1.1. Impactul fragilit[\ii institu\ionale =i a tensiunii structurale

Una din dimensiunile procesului de transformare ce eviden\iaz[

complexitatea tranzi\iei, a restructur[rii economiilor post-comand[, o
reprezint[ tensiunea indus[ de perpetuarea unei proaste aloc[ri a
resurselor. }n condi\iile migra\iilor rapide =i masive ale pre\urilor
(impuse de liberalizare =i de deschiderea economiei) aflate ]n c[utarea
nivelului de echilibru, reorientarea resurselor din zonele cu
productivitate sc[zut[ c[tre cele cu o productivitate mai ridicat[
genereaz[ tensiune ]n sistem. Aceast[ tensiune explic[ circumspec\ia
fa\[ de schimbare =i motivul apari\iei unor coali\ii care se opun
restructur[rii ]n profunzime.
Fragilitatea institu\ional[ reprezint[ o alt[ dimensiune a procesului
de transformare. Lipsa pie\elor organizate, a institu\iilor datorit[ faptului
c[ a ]mpiedicat realocarea lin[ a resurselor, a avut un efect negativ

1
Stiglitz, J. (1999), Whither Reform Ten Years of Transition, Conferin\a anual[ a B[ncii
Mondiale, Washington DC, 28 – 30 aprilie.

1
asupra performan\elor at`t la nivel microeconomic, c`t =i
macroeconomic.
Tensiunile generate de alocarea ineficient[ a resurselor, al[turi de
fragilitatea institu\ional[, ajut[ la explicarea multora din ]nt`rzierile =i
incoeren\ele procesului de tranzi\ie ]n Rom`nia.
}n Rom`nia fragilitatea institu\iilor a afectat formularea =i
implementarea politicilor publice. Analiz`nd evolu\iile economice din
ultimii cincisprezece ani reiese c[ politicile de tip stop and go,
dezechilibrele macroeconomice, infla\ia cronic[ =i falimentele bancare
sunt rezultatul restructur[rii ineficiente =i al institu\iilor fragile.
Stabilizarea macroeconomic[ ]n \[rile ]n tranzi\ie se desf[=oar[ pe
fondul unei ]ncord[ri intense, induse de magnitudinea restructur[rii
necesare ca urmare a modific[rii pre\urilor, ce iese la suprafa\[ mai
devreme sau mai t`rziu.

1.1. Tranzi\ia economic[ ]n Rom`nia – linii generale

Sistemul economic rom`nesc la debutul tranzi\iei, sf`r=itul anului

1989 putea fi caracterizat ca fiind autarhic =i hipercentralizat, ]n plin[
criz[, incapabil s[-=i restabileasc[ echilibrul, datorit[ propriei inflexibilit[\i
=i aloc[rii constant ineficient[ a resurselor interne
}n analizele comparative ale \[rilor ]n tranzi\ie, s-a acordat o
aten\ie insuficient[ condi\iilor ini\iale dominante la ]nceputul procesului
de transformare. }ntr-un raport FMI din 1997 se aprecia c[ “ Rom`nia a
ie=it din comunism cu o economie care suferea mai mult dec`t
majoritatea \[rilor comuniste din zon[”2. }n Rom`nia tranzi\ia la
economia de pia\[ s-a dovedit a fi un proces anevoios , m[cinat de
desincroniz[ri sectoriale =i acumul[ri de noi tensiuni pe fondul celor
cronicizate ]n trecut.
Accesul Rom`niei pe pie\ele interna\ionale de capital a fost dificil,
chiar dac[ era singura \ar[ din fostul lag[r socialist negrevat[ de datorie,
=i a dus la consumarea rezervelor valutare.
2
“ Romania – Recent Economic Developments “, IMF Staff Country Reports, no. 97/46,
1997, Washington DC.

2
 Obiectivul de atenuare a costurilor sociale ale tranzi\iei, urm[rit pe
termen scurt prin optarea pentru o liberalizare gradual[ a economiei, a
avut ca revers distorsionarea semnalelor transmise de economia real[,
decalarea reac\iei de r[spuns a agen\ilor =i blocarea ]n subven\ii de
consum a fondurilor bugetare destinate protec\iei sociale.
Anul 1990 a adus pentru Rom`nia o serie de dificult[\i economice
pe fondul recesiunii economice cu care au fost confruntate principalele
\[ri dezvoltate. De asemenea dezmembrarea pie\ei CAER, a fostei
Iugoslavii =i a Uniunii Sovietice, acutizarea conflictelor armate =i
accentuarea barierelor vamale protec\ioniste au avut un impact
nefavorabil asupra evolu\iei economiei rom`ne=ti, prin restr`ngerea
volumului comer\ului interna\ional, instituirea embargo-urilor.
Pentru c[ am amintit ]n subparagraful anterior de tensiunile
structurale, nu putem ]ncepe punctarea principalelor tr[s[turi ale
tranzi\iei f[r[ a aminti de ritmul lent =i gradual al reformelor structurale
derulate ]n perioada 1990 – 1996, care au conservat marile ]
ntreprinderi de stat, societ[\i care pentru a deveni profitabile ar fi
trebuit s[ elibereze for\[ de munc[, pun`nd ]n pericol procesul de
macrostabilizare prin cre=terea arieratelor( cu peste o treime din PIB).
Comparativ cu alte \[ri Rom`nia a ales s[ restructureze treptat vechile
societ[\i, p[str`nd capitalul, leg[turile cu furnizorii, creditorii =i locurile
de munc[ existente.
Primii ani ai postcomunismului au fost tulbura\i de dificult[\i
economice majore, inclusiv de o sc[dere masiv[ a produc\iei (Tabelul 1)
=i o incoeren\[ a politicilor, contribuind la sporirea ambiguit[\ii =i
incertitudinii mediului economic intern.
}n ciuda r[t[cirii ]n tranzi\ie, ]n acei ani s-a produs un anumit grad
de schimbare institu\ional[, prin privatizarea funciar[ ]n mas[, prin
ini\ierea sistemului bancar pe dou[ niveluri (1990), =i prin v`nzarea ]
ntreprinderilor de stat.
O alt[ tr[s[tur[ a procesului de tranzi\ie o constituie problema
arieratelor. }n vederea evit[rii constr`ngerilor financiare impuse

3
agen\ilor, prin acumularea arieratelor, s-a transferat povara asupra
bugetului consolidat al statului.
Procesul de liberalizare =i descentralizare pe fondul elimin[rii
monopolului de stat =i a major[rii sectorului privat, a modific[rii
regimului valutar =i introducerii convertibilit[\ii de cont curent a
monedei na\ionale, a legifer[rii unui tarif vamal modern, cu simplificarea
tran=elor de impozitare =i a utiliz[rii p`rghiilor fiscale pentru
promovarea exporturilor, =i-a pus amprenta asupra evolu\iei comer\ului
exterior.
Problemele sociale generate de declan=area procesului de
liberalizare a pre\urilor la 1 noiembrie 1990, au determinat etapizarea
acestuia dup[ cum urmeaz[:
- ]n 1993 au fost eliminate subven\iile r[mase pentru unele bunuri de
consum, s-au desfiin\at restric\iile privind adaosul social =i a fost
introdus[ taxa pe valoarea ad[ugat[;
- ]n urma liberaliz[rii semnificative a pre\urilor din 1997, luna
februarie, au mai r[mas cu pre\uri adsministrate dec`t energia,
transportul, petrolul, telecomunica\iile =i serviciile comunale;
- ]n 1999 au fost liberalizate =i pre\urile =i tarifele la chirille de stat,
combustibilii, energia electric[ =i termic[, gazele naturale =i
telecomunica\iile.
Abordarea procesului de privatizare lipsit[ de fermitate, a determinat
men\inerea majoritar[ a sectorului de stat, cu implica\ii negative asupra
economiei ]n ansamblu. Dac[ avem ]n vedere =i caracterul greoi =i
instabil al cadrului legislativ, este explicabil gradul redus de
atractivitate pentru investitorii str[ini.
Unul din principalele obstacole ]n calea maturiz[rii =i extinderii
mediului de afaceri rom`nesc, l-au constituit politicile guvernamentale
inadecvate de stimulare a sectorului privat, ]n special a ]ntreprinderilor
mici =i mijlocii.
Except`nd cei trei ani 1994, 2000 =i 2001 ]n care Rom`nia a
cunoscut cre=teri economice bazate pe intensificarea exporturilor =i

4
reducerea infla\iei, relansarea economic[ s-a bazat pe scutiri, ]nlesniri,
subven\ii etc.
Analiz`nd evolu\iile economice din perioada 1990 - 1999, se observ[
c[ politicile de tip stop and go, infla\ia ridicat[, dezechilibrele la nivel
macroeconomic, falimentele bancare sunt consecin\a restructur[rii
ineficiente =i fragile a institu\iilor.
Dincolo de obstacolele ]nt`mpinate =i de incoeren\ele specifice
derul[rii unui proces de tranzi\ie, se poate aprecia c[ Rom[nia a f[cut
pa=i importan\i pe calea reformei pentru trecerea la economia de pia\[
=i pentru realizarea stabilit[\ii macroeconomic[. Dinamica
macroeconomic[ pozitiv[ confirmat[ de datele ultimilor ani reprezint[
dovada progreselor ]nregistrate (Tabelul 1).

