PROPAGANDA TOTALITAR (O EXEMPLIFICARE PE PROPAGANDA NAZIST) Momentul de nceput al perioadei morderne a propagandei este marcat de deschiderea primei agentii

de publicitate, n 1843, n Philadelphia. Activitatea pe care o desfasura aceasta era destul de rudimentara comparativ cu standardele contemporane, nsa foarte repede a ajuns sa ofere o ntreaga gama de servicii: de la m 828s186i edia planning la sondaje de opinie - toate avnd ca scop convingerea opiniei publice. Formele de persuasiune dominante n secolul al XX-lea sunt foarte diferite de cele din secolele trecute. Termenul de propaganda se refera la tehnicile de convingere a maselor care caracterizeaza societatea post industriala si are o origine destul de recenta. Primul document n care apare folosit este un act papal din 1622. Papa Grigore al XV-lea a initiat o serie de actiuni menite a restabili credinta cu ajutorul armelor si a-i determina pe credinciosi sa accepte "voluntar" doctrinele bisericii. Aceste actiuni au fost cunoscute drept "propaganda papala". Termenul a fost folosit pe scara larga abia n secolul al XX-lea pentru a descrie o serie de tactici de comunicare folosite n primul razboi mondial si, mai apoi, de regimurile totalitare care i-au urmat. ntr-o viziune exhaustiva, propaganda poate fi definita ca o suma de tehnici menite a raspndi anumite idei si opinii folosind minciuna cu scopul final de a determina masele sa accepte si sa-si nsuseasca voluntar un punct de vedere impus, ca pe o convingere personala. Al doilea razboi mondial nu a reprezentat numai o confruntare armata, ci mai ales o confruntare la nivel de limbaj si propaganda. Cea mai cunoscuta forma de propaganda din aceasta perioada a fost cea nazista instituita de Hitler si pusa n aplicare de Goebbles. Puterea de persuasiune cea mai mare o au cuvintele.Cuvintele si "etichetele" pe care le folosite definesc si creeaza lumea sociala. Aceasta directioneaza gndurile, sentimentele, imaginile si chiar comportamentul. Joseph Goebbles, ministrul propagandei n timpul lui Hitler, a descris astfel influenta covrsitoare pe care o au cuvintele asupra noastra: "Nu este imposibil de dovedit, daca ai cteva cunostinte de psihologie si o repeti suficient de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. n fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manevrate n asa fel nct sa ascunda ideile de baza".

Hitler considera ca masele nu au capacitatea de a ntelege desfasurarea unor evenimente, de aceea este esential apelul la emotii. El afirma ca: "Efectele propagandei se bazeaza n mare parte pe emotii si ntr-o foarte mica masura pe intelect. Liderii trebuie sa evite sa aiba pretentii intelectuale exagerate din partea maselor. Receptivitatea lor este limitata, inteligenta redusa, dar puterea de a uita este enorma. De aceea, propaganda trebuie limitata la cteva idei esentiale, care sa fie exprimate cu insistenta n putine sloganuri, pna cnd toti oamenii ajung sa fie convinsi de ceea ce li se spune". Urmnd exemplul propagandei eficiente a aliatilor n primul razboi mondial, Hitler a pus la punct n scurt timp propriul sau aparat de propaganda. Aceasta organizatie era secreta, avea acees la informatii secrete si avea menirea sa aduca la cunostinta maselor activitatile conducerii statului. Ea a fost condusa de Joseph Goebbles, Ministrul Propagandei, din 1933 pna n momentul sinuciderii sale, la sfrsitul razboiului. Prima si cea mai importanta atributie a Ministerului Propagandei o

