M1 tema 1

Din punctul meu de vedere, D Hainaut susine faptul c disciplinele sunt prea ncrcate cu diferite coninuturi care ngreuneaz nelegerea elevului. Interdisciplinaritatea este un proces n sine prin care elevul poate nelege mai bine coninuturile studiate la un anumit nivel prin ntreeserea cu miestrie a coninuturilor mai multor discipline. Ea pune n valoare puterea de concentrare a elevului, dar scoate n eviden i metode i procedee la care, dac am fi abordat coninuturile n mod clasic, poate nu ne-am fi gndit. De asemenea, prin abordarea interdisciplinar se simplific modul n care copilul poate percepe lumea nconjurtoare, deoarece cadrul didactic se folosete de tot ceea ce poate pentru a crea un cadru propice comprehensiunii. De foarte multe ori oamenii se complic n mod voit n situaii n care, n mod natural, ar trebui s aleag calea cea mai eficient. Putem spune, astfel, c interdisciplinaritatea este una dintre cile cele mai scurte i mai eficiente de a ajunge la rezultate bune n ceea ce privete cunoaterea lumii nconjurtoare.

M1 tema 2

De foarte multe ori, cadrele didactice se plafoneaz numai la utilizarea metodelor clasice, consacrate, care pun n eviden mai mult rolul profesorului ca dirijor n actul didactic i mai puin rolul elevului ca element activ al procesului de nvare. Lucrul acesta nu este duntor numai prin faptul c elevul este considerat mai mult un obiect de mobilier cruia nu-i este permis s se mite de la locul su i s interrelaioneze cu colegii si, dar i prin faptul c nu pune

n valoare valenele creative ale acestuia i nu i acord un rol executiv n procesul de nvare. Elevul este ca un soldat care trebuie s ndeplineasc ordinul superiorului (n cazul nostru, al cadrului didactic) aproape fr crcnire. Lucrul acesta reprezint una dintre barierele care mpiedic manifestarea personalitii elevului i l determin pe acesta, cu timpul, s-i piard ncrederea n propriile fore. Prin educaie, cu ajutorul metodelor moderne, activ-participative, transpuse n context interdisciplinar, elevul poate depi barierele impuse de obiectele de studiu i, n anumite situaii, de contextul educaional (curriculum, sistemde educaie etc.), avnd de cele mai multe ori rezultate mai mult dect bune, chiar meritorii. Vom vedea c atunci cnd punem copilul n diferite situaii de nvare vom rmne de multe ori surprini de lucrurile pe care le descoperim la el, cu condiia s avem miestria i tactul pedagogic de a-i direciona eforturile n direcia corect prin aplicarea interdisciplinaritii. De exemplu, dac pornim de la o poveste despre toamn elevul va descoperi unele caracteristici ale toamnei, va ti s manevreze cuvinte i expresii referitoare la anotimpul toamna, va putea s picteze frunze/fructe de toamn etc., aadar va reui s integreze sub umbrela acestei teme coninuturi specifice mai multor discipline. Trebuie, desigur, inut totdeauna cont de faptul c elevul de 6 ani triete ntro lume ct se poate de real, bazat cel mai adesea pe utilizarea simurilor; el nu poate nelege conceptele abstracte, de aceea trebuie ca, ncepnd chiar de la proiectarea coninuturilor, s realizm activiti n care s evitm ct se poate de mult teoretizarea i abstractizarea. De exemplu, e mai greu s abordm tema Fructe de toamn dac nu avem la dispoziie astfel de fructe ca s le putem distinge culorile, s le putem mirosi, gusta etc. pentru a le putea descoperi proprietile i de aici s ncercm ct se poate s extrapolm.