5
Capitolul 2. Evaluarea politicii monetare ]n perioada 1990 –
2004

}n Rom`nia, postdecembrist[ politica monetar[ a captat aten\ia

at`t a publicului c`t =i a politicienilor. }n accep\iunea firmelor,
mecanismul economiei planificat centralizate de=i abandonat, a
continuat s[ situeze politica monetar[ pe pozi\ia de furnizor de resurse
financiare. Aceast[ atitudine a fost stimulat[ de lipsa de fermitate in
direc\ia stabiliz[rii =i a implement[rii reformelor structurale.
Autonomia autorit[\ii monetare a condi\ionat accesul Guvernului
la resursele b[ncii centrale. }n aceste condi\ii Guvernul a trebuit s[ se
rezume doar la a pune la ]ndoial[ calitatea politicii monetare, p]n[ a
decis anularea autonomiei b[ncii centrale. Pe de alt[ parte lunga =i
dificila curs[ a stabiliz[rii macroeconomice a afectat capacitatea b[ncii
centrale de a reduce infla\ia. At`t politica monetar[ c`t =i cea valutar[
au avut efectul dorit doar pe perioade scurte.
De ]ndeplinirea sarcinilor politicii monetare, antiinfla\ionist[ =i
stabilizarea macroeconomic[, depinde apropierea =i integrarea ]n
structurile economice ale Uniunii Europene.

2.1. Delimit[ri legislative

}n prima jum[tate a anului 1991 au fost adoptate legea bancar[
=i legea privind Statutul B[ncii Na\ionale. Aceste legi au statuat pe de o
parte independen\a b[ncii centrale =i stabilitatea pre\urilor, iar pe de
alt[ parte au diminuat posibilitatea b[ncii centrale de a finan\a deficitul
bugetar. De asemenea prin aceste legi responsabilitatea politicii
valutare =i supravegherea sistemului bancar au fost atribuite b[ncii
centrale. Primul Consiliu de Administra\ie al b[ncii centrale, format din
persoane neafiliate politic, a orientat activitatea b[ncii centrale c[tre
folosirea unor mecanisme indirecte, abolind plafoanele de credit =i de
dob`nzi.
}n anul 1998 a fost re]mprosp[tat pachetul de legi bancare, prin
care au fost ]nt[rite p`rghiile la dispozi\ia b[ncii centrale pentru

6
supravegherea sistemului bancar, au fost revizuite procedurile de
faliment. La ora actual[ legisla\ia bancar[ rom`neasc[ este compatibil[
cu standardele Uniunii Europene.
Cadrul legislativ de=i favorabil a fost insuficient, pentru ]
ndeplinirea rolului politicii monetare =i func\ionarea eficient[ a
economiei de pia\[. Abordarea gradual[ a reformei, sub pretextul
asigur[rii suportabilit[\ii sociale, a facut ca liberalizarea pre\urilor,
element de baz[ a func\ion[rii normale a economiei de pia\[, ]nceput[ la
sf`r=itul anului 1990, s[ se ]ncheie ]n anul 1999. Dup[ trei ani de
liberaliz[ri succesive se ajunsese la 80% din PIB.
}n domeniul privatiz[rii, a fost aplicat un mecanism al cupoanelor
asem[n[tor cu cel din Cehia, cu acela=i rezultat dezam[gitor, procesul ]
ncheindu-se ]n Rom`nia ]n 1995. Pe de alt[ parte privatizarea prin
v`nzarea activelor de\inute de Fondul Propriet[\ii de Stat, a ]nregistrat
rezultate modeste: p`n[ ]n anul 1999 s-au privatizat doar un sfert din
activele de\inute ini\ial.
O alt[ piedic[ ]n calea procesului de reform[, dincolo de impactul
moral, restituirea propriet[\ilor confiscate de regimul comunist, nu a fost
definitivat[ p`n[ ]n anul 1999. }n agricultur[ problema a fost rezolvat[
par\ial la ]nceputul anilor 1990. Prin trenarea restituirii propriet[\ilor at`t
]n industrie, agricultur[ c`t =i domeniul imobiliar Rom`nia, se situeaz[
pe ultimul loc ]n r`ndul fostelor \[ri socialiste care nu au rezolvat
definitiv aceast[ problem[.
Func\ionarea pie\elor a fost afectat[ de tarele legislative. Datorit[
faptului c[ prima lege a falimentului a fost adoptat[ abia ]n 1996, plus
birocra\ia caracteristic[, asociat[ cu reticen\a ]n folosirea termenului
faliment, au tergiversat ie=irea din sistem a ]ntreprinderilor
falimentare. At`t modul de abordare a legisla\iei ]n materie c`t =i
jurispruden\a economic[, au ar[tat, c[ de cele mai multe ori debitorul a
fost protejat ]n detrimentul creditorului (BNR- Raport anual 1998). Toate
aceste premize au favorizat hazardul moral =i selec\ia advers[.

7
 Rigiditatea ]n domeniul legisla\iei muncii a ]mpiedicat reducerea
num[rului de personal de=i era justificat[ din punct de vedere
economic.
Fragilitatea sistemului bancar =i-a pus amprenta asupra func\iei
de alocare a resurselor. B[ncile cu capital de stat =i-au asumat func\ii
cvasifiscale, ]n timp ce b[ncile cu capital privat au manifestat sl[biciuni ]
n planul guvernan\ei corporatiste.
Nu putem definitiva tabloul institu\ional f[r[ a aminti de situa\ia
pie\ei de capital, a c[rei dezvoltare a fost modest[. Anul 1995 a
marcat ]nceputul func\ion[rii Bursei de valori Bucure=ti, cu o activitate
caracterizat[ printr-un volum al tranzac\iilor =i capitalizare foarte
sc[zute, nu a avut un rol important ]n alocarea resurselor. Acelea=i
caracteristici le-au prezentat =i pia\a extrabursier[ RASDAQ. Bursele de
m[rfuri, de asemenea nu au prezentat un prea mare interes, ]ntr-o \ar[
care a fost mare exportator de cereale =i cu poten\ial ]n acest sens, ]
nzestrat[ cu condi\ii naturale favorabile. Autorit[\ile au favorizat
mecanisme de produc\ie ineficiente ]n detrimentul dezvolt[rii produc\iei
agricole.
}n aceste condi\ii, cadrul institu\ional ostil reformei ]n economie
la care s-a ad[ugat reac\ia public[ vis a vis de constr`ngerile pe care le-a
impus o politic[ monetar[ antiinfla\ionist[, a diminuat capacitatea b[ncii
centrale de a urma o asemenea politic[. Lentoarea cu care s-au produs
anumite schimb[ri ]n tabloul institu\ional, a afectat pe de o parte
credibilitatea autorit[\ilor, iar pe de alta a afectat mecanismul de
transmitere a politicii monetare.
Dup[ 10 ani de tranzi\ie, ]n 1999 s-au f[cut sim\ite ]mbun[t[\iri
considerabile ]n fiecare din elementele amintite mai sus. A fost ]
ncheiat[ liberalizarea pre\urilor, s-a accelerat ritmul privatiz[rii, s-a ]
mbun[t[\it guvernan\a corporatist[ prin defavozarizarea legislativ[ a
debitorilor.
}n domeniul ]mbun[t[\irii cadrului legislativ ]n cursul anului 2000,
au fost adoptate de BNR o serie de acte normative, ]n vederea
transpunerii ]n legisla\ia na\ional[ a acquis-ului comunitar. Merit[ o