constituia exercitarea controlului asupra tuturor mijloacelor de informare n masa si atragerea maselor de partea puterii. nca de la nceput, partidul nazist si-a nfiintat propria structura de media - Eher Verlag - care detinea peste 150 de edituri si tipografii, cu 35 000 de angajati si un profit de 100 milioane de marci pe an. n acest fel, Hitler si Goebbles au reusit sa impuna un control strict mai ales asupra ziaristilor si regizorilor de film printr-un sistem abil de recompense si sanctiuni. Accesul la sursele de informatii pentru buletinele de stiri era permis doar anumitor ziaristi verificati ca fiind fideli. Astfel informatia era controlata n ntregime. Cea mai eficienta propaganda era cea desfasurata prin intremediul spectacolelor, a distractiilor n general. De exemplu, olimpiada din 1936 de la Berlin a fost un bun pretext pentru a promova imaginea unei natiuni ariene puternice si de a induce germanilor un sentiment de superioritate fata de alte natii. Au fost folosite afise publicitare stridente, cu titluri imense, cu imagini puternic accentuate. Programele de radio erau adesea folosite pentru a insera mesaje propagandistice n timpul unor emisiuni de divertisment ale unor cntareti celebri n epoca. Controlul complet asupra presei, radioului, teatrului, cinematografului, muzicii si a ntregii arte, n general, a permis ca mesajele esentiale ale nazistilor sa fie repetate sub diferite forme n continuu. Devenise imposibil n Germania anilor 30 sa citesti o carte, sa asculti un program de radio

sau sa vezi un film, fara sa iei contact sub o forma sau alta cu ideologia nazista. Goebbles a facut posibil acest lucru acoperind toate evenimentele cu sloganuri usor de retinut si de nteles, care atrageau involuntar atentia oamenilor. n acest fel se puteau directiona gndurile si sentimentele oamenilor n directiile dorite, fara ca acestia sa-si dea seama ca sunt manipulati. De exemplu, Goebbles a impus folosirea cuvntului "Fuhrer" - conducator - cnd se facea referire doar la Hitler. Era interzisa numirea altei persoane cu acest termen. Ca sa ridice moralul scazut al populatiei n 1942, Goebbles a inventat termenul "schleichende Krise" (criza nfioratoare), pentru a denumi starea de agitatie social-politica si economica din Marea Britanie. Prin comparatie, starea natiunii germane parea mult mai nfloritoare, iar aceasta era de natura sa mentina speranta germanilor n marea victorie. O metoda eficienta de propaganda nazista au constituit-o zvonurile si aluziile. La nceputul perioadei de conducere a partidului nazist, Goebbles a dus o ntreaga campanie de denigrare a membrilor partidelor din opozitie, lansnd zvonuri despre scandaluri n care acestia ar fi putut fi implicati. Spre sfrsitul razboiului, cnd devenise evidenta apropiata nfrngere a nazistilor, Goebbles a lansat un zvon, conform caruia cercetatorii germani erau pe punctul de a inventa doua arme noi, un submarin capabil sa atinga viteze mari si un tun anti-aerian, cu directionare magnetica a munitiei, care facea imposibila ratarea tintelor. Menirea acestor zvonuri era de a mentine credinta ca victoria germanilor este nca posibila si ca ei ar trebui sa lupte n continuare, n ciuda nfrngerilor suferite pna atunci. Un alt mijloc prin care propaganda nazista si asigura succesul erau aplauzele, uralele si manifestarea ct mai zgomotoasa si evidenta a adeziunii pentru nazism, sustinuta de persoane care aveau misiunea de a da tonul acestora n timpul evenimentelor. Era folosit principiul conform caruia, daca majoritatea oamenilor este de acord cu ceva, atunci si restul trebuie sa consimta obligatoriu. Toate sloganurile naziste exprimau ncrederea n fortele proprii: "Luptati cu noi", "Adolf Hitler este victoria", "Alatura-te luptei noastre". Tonul folosit de Hitler n discursurile sale exprima un mare sentiment de ncredere n superioritatea si capaciatatea poporului german de a-si atinge scopurile. Hitler si Goebbles au folosit si simboluri istorice pentru a-si sustine mesajele. Ei au fost inventatorii a ceea ce se numeste "marea minciuna". Conform propagandei naziste, o