M1 tema 3 1) Avantajele monodisciplinaritii: a) creterea coerenei interne a disciplinei de studiu coninuturile sunt abordate n ordine, avnd o legtur logic ntre ele; b) creterea relevanei predrii prin mbogirea activitilor de nvare i prin stimularea realizrii de legturi ntre coninuturi activitile de nvare trebuie s fie specifice disciplinei respective i s asigure relaia bivalent/plurivalent dintre ele; c) creterea eficienei nvrii ntr-un domeniu strict se poate realiza prin abordarea unilateral a disciplinei de studiu; d) schimbarea percepiei celui care nva despre disciplina respectiv prin stimularea interesului su cu ajutorul unor metode i procedee potrivite pentru acest tip de abordare. 2) Avantajele multidisciplinaritii: a) ncurajeaz realizarea de planificri corelate, care presupun corelarea predrii coninuturilor la diverse discipline n felul acesta se depesc barierele dintre coninuturile disciplinelor, concepndu-se activiti de nvare interactive i atractive; b) permite elevilor s realizeze legturi ntre coninuturile diverselor discipline, pornindu-se de la o tem i realizndu-se un tot unitar integrat n proiectarea activitilor; c) contribuie la o mai bun nelegere a unor teme/probleme care nu pot fi lmurite integral n cadrul unei discipline elevul (mai ales colarul mic) nelege mult mai bine, de exemplu, algoritmul numrrii dac

se face legtura cu obiecte din mediul nconjurtor (se merge pe concret, se evit abstractizrile). 3) Avantajele pluridisciplinaritii: a) asigur mai bine coeziunea structurii unui coninut al unei discipline cu ajutorul altor discipline; b) realizeaz relaii durabile ntre un anumit coninut al unei discipline i un altul specific altei discipline pe baza similaritii temei abordate; c) acoper mai bine golurile neacoperite de monodisciplinaritate prin faptul c nu permite interpretri greite ale coninuturilor temei abordate i completeaz lipsurile constatate cu ajutorul coninuturilor altei discipline; d) se raporteaz totdeauna la concret, la lumea nconjurtoare. 4) Avantajele interdisciplinaritii: a) ncurajeaz pedagogiile active i metodologiile participative (nvarea prin cooperare, nvarea pe baz de proiecte) elevii, grupai dup anumite criterii (grupurile trebuie s fie omogene, incluzndu-i i pe cei mai puin dotai din punct de vedere intelectual) vor realiza diferite sarcini, fiecare avnd un anumit rol n cadrul grupului; b) permite colaborarea direct i lucrul n echip ntre specialitii mai multor discipline plecndu-se de la premisa c fiecare este specialist ntr-un anumit domeniu, acesta are de realizat o anumit sarcin care va contribui la realizarea sarcinii globale a grupului (la realizarea ntregului). Astfel, acest ntreg, aceast sarcin global a grupului, este realizat din bucele legate ntre ele prin coninut; c) contribuie la crearea unor structuri mentale i

acional-comportamentale flexibile i integrate, cu mare potenial de transfer i adaptare coninuturile i metodele/strategiile abordate nu sunt rigide, ci flexibile, permind fiecrui elev s i pun amprenta personalitii sale asupra rezultatului final. 5) Avantajele transdisciplinaritii: a) permite fuziunea anumitor coninuturi specifice diverselor discipline pentru a se realiza ntregul dorit (a se ajunge la rezultatul dorit); b) nu ine cont de specificul disciplinelor colare, ci doar de metodele de transbordare a cunotinelor dintr-un domeniu ntr-altul, de la o disciplin la alta, de la o arie curricular la alta.
M1 tema 6

Rolul principal al cadrului didactic este acela de a indruma si de a dezvolta capacitatile intelectuale.In calitate de mediator ,cadrul didactic este acela care directioneaza,orienteaza copilul catre invatare,cel care comunica si motiveaza invatarea. In calitate de facilitator , cadrul didactic este cel care trebuie sa urmeze nevoile dezvoltarii psiho-pedagogice ale elevului pentru a i asigura si stimula pe acestia ,astfel incat invatarea sa inregistreze un progres real. Cadrul didactic stimulator implica activ elevul in activitatea invatarii,dezvolta procese psihice,dezvolta increderea in sine a elevului ,coordoneaza activitatile de invatare si implica afectiv si motric elevul pentru ca interesele si nevoile educationale ale elevului sa contribuie la dezvoltarea personalitatii si integrarea acestora in viata socioprofesionala.