8
men\iune special[, Regulamentul nr. 1/2000 (compatibil cu normele =i
practicile Uniunii Europene), privind opera\iunile de pia\[ monetar[
efectuate de BNR =i facilit[\ile de creditare =i de depozit acordate de
aceasta b[ncilor, ce a permis trecerea de la primatul opera\iunilor de
atragere de depozite ]nspre opera\iunile reversibile cu titluri de stat
,repo =i reverse repo, ]n paralel cu prelungirea scaden\ei acestora. Tot ]
n 2000 au fost adoptate o serie de documente =i reglement[ri care au
influen\at pentru mai mul\i ani direc\iile de dezvoltare economic[ a
Rom`niei. Este vorba ]n primul r`nd de Strategia de dezvoltare
economic[ pe termen mediu, document ce a ]ntrunit consensul politic,
academic, sindical =i patronal. Principalele \inte prev[zute de acest
document au fost: reducerea infla\iei p`n[ la ]nregistrarea unei rate cu o
singur[ cifr[ ]n anul 2004; ]ncadrarea deficitelor bugetare ]n jurul valorii
de 3 procente din PIB ]n fiecare an; cre=terea controlat[ a datorie
publice externe p`n[ la circa 12 miliarde dolari ]n orizontul de referin\[;
continuarea reformei structurale; finalizarea privatiz[rii sectorului
bancar, ini\ierea privatiz[rii sectorului utilit[\ilor publice.
}n anul 2002, liberalizarea contului de capital a continuat ]n
conformitate cu programul de Guvern ]n negocierile cu uniunea
European[ privind „ Libera circula\ie a capitalurilor”. De la 1 ianuarie au
fost liberalizate total: tranzac\iile privind investi\iile directe =i investi\iile
imobiliare; creditele legate de comer\ul interna\ional ]n care particip[ un
nerezident; transferurile aferente derul[rii contractelor de asigurare de
via\[ =i de credit.
Liberalizarea contului de capital a continuat, =i ]n 2003, ]n
conformitate cu programul convenit de Guvern ]n negocierile cu
Uniunea European[ privind Capitolul 4. }ncep`nd cu 1 ianuarie 2003 nu
au mai fost supuse autoriz[rii BNR urm[toarele opera\iuni: tranzac\ii ale
reziden\ilor cu valori mobiliare =i cu unit[\i ale organismelor de
plasament colectiv str[ine, credite =i ]mprumuturi financiare pe termen
scurt acordate de nereziden\i reziden\ilor; credite =i ]mprumuturi
financiare =i ]mprumuturi cu caracterpersonal acordate de reziden\i
nereziden\ilor; garan\ii acordate de reziden\i nereziden\ilor. Ca urmare a

9
acestor m[suri, la conferin\a interguvernamental[ de Aderare Rom`nia –
UE din data de 7 aprilie 2003 a avut loc ]nchiderea provizorie a
capitolului 4.
Din perspectiva procesului de aderare a sistemului bancar la
Uniunea European[, ]n 2004 Banca Na\ional[ Rom`niei =i-a adus
contribu\ia la finalizarea negocierilor =i continuarea implement[rii
angajamentelor asumate ]n ceea ce prive=te urm[toarele capitole:
Capitolul 3 „Libera circula\ie a serviciilor”, Capitolul 4 „Libera circula\ie
a capitalurilor” =i Capitolul 11 „Uniunea economic[ monetar[„.
Tot ]n anul 2004, prin prevederile legii nr. 312/2004 privind
Statutul B[ncii Na\ionale a Rom`niei, s-a stabilit ca obiect unic al politicii
monetare asigurarea =i men\inerii stabilit[\ii pre\urilor.

2.2. Ancorele stabiliz[rii

Premizele institu\ionale prezentate mai pus au pus Banca Central[

]n situa\ia de a alege ]ntre compromis =i urmarea cu stricte\e a
mandatului.
}n 1991 ]n urma primului acord cu Fondul Monetar Interna\ional,
Banca Na\ional[ a Rom`niei a urmat cu stricte\e programul monetar
convenit, ce avea drept obiectiv limitarea cre=terii pre\urilor. Folosirea
singular[ a politicii monetare neacompaniat[ de m[suri de politic[
economic[ pentru atingerea acestui obiectiv, a dus la decuplarea
mecanismelor monetare de comportamentul economiei. At`t
mecanismul arieratelor c`t =i exacerbarea acceler[rii vitezei de rota\ie a
banilor au constituit o bun[ modalitate de ocolire a restric\iei monetare.
Limitele politicii monetare nesus\inut[ de alte politici, au fost eviden\iate
=i de faptul c[ ]n Rom`nia relaxarea monetar[ s-a produs ca urmare a
unei legi adoptate de Parlament, ]n care s-a stipulat monetizarea
integral[ =i necondi\ionat[ a arieratelor.
Dup[ expirarea celor nou[ luni , soldate cu un e=ec, ]n toamna
anului 1991, Banca Central[ a ales calea compromisului de corelare a
politicii monetare cu celelalte componente ale politicii economice.

10
Compromisurile acceptate de Banca Na\ional[ au men\inut un nivel al
ratei infla\iei mai ridicat dec`t cel din \[rile Europei Centrale.
Ancorele utilizate pentru st[p`nirea infla\iei, interfa\a
performa\elor politicii monetare, s-au dovedit ineficiente. Eficien\a
utiliz[rii ancorelor nominale depinde de responsabilitatea fiscal[ a
guvernelor, de fluxurile de capital, de dimensiunea dezechilibrelor =i de
acurate\ea estim[rii pozi\iei de echilibru. Ancorele nominale ]=i
demonstreaz[ eficacitatea numai ]n fazele ini\iale ale tranzi\iei =i pe
perioade relativ scurte.

2.2.2. Agregatele monetare ca ancor[ nominal[

Realizarea acestui obiectiv implic[ o politic[ monetar[

nediscre\ionar[, prin urm[rirea unei cre=teri preanun\ate a agregatelor
monetare. Urm[rirea obiectivului agregate monetare este afectat[ de
gradul limitat de autonomie a autorit[\ilor monetare ]n adoptarea acelor
m[suri de politic[ monetar[ care s[ r[spund[ rapid =i eficient =ocurilor la
care este supus[ economia na\ional[.
Dac[ viteza de circula\ie a banilor este volatil[ (Tabelul 2),
precum ]n Rom`nia, chiar urm[rirea cu succes a obiectivului agregate
monetare nu poate duce la un nivel sc[zut al infla\iei. Un alt risc ]l
prezint[ modificarea rela\iei dintre agregatele monetare, ]n spe\[ dintre
baza monetar[ care este controlat[ direct de c[tre banca central[ =i
masa monetar[. }n aceast[ situa\ie chiar dac[ rata de cre=tere a bazei
monetare este cea preanun\at[, varia\ia efectiv[ a masei monetare
poate s[ difere substan\ial de cea anticipat[ =i ]n acest fel capacitatea
autorit[\ii monetare de a controla infla\ia s[ fie sever limitat[. Dac[ la
aceasta se adaug[ =i riscul ca rela\ia existent[ ]ntre agregatele
monetare =i PIB s[ se modifice, atunci capacitatea autorit[\ilor
monetare de a r[spunde =ocurilor economice se reduce drastic, iar
politica monetar[ devine ineficient[ ]n a stabiliza ritmul de cre=tere
economic[.

11
 Folosirea masei monetare ]n sens larg (M2) ca obiectiv
intermediar, p[rea mai indicat[ decât baza monetar[, ]n condi\iile
imperfec\iunilor mecanismului de transmisie, ]n primii ani ai tranzi\iei.
Banca Na\ional[ a Rom`niei a urm[rit ]n perioada 1991-1994 ca prin
cre=terea cantit[\ii de bani inferioar[ celei a PIB nominal s[ comprime
presiunile infla\ioniste. Datorit[ lipsei de credibilitate a mix-ului de
politici monetare precum =i a men\inerii unei pseudolichit[\i sub forma
arieratelor, au f[cut ca de=i existent defazajul dintre PIB nominal =i
cantitatea de bani, lichiditatea din sistem s[ nu constr`ng[ cre=terea
pre\urilor.(TABEL 2). }n 1992 prin emisiunea B[ncii Centrale au ap[rut
creditele preferen\iale direc\ionate. Crea\ia monetar[, pe l`ng[ faptul c[
a asigurat din abunden\[ lichiditate, a avut =i aspecte negative, cum ar
fi ]nt`rzierea procesului de atragere a economiilor popula\iei ]n sistemul
bancar.

2.2.2. Cursul valutar ca ancor[ antiinfla\ionist[

Existen\a unui mediu monetar =i extramonetar impropriu, care s[

asigure eficacitatea, au dus la e=uarea utiliz[rii cursului de schimb ca
ancor[ antiinfla\ionist[ ]n perioada 1990-1996. Printre cauzele acestui
e=ec se num[r[ irealismul nivelului cursului de schimb stabilit ca \int[,
supraevaluarea acestuia ]n raport cu nivelul recunoscut de pia\[, nivelul
ridicat al lichidit[\ii =i sc[zut al ratelor dob`nzilor. Ca urmare, stabilitatea
nominal[ iluzorie a cursului de schimb, a fost perceput[ ca nesustenabil[
de c[tre operatori, motiv pentru care au ]ncercat s[-=i ia m[suri de
precau\ie, prin ]ncorporarea unor marje ]n pre\uri, care s[ le permit[
acoperirea pierderilor viitoare, ]n cazul deprecierii cursului. Aceast[
anticipa\ie antiinfla\ionist[ a dus la deteriorarea balan\ei de pl[\i.
Sechelele l[sate de manifestarea unor astfel de fenomene pe o perioad[
relativ ]ndelungat[ au diminuat credibilitatea utiliz[rii cursului de
schimb ca ancor[ antiinfla\ionist[ ]ntr-un viitor foarte apropiat, chiar
dac[ ar fi ]ndeplinite toate condi\iile recomandate de teorie.