metoda eficienta de manipulare a maselor este inventarea si repetarea insistenta a unor neadevaruri atotcuprinzatoare, imposibil de dovedit. De exemplu: "Germanii sunt o natiune superioara", "Europa este condusa din umbra de o conspiratie a evreilor". Astfel de minciuni sunt imposibil de contrazis. Daca sunt sustinute de mici detalii care sunt adevarate, ntreaga afirmatie pare a fi adevarata. Iar daca este repetata suficient de des, ea sfrseste prin a fi crezuta drept adevarata. Marile minciuni s-au dovedit mult mai eficiente folosite la nivel national si international. Hitler a creat un puternic sentiment al identitatii inventnd un singur vinovat pentru toate problemele natiei germane n urma primului razboi mondial - pericolul reprezentat de evrei. Acestia erau mereu prezentati ca fiind inferiori si nedemni de a fi tratati ca fiinte umane, urmarind sa distruga "sfnta mostenire ariana a poporului german" si de aceea trebuiau eradicati. S-a creat impresia ca singura solutie pentru a pune capat problemelor era ca poporul german, sub coducerea lui Hitler, sa i elimine pe evrei si sa readuca vremurile glorioase de altadata. Doar o Germanie unita n jurul unui conducator putea nvinge, putea fi din nou puternica. Ideea a fost impusa opiniei publice prin filmul "Triumful vointei", din 1934. Acesta ncepea cu imagini ale unor tineri "ideali" care se pregateau sa devina soldati, sub privirile lui Hitler, care le urmarea instructia. La finalul filmului, acesti tineri se transformau ntr-o indestructibila masina de razboi nazista. Mesajul era: "Doar mpreuna putem fi din nou puternici." Propaganda nazista a creat doua imagini pentru Hitler. ntr-una era prezentat ca un parinte al natiunii, zmbind si mbratisnd copii, afisele avnd ca slogan: "Hitler - ultima noastra speranta. Goebbles considera ca aceasta imagine este deoasebit de eficienta, deoarece: "Oamenii simpli capata ncredere n el, pentru ca l simt ca pe un prieten si un protector." n cealalta ipostaza, Hitler era nfatisat drept "Conducatorul", abordnd ntotdeauna tinuta militara, sigur pe el, foarte impunator, trecnd n revista trupele armate. Succesul masinii de propaganda naziste s-a bazat pe mai mult dect cteva tactici inteligente de persuasiune. S-a indus ideea ca era de datoria liderilor sa elaboreze legi si sa dea ordine si de datoria maselor sa le urmeze fara nici un fel de comentariu. Doar conducatorii au privilegiul de a cunoaste adevarul si sunt atotcunoscatoare. Acesta este aspectul cel mai periculos al propagandei naziste: impunerea convingerii ca exista un singur adevar absolut la care au acces doar elitele conducatoare.

Ideea adevarului unic a adus dupa sine crearea unei imagini unice si atotcuprinzatoare a "dusmanului". n timpul "razboiului rece", att propaganda rusa, ct si cea americana s-au nfatisat reciproc drept "puteri imperialiste" care ncalcau drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Odata creata aceasta identitate a "dusmanului", se impuneau si justificau orice actiuni "drepte si morale" pentru a contracara actiunile "nedrepte si imorale" ale adversarului." O parte din metodele propagandei naziste au fost folosite si de comunisti. Cu cinci ani nainte de a ajunge la putere datorita revolutiei din octombrie 1917, partidul comunist si-a nfiintat propriul ziar "Pravda"(care n traducere nseamna adevar). Pentru mai bine de sapte decenii acesta a fost ziarul puterii ce publica doar articole "bine filtrate", cenzurnd informatiile ce nu trebuiau sa ajunga la opinia publica din Rusia si din tarile est-europene. }tirile aveau adesea conotatii emotionale, cu un foarte mare impact asupra cititorilor. Stalin a rezumat poate cel mai bine acest tip de propaganda spunnd ca: "Moartea unui singur soldat rus nseamna o tragedie. Un milion de morti nseamna statistica."

