CITATUL LUNII CITATUL LUNII CITATUL LUNII CITATUL LUNII CITATUL LUNII

“Unii oameni trec prin viaţă mulţumiţi că

sticla este pe jumătate plină. Alţii se plâng
toată viaţa că sticla este pe jumătate goală.
Adevărul este acesta: există o sticlă având
înăuntru un anumit volum de lichid. Iar de aici
mai încolo, totul depinde de tine.”
Dr. James S. Vuocolo
 EDITORIAL
Anotimpul cercetaşilor

Vine vara, vine vacanţa şi pentru aceia dintre voi

care nu v-aţi scos încă bocancii la aer, ar fi vre-
mea să o faceţi, căci aşa cum vesteşte calendarul
cercetăşesc, urmează 3 luni pline de aventură pe
potecile munţilor, de cântece la foc de tabără, de
provocări şi mulţi prieteni. Vă aşteaptă Cupa
Izvoarelor , Descurcă-te în Necunoscut, Sieben-
burgen 2009, Campul Naţional de Temerari,
Campul Naţional de Lupişori, Ro-mania 2009 şi
câte şi mai câte.

Noi nu vă putem da biletele, dar vă putem ajuta

cu puţin elan, o nouă revistă de răsfoit şi un salut
la pălărie.

Cine pleacă ultimul, stinge lumina! LUCIAN NEDELUŢ

redactor-[ef InfoScout

Cuprins REDACŢIA
4 Descurcă-te în Necunoscut COORDONATOR: Alin Pascaru
2009 REDACTOR-ŞEF: Lucian Nedeluţ
8 Ştiri
REDACTORI: Laura Băduţ
10 Povestea continuă: "Dispariţia" Claudia Naiba
12 Tehnici cercetăşeşti: Nodurile Claudia Coandă
15 Centrul Local se prezintă: Monica Jicmon
“Lotus” TULCEA Manuela Hortolomei
18 Încotro? Parâng! Ada Rascol
Andreea Blaj
20 Finanţare: Oana Mitruţ
Tineri în Europa (TiA) Ana Benchea
22 Motivare lideri: COLABORATORI: Ioana Lucaciu
I 25
Vocea “misiunii”
Jurnal: Vânătoarea de raze
Adrian Secal
Alex Moldovan
28 Ecologia profundă LAYOUT: Boris Boberschi
şi dezvoltarea spirituală CORECTURĂ: Laura Hen
30 Onoare de cercetaş: Flori Budău
dl. Mihai Vornicu Alexandra Cochieci
Echipa InfoScout este în continuă formare şi dezvoltare.
33 Scouting Seeds: Dacă vrei să faci parte din echipă,
Voluntar cercetaş trimite un mail la echipa@infoscout.ro
36 Gânduri: Spaţiu alb Adresa de contact a redacţiei:
redactie@infoscout.ro

InfoScout este un proiect al Departamentului de Imagine şi Comunicare - ©2009 ONCR

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă fără acordul redacţiei.
Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.
aventur\ CAMP

NU IAR, D.I.N. NOU(|)

DESCURC|-TE ~N NECUNOSCUT ‘09
edi]ia a III-a
Cel mai probabil, în ultima vreme aţi
tot auzit indivizi cu un tic verbal:
repetau întruna cuvântul „DIN“.
La ce se refereau mai exact? La Des-
curcă-te în Necunoscut 2009 (ediţia a
III-a). Vă gândiţi probabil: „Bine,
dar eu abia acum aud de aşa ceva...
ediţia a III-a ??? Şi cu celelalte ce s-a
întâmplat? Când au fost?“. Răspun-
sul evident este: „Au fost, din păcate.
Partea bună e că vor mai fi!“. Ecoul
a fost unul răsunător, aşa că ne-am
gândit că anul acesta trebuie
neapărat să-l împărtăşim tuturor!
Vrei să îţi faci o idee despre acest
camp? Nu trebuie decât să citeşti
nişte mărturiile, amintirile şi trăirile
unor participanţi la ediţiile trecute!

„Ajunsesem în Verşeşti, satul

unde trebuia să stăm în urmă-
toarele 4 zile. Căutam o locaţie
de campat. Pe partea dreaptă,
într-o gospodărie ţărănească,
un om dejoca porumb. Trecem
de el. Găsim locaţia de cam-
pare, stăm 5 minute şi patrula
hotărăşte să îşi înceapă
provocările. Am plecat cu toţii
să căutăm lemne pentru o con-
strucţie cercetăşească. Pe drum,
trecem iar pe lângă gospodăria
de mai devreme. Stăm un pic, ne
gândim şi punem întrebarea:
"Aveţi nevoie de ajutor?".
Răspunsul săteanului: "Da!".
Dăm să intrăm în curte,
mergem spre om şi o bătrânică
ne întreabă ce facem. Atunci am
realizat că omul muncea cu ziua
şi intrasem în curtea bătrânicii

www.infoscout.ro
4
 CAMP aventur\

vă supăraţi, cât mai avem până

în Coman?“ „2 km“. Ce uşu-
rare...acelaşi răspuns ca acum 2
ore...

10 august – Jurnalule, azi am o

zi plină vârf, aşa că nu prea am
timp de tine.

- ora 13.00: tocmai am terminat

de dărâmat o casă din chirpici şi
de turnat nişte beton. Răsplata
nu întârzie însă: ne bucurăm de
un prânz bine meritat şi de un
pahar rece din băutura casei.
- ora 14.30: în sfârşit, duşul mult

fără să o întrebăm. I-am povestit

despre noi, ce căutăm şi ce vrem
să facem ş,i fiind 4 cercetaşi, am
făcut treaba să meargă ca pe
bandă. La sfârşit, bătrânica ne-a
oferit şi lemnele pentru con-
strucţie şi sfoara necesară. Aşa
am început eu DIN'07.“ (Alin
Pascaru)

„9 august 2007 – De 3 ore

mergem pe marginea şoselei... La
fiecare kilometru mai întrebăm
câte un sătean: „Bună ziua! Nu

aşteptat, deşi forţat (vezi „dush

fortat“ 1, 2 şi 3 pe Youtube)
11 august – ora 02.00: pe în-
tuneric, savurăm pentru ultima
dată înainte de plecarea spre lo-
caţia finală o friptură suculentă,
cu roşii coapte şi porumb pe
jar…

12 august – ora 03.45: obosiţi,

ne îndesăm în sacii de dormit
mai aproape de foc, aţipind cu
sunetul focului mocnit şi al
urletelor de lupi din depărtare…

6 august 2008 – ora 14.00:

soarele dogoritor nu ne opreşte
din muncă. Deşi întoarcem mâl
cu lopata, dezgropăm legume

www.infoscout.ro 5
aventur\ CAMP

stricate, desprindem paie înfipte

între garduri sau ascultăm o
poveste cutremurătoare, nu o
facem din obligaţie. Ştim că
avem un scop nobil, căci, deşi
inundaţiile trecuseră, urmele
încă erau evidente. Lăsăm în
urmă nişte zâmbete...

