Sunteți pe pagina 1din 5

APROBAT,

INSTRUCTIUNEA NR.9 INSTRUCTIUNE PROPRIE PRIVIND RISCURILE BIOLOGICE


Agentii biologici se regasesc in numeroase sectoare de activitate.Intrucat sunt rar vizibili, riscurile pe care acestia le presupun nu sunt intotdeauna luate in considerare. Valori limita de expunere profesionala. Pana in prezent nu a fost stabilite valori-limita de expunere profesionala pentru agenti biologici, desi unele State Membre au fixat limite pentru toxinele acestora. Diferenta esentiala dintre agentii biologici si alte substante periculoase consta in capacitatea lor de a e reproduce. In conditii favorabile, un microorganism se poate inmulti considerabil, intr-o perioada foarte scurta de timp. DEFINITIA AGENTILOR BIOLOGICI Agentii biologici contaminanti sunt considerati agentii biologici (bacterii, virusuri, ciuperci si paraziti) prezenti la locurile de munca si care actioneza asupra lucratorilor ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate. Acesti agenti biologici se pot transmite in mod direct de la bolnavii care primesc ingrijiri medicale, de la animalele de laborator cu care se lucreaza, sau indirect, prin obiectele contaminate cu produsele biologice (sange, urina, materii fecale) sau patologice (ex. puroi) provenite de la bolnavi sau animale de laborator. De asemenea, sunt considerati agenti biologici si substantele sau produsele biologice, care prin manipulare pot produce efecte nefavorabile asupra sanatatii organismului uman, cum sunt hormonii sau toxinele. In categoria agentilor biologici sunt incluse si culturile celulare si endoparazitii umani care pot provoca infectie, alergie sau intoxicatie. a) Microorganism entitate microbiologica celulara sau nu, capabila sa se reproduca sau sa transfere material genetic. b) Cultura celulara rezultatul cresterii in vitro a celulelor isolate din organisme multicelulare. CLASIFICAREA AGENTILOR BIOLOGICI In functie de importanta riscului de infectare pe care il prezinta, agentii biologici se impart in patru grupe: I. Grupa 1 agenti biologici care nu pot provoca imbolnavirea; II. Grupa 2 agenti biologici care pot provoca imbolnavirea si constituie un pericol pentru lucratori. Propagarea in colectivitate a agentilor biologici din aceasta grupa nu este probabila. In general, pentru aceasta grupa exista profilaxie si tratament eficace.

III. Grupa 3 agenti biologici care pot provoca imbolnavirea grava si constituie un pericol serios pentru lucratori. Agentii biologici din aceasta grupa pot sa prezinte risc de propagare in colectivitate, dar in general exista profilaxie si tratament eficace. IV. Grupa 4 agenti biologici care pot provoca imbolnavirea grava si constituie un pericol serios pentru lucratori. Agentii biologici din aceasta grupa pot sa prezinte risc ridicat de propagare in colectivitate sin u exista in general profilaxie si nici tratament eficace. Conform domeniului de aplicare a directivei europene 2000/54/CEE, in clasificare sunt inclusi numai agentii cunoscuti ca provocand boli infectioase la om. Daca este cazul, se adauga indicatii asupra riscului toxic si alergic, potential al agentilor. La stabilirea listei de agenti biologici clasificati nu vor fi luati in considerare microorganismele modificate genetic. Clasificarea agentilor biologici se bazeaza pe efectele acestor agenti asupra sanatatii lucratorilor sanatosi. Efectele particulare asupra lucratorilor a caror sensibilitate ar putea fi modificata pentru unul sau mai multe motive, cum ar fi patologia preexistenta, administrarea de medicamente, imunitate deficitara, sarcina sau alaptarea, nu sunt luate inh considerare in mod specific. Activitatile in serviciile de sanatate de toate tipurile si activitatile in laboratoarele clinice si de diagnostic sunt activitatile unde sunt identificati agentii biologici. MODUL DE TRANSMITERE A AGENTILOR BIOLOGICI PATOGENI Microorganismele (bacteriile, parazitii, virusurile si ciupercile) sunt prezente in mediul inconjurator, deci implicit si in mediul de munca.Anumite microorganisme, pot provoca, singure, boli infectioase mai mult sau mai putin grave. Numeroase infectii pot fi contractate de personalul sanitar in cadrul exercitarii meseriei,altele prin contactul cu pacientii bolnavi sau purtatori de germeni patogeni. Infectiile, care pot fi contractate, pot avea origine: - bacteriana (ex. bacilul tuberculozei, stafilococi, streptococi, pneumococi, coli, salmonella, shigella, antrax, vibrion holeric, antrax, leptospira, legionela, etc.) - parazitara (ex. tenie, scabie, giardie, etc.) - fungica (ex. candida albicans, histoplasma, actinomicete, aspergillus, etc.) - virala (ex. adenovirusurile, herpesvirusurile, virusurile hepatice, HIV, gripale si paragripale, urlian, rujeolic, enterovirusuri, etc.). Agentii patologici pot sa patrunda in organism pe cale: - respiratorie; - digestive; - sanguina; - cutanata; - mucoasa conjunctivala. Calea respiratorie