Puterea lui Hitler ntre propagand i poliie politic

Adolf Hitler este un nume care i astzi strnete spaim i oroare. Chiar i azi, dup mai bine de 60 de ani de la acele evenimente, lumea ncearc s-i explice cum a fost posibil ca un om fr o pregtire, fr o educaie, un om fr mari posibiliti att intelectuale, ct i material, s ajung s conduc statul german i s pun n practic o politic rasial, care a dus la o nou deflagraie mondial i la moartea a milioane de oameni. Pentru a nelege mecanismele prin care el a reuit s acapareze puterea, trebuie s studiem mijloacele prin care el a izbutit s se fac ascultat, n spe propaganda nazist, precum i teroarea instituit de poliia sa secret, n spe SS. Doctrina ideologic nazist Ca o definiie, se poate spune c propaganda face parte din rzboiul psihologic, fiind instrumentul prin care nazismul se opune lumii nenaziste, iar teroarea desfurat de poliia nazist reprezint n fapt forma de guvernare, cci nazitii nu omorau mari personaliti ale lumii politice, ci pur i simplu omorau mici funcionari socialiti sau

membri ai partidelor opuse, artnd astfel populaiei c era foarte periculos s fii un simplu membru ntr-un partid, altul dect cel nazist . Se poate spune c propaganda i teroarea au reprezentat 2 aspecte ale aceluiai fenomen: astfel, acolo unde nazismul stpnea absolut, propaganda era nlocuit cu ndoctrinarea, iar teroarea era folosit nu pentru a speria oamenii, ci pentru a realiza constant aceste doctrine ideologice. Propaganda se adreseaz acelor segmente ale populaiei care nu fuseser ndoctrinate suficient. n cadrul nazismului trebuie fcut astfel o distincie ntre doctrina ideologic adresat celor iniiai i propaganda adresat publicului larg , mai ales n perioada n care micarea nu acaparase puterea i avea nevoie de noi i noi susintori, n condiiile n care doar elitele i plebea s -ar fi lsat atrai de dezlnuirea nazismului, iar marea mas a populaiei trebuia convins prin mijloace propagandistice.

Propaganda Revenind la propagand, trebuie menionat c nu i se pot nega lui Hitler meritele n organizarea acesteia, mai ales c avea o pregtire solid n acest domeniu, el luptnd n timpul Primului Rzboi Mondial ca membru al seciei de propagand. Cnd ne referim la propaganda nazist, noi putem vorbi de fapt de mai multe tipuri de propagand: o propagand a liderului infailibil, o propagand a puterii i mai ales o propagand a antisemitismului . Mai mult, la msuri propagandistice concrete, pot fi amintite, pe lng desfiinarea partidelor opuse, i nfiinarea n martie 1933 a unui Minister al Culturii i Propagandei sub conducerea lui Goebbels. Acesta va controla ntreaga via public german, nelegnd prin aceasta presa, radioul, cinematografia, editarea, precum i reuniunile publice. n acelai an este nfiinat i Camera Culturii care supraveghea artitii i intelectualii, responsabil printre altele i de ordonarea arderii crilor lui Voltaire, Marx, Freud, Reich, Rolland. Se ajunge ca studenii din Berlin s ard zeci de mii de volu me, autori i artiti ca: Mann, Brecht, Remarque, Zweig, Offenbach, Cezanne, Van Gogh, Rembrandt fiind interzii . Urmnd aceeai ide, copiii i tinerii sunt nregimentai n diverse organizaii naziste: Jungvolk, Hitlerjugend , Liga tinerelor germane.

Propaganda infailibilitii Propaganda infailibilitii se refer la faptul c principala calitate a unui lider de mase, n spe Hitler, era infailibilitatea sa, el nu greea niciodat, nu fiindc ar fi avut o inteligen superioar, ci pentru c interpreta ntotdeauna corect forele din natur i istorie: Hitler nu mai fcea o afirmaie, ci fcea o profeie. Dac n perioada sa de nceput, conlocutorii si nu-l considerau un om deosebit, ci mai degrab un om retras, fr spirit i fr vreo calitate deosebit, n scurt timp, Adolf Hitler i desvrea abilitile, devenind un as al discursurilor, toata lumea fiind de acord n a-i recunoate calitatea i magnetismul discursurilor.