7 august – ora19.00: toată ziua

am mers cu bagajele-n spate
căutând cazare. Deja ignorăm
arsurile de la soare. Vizualizăm
cum vom face un adăpost în pă-
dure. Am încercat şi la primarul
comunei, acesta însă fusese
chemat acasă în satul unde
locuia (o altă patrulă vorbise cu
soţia acestuia). Ne gândim to-
tuşi să mai dăm o raită; n-
aveam nimic de pierdut...
8 august – ora 20.00: după o zi
lungă de muncă pe la oameni
diferiţi cu nevoie diferite
(curăţenie prin casă, la curăţat
prin vie, la cărat de mobilă etc)
ajungem înapoi la gazda noas-
tră simpatică care ne-a primit
cu o seară înainte: o bătrânică
incredibil de ospitalieră şi plină
de umor!
10 august – ora 11.00: gara din
Bacău răsună de cercetaşi ce
promit să se revadă. Multe poze
de grup, urmate însă de linişte.
Zâmbetele dispăruseră.
Nimănui nu-i venea să creadă.
Şi nici să plece. Ceva ne unise
şi nu era ceva concret,
era...ceva... necunoscut...“
(Patriciu Enăşel)
„În ziua în care te pregăteşti să
îţi faci bagajul îţi trec prin
minte o mie şi una de idei şi
gânduri de cum ar putea să fie,
cum ai să te descurci, cum ai să

www.infoscout.ro
6
 CAMP aventur\

te înţelegi cu noii prieteni, cum

o să duceţi la bun sfârşit misi-
unea, etc. Dar odată ce ieşi din
casă şi te îndrepţi spre marea
aventură, îţi dai seama că totul
este chiar bine pregătit şi de tine
depinde cum va fi.

Ajungi să îţi cunoşti echipa, vă

împărţiţi din responsabilităţi
şi... îţi primeşti harta care-ţi
arată unde trebuie să ajungi.
Nimic mai simplu - atâta timp
cât în echipă totul este aranjat,
nu ne rămâne decât cu voie
bună să păşim înspre ...
necunoscut. Şi când ajungi în
locul arătat pe hartă, începi să
te gândeşti că vine seara şi n-ai
unde să dormi... buuun... ştim ce
Ne-am realizat obiectivele, am bucată din ce ai nevoie să îţi dai
avem de făcut.
râs, am avut seri de cântat, seama că TU poţi să faci ceea
ne-am jucat. A fost ca prin vis, ce nu ţi-a trecut niciodată prin
Nu trece o oră şi vine marea
acest necunoscut !!! gând că ai să faci !
veste - am găsit "refugiu" în
rândul unor oameni extraordi-
Ajunsesem ca la momentul Haideţi şi anul acesta să ne bu-
nari. Dar fără să ne dăm seama,
când ne pregăteam să plecăm, curăm de DIN!“ - Tromppy
şi cealaltă problemă - de unde o
să ne gândim dacă putem ne- (Elena Petrea)
să mâncăm şi ce - se rezolvă de
gocia să mai rămânem puţin...
la sine. Familia care ne-a primit
din păcate nu s-a putut, dar
în gazdă ne aşteaptă cu mân-
am păstrat legătura cu familia Nu te-au convins?!? Poftim? Te
care şi cu zâmbetul pe buze.
la care am stat şi încă mai gândeşti la ce cred eu că te gân-
vorbim cu ei. deşti? Ai dreptate, e cel mai bine
Ne-am făcut cunoscuţi în sat, ne-am
aşa… Eu te susţin! Exact! Vino
jucat cu cei mici, am ajutat cât s-a
Dacă e să mă întrebe cineva şi convinge-te SINGUR!!!
putut pe la biserici, casele sătenilor,
dacă merită aventura, răspunsul
etc cât să fie bine. Şi am reuşit.
e simplu - merită e puţin zis! E o Patriciu Enăşel

www.infoscout.ro
7
na]ional {TIRI

Bear Grylls este

noul lider al cercetaşilor
La doar 34 de ani, Bear Grylls este cel mai
tânăr şef al Organizaţiei Mondiale a Mişcării
Scout (OMMS). Abia ce a fost numit lider
OMMS, Grylls vrea ca în viitorul apropiat să
încurajeze mai mulţi adulţi voluntari să se
alăture Mişcării Scout, astfel încât cei 33.000
de tineri aflaţi pe listele de aşteptare să de-
vină membrii organizaţiei.

Bucuria acestei schimbări poate fi rezu-

mată prin cuvintele unui temerar din
Marea Britanie, care afirmă pentru The Guardian:
“Oamenii nu vor mai crede că cercetaşii sunt
nişte ciudaţi. Unii vor crede că el (Bear Grylls) e
nebun, dar se vede că e dornic de activi tăţi
antrenante, (exciting things) cum facem noi.”
În copilărie, B.G., a cochetat cu cercetăşia :
”Dragostea mea pentru activităţile în aer liber s-a
născut pe când eram cerce taş. A fost o adevărată
conexiune şi în acelaşi timp mi-a deschis multe
uşi în viaţă”.
Cu toate acestea, lumea îl ştie mai mult ca fiind
un supravieţuitor (survivalist); a fost cel mai
tânăr britanic care a escaladat Everestul şi a tra-
versat Oceanul Atlantic într-o barcă gonflabilă.

BiPiloniada 2009 - cercetăşie la cote înalte

Peste 180 de cercetaşi, cu vârsta
cuprinsă între 7 şi 50 de ani, au
răspuns “prezent!” la Bipiloniada
2009, camp de primăvară care s-a
desfăşurat la Centrul de Agre-
ment „Cerbul” Bratei din Munţii
Bucegi.
Participanţii din Bucureşti, Iaşi,
Giurgiu, Tecuci, Găeşti, Mier-
curea Ciuc, Pucioasa „şi-au pus
la încercare rezistenţa fizică,
spiritul de orientare dar şi is-
teţimea în cadrul unor activităţi
dinamice. Împărţiţi pe patrule,
cercetaşii şi-au demonstrat, de
asemenea, spiritul de echipă şi
solidaritatea în timpul hike-urilor
pe care le-au efectuat în Cheile
Rateiului şi Cheile Orzei”
potrivit articolului publicat de
Sebi Stanciu, coordonatorul
proiectului, pe site-ul scout.ro.
Bipiloniada are o tradiţie de
şapte ani şi este organizată de
C.L. Aventura Găeşti în colabo-
rare cu Centrul Alb din Bu-
cureşti.
„Organizarea Bipiloniadei cu
ocazia Zilei Mondiale a Pămân-
tului a avut ca scop sensibi-
lizarea tinerilor în vederea
promovării şi adoptării unui stil
de viaţă sănătos şi dinamic, dar
şi motivarea acestora în privinţa
păstrării valorilor spirituale”, a
mai adăugat Sebi Stanciu.