Reprezinta calea cea mai probabila de infectare microbiana si cu toate acestea, cea mai putin luata in seama, mai ales in cazul activitatii din laboratoare. Intr-adevar, un mare numar de manopere, obisnuite in mediul sanitar, produc aerosoli care pot fi infectiosi. Acestia sunt produsi in tehnici de centrifugare, zdrobirea celulelor, deschiderea fara precautie a flacoanelor vidate, manevrarea lichidelor, agitarea mediilor, cantarirea pulberilor, improscari, flambarea anselor utilizate la insamantarea mediului bacterian, recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii, schimbarea asternuturilor bolnavilor, etc. Propagarea aerosolilor infectati este cauzata si de existenta unor sisteme de ventilatie necorespunzator intretinute sau rau concepute. Sistemele de ventilare defecte pot fi surse de infectare chiar si in cladirile in care nu se lucreaza cu agenti biologici. Aerosolii se pot propaga la distante mari si infectiozitatea lor depinde de natura agentului contaminant si starea de imuno-rezistenta a persoanei ce risca sa fie contaminata, de rezistenta lor in mediul exterior. Calea digestiva Una din caile de contaminare pe cale digestiva este pipetarea cu gura, care trebuie in totalitate interzisa in laboratoare. Frecvent se produc contaminari pe cale digestiva datorita obiceiului de a fuma in timpul activitatii la patul bolnavului sau in timpul activitatii in laboratoarele de analize medicale, deficientelor de igiena sau erorilor de manevrare (boli cu transmitere digestive ca enterocolitele acute, dizenteria, hepatita acuta virala tip A sunt considerate boli ale mainilor murdare). Calea cutanata Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani, intepaturi, muscaturi) si apare destul de frecvent in cursul diferitelor activitati medicale (recapisonarea acelor dupan efectuarea tratamentelor injectabile, spalarea instrumentarului, in cursul interventiilor chirurgicale, a tratamentelor sromatologice, taieturile si juliturile provocate de cioburi, transportul deseurilor in saci necorespunzatori, manipularea necorespunzatoare a produselor biologice). Este sufficient ca pielea sa prezinte o solutie de continuitate, chiar invizibila cu ochiul liber, pentru ca particulele infectante sa patrunda usor in organism. Hepatitele acute virale de tip B sau C apar frecvent la chirurgi sau stomatologi. Calea mucoasa Ochiul, fiind foarte vascularizat, iar conjunctiva bulbara avand o suprafata de contact cu mediul ambient, reprezinta o cale importanta de contaminare, mai ales prin improscare oculara. In acest sens se cunosc infectii virale oftalmice, datorita contaminarii ocularelor de la microscoapele folosite colectiv, de tipul: - conjunctivite adenovirale; - infectii oculare cu virus herpetic; - conjunctivite purulente cu coci patogeni; - infectii oculare cu pioceanic; - micoze oculare cu aspergillus si actinomicete. De asemenea, mucoasa bucala si caile respiratorii superioare pot fi porti de patrundere a aerosolilor. Bolile infectioase si parazitare sunt determinate de contactul cu agentii biologici sau manipularea produselor biologice.