12
2.2.3. Rata dob`nzilor
}n perioada 1990-1999 rata dob`nzilor nu a fost folosit[ ca ancor[
a programelor B[ncii Na\ionale a Rom`niei. Printre motivele pentru care
banca central[ nu a avut ]n vedere aceast[ poten\ial[ ancor[ monetar[
se num[r[ inexisten\a unui suport teoretic bine fundamentat pentru
\[rile ]n tranzi\ie, mecanismul de transmisie fragil ]n condi\iile
constr`ngerilor bugetare slabe, lipsa sus\inerii politice.

2.2.4. Politica fiscal[

Datorit[ ritmului lent ]n care a progresat, c`t =i a lipsei de

transparen\[ de care a dat dovad[, nici politica fiscal[ nu a putut fi
folosit[ ca ancor[ antiinfla\ionist[. Caracterul expansionist al politicii
fiscale poate fi explicat prin diferen\a dintre evolu\ia modest[ a
deficitului public consolidat =i nivelurile ]nalte atinse de deficitul
cvasifiscal, urc`nd ]n anii 1991-1992 p`n[ la 20 la sut[ din PIB, dup[ care
s-a pozi\ionat ]n intervalul 5-10 la sut[ din PIB.
Din perspectiva opera\ional[ p`n[ ]n 1993 deficitul a fost finan\at
din conturi extrabugetare, p`n[ c`nd au fost lansate emisiuni de titluri
de stat. Nici instrumentele datoriei publice nu au avut un ritm mai alert
de evolu\ie. }n anul 1999, neexist`nd ]nc[ o pia\[ secundar[ lichid[ a
titlurilor de stat, modalit[\ile de a finan\a deficitul erau fie prin titluri pe
termen scurt (p`n[ la 3 luni), fie prin datorie extern[. Efectul unei astfel
de situa\ii a fost “scumpirea” finan\[rii interne a deficitului public, ]n anii
]n care politica monetar[ a devenit restrictiv[.

2.2.5. Politica veniturilor

}n prezentarea politicilor cu efect infla\ionist nu poate fi neglijat[

politica de venituri. Efectul scontat prin aplicarea unei index[ri
subunitare, plec`nd de la infla\ie anticipat[ a influen\at negativ dinamica
infla\iei. P`n[ ]n 1998 c`nd a fost abandonat[ politica de indexare,

13
politica salarial[ a constituit unul din factorii infla\ioni=ti cei mai
puternici. Pe de o parte datorit[ faptului c[ ]ntreprinderile controlate de
stat au f[cut un tabu din plata salariilor, iar pe de alt[ parte negocierile
s-au bazat mai mult pe for\a sindicatelor dec`t pe performan\ele
produc\iei, s-a ajuns ca ]n industrii ineficiente s[ se ofere salarii mari pe
baza subven\iilor =i arieratelor, ]n continuare resursele fiind alocate
ineficient.
Din p[cate de cele mai multe ori poten\ialele ancore ale unui
program de stabilizare nu au avut rezultatele scontate. De=i rata
infla\iei a ajuns timp de mai mul\i ani s[ fie exprimat[ prin trei cifre, nu a
alunecat spre hiperinfla\ie, din mai multe motive. Un factor important
ce a ]mpiedicat acest lucru, l-a constituit deficitul extern, ating`nd
niveluri nesustenabile de peste 5 la sut[ din PIB ]n cei mai mul\i dintre
ani, principala component[ acestuia fiind deficitul comercial. Efectul
antiinfla\ionist a fost generat prin atragerea de resurse reale din
exterior, ce au dus la majorarea ofertei agregate.
Un alt motiv a fost indus de trecut caracterizat prin perioade
foarte lungi de pre\uri fixe. Impactul imediat al acestei iluzii a fost
erodarea valorii activelor monetare, al c[ror principal de\in[tor era
popula\ia. Pierderea suferit[ de aceasta fost foarte mare prin taxa de
infla\ie. }nt`rzierea ]n reac\ia de protec\ie ]mpotriva infla\iei a
popula\iei, a permis autorit[\ilor s[ diminueze presiunile infla\ioniste
necontrolate poten\iale datorate unei “plec[ri “ generalizate de bani din
primele etape ale liberaliz[rii pre\urilor.
}n al treilea r`nd ameliorarea politicilor economice, chiar dac[ s-a
f[cut neuniform =I ]ntr-un ritm mult mai lent dec`t era de dorit, a oprit
alunecarea ]n hiperinfla\ie. Este de amintit ca m[sur[ de politic[ fiscal[
faptul c[ ]n 1993, a fost ]nlocuit ineficientul impozit pe circula\ia
m[rfurilor cu taxa pe valoarea ad[ugat[. De asemenea ]n acela=I an a
fost stopat[ finan\area cheltuielilor publice din emisiunea b[ncii
centrale, odat[ cu ]nceperea func\ion[rii Trezoriei statului. Ulterior s-a ]
ngustat din ce ]n ce mai mult intervalul ]n care au variat deficitele
cvasifiscale, politica fiscal[ devenind din ce ]n ce mai pu\in

14
expansionist[. Politica de venituri poate fi caracterizat[ ca expansionist[,
cu pu\ine excep\ii antiinfla\ioniste, cum a fost =i cazul anului 1997.
Urmare a privatiz[rii =i ]nt[ririi guvernan\ei corporatiste ]n
sectorul privat al economiei, restructurarea la nivel macroeconomic a
constituit de asemenea o piedic[ ]n alunecarea spre hiperinfla\ie.
Epuizarea resurselor de finan\are coroborat[ cu presiunea exercitat[ de
mecanismele de pia\[, au determinat =i sectorul neprivatizat s[
reac\ioneze.
Radiografiind ameliorarea politicilor =i a cadrului institu\ional,
putem concluziona c[ ritmul neuniform =i ezitant ]n care s-a
desf[=urat ]n primii zece ani ai tranzi\iei si-au pus amprenta at`t asupra
credibilit[\ii c`t =i a rezultatelor de ansamblu ale economiei.
2.2.3 Evaluarea politicii monetare ]n perioada 2000 - 2004
}n anul 2002 politica monetar[ s-a confruntat cu o serie de
provoc[ri:
- amplificarea de sterilizare pe fondul relax[rii mecanismului rezervelor
minime obligatorii;
- evitarea acumul[rii unor influxuri speculative, ]n contextul continu[rii
liberaliz[rii contului de capital =i al intr[rilor consistente de fonduri
reprezent`nd transferuri private;
- men\inerea unei aprecieri ]n termeni reali fa\[ de co=ul implicit euro –
dolar, ]n condi\iile ]n care cele dou[ valute au fluctuat semnificativ una
fa\[ de cealalalt[;
- limitarea cre=terii vertiginoase a creditului ]n valut[ ]n condi\iile
continu[rii remonetiz[rii economiei, ]n lipsa unor dovezi clare ale
faptului c[ debitorii pot face fa\[ riscului valutar;
- sc[derea relativ rapid[ a dob`nzilor, influen\at[ de politica de finan\are
a Trezoreriei.

2.3. Instrumentele politicii monetare ]n perioada 1990 - 2004

Banca Na\ional[ a Rom`niei, ]nc[ din septembrie 1991 a abolit

plafoanele de credit =I a liberalizat formal dob`nzile. Controlul

15
expansiunii monetare s-a f[cut ulterior prin mecanismul rezervelor
obligatorii =i prin dimensionarea creditului de refinan\are. Din 1997, pe
m[sur[ ce rolul creditelor de refinan\are a devenit din ce in ce mai pasiv,
banca central[ a trecut la utilizarea opera\iunilor de open market.
(TABELUL 3 ).
Instrumentele utilizate de Banca Na\ional[ a Rom`niei au fost ]
mbun[t[\ite continuu prin reducerea treptat[ a scaden\elor la creditele
acordate, de la 3 luni pentru creditele structurale, la o s[pt[m`n[ de
regul[, pentru creditele de licita\ie =i o zi pentru creditele lombard. Cu
toate c[ ]nc[ din 1991 a fost construit un mecanism de control al
lichidit[\ii pe baza acestor credite, influen\a lor asupra pie\ei monetare a
r[mas modest[. Acela=i efect l-au avut =i opera\iunile de open-market,
a caror folosire a ]nceput ]n 1997.
Apari\ia creditelor direc\ionate cu sau f[r[ dob`nd[ preferen\ial[, a
afectat construirea unui portofoliu de instrumente de politic[ monetar[
compatibil cu standardele europene. Durat[ de „via\[„ a acestora, din
anul 1992 p`n[ la sf`r=itul anului 1996, au afectat grav planul reformei
=i „s[n[tatea” sistemului bancar. Existen\a creditelor direc\ionate a
eviden\iat limitele independen\ei b[ncii centrale ]n construirea politicii
monetare.
Efectul creditelor direc\ionate ]n Rom`nia, prin nivelul costurilor
directe mari, nu face dec`t s[ confirme caracterul lipsit de orizont al
subven\ion[rii. Aceast[ situa\ie poate fi explicat[ par\ial prin, prin
orientarea creditelor preferen\iale c[tre alte destina\ii dec`t cele pentru
care au fost acordate. Sectoarele care au beneficiat de credite
preferen\iale mari, netransparente, cum a fost cazul agriculturii =i a
sectorului energetic, =i-au diminuat performan\ele, =i au am`nat
procesul lor de restructurare. Cele dou[ b[nci cu capital de stat
implicate ]n creditarea preferen\ial[ a celor dou[ sectoare, Bancorex =i
Banca Agricol[, au fost afectate at`t prin deteriorarea guvernan\ei
corporatiste c`t =i prin ponderea ridicat[ a creditelor din aceast[
categorie devenite ]n timp neperformante.