Propaganda puterii Tot n acest context , putem vorbi de o propagand a puterii: atunci cnd nazitii omorau vreun mic funcionar sau vreun membru al unui partid opus, ei i demonstrau de fapt puterea i artau populatiei c era mult mai simplu i mai eficient s fii membru al unei organizaii paramilitare naziste dect al vreunei alte organizaii, mai ales n condiiile n care nazitii se ludau cu crimele lor, le recunoteau ntotdeauna n public, dar nu peau niciodat nimic, demonstrndu-se astfel superioritatea micrii naziste.

Propagannda maselor Propaganda nazist era de fapt o propagand de mase: tot ce era ascuns, nedezvluit publicului, cpta instantaneu o profund semnificaie, indiferent de ct de semnificativ sau nu era faptul n sine, aceasta n condiiile n care o propagand bazat pe simplul interes nu poate fi eficient asupra maselor, caracteristica maselor fiind aceea de a nu aparine nici unui corp social sau politic, ele sunt atomizate, i-au pierdut orice relaie comunitar, puterea nazismului constnd tocmai n aceast abilitate de a izola masele de lumea reala. Propaganda antisemit Tot aici putem vorbi de propaganda antisemit: inventarea unei conspiraii mondiale evreieti a reprezentat cea mai eficient aciune a propagandei naziste. n acest mod, cu ct se evita o discuie deschis asupra problemei evreieti , cu att masele erau mai

convinse c evreii erau cauza tuturor problemelor lor, iar eliminarea lor ar duce la rezolvarea rapid a tuturor dificultilor cu care se confruntau. Hitler a avut marea inteligen de a plasa problema evreiasc n centrul propagandei naziste, antisemitismul nu mai reprezenta doar o problem a politicii naionale, ci devenise o preocupare intim a oricrei persoane care se simea ameninat de ascensiunea evreilor. Hitler lua msura ca o persoan s poata fi membru al partidului nazist doar dup ce i dovedea puritatea arborelui genealogic, iar cu ct arborele era mai pur, cu att individul putea ocupa o funcie mai nalt. n acest mod, antisemitismul nu mai era doar un simplu curent de opinie, ci devenea un principiu de autodefinire individul se definea, raportndu-se la problema evreiasc. Aa, Hitler a avut marea inspiraie de a furniza maselor atomizate, fr o poziie social sau politic, un mijloc de definire i de identificare, capabil s le redea ceva din respectul de sine pe care li-l oferea cndva poziia lor social, i capabil s-i transforme n candidai eficieni pentru o organizaie politic organizaia nazist. Concret, propaganda nazist l considera pe evreu precursorul stpnului german al lumii: nlturarea dominaiei mondiale evreieti deschidea calea dominaiei mondiale a germanilor se crea astfel conceptul de volksgemeinschaht comunitate ntemeiat pe egalitatea absolut a germanilor - o egalitate nu de drepturi, ci de natur i pe deosebirea germanilor de toate celelalte popoare ale lumii.

Propaganda lozincilor Aceast discuie despre propagand nu se poate ncheia fr a vorbi despre aanumita propagand a lozincilor. n fapt, este vorba aici de geniul politic al lui Hitler, care a tiut s-i atrag electoratul de partea sa pentru a ajunge la putere, folosind diverse lozinci. n acest fel, n acea epoc dominat de naionalism i socialism, Hitler a avut maturitatea de a-i numi partidul Partidul Naional-Socialist al Muncitorilor Germani, reuind s atrag de partea sa att adepii socialismului, ct i pe cei ai naionalismului. Prin aceast dualitate a programului su, Hitler a reuit s-i atrag susintori din toate mediile sociale, dnd dovad de un real oportunism politic.

