P. 1
Cursul 5 (Efectele Contractului)

Cursul 5 (Efectele Contractului)

|Views: 11|Likes:
Published by Nicolae Boaru
ds
ds

More info:

Published by: Nicolae Boaru on Aug 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/09/2014

pdf

text

original

Efectele contractului

Prin efectele actului juridic se inteleg drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere, pe care le modifica sau stinge un asemenea act Spre deosebire de reglementarea anterioara cand efectelor contractelor si principiilor care le guverneaza le erau consacrate doar 2 texte (art.969 su art.973), in Noul Cod Civil este consacrata o reglementare mult mai larga, atat pentru efectele contractului in relatia dintre parti (art.1270-1279) cat si pentru efectele contractului fata de terti (art.1280-1294) Sunt considerate principii ale efectelor contractului intre parti si ele rezulta din textele mentioante anterior (art.1270-1279) urmatoarele: - principiul fortei obligatorii (pacta sunt servanda) - principiul irevocabilitatii - principiul relativitatii Principiul fortei obligatorii este reglementat ca atare prin dispozitiile art.1270 din Noul Cod Civil potrivit carora contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante cea ce inseamna ca efectele actului se impun partilor cu valoare obligatorie intocmai ca legea Ca o consecinta a acestei obligativitati contractul se poate modifica sau poate inceta doar prin acordul partilor orin din cauze

autorizate de lege iar executarea acestuia trebuie sa se faca cu buna credinta De asemenea obligativitatea efectelor presupune executarea intocmai sau conforma a contractului pentru ca astefel ambele parti sa isi poata realiza interesul contractual Fudamentul principiului fortei obligatorii este dat de necesitatea asigurarii stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice generate de actele juridice civile precum si de imperativul moral al respectarii cuvantului dat Ca o exceptie de la principiul fortei obligatorii dispozitiile Noului Cod Civil reglementeaza in art.1271 teoria impreviziunii care presupune posibilitatea pentru parti de a revizui clauzele initiale ale contractului atunci cand s-au schimbat imprejurarile avute in vedere initial, de asa maniera incat s-a ajuns la ruperea echilibrului contractual Astfel o simpla modificare a imprejurarilor care a avut drept consecinta doar caracterul mai oneros al executarii nu va exonera partile de indeplinirea obligatiilor asumate (art.1271 alin 1) In schimb partilor vor fi obligate sa negocieze pentru adaptarea contractului, daca executarea devine excesiv de oneroasa pentru una dintre ele din cauza unei schimbari a imprejurarilor (rebus sic non stanbitus) care sa aiba una din urmatoarele caracteristici: - a survenit dupa incheirea contractului - nu putea fi avuta in vedere, in mod rezonabil la data incheierii contractului

- partea lezata nu trebuie sa suporte riscul producerii unor asemenea modificari Pentru ipoteza in care partile nu ajung la un acord de renegociere a contractului intr-un termen rezonabil, instanta de judecata este cea care poate sa dispuna la cererea acestora adaptarea contractului in asa fel incat sa fie distribuite in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile care rezulta in schimbarea imprejurarilor initiale Daca nu este posibila o asemenea adaptare a contractului instanta va putea sa dispuna incetarea contractului la momentul si in conditiile pe care le va stabili (art.1271 alin 3) Ca o consecinta a principiului fortei obligatorii a contractului principiul irevocabilitatii efectelor acestuia presupune ca actului bilateral sa nu i se poata pune capat prin manifestarea de vointa in sens contrar din partea autorului actului O consacrare a acestui principiu al irevocabilitatii o regasim in materia actelor bilaterale in dispozitiile art.1270 alin 2 din Noul Cod Civil (contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege) Desi in privinta actului unilateral nu exista un text asemanator cu caracter de principiu care sa stipuleze regula irevocabilitatii trebuie avute in vedere dispozitiile art.1325 potrivit carora daca prin lege nu se prevede altfel dispozitiile legale privitoare la contracte se aplica in mod corespunzator actelor unilaterale