16
 De=i Banca Na\ional[ =i-a f[cut public[ reticen\a vis a vis de
eficien\a creditelor preferen\iale, nu a avut ecou nici la nivelul clasei
politice, nici ]n r`ndul publicului larg. }n vederea atenu[rii efectelor
creditelor direc\ionate , BNR a apelat la mecanismul rezervelor minime
obligatorii =i a folosit pe o scar[ mai larg[ creditele de licita\ie. Prin cele
din urm[ s-a urm[rit pe de o parte reglarea lichidit[\ii, =i pe de alt[ parte
s-a prefigurat tanslatarea obiectivului opera\ional al politicii monetare
dinspre masa monetar[ spre baza monetar[, eveniment ce a avut loc ]n
1997.
Opera\iunile de open-market au ]nceput s[ fie folosite mai t`rziu
=i au r[mas marginale p`n[ ]n 1999. Cauzele ce au determinat aceast[
situa\ie au fost urm[toarele urm[toarele:
- nivelul sc[zut al datoriei publice interne;
-interesul sc[zut al Ministerului de Finan\e pentru finan\area deficitului
prin titluri de stat, ce ar fi putut avea ca efect, cre=terea costului
asociat datoriei publice interne;
- excesul de lichiditate de pe pia\a monetar[ a limitat capacitatea b[ncii
centrale de a cump[ra titluri de stat de pe pia\a secundar[, chiar dup[ ce
au ]nceput s[ fie comercializate pe pia\a primar[.
Rolul ratelor dob`nzilor ]n alocarea resurselor ]n economia real[
c`t =i ca instrument al b[ncii centrale a fost destul de modest. Aceast[
situa\ie a fost ]ntre\inut[ ]n primii ani ai tranzi\iei de men\inerea unei
iluzii monetare puternice, iar ]n anii urm[tori de continuitatea ]n
alocarea direct[ a resurselor prin creditele direc\ionate. P`n[ la sf`r=itul
anului 1993 ratele dob`nzilor au fost real negative, dup[ care s-au situat
pe palierul real-pozitiv, ]ncep`nd s[ de\in[ un rol important ]n deciziile
de alocare a resurselor ale operatorilor din economie. Cu toate acestea,
datorit[ impredictibilit[\ii ratei infla\iei c`t =i gradului redus de cizelare
are a pie\ei monetare, rolul de semnalizare a dob`nzilor nu a fost foarte
coerent. Astfel, plaja pe care s-au situat at`t dob`nzile active c`t =i cele
pasive a fost foarte larg[. Este semnificativ[ ]n acest sens, situa\ia din
ultimul trimestru a anului 1993, ]n care dob`nzile oscilau ]ntre 15 la sut[

17
anual pentru creditele subven\ionate ]n agricultur[ =i 250 la sut[
pentru creditele lombard acordate b[ncilor de c[tre Banca Na\ional[.
Perpetuarea creditelor preferen\iale p]n[ ]n 1996 a afectat grav
evolu\ia dob`nzilor ce erau sensibilizate =i de variabilitatea ratelor
infla\iei =i de stagn[rile ]n cursul reformei. Celei trei mari cre=teri ale
ratei infla\iei, ca urmare a rupturilor ]n derularea reformei au avut loc:
prima, de foarte scurt[ durat[, ]n vara anului 1992, a doua ]naintea
alegerilor din 1996, =i a treia ]n perioada octombrie 1997-august 1998.
Inconsisten\a procesului de reform[ ce a caracterizat primul deceniu de
tranzi\ie, a afectat cre=terea economic[, prin ratele foarte ]nalte ]n
termeni reali ale dob`nzilor.
Datorit[ faptului c[ rolul dob`nzii ]n economia planificat
centralizat[ era nul, aceasta nu a putut fi utilizat[ ca ancor[ a politicii
monetare.
Utilizarea cursului valutar ca instrument al politicii monetare a
fost grav afectat[ de interesul manifestat de sfera politic[. E=ecurile din
politica economic[ ]=i g[seau ecou inevitabil ]n deprecierea monedei,
ce avea loc pe pia\a liber[. De=i ]n cea mai mare parte a perioadei
1990-1996, cursul valutar a fost mai degrab[ considerat obiectiv politic,
Banca Na\ional[ a reu=it s[ fac[ pa=i importan\i pe calea reformei. Un
prim pas ]n acest sens a fost ]n noiembrie 1991 – eliminarea cursurilor
multiple pe pia\a organizat[, controlat[ de autorit[\i. Au urmat apoi:
- mai 1992 – adoptarea mecanismului de full retention,
- aprilie 1994 – liberalizarea licita\iei interbancare,
- august 1994 – deschiderea pie\ei valutare continue.
P`n[ ]n 1996 cursul oficial a fost supraevaluat, pia\a nerecunosc`ndu-l.
Abia din 1997 cursul s-a stabilit liber prin mecanismul cererii =i ofertei,
=i a avut ca efect dispari\ia cursurilor multiple. Un alt moment
important ]n planul politicii valutare, a fost acceptarea oficial[ a
obliga\iilor prev[zute ]n Art. VIII, al 2-4, din Statutul FMI (martie 1998).
Acest pas, anun\area introducerii convertibilit[\ii depline de cont curent
a constituit un semnal de continuare a reformei, prin adoptarea pe o

18
scar[ tot mai larg[ a mecanismelor specifice unei economii de pia\[
performante.
Mishkin (1999) este de p[rere c[ folosirea ratei de schimb ca
ancor[ nominal[ ]n \[rile ]n curs de dezvoltare, este mai bine realizat[
printr-un consiliu monetar. }n primul r]nd datorit[ incertitudinii asupra
valorii viitoare a valorii monedei na\ionale, majoritatea b[ncilor =i a
unor institu\ii nefinanciare prefer[ s[ extind[ credite ]n valut[. Un alt
argument care pledeaz[ ]mpotriva folosirii ratei de schimb, ]l reprezint[
maniera ]n care devalorizarea monedei influen\eaz[ rata dob`nzii, prin
cre=terea ]n valori actuale =i prezise ale infla\iei.

Capitolul 3. Procesul infla\ionist ]n perioada 1990 - 2004

Cre=terea economic[ dincolo de a fi o \int[ major[ a politicii

economice, reprezint[ barometrul st[rii de s[n[tate a economiei.
Pentru a ob\ine o cre=tere economic[ pe termen lung este necesar[
sc[derea ratei infla\iei; \inerea infla\iei sub control fiind de asemenea un
obiectiv important al politicii economice.

3.1. Conjunctura infla\ionist[ mondial[

Abordarea fenomenului infla\ionist din Rom`nia nu poate fi f[cut[

f[r[ ]ncadrarea acestuia ]n tendin\a general[ pe plan mondial.
Surse ale B[ncii Mondiale =i Fondului Monetar Interna\ional arat[
c[ ]n perioada 1980-1989, o parte din fostele \[ri socialiste (Polonia,
Ungaria =i fosta Iugoslavie) au avut rate ale infla\iei ridicate, ceea ce
confirm[ c[ startul politicilor de liberalizare a fost anticipat comparativ
cu celelalte \[ri. P`n[ la finele anilor ’80, pre\urile ]n economia
rom`neasc[ au fost men\inute relativ constante printr-un sistem rigid de
echilibrare centralizat[ a activit[\ilor productive cu consumurile,

19
conduc`nd la redistribuiri inechitabile de venituri pe ramuri, destinate
conserv[rii structurilor energofage. De aceea, dup[ 1980, Rom`nia a ]
nregistrat una dintre cele mai mici rate ale infla\iei, care nu a dep[=it 5
la sut[ pe an.
Datele statistice cu privire la rata infla\iei din fostele \[ri socialiste
nu au oglindit nici m[car aproximativ realitatea fenomenului infla\ionist,
deoarece pre\urile erau stabilite oficial.
Liberaliz[rile de pre\uri de dup[ 1989, deficitele bugetare ]nregistrate =i
e=ecul reformelor economice au f[cut ca ]n unele \[ri, printre care =i
Rom`nia infla\ia s[ ating[ rate ]nalte (tabelul 3.1).