8 www.infoscout.ro
 {TIRI na]ional

“Chemarea munţilor, chemarea străbunilor”

Ediţia de anul dat în păstrare,
acesta a “Cupei pentru un an, cen-
Izvoarelor”, orga- trului local ai
nizată de C.L. cărui cercetaşi
”Mircea cel s-au dovedit a fi
Bătrân” Râmnicu primii la toate cele
Vâlcea, se va des- ce se vor întâmpla
făşura în perioada la reuniunea noas-
18-21 iunie pe tră, recunoscuţi ca
valea Călineşti şi atare de toţi par-
va avea ca temă ticipanţii: cerce-
“Chemarea prin care să reflecte implicarea taşi, lideri adulţi şi
munţilor, chemarea cercetaşilor în rezolvarea voluntari”, precizează Nicu
străbunilor”. problemelor comunităţilor lo- Almaşi, şeful echipei execu-
cale. tive de programe a C.L.
Evenimentul va reuni atât Mircea cel Bătrân.
temerari cât şi exploratori, se- “Participanţii care se vor re-
niori şi lideri. Aceştia vor fi marca la întrecerile şi activi- “Cupa Izvoarelor” se află la a
supuşi la diferite probe tăţile organizate vor primi XII-a ediţie. Participarea în
antrenante desfăşurate în diplome şi premii în obiecte. camp se face contra sumei de 15
natură şi, de asemenea, vor Trofeul „Cupa Izvoarelor” lei, care acoperă badge-ul cam-
avea de prezentat un proiect care ne aparţine tuturor, va fi pului şi o parte din cheltuieli.

Week-end de sărbătoare la Miercurea Ciuc

Centrul Local ORION avut fiecare de învăţat. Un
Miercurea Ciuc a organi- traseu lung, dar plin de
zat week-end-ul trecut peripeţii”, a declarat
Festivalul Cercetăşiei la Claudiu Balint, explorator.
nivel local.
Noutatea de anul acesta a
Tema evenimentului a fost constat în realizarea unei ac-
“Agenţiile secrete”. tivităţi comune pentru toate
cele trei ramuri de vârstă
Cele trei ramuri de vârstă participante, urmărindu-se
participante, lupişorii, astfel a se pune în aplicare
temerarii şi exploratorii, semnificaţia salutului
împreună cu câţiva lideri însoţitori, s-au grupat cercetăşesc: cel mare îl protejează pe cel mic.
în agenţii secrete MI şi au pornit în căutarea
unor documente strict secrete, de maximă im- Cea de-a doua zi a festivalului a fost destinată
portanţă, furate de inamici. exclusiv exploratorilor care au avut parte de un
traseu de căţărare-funicular-tiroliană pregătit de
Pe parcursul unei zile, patrulele mixte de cerce- jandarmi şi salvamontişti, vechi colaboratori ai
taşi au fost supuse mai multor probe prin care C.L. Orion Miercurea Ciuc.
şi-au dovedit priceperea, spiritul de observaţie, Ediţia de anul acesta, a treia la număr, este o
capacitatea de a lucra în echipă, dar şi rezistenţa activitate-pilot a ceea ce se doreşte la anul a fi
fizică. “A fost o experienţă plăcută din care am una de calibru naţional.

Rubrică realizată de Laura Băduţ

www.infoscout.ro 9
povestea LUPI{ORI

EPISODUL 8

DISPARI}IA

O frumoasă dimineaţă anunţă răsăritul pe un iar Yupi este mereu primul in-
teresat de locurile vizitate de
albastru pur şi o încântătoare zi răsună în aceasta.
trilul voios al păsărelelor. Coborând privirea
- Oo, mai spune-mi despre peştii
din marele necunoscut, un vânt adie uşor, coloraţi. Ba nu, despre rechini. Da,
purtând miresmele florilor şi gâdilând nările povesteşte-mi despre dinţii lor!
oricui le absoarbe, înfiorând blana unora şi - Răbdare, micuţule! A fost o
zbârlind penajul altora… călătorie grea şi Oo trebuie să
fie obosită.
Natura parcă resimte fericirea - E la cascadă cu Baloo şi Oo,
vieţuitoarelor junglei dar îşi şi ne răspunde Chill, vulturul - Nu-i nimic, Baloo. Lupişorul
urmează cursul - puii de panteră atotştiutor şi atotvăzător al jun- acesta este o încântare la fiecare
se joacă sub privirea iubitoare a glei. întoarcere.
mamei, un şarpe îşi pândeşte
prada, peştii ies la suprafaţa apei - Mulţumim, Chill! Astfel, cei trei şi-au petrecut în-
pentru o gură de aer proaspăt. treaga zi povestind şi înotând.
Iar acum să îi spionăm pe cei Spre seară, nori ameninţători se
O asemenea zi nu ar fi completă trei. Ţestoasa Oo tocmai a iveau la orizont, prevestind
fără Yupi. Dar... unde poate fi? revenit dintr-o lungă călătorie, parcă ceva rău.

10 www.infoscout.ro

Ziua următoare a început cu o
atmosferă grea, încărcată. Dea-
supra pădurii păsările s-au
adunat în stol, din care la un
moment dat s-a desprins o pată
neagră. Chill se îndreaptă spre
dealurile Seeonee.
Dintr-o şoaptă de vânt, dintr-un
murmur de apă, aflăm că Oo
este bolnavă şi nu mai are mult
de trăit. Toată pădurea se în-
dreaptă către cascada unde
ţestoasa se odihneşte. Când, în
cele din urmă, apare şi Yupi,
aceasta îl cheamă la ea.
- Micuţule, tu ai fost mereu in-
teresat de viaţa neamului meu.
De acum mai ai doar un lucru de
aflat. La bătrâneţe, noi ne re-
tragem într-un loc ce ne-a rămas
adânc înrădăcinat în suflet. Pen-
tru mine momentul acesta a
venit, iar locul este jungla. O
minune a frumuseţii naturii nu
se poate afirma că este com-
parată cu alte locuri exotice.
Motivul pentru care am îndră-
git-o a fost atmosfera plăcută, de
familie. Mereu animalele din
www.infoscout.ro
LUPI{ORI povestea
această junglă realizăm că nu ştim ce ne
s-au ajutat între aşteptă dincolo, dacă este de
ele şi, indife- bine sau de rău şi nu trebuie să
rent de natura pierdem prea mult timp
neînţelegerilor gândindu-ne la asta. Viaţa este
ivite, totdeauna pentru a fi trăită după bunul
toţi au rămas plac. Aşa că îţi cer, micuţule, să
prieteni. Până şi nu fii trist când nu voi mai fi.
Shere-Khan, Voi avea mereu grijă de tine,
deşi nu o re- oriunde vei fi şi îţi voi îndruma
cunoaşte, este paşii.
fericit aici .
Când voi trece în lumea cealaltă, Într-adevăr, ziua următoare Oo
nu mă veţi vedea. Mă voi re- nu a mai fost de zărită la cas-
trage într-un loc solitar, pentru cadă, cu toţii înţelegând ce se
că singurul lucru pe care mi-l întâmplase cu ea. Personaj im-
doresc de la voi toţi este să nu portant în viaţa junglei de-a lun-
mă plângeţi şi să vă amintiţi de gul a sute de ani, acum se
mine aşa cum mă vedeaţi la cas- stinsese, lăsându-i pe toţi numai
cadă, râzând, povestind şi dând cu amintiri plăcute despre ea. În
poveţe. Am avut o viaţă plină şi pofida celor spuse de aceasta, nu
fericită. Moartea nu este un era prea uşor pentru unii să
lucru tragic. Este trist când treacă peste această întâmplare,
cineva drag nu va mai fi lângă cu atât mai mult cu cât viaţa ei
noi în carne şi oase, însă mereu fusese una fericită. Erau chiar
trebuie să unii care spuneau că, dacă ar fi
ne amin- ştiut că nu avusese o viaţă bună,
tim cum a acum s-ar fi consolat cu gândul
fost per- că este într-un loc mai bun şi re-
soana res- gretul de a fi pierdut o fiinţă mi-
pectivă în nunată ar fi fost mai puţin
viaţă şi la intens, dar nu era cazul. Cu toate
modul în astea, viaţă fericită sau nu, golul
care şi-a lăsat este imposibil de umplut şi
trăit viaţa. numai timpul vindecă durerea
Întot- pricinuită de o asemenea întâm-
deauna plare.
trebuie să Claudia Naiba
11
abilit\]i TEMERARI
TEMERARI - TEHNICI CERCET|{E{TI
NODURILE
Ca un bun cercetaş, trebuie să te des-
curci în orice situaţie. Iar, câteodată,
ca să ieşi din dificultate, trebuie să
ştii să “înnozi” problema.
Nodul Prusik
Luând în considerare varietatea
de utilizări pe care le au,
nodurile reprezintă o tehnică ce
trebuie stăpânită de fiecare cer-
cetaş, fie că trebuie să ancoreze
cortul, să lege buştenii, să
salveze pe cineva sau pur şi sim-
plu să îşi testeze îndemânarea.
În continuare, prezentăm 9
noduri esenţiale, care vă vor
ajuta în orice aplicaţie sau con-
strucţie de camp.
Nodul Prusik
Este un nod deja clasic, folosit
cu precădere pentru căţărare de
alpinişti.
Avantaje: este unul din cele mai
12
simple şi sigure noduri pentru
asigurarea frânghiei/ancorare
verticală.
Dezavantaje: Frânghia trebuie
să nu fie prea groasă, umedă sau
îngheţată.
Mod de realizare:
- Faceţi o spiră din frânghia mai
subţire şi aşezaţi-o peste
frânghia mai groasă (1);
- treceţi spira prin spatele
frânghiei groase (2);
- trageţi cele două capete prin
interiorul spirei (3);
- treceţi frânghia mai subţire
prin spatele frânghiei groase (4);
- treceţi încă o dată spira prin
spatele frânghiei groase (5);
- trageţi încă o dată cele două
capete prin interiorul spirei (6);
- aranjaţi nodul format (7).
Nodul foarfecă (cabestan)
Este un nod simplu care are
multiple utilizări.
Se foloseşte în navigaţie pentru
legarea baloanelor de acostare,
este folosit de pescari pentru
legarea bărcii; se mai foloseşte
şi de către alpinişti, respectiv
pentru campare.
Acest nod se recomandă a fi
folosit pentru aplicaţii simple,
unde nodul este supus unei ten-
siuni continue, dar de intensitate
mică.
Avantaj: nod simplu, pentru
multiple utilizări.
Dezavantaj: dacă nodul este
supus unei solicitări care variază
ca intensitate, atunci se desface
relativ uşor.
Mod de realizare:
- se înconjoară suportul (1);
- se lasă capătul lung dedesubt (2);
- se realizează o a doua buclă
(3);
- se revine la capătul scurt prin
partea interioară (4);
www.infoscout.ro
 TEMERARI abilit\]i