Stimulator - elevul este paarticipant activ n procesul nvrii; - stimuleaza curiozitatea natural a elevului; - i implic pe elevi n actiuni reale; - agreazade atitudinile elevului Activiti: ,,De la gradinita la scoala parteneriat scoala-gradinita ,,Apa ,,Universul etc. Drumetii , excursii s. a. Facilitator: - mediator al procesului de insusire a cunostintelor ; - ofera elevilor noi surse de informaii pentru mbogirea experienei lor; - i nva cum s nvee; Activiti: Lecii in laboratorul informatic ; Auditii muzicale,teatru,activitati ,educative. Moderator: Relationeaza cu elevii, parintii si cu alti factori implicati in procesul instructiv-educativi; Activiti: Activitati social-civice ; Jocuri de rol; Intanliri cu parinti si cu persoane din comunitatea locala Sunt un element hotartor n clasa. Felul n care ma port creeaza climatul clasei. Dispozitia mea zilnica influenteaza ntreaga atmosfera. Ca profesor, posed o putere uriasa de a face elevilor mei viata frumoasa sau insuportabila. Pot fi un instrument de tortura sau o sursa de inspiratie. Pot sa-i

umilesc sau pot sa le fac pe plac; pot sa-i ranesc sau pot sa-i vindec. n toate situatiile am responsabilitatea de a decide daca un incident va fi aplanat sau amplificat, daca un copil va fi umanizat sau dezumanizat. Si elevii exprima asteptari fata de rolul profesorului, viznd mai ales competentele si gradul de profesionalism al acestuia. Un aspect important al acestor asteptari se refera la relatia profesor - elev. In stabilirea acestei relatii profesorul trebuie sa construiasca situatii educationale de invatare care sa vina in sprijinul elevului astfel la clasa: sa puna accentul pe relatia de interactiune ; a nu se limita la transmiterea cunostintelor ci a extinde relatia asupra personalitatii complexe a elevului; sa nu judece elevul dupa niste criterii generale, precum rezultatele scolare sau n functie de calitatile individuale ale acestuia; a satisface interesele elevilor. Activitatea va cuprinde un sistem de situatii educationale, organizate in functie de nivelul de dezvoltare al elevilor clasei, de preocuparile si problemele care-i framanta la un moment dat, de faptele de viata care-i mobilizeaza si intereseaza. Astfel de actiuni sunt: organizarea unor intalniri si discutii cu personalitati culturale si stiintifice; vizite in institutii culturale, muzee, expozitii de arta, spre a le oferi elevilor posibilitatea de a cunoaste concret sensul unei munci desfasurata cu pasiune; dezbaterea unor fapte de viata, cunoscute de elevi pentru a le influenta opiniile; participarea la actiuni si evenimente importante care sa consolideze deprinderi de munca si optiuni scolare si profesionale -parteneriate

-drumetii,excursii - Auditii muzicale,teatru,activitati ,educative Activitati educationale in care profesorul are rol de stimulator,facilitator si moderator . Cadrul didactic sa opteze n nvatamntul prescolar pentru relatii bazate pe afectivitate, n nvatamntul general pentru relatii bazate pe afectivitate si pe judecarea elevilor n functie de calitatile individuale. n cele din urma, profesorul este supus unor presiuni care si au originea n propriile asteptari. Acestea sunt puternic personalizate si se refera mai ales la exigentele privind cariera didactica, la gradul de satisfactie pe care aceasta l ofera. Desi nu sunt ntotdeauna esentiale, aceste asteptari personale pot influenta ndeplinirea rolului profesional. Unitate tematic: ,,Toamna cea bogata,, Activitatii unei zile avand ore de CLR, MEM,AV,DP 1. Ghici, ghici ghicitori despre anotimpuri invatatoarea spune ghicitorile respective, iar elevii ghicesc. Invatatoarea are rolul de animator. 2. Joc didactic Anotimpurile - Principalele caracteristici ale anotimpurilor cu accent pe aspecte specifice anotimpului toamna elevii grupeaza imaginile conform anotimpurilor (de ex. zapada la iarna, frunzele galbene la toamna, etc.). Invatoarea are rolul de indrumator. 3. Comunicare orala - mi place toamna (iarna, vara, primvara) pentru c... Invatatoarea incepe propozitia, iar elevii continua conform preferintelor lor. Inavatoarea are rolul de animator. 4. Frunza de Voichia Elena Toma Invatatoarea citeste lectura avand rol de informator. 5. Covor de frunze elevii realizeaza un desen din imaginaie. Invatatoarea are rol de mentor. 6. Repovestire pe baz de imagini Frunza, de Voichia Elena Toma - elevii repovestesc povestea auzita. Invatatoarea are