3.2. Liberalizarea pre\urilor – suport legislativ

Un prim pas ]n trecerea de la economia centralizat[ la economia

de pia\[, ]n \ara noastr[, a fost reglementarea mecanismului de formare
a pre\urilor, prin adoptarea unei serii de acte normative. Baza legislativ[
ce a avut un rol determinant ]n liberalizarea pre\urilor a fost constituit[
din urm[toarele acte normative:
• Legea nr. 15/1990, referitoare la organizarea =i
func\ionarea regiilor autonome =i a societ[\ilor comerciale, care
prevede c[ pre\urile bunurilor =i serviciilor se formeaz[ ]n mod direct de
c[tre agen\ii economici, prin negociere, urm[rindu-se acoperirea
costurilor =i realizarea profitului;
• Hot[r`rea Guvernului nr. 1109/1990, prin care s-au definit
categoriile de pre\uri;
• Legea Concuren\ei nr.21/1996, care a intrat ]n vigoare la 1
ianuarie 1997, a avut ca obiectiv realizarea echilibrului pe pia\[ =i
formarea liber[ a pre\urilor.

1.3. Infla\ia ]n perioada 1990-2004

20
 }n Rom`nia infla\ia este rezultatul at`t al crea\iei monetare, c`t =i
al a=tept[rilor infla\ioniste =i al cauzelor structurale.
Pornind de la sorgintea monetar[ a infla\iei este de remarcat c[
infla\ia a r[mas imun[ la dinamica Produsului Intern brut (tabelul 1.2).
Emisiunea de baz[ monetar[ a B[ncii Na\ionale a Rom`niei ]n toat[
aceast[ perioad[ a fost considerabil[.

3.3.1.Perioada 1990 -1993

Infla\ia evolutiv[, dimensionat[ de cre=terea pre\urilor de consum

al popula\iei, a reprezentat una din componentele cele mai sensibile ale
procesului de tranzi\ie, pe de o parte pentru c[ s-a repercutat negativ
asupra climatului de stabilitate economic[ =i pe de alt[ parte pentru c[
m[surile ]ntreprinse ]n vederea atenu[rii =i \inerii sub control a acestui
fenomen au condus la agravarea costurilor sociale ale reformei,
influen\`nd modul de percep\ie =i de implicare a popula\iei, dornic[ de o
via\[ mai bun[ dup[ c[derea comunismului.
Evolu\ia infla\iei din Rom`nia, comparabil[ ca intensitate cu cea ]
nregistrat[ ]n majoritatea \[rilor din regiune – dar nesuprapus[ ca
perioad[ - a fost determinat[ de ac\iunea progresiv[ a mai multor factori
genera\i de liberalizarea gradual[ a pre\urilor, deprecierea continu[ a
monedei na\ionale, eliminarea subven\ion[rii directe sau indirecte a
unor produse, ]nc[rcarea neperformant[ a costurilor de produc\ie prin
cheltuieli nejustificate cu for\a de munc[, stocuri nevandabile,
consumuri tehnologice ineficiente sau dob`nzi acumulate la creditele
curente.
Acalmia pre\urilor a fost denumirea atribuit[ perioadei ianuarie –
octombrie 1990 , ]ntruc`t ]n aceast[ perioad[ s-au folosit rezervele \[rii
pentru satisfacerea cererii de consum ale popula\iei =i pentru
cre=terea veniturilor, concomitent cu \inerea sub control a pre\urilor.
Cre=terea salariilor =i restituirea unor sume importante c[tre popula\ia
or[=eneasc[ (p[r\i sociale, al treisprezecelea salariu) la ]nceputul anului

21
1990, a declan=at majorarea pre\urilor la produsele agroalimentare
v`ndute pe pia\a \[r[neasc[.
}ncep`nd cu noiembrie 1990, infla\ia a fost acceptat[ ca problem[
]n Rom`nia, c`nd a demarat prima etap[ de liberalizare a pre\urilor =i a
coincis cu momentul declan=[rii reformei economice. Obiectivele
principale urm[rite ]n debutul liberaliz[rii pre\urilor au fost:
- formarea pre\urilor sub impactul cererii =i ofertei;
- alinierea pre\urilor de import la nivelul cota\iilor mondiale,
folosindu-se ]n acest sens cursul de schimb de 35 lei/dolar
(corespunz[tor celei de a doua devaloriz[ri a leului);
- liberalizarea pre\urilor produc[torilor finali, cu excep\ia
produselor livrate numai de unul sau doi furnizori, la care
negocierea r[m`nea sub control guvernamental.

Prin ac\iunea de liberalizare a pre\urilor de la 1 noiembrie 1990 s-

a urm[rit protejarea popula\iei fa\[ de cre=terea rapid[ a pre\urilor la
bunurile de consum importante, prin men\inerea temporar nemodificat[
a pre\urilor pentru o serie de produse alimentare, medicamente, servicii
medicale, ]mbr[c[minte pentru copii, energie electric[, chirie =i
transport urban. Ca efect al liberaliz[rii, pre\urile de consum au crescut
cu 128,2 la sut[ =i au absorbit excedentul de mas[ monetar[ existent ]n
economie.
}n aprilie 1991 s-a f[cut al doilea pas ]n procesul de liberalizare,
ce a presupus continuarea liberaliz[rii =i reducerea num[rului de pre\uri
administrate. De asemenea, a fost introdus sistemul dual al cursului de
schimb, cursul oficial ajung`nd la 60 lei/dolar, ]n timp ce pe pia\a
interbancar[ a fluctuat ]ntre 180-220 lei/dolar. Pentru materiile prime, la
care pre\urile se majoraser[ deja ]n noiembrie 1990, s-au stabilit
plafoane de cre=tere ]n raport cu pia\a mondial[, echival`nd cu o
subven\ionare indirect[. }n aceste condi\ii, pre\ul intern ]n raport de cel
interna\ional ajunsese s[ fie comparabil pentru \i\ei, la jum[tate pentru
gazele naturale =i sensibil redus pentru energia electric[ pentru
consumul popula\iei.

22
 }n iulie 1991, c`nd a avut loc a treia etap[ a liberaliz[rii, au mai
r[mas sub control doar 14 categorii de pre\uri de consum (pentru 5
produse alimentare =i 9 servicii) =i energia pentru utiliz[ri industriale.
Noiembrie 1991 marcheaz[ unificarea cursului oficial cu cel al
pie\ei interbancare (la 180 lei/dolar), f[r[ a se recalcula pre\urile la
energie =i materii prime - obiectiv realizat ]n februarie-martie 1992.
Introducerea convertibilit[\ii interne a monedei na\ionale, limitat[
la opera\iunile de cont curent, a reprezentat o op\iune important[ a
procesului de tranzi\ie, cu semnifica\ie deosebit[ pentru utilizarea
mecanismelor de echilibrare macro =i microeconomic[, sprijinind direct
restructurarea =i m[rind credibilitatea extern[. Dar pentru c[ ]n aceea=i
perioad[ fusese declan=at[ =i opera\iunea de compens[ri globale, care
viza eliminarea blocajelor financiare din economie, ac\iunea s-a soldat
cu cre=teri substan\iale ale pre\urilor, care s-au propagat prin
contaminare pe o perioad[ de 6 luni ]n diferite activit[\i economice.
Astfel, ]n intervalul noiembrie 1991 - aprilie 1992, pre\urile de consum
aproape s-au dublat.
Majorarea pre\urilor a continuat, =i ]n cursul anului 1992 prin
reducerea unei noi tran=e de subven\ii ]n lunile mai =i septembrie, prin
deprecierea monedei na\ionale cu peste 100 la sut[ ]n a doua parte a
anului, prin majorarea dob`nzii de refinan\are a B[ncii Na\ionale (]n luna
iunie), precum =i datorit[ cre=terii pre\urilor de produc\ie, ca efect al
scurt[rii perioadei de prenotificare a modific[rilor de la 3 luni la numai
30 de zile =i a stabilirii cursului de referin\[ de 360 lei/dolar pentru
fixarea pre\urilor la produc[tori. O contribu\ie semnificativ[ la cre=terea
pre\urilor de consum au avut anticipa\iile infla\ioniste ale agen\ilor
economici =i ale popula\iei, cu implica\ii specifice asupra
comportamentelor de consum =i economisire. Rata medie lunar[ a
infla\iei at`t ]n 1991 c`t =i ]n 1992 a fost de peste 10 la sut[.
Cre=terea pre\urilor de consum a ]nregistrat cea mai ]nalt[ cot[ ]n
urm[torul an, 1993, c`nd infla\ia medie lunar[ a dep[=it 12 la sut[ - an
care a marcat introducerea rapid[ a unor mecanisme de sus\inere a
reformei economice.