Nodul pescăresc

- se strânge şi se aranjează nodul a doua pe partea dorsală a in-

format (5). elului (1);
Nodul de ancoră - treceţi capătul cordelinei prin
Cel mai folosit nod de anco- spatele porţiunii lungi şi prin in-
rare. Poate fi folosit pentru a teriorul buclei formate (2);
ancora cortul sau structuri plu- - înfăşuraţi încă o spiră (cu
titoare. capătul frânghiei) pe partea
Avantaje: inferioară a nodului deja for-
- siguranţă în exploatare (nodul mat (3);
nu alunecă nici pe cordeline - strângeţi nodul astfel încât
umede); capătul corzii să fie de cel puţin
- simplitate; 4-5 cm lungime, pentru a pre-
- posibilitatea prinderii unor veni desfacerea nodului (4).
obiecte în interiorul nodului (de
ex. inel pentru ancorare); Nodul pescăresc
- este un nod care se poate dez-
Un nod foarte simplu şi foarte
lega uşor. util pentru îmbinarea a două
Dezavantaje: Acest nod scade frânghii.
rezistenţa frânghiei cu 10-45% Avantaje: este un nod simplu
din valoarea iniţială; valoareaprin care se pot îmbina două
exactă depinde de diametrul frânghii de acelaşi diametru.
inelului prin care se trece Dezavantaje: după ce a fost
Nodul foarfecă frânghia. folosit sub sarcină, de regulă, nu
(cabestan) Mod de realizare: se poate dezlega.
- înfăşuraţi două spire pe inel,
Mod de realizare:
prima spiră pe partea frontală,- se aşează cele două corzi una
lângă alta (1);
- se execută un nod
simplu pe şnurul
roşu /negru; în inte-
riorul nodului se
prinde şnurul gal-
ben/maro (2-3);
- operaţia se repetă
şi la şnurul gal-
ben/maro (4-5);
- se trag cele două
corzi în sensuri
Nodul opuse (6);
de ancoră - astfel cele două
noduri se alătură,
formând nodul
pescăresc (7).

www.infoscout.ro 13
abilit\]i
Nodul opt
Nodul opt
Este un nod foarte des utilizat;
printre altele se foloseşte şi în
alpinism, respectiv speologie,
datorită siguranţei oferite.
Avantaje: Uşor de realizat; se
poate executa şi cu o mână; se
desface uşor; este multi-
funcţional, sigur şi flexibil.
Dezavantaje: Nu este recoman-
dată executarea acestui nod din
chingă; în acest caz se poate
desface.
Mod de realizare:
- cu frânghia dublată formăm o
Nodul bulin
14
TEMERARI
buclă şi jumă-
tate (pasul 1 );
- introducem
apoi în bucla
externă (pasul
2);
- după care
acesta se
strânge(pasul 3).
În nodul executat corect, repar- NODURI DE ÎMBINARE
tiţia tensiunilor din frânghie
este uniformă. Îmbinarea diagonală
Această îmbinare se foloseşte
Nodul bulin pentru a lega lemne care se în-
Un nod ideal pentru a ancora şi crucişează, dar care nu se ating
ridica diverse obiecte cu o greu- atunci când capetele lor sunt
tate apreciabilă. plasate într-o structură.
Avantaje: Un nod foarte sigur,
uşor de realizat şi foarte util Îmbinarea pătrată
chiar şi în condiţiile ridicării la Se foloseşte pentru a îmbina 2
nivel a unei persoane rănite. lemne care intră în contact unul
Dezavantaje: Odată legat şi
supus la tensiune, nodul se des-
face foarte greu.
Mod de realizare:
- realizaţi o buclă prin care
trageţi capătul corzii din spate
spre înainte, după care treceţi în
aceeaşi direcţie încă o dată
capătul corzii prin buclă (1.); cu celălalt la un unghi între 45
- treceţi acest capăt prin spatele şi 90 grade.
capătului lung (2.);
- revenind în faţă, treceţi capă- Îmbinarea tripod
tul prin bucla din mijloc (3.); Aşa cum îi sugerează şi numele,
- cu strângerea nodului obţineţi îmbinarea tripod se foloseşte
nodul bulin ale cărui bucle se pentru a lega 3 buşteni în partea
pot regla cu uşurinţă; superioară, astfel încât să per-
- reglarea uneia dintre bucle se
face pe seama celeilalte bucle.
mită deschiderea lor într-o
structură piramidală stabilă.
Nu uitaţi că orice nod bun, in-
diferent de cât de greu se în-
noadă, trebuie sa fie uşor de
desfăcut.
Lucian Nedeluţ
www.infoscout.ro
 PREZENTARE na]ional

Centrul Local se prezint\

“Lotus” Tulcea
“Cine-i sus? Aegyssus!”
„Căci ghiarele
v-au rămas în orice
îmbrăţişare...”
Versuri ce ne leagă de începu-
turile centrului, de liderii ce
ne-au format ca cercetaşi şi
ne-au impregnat în sânge valori
morale care au reprezentat pen-
tru noi un cod de comportament.
Noi, cercelotuşii, suntem mândri
mai ales de geologul tulcean
Gheorghe Munteanu Murgoci
(născut în Măcin) care, împre-
ună cu un grup de profesori,
fizicieni şi alţi oameni de ştiinţă,
a ajutat la pornirea mişcării
cercetăşeşti din România şi la
dezvoltarea organizaţiei.