Poliia politic Pe lng propagand, unul din mijloacele cele mai importante de impunere a regimului nazist a fost reprezentat de poliia politic, sau mai bine zis de teroarea instaurat de forele paramilitare naziste. tim c elul partidului nazist nu era doar acapararea administraiei

guvernamentale, ci realizarea unei contopiri perfecte a partidului cu statul. Mijlocul de realizare a acestui lucru erau serviciile competente i eficiente ale poliiei secrete, care reprezentau n fapt centrul de putere al rii i al partidului nazist. Aceast poliie reprezenta de fapt singurul organ al puterii, fiind mai important chiar dect armata, cci dac armat era antrenat s lupte mpotriva unui inamic strin, aceste fore paramilitare erau nvate s lupte n primul rnd n interiorul propriei societi, mpotriva propriilor compatrioi i abia mai apoi mpotriva factorului strin. Modul de aciune al gruprilor paramilitare naziste Rolul dominant al poliiei n politica intern a rii se explica prin faptul c micarea nazist se simea mult mai ameninat de propriul popor, decat de vreun altul. nc nainte ca micarea nazist s cucereasc puterea, ea dispunea de fore paramilitare, din 1921 fiind nfiinate Seciile de asalt SA, conduse de Ernst Rohm, iar din 1925 sunt create seciile de protecie ale partidului: Schutzstaffeln SS, rolul acestora fiind de a-i netezi calea conductorului suprem spre acapararea puterii, folosind orice mijloace, n general violente, bazate pe teroare. n activitatea acestor adevrate poliii se disting de obicei cteva etape . Prima dintre ele consta n eliminarea inamicilor i fotilor opozani ai partidului, combinat cu atragerea, nrolarea ntregii populaii n micarea nazist. Odat eliminat orice form de rezisten, aceste grupri i manifest controlul asupra populaiei prin intermediul terorii ele doresc s-i asigure dominaia total, fiind recunoscut faptul c aceste formaiuni de elit ale nazitilor erau mai degrab preocupate de dominaia mondial, dect de securitatea regimului nazist aflat la putere. Aceste organizaii erau total supuse voinei lui Hitler, fiind total dependente de acesta pentru a-i pstra funciile i privilegiile. Aceast poliie deine informaii vitale cu privire la soart a statului, este deintoarea secretelor de stat, fapt ce a dus la sporirea prestigiului ei, chiar

daca puterea ei real era nul, ea doar executnd ordinele venite de la superiori, n spe Hitler. Un alt aspect care merit menionat n legtur cu activitatea acestor organizaii este solidul sprijin financiar de care se bucur: astfel Himmler i finana trupele SS prin confiscarea proprietilor evreieti, iar apoi prin diferite acorduri cu ministrul agriculturii sau cu patroni de fore de munc. Dar de departe, cel mai important rol al acestor grupri paramilitare a fost cel politic, ele reprezentau cel mai bine organizat i mai eficient dintre toate departamentele guvernamentale aflate n slujba nazitilor, aceste grupri reprezentnd adevratul organ executiv al guvernului, prin care erau transmise toate ordinele. Aceste organizaii paramilitare au drept sarcin fundamental persecutarea inamicilor regimului nazist, reprezentai de evrei, cel puin spre nceputul micrii, cci spre finalul ei, inamicul era ales la ntmplare dintre cetenii care aveau ghinionul s sufere de vreo boal.

Concluzii Ca o concluzie peste toate cele de mai sus, trebuie spus c toate aceste metode i mijloace ale propagandei i ale poliiei naziste se dovedesc infailibile i invulnerabile doar atta timp ct la putere se afl regimul nazist, cci atunci falsitatea sau absurditatea vreunei msuri nu poate fi pus n discuie ele reprezint pur i simplu o realitate care nu poata fi combtut sub nicio form. ns lucrurile se schimb total odat cu eecul regimului nazist: ceea ce pn atunci era adevr absolut, nceteaz instantaneu s mai fie, din clipa eecului. Fr fora micrii, a partidului nazist, membrii lui nceteaz s mai cread n dogmele pentru care i -ar fi dat viaa pn mai ieri. n momentul n care micarea este distrus, masele se rentorc la vechiul lor statut de indivizi izolai, atomizai, care nu au altceva de fcut dect s accepte noua realitate, explicndu-se n acest fel faptul c nimeni dintre cetenii germani nu recunotea c ar fi fost nazist, dei e un lucru recunoscut c peste 90% din populaia german a avut, mai mult sau mai puin, simpatii naziste.