23
 Eliminarea ultimei tran=e de subven\ii bugetare pentru unele
produse =i servicii destinate consumului popula\iei, ]n mai 1993 a avut
ca efect cre=terea exploziv[ a pre\urilor (rata infla\iei a atins 30,4 la
sut[). }n aceste condi\ii, pre\urile s-au majorat, ]ntr-o singur[ lun[, de
aproape 3 ori la p`ine, de peste 3 ori =i jum[tate la combustibili =i
lubrifian\i =i de peste 6 ori la energie electric[, termic[ =i gaze naturale.
Pentru a atenua par\ial efectele acestor cre=teri de pre\uri, s-au luat o
serie de m[suri de protec\ie social[: acordarea de index[ri salariale =i de
compens[ri ]n sume fixe, introducerea temporar[ a controlului pre\urilor
la o parte din fostele produse subven\ionate, acordarea de prime
agricultorilor pentru stimularea produc\iei de carne, lapte =i gr`u.
}nlocuirea impozitului pe circula\ia m[rfurilor cu taxa asupra
valorii ad[ugate =i liberalizarea adaosului comercial (la 1 iulie 1993),
corectarea pre\urilor la energie cu diferen\ele rezultate din deprecierea
cursului de schimb, cre=terea accizelor pentru b[uturi alcoolice, tutun
=i alte produse considerate de lux, ]n a doua jum[tate a anului 1993, au
fost factori care au alimentat infla\ia. Astfel, ]n perioada iulie-noiembrie,
pre\urile de consum au crescut cu 84,8 la sut[, pentru ca ]n decembrie
s[ scad[ considerabil. De asemenea, cursul de schimb al monedei
na\ionale a ]nregistrat o deteriorare semnificativ[, ajung`nd la 1276
lei/dolar.

3.3.2. Perioada 1994 - 1997

}n perioada 1994 –aprilie 1996, infla\ia foarte ridicat[ ce a

caracterizat debutul tranzi\iei ]n Rom`nia, a fost stopat[, prin politici de
stabilizare macroeconomic[ =i antiinfla\ioniste, promovate ]ndeosebi ]n
domeniul monetar =i fiscal.
O atenuare semnificativ[ a infla\iei s-a realizat ]n cursul anului
1994, c`nd cre=terea pre\urilor a oscilat ]ntre un minim de 1,6 la sut[-
1,8 la sut[ ]n perioada iulie-august =i un maxim de 4,4 la sut[ ]n
octombrie. Prima parte a anului a fost marcat[ de deprecierea
accelerat[ a cursului de schimb (]n a=teptarea unific[rii =i liberaliz[rii

24
cursului de schimb din luna aprilie – c`nd cursul de schimb a fost de
1659 lei/dolar, mai mare cu 30 la sut[ fa\[ de ]nceputul anului) =i de
eliminarea controlului asupra pre\urilor la carne, ]nregistr`ndu-se cea
mai ]nalt[ rat[ a infla\iei din cursul anului (8,3 la sut[), care a reflectat =i
men\inerea unor disfunc\ionalit[\i ]n comportamentul operatorilor de
pia\[.
Infla\ia a continuat s[ scad[ ]n cursul anului 1995, ]nregistr`ndu-se
cea mai redus[ rat[ medie lunar[ din ]ntreaga perioad[ de tranzi\ie, 2,1
la sut[. Din punct de vedere al influen\elor conjuncturale se pot
exemplifica: majorarea pre\urilor de achizi\ie la carne (]n luna iulie),
cre=terea taxelor vamale pentru importul unor m[rfuri agroalimentare
concurente, deprecierea monedei na\ionale, majorarea pre\urilor la
combustibili (aprilie-mai =i octombrie-noiembrie), energie electric[,
termic[ =i gaze naturale (iunie-iulie), cre=terea tarifelor la serviciile de
transport feroviar (mai-iunie).
}n primele 4 luni ale anului 1996 rata medie lunar[ a infla\iei a
fost de 1,7 la sut[, dup[ care, infla\ia s-a accentuat pe parcursul anului ]
nregistr`nd trei v`rfuri lunare:
- mai (5,3 la sut[), ]n principal datorit[ cre=terii pre\urilor de achizi\ie
la carne =i produse din carne, lapte =i produse lactate;
- iulie (7,5 la sut[), din cauza cre=terii pre\urilor la: p`ine =i produse
de mor[rit =i panifica\ie (ca urmare a sc[derii produc\iei de cereale),
combustibili, energie electric[, termic[, gaze naturale, po=t[ =i
telecomunica\ii;
- decembrie (10,3 la sut[), din fluctua\ia pre\urilor la: legume =i fructe
proaspete, ou[, citrice, b[uturi alcoolice, zah[r =i produse zaharoase,
cafea, confec\ii =i ]nc[l\[minte, aparatur[ electrocasnic[ =i mobilier –
datorit[ unor factori sezonieri =i deprecierii accentuate a monedei
na\ionale din ultimele dou[ luni ale anului, care a influen\at pre\ul
produselor importate.
}n aceste condi\ii rata medie lunar[ a infla\iei aproape s-a dublat,
ajung`nd la 3,8 la sut[ ]n 1996 fa\[ de 2,1 la sut[ ]n 1995.

25
 }n ultima etap[ major[ de liberalizare a pre\urilor, ]n anul 1997,
pre\urile de consum au ]nregistrat cea mai mare cre=tere, respectiv cu
154,8 la sut[. Aceasta s-a datorat elimin[rii oric[rei restric\ii privind
pre\urile alimentelor =i renun\area la politica de subevaluare a
pre\urilor la energie electric[, termic[ =i gaze naturale (pre\urile au
crescut de peste 3 ori).

3.3.3. Perioada 1998-2000

}n urm[torii doi ani, 1998 =i 1999, infla\ia a continuat s[ fie

ridicat[ (rata medie lunar[ a fost de 2,9 la sut[, respectiv 3,7 la sut[), pe
fondul continu[rii declinului economic de ansamblu, al major[rii TVA, al
evolu\iei pre\urilor administrate practicate la utilit[\ile publice (mai ales
scumpirea energiei electrice prin eliminarea subven\iilor ]ncruci=ate) =i
al deprecierii leului.
Ca urmare a ajust[rii pre\urilor men\inute administrativ, a
modific[rii accizelor =i aplic[rii noilor reglement[ri privind TVA, cu
prec[dere produselor petroliere, ]n 1998 rata medie anual[ a infla\iei a
ajuns la 59.1 la sut[, fa\[ de 154.8 la sut[ ]n 1997. Puseuri infla\ioniste
au indus, de asemenea, deprecierea ]n termeni reali a leului c`t =i
m[surile de politic[ fiscale implementate la ]nceputul anului.
Accentuarea deprecierii monedei na\ionale ]n 1999, precum =i
corec\iile aduse pre\urilor administrate (]n special pentru energie, din
modificarea accizelor la produsele petroliere =i gaze naturale) au
determinat o cre=tere medie anual[ de 45,8 la sut[.
}ncep`nd cu anul 2000 se eviden\iaz[ un real proces de
dezinfla\ie, ]n pofida obstacolelor ivite datorit[ modific[rii sistemului
fiscal =i a secetei, rata medie lunar[ a infla\iei fiind de 2,9 la sut[, cu 0,9
puncte procentuale mai mic[ dec`t cea ]nregistrat[ ]n 1999.
O contribu\ie important[ la cre=terea medie anual[ a pre\urilor (45,7 la
sut[) au avut urm[torii trei factori corectori:
- ajustarea periodic[ a pre\urilor =i tarifelor administrate la utilit[\ile
publice (energie electric[, termic[, gaze naturale, po=ta =i telefonia fix[,

26
transporturile feroviare), pentru care nu exist[ ]nc[ un climat
concuren\ial pe pia\a intern[ (cu 7,6 puncte procentuale) ;
- aplicarea noului regim al taxei pe valoarea ad[ugat[, care a mic=orat
cota standard de la 22 la 19 la sut[ =i a eliminat cotele reduse =i
except[rile (cu circa 3 puncte procentuale);
- deprecierea mai accentuat[ a monedei na\ionale, ]ncep`nd din
trimestrul al III lea, pentru prevenirea aprecierii semnificative a leului ]n
termeni reali, ]n condi\iile deprecierii puternice a euro.