AŞA AM ÎNCEPUT ...

Apariţia Centrului Local Tulcea

„Lotus” şi a cercetăşiei tulcene
se leagă de anul 1994 , când
doamna profesoară Victoria

www.infoscout.ro
15
na]ional PREZENTARE
Stanciu de la Colegiul Dobro-
gean „Spiru Haret” Tulcea, îm-
preună cu elevul Andrei Sarvaş,
a înfiinţat prima grupare
cercetăşescă din oraşul nostru.
Centrul a suferit o serie de mo-
dificari ( inclusiv dispariţia lui
16
pentru o perioadă ) pentru care
nu s-a găsit nici astăzi motivul.
Pentru noi, unitatea şi prietenia
reprezintă legile de bază, care ne
caracterizează în fiecare acţiune.
Încercăm să implementăm asta
şi membrilor noi; uneori ne iese,
alteori nu. Cercetăşia e pentru
noi ca un joc de logică, un joc al
minţii: încercăm să ne imaginăm
o lume perfectă în care rămânem
mereu tineri şi cu o poftă de
viaţă de nemăsurat. Hike-uri în
care se formează prietenii strâns
legate prin zâmbete, campuri cu
un iz de spiritualitate... Primul
meu jurământ, din primul meu
camp, care ciudat... a avut loc la
Mănăstirea Cocoşu. Un grup de
cercelotuși începători în ale
cercetăşiei, aveau primul lor
legământ cu spiritul lui Baden
Powell, la miezul nopţii. Regula
de bază din acea seară : nu ex-
istă eu, ci NOI. Noi vom face un
foc de tabără, noi vom realiza un
wide game, eu voi merge la
toaletă...pardon...noi vom merge
la toaletă.
Probabil că nu spun nimic nou
cercetaşilor, pentru că în fiecare
www.infoscout.ro

centru se realizează acţiuni
care te impresionează până la
lacrimi, dar bineînţeles că mie
mi se pare că aici, totul este
special. E centrul care m-a for-
mat şi îmi pare enorm de rău
că nu am reuşit să prind
epocile vechi ale centrului:
campuri cu peripeţii, bătăi cu
roşii care au stat 2 zile în
soare, idei trăsnite ( de nereali-
zat) de hike-uri, ş.a.
Am participat din 2002 până
în prezent, la binecunoscutele
campuri naţionale: „Cupa
Izvoarelor”, „Unitate şi priete-
nie” şi am realizat chiar şi noi
unul în 2003 („Ancora”), un
camp care, după părerea noas-
tră, a ieşit foarte bine, având în
vedere că nu ne aşteptam la un
număr foarte mare de partici-
panţi. Nu intenţionam ca prima
ediţie să fie una de mare an-
vergură, dar sperăm că urmă-
toarea, în viitorul (foarte )
www.infoscout.ro
PREZENTARE
apropiat va avea un număr mai
mare de centre participante.
DE FAPT...
Centrul nostru local ar fi trebuit
de fapt să se numească C.L
Phoenix, pentru că renaştem în
fiecare an, odată cu recrutările.
De fiecare dată descoperim că
valorile adevărate scad în faţa
tinerilor şi că voluntariatul nu
mai este la fel de important. To-
tuşi, cercetăşia arde încă în Tul-
cea, prin membri devotaţi,
pasionaţi de ceea ce fac.
De multe ori în activităţile cari-
tabile realizate până acum, am
descoperit că cercetăşia este
ceva nou pentru anumite per-
soane, de aceea suntem mândri
că datorită acţiunilor noastre
multe persoane au rămas cu o
părere extraordinară despre ac-
tivităţile cercetaşilor. Pe lângă
acţiunile caritabile, încercăm să
na]ional
impresionam tulcenii cu gesturi
mărunte, semnificative, aducând
un zâmbet pe buzele copiilor,
bătrânilor şi chiar ale cetăţenilor
ce ne străbat calea.
POZELE FAC
CÂT O MIE DE CUVINTE
În urmă au rămas amintirile,
care sunt încă vii şi ard mocnit:
un joc la miezul nopţii, un ju-
rământ între prieteni cercetaşi,
un cântec, o poveste de groază,
o chitară şi o eşarfă verde, de-
venită mai târziu albastră şi
ajungând într-un final culoarea
supremă... grena.
Anii trec, împărtăşeşte expe-
rienţele tale cu ceilalţi şi învaţă-i
cum e să fii un bun cercetaş, aşa
cum şi alţii au făcut asta,
cândva, pentru tine.
Manuela Hortolomei
17
camp LOCA}II
~ncotro?
PARÂNG
- Hei, ce-ar fi să mergem la
munte în vacanţa asta? zise
Ioana.
- N-ar fi o idee rea.
- Dar unde?
- În Parâng!?
Aşa s-au hotărât să meargă
trei zile la munte pentru a fi
cât mai aproape de natură. Şi-
au facut bagajele şi hopa sus
în trenul spre Petroşani. Au
ajuns în zorii zilei în gară şi
de acolo au luat un microbuz
spre telescaun.
- Hmm... ce să facem până la
10 când porneşte telescaunul?
Mai sunt 2 ore...
- Hai să ne jucăm ceva !
18
- Sau mai bine să mâncăm.
- Mâncăm şi apoi ne jucăm.
În Parâng poţi vedea foarte
multe locuri frumoase şi ne-
maiîntâlnite în alte masive. O
mulţime de lacuri glaciare
precum: Lacul Mija, Lacul
Câlcescu, Lacul Roşiile şi
Lacul Iezerul Îngheţat. Faptul
că pe traseele sale sunt puţine
cabane şi refugii montane îl
face să fie unul dintre cele
mai sălbatice masive
muntoase din România. Însă,
de pe vârf, care atinge 2518
m, poţi admira priveliştile mi-
nunate ale văilor şi împre-
7 cercetaşi aventurieri
s-au gândit să facă o
expediţie în Parâng...
Dar mai bine
să vedem cum s-a
întâmplat.
jurimilor, poţi vedea chiar şi
Dunărea în zilele senine de
vară.
DUPĂ 2 ORE....
...s-au urcat fericiţi în
telescaun şi au urcat până la
baza Parângului Mic, iar de
acolo au pornit pe jos în
marea aventură. Au plecat pe
banda roşie spre vârf; cel mai
greu li s-a parut când au avut
de urcat spre vârful Cârja
(2405 m ) fiind destul de
abrupt. Dar au trecut cu brio
peste, că doar sunt cercetaşi
cu condiţie fizică bună ;)
www.infoscout.ro