De exemplu: Hepatita virala tip B se poate transmite prin intepaturi cu ace contaminate in timpul recoltarii de produse biologice de la pacientii internati. Curatarea si dezinfectarea ATNC (agenti transmisibili neconventionali)sunt rezistenti in mod special la metodele de dezinfectie curente (caldura pana la 130o in mediu umed, peste 130o in caldura uscata, ultrasunete, ultraviolete, radiatii ionizante, etanol, formaldehida). Exista recomandari pentru sterilizarea instrumentelor de chirurgie. In caz de risc de transmitere in mediul de ingrijire sanitar reglementari ale unor tari memebre ale U.E. recomanda dupa faza de curatare, fie o inactivare fizica cu autoclava la cel putin 134o timp de cel putin 18 minute, fie o inactivare chimica timp de 60 minute la 20o, utilizand soda 1N sau solutie de Javel la 6o clorometrice si diluata recent. In situatia actuala este important de stiut ca aldehidele (formol, glutaraldehida) sunt ineficiente asupra ATNC si ca ele intaresc chiar rezistenta acestora la alte metode de dezinfectie. In sectorul sanitar, locurile de munca cu risc de infectare crescut sunt: - sectiile de boli infectioase; - sectiile de dializa; - sectiile de pneumologie si ftiziologie; - laboratoarele de analize; - locurile de prelevare si injectare; - sectiile de sterilizare; - sectiile de prosectura si medicina legala; - locurile de prelevare a probelor de laborator; - spalatoriile; - blocurile operatorii; - serviciile cardio-vasculare; - serviciile de endoscopie. EVALUAREA RISCULUI DE EXPUNERE LA AGENTI BIOLOGICI METODE DE PREVENIRE A RISCURILOR BIOLOGICE Pentru toate activitatile in care se utilizeaza agenti biologic ice constituie un risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri adecvate: daca natura activitatii permite, angajatorul va evita, in mod prioritar, utilizarea unui agentagentbiologic periculos, inlocuindu-l printr-un agentbiologic care, in functie de conditiile de utilizare si in stadiul actual de cunostinte nu este periculos sau este mai putin periculos pentru sanatatea lucratorilor; cand acest lucru nu este ethnic realizabil, tinand seama de activitatea si de evaluarea riscului, angajatorul trebuie sa reduca riscul de expunere la cel mai scazut nivel pentru a proteja adecvat

sanatatea si securitatea lucratorilor respective, prin aplicarea urmatoarelor masuri de protectie colectiva: limitarea la nivelul cel mai scazut posibil, a numarului de lucratori expusi sau care pot fi expusi; conceperea proceselor de munca si a masurilor de control ethnic pentru a evita sau reduce la minimum raspandirea agentilor biologici la locul de munca; masuri de protectie colectiva si/sau individuala atunci cand expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace; masuri de igiena adecvate pentru prevenirea sau reducerea transportului sau propagarii accidentale a unui agentbiologic in afara locului de munca; utilizarea de panouri

UNITATI SANITARE (ingrijirea sanatatii) Pericole/riscuri diverse infectii virale sau bacteriene cum sunt HIV, hepatita sau tuberculoza . inteparea cu ace de siringa contaminate. Masuri de prevenire manipularea probelor biologice, a deseurilor ascutite, a lenjeriei si a altor materiale contaminate in conditii de securitate; manipularea si curatarea petelor de sange si a altor lichide biologice in conditii de securitate; echipament de protectie adecvat manusi, ochelari, imbracaminte; masuri igienice adecvate; decontaminare si masuri de urgenta in cazul scurgerilor accidentale; restrictionarea accesului; etichetare pentru securitatea biologica.