rolul de animator. 7. Ordonarea imaginilor din poveste elevii ordoneaza imaginile. Invatatoarea are rolul de evaluator. Modul1,tema7 Argumente care sa sustina necesitatea formularii obiectivelor educationale in termeni de competente generale si specifice: - asigur pregtirea elevilor pentru viaa social i profesional; - se lucreaz n echip; - asigur flexibilizarea parcursului educaional prin organizarea sistemului modular; Centrarea instruirii pe elev se realizeaz mult mai eficient n aceste condiii, corelndu-se coninuturile i competenele i, n acelai timp, deplasndu-se accentul pe instrumentele educative de prelucrare i accesare a informaiei, aa nct s se asigure integrarea elevului n viaa social i profesional. Prin centrarea demersului didactic pe competene se accentueaz i latura pragmatic a aplicrii curriculum-ului profesorul avnd posibilitatea de a face legtura direct i evidenta ntre ce se nva i de ce se nva; este facilitat i legtura direct i imediat cu evaluarea, care devine mai transparent i mai eficient. Centrarea demersului didactic pe competene i implicit pe valori i atitudini specifice conduc la o cretere a transparenei actului didactic n cadrul unei colariti neobligatorii i, pe de alt parte, posibilitatea ca aceste competene s fie social determinate, ca un rspuns la nevoile concrete ale comunitii n care funcioneaz coala. Competenele sunt legate de anumite practici sociale. O astfel de abordare nu este n contradicie cu formarea unei culturi generale; n societile contemporane, cultura general va trebui s pregteasc tinerii s rezolve cu succes problemele vieii;

Modulu 1 tema 10 Competena didactic poate fi reprezentat prin: -elevul tie i face ce tie ; - ce tie aplic n diverse situaii de via; - coala o prioritate pentru orice copil; Daca a trebuit sa reprezint printr-un simbol competentele didactice,ei bine acel simbol a fost reprezentat de o carte. Cu toate ca pare prea traditional dar totusi mi se pare ca qu aceleasi insusiri ,caracteristici. La fel ca si cartea competentele sunt cele care trebuie sa vina cu resurse /informatii,pe care elevul ca si cu competentele trebuie sa le combine,sa le identifice,sa le activeze. Asemenea unei carti furnizeaza cunostinte ,pentru a sti,creaza asfel deprinderi, pentru a face si dezvolta atitudini ,pentru a deveni ,adica pentru a concretiza cele furnizate,acestea reprezentand criterii necesare pe baza carora este stabit succesul scolar. Modul1 tema 12 nvatamntul primar actual pune un mare accent pe formarea competentelor de nvatare, deoarece, o trasatura importanta a copilului aflat n curs de formare este de a nvata sa nvete. Evident, de calitatea formarii competentelor de nvatare la vrsta colar depinde dinamica activitatii de nvatare n urmatoarele etape ale nvatamntului. Procesul de formare a competentelor de nvatare presupune o trecere succesiva, continua a schimbarilor cantitative n calitative, cu reinterpretarea inevitabila a experientei accumulate anterior. Schimbarile cantitative la fiecare etapa asigura trecerea la urmatoarea etapa, care declanseaza schimbarile calitative. Pentru fiecare treapta se poate indica o masura corespunzatoare ce ar caracteriza nivelul de formare a competentelor de nvatare, asigurnd astfel posibilitatea