Vremea a fost frumoasă până
au ajuns pe Parângul Mare.
Planul lor era să meargă până
la lacul Câlcescu şi acolo să
înnopteze dar, cum din cauza
ceţii nu se mai vedea la doi
metri, au recurs la planul B
(întotdeauna ar trebui să existe
unul): au coborât de pe creastă
la Lacul Roşiile. Poieni pline
www.infoscout.ro
de afine au gasit, un izvor şi
un loc de campare. Ce ţi-ai
putea dori mai mult?! Au mân-
cat şi au încins imediat un joc
de noapte, apoi, după ce s-au
asigurat că nicio vietate nu
i-ar putea “înhăţa”, au stins
focul (aveau lanterne) şi au in-
trat în corturi pentru un somn
binemeritat.
LOCA}II camp
A doua zi s-a pornit o ploaie
năprasnică şi au stabilit să meargă
la Refugiul Agăţat prin Valea
Jieţului. S-au hotărât să înnopteze
acolo pentru că refugiul era foarte
primitor. A doua zi şi-au continu-
at traseul până la Groapa Seacă -
ieşirea spre şoseaua principală
spre Petroşani (10 km).
Traseele sunt foarte bine mar-
cate şi frumoase.
Există de asemenea şi staţiunea
montană “Rusu” care are nu-
meroase pârtii de ski, inclusiv una
foarte dificilă. Trei pârtii sunt sim-
ilare cu cele de pe Valea Prahovei.
În speranţa că v-am stârnit curi-
ozitatea, vă las pe voi să des-
coperiţi mai mult!
Întrebare: care-i cel de-al doilea
refugiu din Parâng?
P.S.: articol inspirat dintr-o
poveste reală.
Ada Rascol
19
proiecte FINAN}ARE
TINERI ÎN EUROPA
•
Nume Finanţator:
Uniunea Europeană.
• Descriere program
Programul comunitar “TINERET
ÎN ACŢIUNE” are printre pro-
gramele operaţionale şi Acţiunea
“TINERI ÎN EUROPA”.
Tineri pentru Europa susţine ur-
mătoarele sub-Acţiuni:
a) Sub-Acţiunea 1.1 - “Schimburi
de Tineri”: oferă unor grupuri de
tineri din diferite ţări oportuni-
tatea de a se întâlni şi învăţa
despre culturile fiecărora.
b) Sub-Acţiunea 1.2 - “Iniţiative
ale Tinerilor”: susţin proiecte de
grup dezvoltate la nivel local,
regional şi naţional, precum şi
reţele de proiecte similare din
diferite ţări, pentru a le întări di-
mensiunea europeană şi a îm-
bunătăţi cooperarea şi schimbul
de experienţă între tineri.
c) Sub-Acţiunea 1.3 - “Proiecte
pentru Democraţie Participa-
tivă”: susţin participarea tineri-
lor la viaţa democratică din
comunitatea lor locală, regională
sau naţională, precum şi la nivel
internaţional.
• Cine poate beneficia de
aceste fonduri?
La această acţiune pot aplica:
- organizaţii non-guvernamen-
tale înfiinţate conform ordo-
nanţei nr. 26/2000 cu privire la
asociaţii şi fundaţii;
- autorităţi publice implicate în
lucrul cu tinerii;
- grupuri informale de tineri, dar
care sunt reprezentate (inclusiv
contractual) de una din categori-
ile de organizaţii menţionate
mai sus.
20
La sub-acţiunea “Schimburi de
tineri” pot participa la proiectele
de schimburi, în principiu, tineri
cu vârsta cuprinsă între 13 şi 25
de ani care au reşedinţa legală
într-o ţară participantă la pro-
gram; de asemenea, mai pot par-
ticipa un număr restrâns de
tineri care au depăşit vârsta de
25 de ani şi care să nu fi împlinit
30 de ani la termenul limită pen-
tru care s-a depus proiectul.
La sub-acţiunea “Iniţiative ale
tinerilor” pot participa tineri cu
vârsta între 18 şi 30 de ani, rezi-
denţi legali în una din ţările par-
ticipante la program; pot fi
vizaţi şi tineri între 15 şi 18 ani
în cazul în care sunt însoţiţi de
un asistent pentru tineri sau un
coach.
La sub-acţiunea “Proiecte pentru
democraţie pot participa tineri”
cu vârsta între 13 şi 30 de ani,
rezidenţi legali în una din parti-
cipante la program; în orice
Proiect pentru democraţie tre-
buie să participe minimum 16
tineri.
• Activităţi eligibile
Tipuri de proiecte în cadrul sub-
acţiunilor pot fi:
1.1 Schimburi de tineri
- proiectele de schimburi bilate-
rale vizează implicarea în
proiect a 2 parteneri din două
ţări participante la Programul
Tineret în acţiune din care una
să fie stat membru al Uniunii
Europene;
- proiectele de schimburi trilate-
rale vizează implicarea în
proiect a 3 parteneri din trei ţări
participante la Programul
Tineret în acţiune din care cel
puţin una să fie stat membru al
Uniunii Europene;
- proiectele de schimburi multi-
laterale vizează participarea a
minimum 4 parteneri din patru
ţări participante la Programul
Tineret în acţiune din care cel
puţin una să fie stat membru al
Uniunii Europene.
1.2 Iniţiative ale tinerilor
- iniţiativa naţională a tinerilor
este iniţiată de un grup de tineri
www.infoscout.ro
 FINAN}ARE proiecte

aparţinând unei ţări membre în • Condiţii de finanţare turor partenerilor;