Prin exceptie de la principiul irevocabilitatii exista in materia actelor bilaterale reglementata posibilitatea denuntarii unilaterale in sensul ca atunci cand acest drept a fost recunoscut uneia dintre parti el poate fi exercitat atat timp cat executarea contractului nu a inceput (art.1276 alin 1) Daca este vorba despre contracte cu executare succesiva sau continua dreptul de denuntare poate fi exercitat si dupa inceperea executarii dar denuntarea nu va produce efecte in privinta prestatiilor executate sau aflate in curs de executare De asemenea exista posibilitatea denuntarii unilaterale de catre oricare din parti in situatia contractului incheiat pe perioada nedeterminata dar cu conditia respectarii unui termen rezonabil de preaviz Dispozitiile Noului Cod Civil reglementeaza o serie de aplicatii ale exceptiei de la principiul irevocabilitatii Cu titlu de exemplu mentionam: - in materie de mandat (conform art.2030 alin 1 litera a), contractul de mandat inceteaza prin revocarea sa de catre mandant) - in materia contractului de depozit (potrivit art.2115 alin 1 deponentul poate sa solicite oricand restituirea bunului depozitat chiar inauntrul termenului convenit) - in cazul contractului de locatiune (potrivit art 1816 din Noul Cod Civil daca locatiunea a fost facuta fara determinare duratei oricare dintre parti poate denunta contractul prin notificare)

De asemenea exista exceptii de la irevocabilitate si in categoria actelor unilaterale: - testamentul (potrivit art.1034 din Noul Cod Civil este un act revocabil) - retractarea revocarii testamentului Principiul relativitatii efectelor contractului intre parti Principiul relativitatii efectelor contractului trebuie inteles ca regula de drept conform careia un act produce efecte numai fata de autorii sau autorul sau, el neputand sa profite ori sa dauneze altor persoane Altfel spus actul bilateral da nastere la drepturi si obligatii numai pentru partile lui iar actul unilateral obliga pe autoru lui (res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest) Consacrarea acestui principiu se regaseste in dipozitiile art.1280 din Noul Cod Civil si este justificat pe de o parte de natura volitionista a actului juridic iar pe de alta parte prin necesitatea de a nu se aduce atingere libertatii persoanei Aplicarea principiului relativitatii presupune distinctia intre notiunile de parti, avanzi in cauza si terti Astel parte este persoana care incheie actul juridic personal sau prin reprezentant si in patrimoniul ori asupra careia se produc efectele actului respectiv avand in vedere ca a exprimat un interes personal cu ocazia incheierii acestuia Avanzii in cauza (habentes causam) reprezinta o categorie de persoane intermediara partilor si tertilor propriu-zisi intrucat desi nu

au participat la incheierea actului totusi suporta efectele acestuia datorita legaturii juridice pe care o au cu partile actului Sunt considerati ca apartinant acestei categorii: - succesorii universali si cu titlu universal - succesorii cu titlu particular - creditorii chirografari Este succesor universal persoana care dobandeste un patrimoniu adica o universalitate de bunuri iar succesor cu titlu universal cel care dobandeste o fractiune dintr-un patrimoniu Succesorii cu titlu particular sunt aceia care dobandesc un anumit drept privit individual astfel cum se intampla in cazul cumparatorului, donatorului, legatarului cu titlu particular Creditorii chirografari sunt aceia care nu au o garantie reala (ipoteca sau gaj) care sa le asigure realizarea creantei ci au drept garantie doar un drept de gaj general asupra tuturor bunurilor prezente si viitoare ale debitorului lor Calitatea de avanzi in cauza a creditorilor chirografari consta in aceea ca ei sufera in mod direct influenta actelor juridice incheiate de debitor cu alte persoane acte prin care patrimoniul acestuia se mateste sau micsoareaza Asadar sub rezerva fraudei debitorului creditorul chirografar este tinut sa respecte actele incheiate de debitor acestea fiind opozabile Tertii sunt persoane straine de contract adica aceia care nu si-au dat consimtamantul (direct sau prin reprezentant) la incheierea unui