trecerii fara impedimente a copiilor la etapa urmatoare de nvatare la un nivel calitativ nou prin elaborarea strategiilor adecvate, prin respectarea particularitatilor de vrsta. Modul 1 tema 13 Aria curriculara Om si societate Competenta 3.1 - relationarea pozitiva cu alti membri ai grupului de apartenenta, in rezolvarea unor sarcini simple de lucru; Activitati de invatare: - discutarea unor exemple de relationare pozitiva si participare in grupurile din care fac parte, pe baza utilizarii de povestiri, imagini, filme; - rezolvarea unor sarcini simple de lucru, in cadrul clasei de elevi, manifestand comportamente bazate pe respect, incredere, sinceritate, toleranta, grija fata de sine si fata de ceilalti; - utilizarea unor povestiri, imagini, filme, care stimuleaza relationarea pozitiva cu copiii provenind din grupuri etnice, culturale, sociale diferite; - realizarea unui "barometru al emotiilor" pentru o zi/activitate, in care sa se consemneze starea de spirit la inceput, pe parcurs, la sfarsit; - exercitii de aplicare a unor stari afective pozitive/negative ; Utilizare interdisciplinara MEM - asezarea imaginilor (produselor de grup) in ordinea logica a desfasurarii evenimentului, numerotand secventele; ES - discutarea unor exemple de relationare pozitiva si participare in grupurile din care fac parte, pe baza utilizarii de povestiri, imagini, filme; MM - interpretarea cantecului "Furnicuta". exemplul al doilea - CLR - citirea lecturii "O fapta generoasa" de Edmondo de Amicis; ES - utilizarea unor povestiri, imagini, filme, care stimuleaza relationarea pozitiva cu copiii

provenind din grupuri etnice, culturale, sociale diferite; DP ce ai simti daca ai fi Crossi/ daca ai fi Garrone/ daca ai fi invatatorul; La aceasta varsta copiii au nevoie de material concret intuitiv pentru o invatare de calitate . Cel mai interesant lucru pentru copii la aceast vrst este s se joace. Aadar, dac vrei s i trezeti copilului interesul pentru cunoatere, poi face acest lucru propunndu-i jocuri i activiti din care nva lucruri noi. In cadrul acestor activitati de invatare se face legatura si cu alte discipline cum ar fi: ES- discutarea unor exemple de relationare in diverse medii, pe baza unor imagini,film,utilizarea unor filme,imagini care sa stimuleze relationarea pozitiva intre elevi. MEM-potrivirea imaginilor, se foloseste jocul Meseriile, elevul potriveste jetoanele in ordine logica. AVLM-copiii vor realiya pe grupe macheta,Cabinetul medical,tortul,In parc+banca DP-jocul Ce ai face daca ai fi doctorul?....Tatal?.....Invatatorul? Modulu 1 tema 14 Predarea eficient este condiionat n procent de 50% de informaiile i cunotinele cadrului didactic, iar n procent de 50% de competenele profesionale ale acestuia. Competenele cadrului didactic sunt cel puin la fel de importante ca i cunoaterea n profunzime a coninutului disciplinei pe care este autorizat s o predea. n faa unui colectiv de elevi cu profil individual de personalitate, cu stiluri diferite de nvare, cu combinaii unice de puncte forte i vulnerabiliti, profesorul va reui s genereze soluii de nvare creative, eficiente i personalizate dac va poseda un set de competene ce i va permite ntlnirea fericit cu

fiecare dintre elevii din clasa sa. Elevii unei clase vor avea ntotdeauna preferine i interese diferite. Este misiunea fiecrui cadru didactic s creeze n mintea i sufletul fiecrui elev entuziasm i interes pentru coninutul pe care l pred. Fiecare cadru didactic este unic, ns numitorul comun l reprezint competenele profesionale un sistem de referin important n evaluarea / autoevaluarea calitii demersului didactic.