program; Priorităţile în cadrul acestui pro- o Proiectele cu un buget mai
- iniţiativa transnaţională a tine- gram, pentru fiecare sub-acţiune mic de 25.000 Euro.
rilor are la bază parteneriatul a în parte sunt:
cel puţin două grupuri din Bugetul estimativ alocat în
diferite ţări membre, din care cel În cadrul acţiunii 1.1: România pentru fiecare sub-
puţin una este stat membru al o Schimburi bi- şi tri-laterale acţiune în 2009:
Uniunii Europene. pentru organizaţiile care can- 1.1 Schimburi de tineri -
didează pentru primă dată la 1.178.308 Euro;
1.3 Proiecte pentru democraţie Schimburi de tineri; 1.2 Iniţiative ale tinerilor -
pot urmări: 548.886 Euro;
- să promoveze impli- 1.3 Proiecte pentru
carea tinerilor în struc- democraţie - 312339
turi participative; Euro.
- să realizeze activităţi
pentru a dezvolta toate În cadrul acţiunii 1.2 nu
formele de dialog între vor fi aprobate mai
autorităţile publice şi mult de două proiecte
tineri; pe an din partea unei
- să sprijine mecanis- organizaţii.
me pentru a dezvolta
toate tipurile de dia- • Procedura de trim-
log, pentru a apropia itere a proiectului
tinerii de sfera de- Candidaturile pot fi
cizională politică; trimise astfel:
- să dezvolte un dialog - prin poştă, cu data
care să includă tinerii poştei;
care nu sunt membri într-o orga- o Schimburi multilaterale pentru - prin serviciu de curierat, cu
nizaţie; organizaţiile cu experienţă. data înregistrării primită de ser-
- să identifice şi să depăşească În cadrul acţiunii 1.2: viciul de curierat.
obstacolele ce împiedică grupuri o Iniţiativele transnaţionale ale
specifice de tineri să participe, tinerilor. • Alte instrumente
precum şi să stimuleze mecanis- În cadrul acţiunii 1.3: 1. Fişa Programului Tineret în
me ce vor încuraja toţi tinerii să o Proiectul implică un număr acţiune,
participe în procesul decizional. echilibrat de tineri din partea tu- 2. ANPCDEFP, (AGENŢIA
NAŢIONALĂ PENTRU PRO-
• Data limită de depunere a cererilor de finanţare GRAME COMUNITARE ÎN
DOMENIUL EDUCAŢIEI ŞI
Pentru proiectele care sunt selectate la nivel naţional, există FORMĂRII PROFESIONALE),
cinci termene limită de depunere a candidaturilor pe an (pentru 3. Website-ul programului TIA,
toate acţiunile): 4. Ghidul programului TIA pen-
Termenul limită Data de începere a proiectului tru 2009
1 februarie Între 1 mai şi 30 septembrie 5. Apel naţional la propuneri
1 aprilie Între 1 iulie şi 30 noiembrie proiecte 2009
1 iunie Între 1 septembrie şi 31 ianuarie 6. Scrisoare oficială de însoţire a
1 septembrie Între 1 decembrie şi 30 aprilie propunerii de proiect
1 noiembrie Între 1 februarie şi 31 iulie 7. Portofoliu de proiecte pentru
organizaţiile candidate – formu-
Pentru proiectele care sunt selectate la nivel european, există lar standard
trei termene limită de depunere pe an: 8. Curriculum vitae (modelul
Termenul limită Data de începere a proiectului european), EN, FR
1 februarie Între 1 iulie şi 30 noiembrie 9. Metodologie de calcul a ca-
1 iunie Între 1 noiembrie şi 30 martie pacităţii financiare
1 septembrie Între 1 ianuarie şi 31 iulie
Andreea Blaj

www.infoscout.ro 21
motivare LIDERI

VOCEA “MISIUNII”
Dacă am insistat destul de clar
pe ce înseamnă misiunea unei
organizaţii (vezi articolul „Misi-
unea e mereu prima” din
numărul 13), acum ne vom
referi la modalitatea ei cea mai
vizibilă de a se face cunoscută
pe termen scurt. Dacă trăirea
misiunii de către toţi membrii
este cel mai bun mod de a pro-
mova organizaţia pe termen
lung, pe termen scurt ea are
nevoie de un leadership
asumat, de exemple personale
puternice.
ager, la cum a reuşit să evite
răul.
b) „Care sunt nevoile de mo-
ment ale organizaţiei? Se
potrivesc aceste nevoi cu capa-
cităţile pozitive ale liderului
propus?” Această întrebare pre-
supune ca, pe lângă aflarea unui
răspuns acurat la punctul a), să
existe şi o analiză corectă a situ-
aţiei organizaţiei. Nevoia de
sincronizare este una crucială,
pentru că, dacă spre exemplu,
organizaţia are nevoie acum de
construirea unei notorietăţi pu-
blice pozitive, un „fundraiser”
va fi de-a dreptul inutil pentru
această poziţie.
c) „Este un model de integri-
tate? Inspiră tinerii pentru a de-
veni oameni mai buni?” Aceasta
este poate cea mai importantă
întrebare când vine vorba de
cercetăşie, pentru că un lider e
recunoscut după capacitatea de
a modela implicit pe cei din
jurul său. De aceea trebuie să
fim siguri că, odată ajuns în

Primul aspect de luat în discuţie

e felul în care se alege un con-
ducător pentru o organizaţie (in-
clusiv pentru un centru local).
Cei care îl aleg trebuie să îşi
pună cel puţin 3 întrebări es-
enţiale:

a) „La ce este el/ea bun în

munca sa şi cum a folosit acest
lucru în ce a făcut până acum în
viaţa sa?” Un lider se diferenţi-
ază de un manager şi prin faptul
că primul potenţează pozitivul,
iar cel de al doilea minimizează
negativul. Când ai de ales un
lider, uită-te la ce a făcut el
bine, iar când ai de ales un man-

22 www.infoscout.ro

poziţia respectivă, integritatea şi
responsabilitatea sa nu vor fi
puse la îndoială.
Odată ales în funcţie, un lider va
avea, bineînţeles, multe de
făcut. Acum o să insistăm nu pe
CE va avea de făcut, ci pe CUM
să facă aceste lucruri.
Este de dorit ca un lider:
- să construiască pe calitatea oa-
menilor, pe aspectele lor pozi-
tive şi să aprecieze fiecare lucru
mărunt care se realizează, chiar
dacă e departe de nivelul dorit.
www.infoscout.ro
LIDERI
Doar în acest fel va putea să in-
sereze în timp sarcini tot mai
complexe unor oameni care, ini-
ţial, nu păreau a face faţă. În loc
de a spune “vai, ce departe eşti
de final!”, să spună “ai mai
făcut un pas spre final!”. Deşi
pare un “optimism fabricat”, un
lider are nevoie de energie pozi-
tivă în organizaţie şi, în acest
fel, se pot obţine rezultate ime-
diate.
- pe lângă energie pozitivă, să
creeze o atmosferă de încredere
între toate nivelele organizaţiei,
iar cel mai accesibil nivel este
motivare
cel personal. O tehnică relativ
precisă de creştere a încrederii
în cadrul unei echipe o repre -
zintă felul în care membrii ei
(mai ales liderul) se raportează
la realizările şi eşecurile co-
mune: la realizări să se pună
accent pe NOI, iar la eşecuri
pe EU.
- să fie conştient că are o res-
ponsabilitate în ceea ce priveşte
vizibilitatea, să îşi asume faptul
că este “luat la ochi” din multe
părţi, că va exista presiune
asupra lui şi că sunt aşteptări de
îndeplinit din partea celorlalţi.
Churchill spunea că “există un
anotimp pentru fiecare lider”.
Implicaţiile acestui enunţ sunt
că un lider trebuie să ştie şi să
poată conduce o organizaţie in-
diferent de influenţele mediului
extern. Pentru a fi capabil de
acest lucru sunt necesare cinci
tipuri de competenţe care se pot
dezvolta prin auto-educaţie:
1) capacitatea de a-i asculta pe
cei din jurul său;
2) capacitatea de a comunica, de
a se face înţeles, de a exprima ce
doreşte pentru fiecare membru
din organizaţie;
3) nu se mulţumeşte cu puţin, cu
lucrurile făcute de mântuială, ci
face mereu apel la inovaţie, cere
şi vine cu soluţii de îmbunătăţire
a lucrurilor;
4) capacitatea de a-şi “sacrifica”
propriul orgoliu în raport cu
sarcina pe care o are de făcut, de
a renunţa la mândria personală
pentru ca organizaţia să pros-
pere, să îşi atingă misiunea;
5) capacitatea de a lua decizii
riscante, menite să dezvolte or-
ganizaţia, dar care, în caz de
rezultat negativ, să nu o ducă la
prăbuşirea totală.
Este necesar să enumerăm şi lu-
cruri pe care un lider NU trebuie
să le facă. Poate cel mai rău
lucru care se poate spune despre
un lider este că după plecarea lui
23
motivare LIDERI
“a venit potopul”, asta însem-
nând că nu a construit nimic. La
plecarea sa, o organizaţie sănă-
toasă pur şi simplu merge mai
departe, ba chiar se dezvoltă şi
mai mult deoarece are sisteme
bune de funcţionare şi mai ales
oameni dedicaţi şi pregătiţi, în
care s-a investit mult şi cu în-
credere. Dacă ar fi trei lucruri
pe care un lider nu ar trebui să
le facă, acestea ar fi:
1) să nu comunice sau să pre-
supună că, ce crede şi gândeşte
el, e înţeles automat de toată
lumea din jur;
2) să nu susţină oamenii capa-
bili care apar şi să se încon-
24
joare de mediocritate. Chiar cu
riscul ca acest gen de oameni
cu personalităţi puternice să fie
mai greu de gestionat, ei sunt
cei care fac adevăratele salturi
de calitate în organizaţie. Să
nu uităm că oamenii de valoare
vin şi stau în organizaţii în
care standardele de perfor-
manţă sunt înalte. Când le
ating, ei au mândrie şi respect
(prin stimă de sine şi apreciere
externă), adică cele mai puter-
nice pârghii de motivare per-
sonală;
3) să îşi aleagă propriul succe-
sor. Riscul major este de a pro-
mova pe cineva care doar
seamănă cu originalul, iar
copiile sunt, de obicei, slabe.
În concluzie, cel mai important
lucru de care trebuie să ţină
seama un lider este să fie con-
centrat mereu pe sarcina ce o
are de îndeplinit şi nu pe el în-
suşi. Datoria este primordială,
iar un lider este doar un servitor
al ei.
Dacă aveţi comentarii despre
tematica acestor articole, vă rog
să mă contactaţi la
alexandru.moldovan@scout.ro.
Alexandru Moldovan
www.infoscout.ro