3.3.4. Perioada 2001 -2004

Mai buna corelare a politicilor monetare, fiscale =i salariale,
poten\at[ de atenuarea cre=terii pre\urilor produselor alimentare =i
aprecierea ]n termeni reali a leului fa\[ de dolarul american =i fa\[ de
euro, au f[cut ca procesul de dezinfla\ie ce a ]nceput ]n 2000 s[
continue =i ]n perioada 2001 – 2002. }n anul 2002, infla\ia m[surat[ ca
rat[ medie lunar[ =i anual[ scade cu peste 50 la sut[ fa\[ de anul 2000,
ajung`nd la1,4 la sut[ =i, respectiv 22,5 la sut[. De asemenea, nivelul
ratei anuale a infla\iei (decembrie/decembrie) a cobor`t la 17,8 la sut[.
}n anii 2003 =i 2004, infla\ia a continuat s[ scad[, ultimul
constituind al cincilea an consecutiv de dezinfla\ie, =i ]n plus, a fost
primul an dup[ 1990 ]n care rata infla\iei a fost exprimat[ printr-o
singur[ cifr[, conferind credibilitate perspectivei de durat[ a
convergen\ei nominale progresive fa\[ de \[rile membre ale Uniunii
Europene. Rata infla\iei a fost ]n 2004 de 9,3 la sut[, deasupra \intei de
9 la sut[, dar ]ntr-un interval compatibil cu exigen\ele regimului de
\intire direct[ a infla\iei care va fi introdus ]n a doua jum[tate a anului
2005. Procesul dezinfla\ionist a fost favorizat de urm[torii factori :
- ]ncetinirea deprecierii nominale a monedei na\ionale fa\[ de co=ul
implicit euro - dolar3 ;
- diminuarea corec\iilor aplicate pre\urilor administrate ;
3
Format din 60 la sut[ euro, 40 la sut[ dolar SUA. Din ianuarie 2004 structura co=ului
s-a modificat la 75 la sut[ dolar SUA.

27
- stabilitatea cadrului fiscal au limitat impactul major[rii accizelor la
b[uturi alcoolice, tutun =i combustibili lichizi ;
- diminuarea cu 3.3 la sut[ a valorii unitare a importurilor ]n 2003.
Au existat =i factori ce au ac\ionat ]n sensul acceler[rii presiunilor
infla\ioniste :
- majorarea salariilor ]n industrii cu pierderi, ce a generat un
dezechilibru la ]nt`lnirea cererii solvabile cu oferta agregat[ ;
- continuarea acumul[rii arieratelor ]n economie, ce induce
fenomenele de selec\ie advers[ =i hazard moral, pe l`ng[ majorarea
cererii agregate ;
- cre=terea cererii de consum, impulsionat[ at`t de majorarea
veniturilor popula\iei c`t =i de politica de creditare agresiv[
promovat[ de majoritatea b[ncilor comerciale.

3.4. Cauze ale procesului infla\ionist ]n Rom`nia

}n Rom`nia tranzi\ia a avansat mai lent dec`t ]n alte \[ri, iar

cre=terile de pre\uri au avut urm[toarele cauze: cre=terea costurilor
salariale, evolu\ia fiscalit[\ii, deprecierea leului, indisciplina financiar[ =i
arieratele, evolu\ia pre\urilor =i tarifelor practicate la utilit[\ile publice
practicate ]n condi\ii de monopol.
Din studiile realizate de banca central[ asupra infla\iei ]n Rom`nia
a rezultat c[ factorii monetari au avut o influen\[ mai puternic[ dec`t cea
a cursului de schimb asupra pre\urilor de consum. Dintre cei doi factori
de natur[ monetar[ - baz[ monetar[ =i multiplicator, aproape ]ntreaga
influen\[ asupra variabilelor nominale (pre\uri, curs, salarii) este
imputabil[ multiplicatorului, care reflect[ intensitatea cre[rii banilor de
c[tre sistemul bancar. Localizarea cauzelor monetare la nivelul
multiplicatorului sugereaz[ c[, ]n ultim[ instan\[, cauzele principale ale
infla\iei au provenit din sectorul real al economiei. Totodat[ se remarc[
prin intermediul bazei monetare, capacitatea redus[ de care a dat
dovad[ politica monetar[ ]n controlul infla\iei ]n perioada de tranzi\ie. }n
perioada analizat[, politica monetar[ a fost pasiv[, acomod`nd cre=teri

28
de pre\uri, iar o politic[ mai restrictiv[ ar fi determinat reduceri mai
substan\iale ale infla\iei.

4. Concluzii

29
 ● Dificult[\ile macroeconomice ]n \[rile ]n tranzi\ie, unde for\ele
pie\ei nu au jucat pentru o perioad[ ]ndelungat[ de timp vreun rol ]n
procesul de alocare eficient[ a resurselor sau guvernele s-au substituit
mecanismelor pie\ei, sunt amplificate de distorsiunile puternice =i de
dezechilibrele majore ce caracterizeaz[ economiile acestor \[ri.

● Rom`nia a demarat procesul de tranzi\ie cu o economie

nepreg[tit[ pentru asimilarea mecanismelor externe de reglare a
eficien\ei sale de func\ionare, datorit[ competivit[\ii sc[zute, ]n condi\iile
concuren\iale ale pie\ei mondiale =i ale unei disponibilit[\i destul de
reduse la schimb[rile impuse de pia\a extern[.

● Conjunctura interna\ional[ a perioadei a avut un impact

nefavorabil asupra reintegr[rii economiei rom`ne=ti ]n circuitul mondial.

● }n perioada 1990-1993 , statul a avut un rol important ]n

destructurarea vechii organiz[ri economice, f[r[ a crea institu\iile
corespunz[toare economiei de pia\[, arunc`nd economia rom`neasca ]n
haos.

● M[surile macroeconomice contradictorii cerin\elor reale la nivel

microeconomic, dob`nzile mari, politicile monetare si valutare
restrictive precum =i deprecierea accentuat[ a monedei na\ionale au
determinat blocajul financiar, ce a degenerat intr-un veritabil blocaj
economic.

● Infla\ia accelerat[ =i deprecierea continu[ a monedei na\ionale

reprezint[ o tr[s[tur[ important[ a procesului de tranzi\ie ]n Rom`nia.
Printre cauzele care =i-au adus contribu\ia se num[r[: lipsa unui
program coerent de reform[, insuficienta corelare ]ntre politicile
guvernelor, presiunile externe.
● Nivelul ridicat al arieratelor din ultimii ani ((peste o treime din
PIB), reliefeaz[ pe de o parte, insuficienta restructurare a economiei, iar,

30
pe de alt[ parte, tenta\ia chiar =i a celor cu profitabilitate de a se
sustrage de la plata obliga\iilor. Lupta ]mpotriva infla\iei trebuie
sus\inut[ de un program de constr`ngeri bugetare tari ]n economie,
pentru ca ]ntreprinderile s[-=i achite datoriile c[tre buget. F[r[ ]nt[rirea
disciplinei financiare, sc[derea infla\iei r[m`ne un deziderat greu de
atins, cu grave implica\ii asupra func\ion[rii sistemului bancar.

● P`n[ ]n 1997, sistemul financiar rom`nesc, a fost incapabil s[

sus\in[ cre=terea economic[ intern[, datorit[ faptului ca avut ca
principal reprezentat
sistemul bancar, orientat spre sus\inerea ]ntreprinderilor nerentabile, ]n
timp ce pia\a de capital a avut doar rol decorativ, din cauza ]nt`rzierii
reformelor ]n sectorul real. Sistemul bancar fiind m[cinat de convulsii
interne, =i de lipsa concuren\ei, vitregit de existen\a unor instrumente
financiare performante a obstruc\ionat canalul de de transmitere a
politicilor monetare =i valutare.

● Perspectivele economiei rom`ne=ti sunt puternic dependente

de progresele ader[rii la structurile euro-atlantice, care ]i confer[ mari
=anse de a p[r[si evolu\ia economic[ sinuas[ ]nregistrat[ ]n deceniul
anterior, fiind un catalizator permanent pentru continuarea reformelor
structurale, pentru consolidarea disciplinei financiare, pentru atragerea
investitorilor str[ini, pentru func\ionarea eficient[ a structurilor proprii
economiei de pia\[.

● Liberalizarea pre\urilor ]n Rom`nia s-a f[cut gradual, fiind

perturbat[ de numeroase fluctua\ii =i inconsecven\e. Rezultatele
pozitive ob\inute ]n primele etape (noiembrie 1990, aprilie =i iulie
1991) au fost considerabil limitate de distorsiunile ulterioare, induse de
c[tre diverse modalit[\i formale sau informale pentru subven\ionarea
unor pre\uri, precum =i de diverse forme de control indirect ale unor
pre\uri,

31
32