anumit act juridic si nici nu au devenit parti in vreun fel pe parcursul existentei contractului De aceea straini fiind fata de raportul juridic nascut din contract tertii nu pot deveni debitori si in principiu nici creditori prin efectele unui contract la incheierea caruia nu au participat Sunt considerate exceptii de la relativitatea efectelor contractului situatiile in care acestea se produc fata de persoane care nu au participat nici direct si nici prin reprezentant la incheierea actului In categoria exceptiilor considerate aparente de la principiul relativitatii intra: - situatia avanzilor in cauza - promisiunea faptei altuia - simulatia - reprezentarea - actiunile directe Promisiunea faptei altuia nereglementata ca atare in Codul Civil anterior isi gaseste sediul in Noul Cod Civil in dipozitiile art.1283 care se ocupa insa doar de efectele unei asemenea promisiuni Potrivit definitiei date de doctrina promisiunea faptei altuia reprezinta un contract prin care o persoana se obliga fata de creditorul beneficiar sa obtina consimtamantul unei terte persoane de a incheia personal sau prin reprezentant un anumit contract sau sa ratifice actul incheiat in absenta sa

Simulatia este operatia juridica potrivit careia printr-un act public dar nereal (denumit simulat) se creeaza o alta situatie decat acea stabilita printr-un act juridic ascuns, secret dar adevarat Reprezentarea constituie acel procedeu tehnico-juridic prin care o persoana numita reprezentant incheie un act juridic in numele si pe seama altei persoane numita reprezentant in asa fel incat efectele actului se produc direct si nemijlocit in persoana reprezentantului Asadar contractul incheiat de reprezentant in limitele imputernicirii in numele reprezentantului produce direct efecte intre reprezentat si cealalta parte acesta fiind motivul pentru care reprezentarea este considerata o aparenta exceptie de la principiul relativitatii Stipulatia pentru altul este veritabila exceptie de la principiul relativitatii intrucat constituie actul bilateral prin care o parte numita stipulant convine cu cealalta parte numita promitent ca aceasta din urma sa efectueze o prestatie in favoarea unei a treia persoane (tert beneficiar) Potrivit art.1284 din Noul Cod Civil „oricine poate sipula in numele sau,insa in beneficiul unui tert.Prin efectul stipulatiei, beneficiarul dobandeste dreptul de a cere direct promitentului executarea prestatiei” Principiul opozabilitatii efectelor contractului fata de terti Astfel potrivit art.1281 dn Noul Cod Civil contractul este opozabil tertilor care nu pot aduce atingere drepturilor si obligatiilor nascute din contract

Tertii se pot prevala de efectele contractului insa fara a avea dreptul de a cere executarea lui cu exceptia cazurilor prevazute de lege Explicatia acestei opozabilitati a efectelor fata de terti trebuie gasita in realitatea potrivit careia orice contract genereaza si efecte juridice externe care nu pot fi ignorate, nesocotite de catre cei care nu au participat la formarea actului Desi efectele obligationale se manifesta doar in relatia dintre partile contractante in acelasi timp ca realitate faptica cea nascuta din contract este opozabila tuturor De accea diferenta dintre parti si terti este aceea ca tertii nu sunt obligati sa execute prestatiile promise prin contract dar ei sunt tinuti sa se abtina de la orice comportament care ar putea constitui un obstacol in executarea prestatiilr Exista situatii cand tertii pot inlauta aceasta opozabilitate in masura in care le-au fost prejudiciate drepturile Se intampla astfel de exemplu atunci cand creditorul recurge la actiunea oblica in virtutea dreptului de gaj general solicitand inopozabilitatea contractului incheiat de debitorul sau cu un tert pentru a il pune in imposibilitate de a isi valorifica drepturile Intr-o asemenea ipoteza desi contractul in cauza nu este desfiintat el continuand sa produca efecte intre parti fata de tert devine inopozabil Tertii vor putea incova si obtine inopozabilitatea convetiei publice in masura in care aceasta ii prejudiciaza prevalandu-se de actul secret al partilor

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->