PLOAIE, SOARE, MARE, MUNTE, PLIMBARE ŞI BINEÎNŢELES... CERCETAŞI
VÂN|TOAREA DE RAZE
29 aprilie 2009
Locaţie: Bucureşti
Scop: concediu
Ocupaţie: aşteptat autocar
Destinaţie: Paralia Katerini,
Grecia
Ora: 20.30 era ceasul când
m-am alăturat celor 43 de priviri
curioase (toţi se cunoşteau între
ei, eu cunoşteam doar o singură
persoană), nerăb-
www.infoscout.ro
JURNAL
dătoare să pornim mai departe la
drum. Entuziasmul s-a lovit mai
apoi de dormitul în autocar, pe
care se pare că majoritatea nu
prea îl agreau şi de frigul care
înconjura, se pare, toate benzi-
năriile în care se făceau popa-
surile.
30 aprilie 2009
Locaţie: Paralia
Katerini
hai-hui
Scop: distracţie
Ocupaţie: stat în uşa agenţiei în
aşteptarea proprietarului pensiunii
Destinaţia: cameră, duş, masă,
plajă etc.
Ora: 12.30, şi cam atat era şi
impacienţa noastră, pe o scară
de la 1 la 10.
După ce ne-am instalat, am fugit
bineînţeles la plajă (doar pe
plajă de fapt, că la cele 18oC,
pielea noastră
sigur nu şi-ar fi
schimbat cu-
loarea), dar ne-am
mulţumit cu o
plimbare prin
nisipul călduţ,
privind pierduţi la
imensitatea mării
încreţită din când
în când de câte un
val. Staţiunea are
străduţe care sunt
paralele şi respec-
tiv perpendiculare
pe plajă, ceea ce
25
hai-hui JURNAL
face mai uşoară explorarea, că
deja după prima zi cunoşteam
oraşelul ca-n palmă.
Următoarea oprire a fost la o
tavernă (restaurante mai mici),
mai exact: “Taverna pentru
români, fără stres”, căci şi
chelnerul ne cunoştea limba,
meniul era scris şi în română,
iar printre felurile de mâncare
se numărau: ciorbă de burtă,
ciorbă de vacuţă, friptură de
porc-ule (cuvant articulat de
unul din clienţii precedenţi
probabil).
1 mai 2009
Locaţie: tot Paralia Ka-
terini
Scop: excursie
Ocupaţie: mers cu auto-
carul aproximativ 2h
30min
Destinaţie: Meteora
26
Ora: după ora 8.00 am început
să vânăm raze, dar n-am prins
nici una toată ziua. În schimb
privirile ni s-au aprins la vede-
rea uriaşilor de piatră ai Meteo-
rei, tăcuţi şi neclintiţi. Pădurea
de piatră a stâncilor constituie
unul dintre cele mai sugestive
fenomene geologice ale plan-
etei. Cea mai
uzitată teorie susţine apariţia
stâncilor dintr-un masiv în
formă de deltă care, sub acţiu-
nile corozive ale cutremurelor,
vânturilor şi căderilor de stânci,
de-a lungul a milioane de ani s-
a împărţit în turnuri cu înălţimi
maiestoase.
Cu o prezenţă de mai mult de
600 de ani, 24 de mănăstiri (din
care doar 6 se conservă intacte
şi funcţionează încă) sunt îm-
prăştiate pe vârful “soldaţilor”
de piatră, care par nemişcaţi şi
în acelaşi timp gata să
pornească la luptă între ei. Din
puţinele despicături ale stâncilor
multicolore se proiectează scări
vechi de lemn aproape distruse,
care certifică locuirea diferitelor
peşteri în vremuri mai vechi; şi
chiar şi în prezent există chilii,
construcţii mici şi simple, în-
fundate în totalitate în stâncă, în
care trăiesc călugări.
Marele Meteor este cea mai
faimoasă mănăstire a Complex-
ului monahal de la Meteora, în-
temeiată în jurul anului 1340; ea
a fost construită pe stânca ce se
găseşte în extremitatea vestică a
pădurii de pietre şi este cea mai
mare din regiunea Meteorei.
Stânca pe care se înalţă mănă-
stirea are înălţimea de 613 m de
la nivelul mării şi 415 m de la
albia râului Pinios. Pe partea ur-
cuşului are înălţimea de 250 m
iar cele 115 trepte abrupte şi
neregulate conduc la intrarea
mănăstirii. Scările, de sfoară,
astăzi sunt desfiinţate şi plasa
agăţată din turnul special
construit transportă numai
obiecte şi din când în
când pelerinii credin-
cioşi vârstnici.
În acest măreţ
aşezământ se pot vizita:
Biserica Centrală, cu o
impunătoare arhitectură
bizantină, cu diferite
www.infoscout.ro

fresce; de asemenea un muzeu,
turnul unde domină balconul cu
năvod, osuarul, cu osemintele
călugărilor trecuţi la cele
veşnice, vatra transformată în
prezent într-un muzeu popular şi
altele.
01.05.2009
Locaţie: încă Paralia Katerini
Scop: croazieră
Ocupaţie: aşteptăm autocarul
timp de 40 de minute după 1h
45 min de somn
Destinatie: insula Skiathos
Ora: la 6.30 am pornit, în cele
din urmă, spre portul de unde
urma să ne îmbarcăm pe vapor.
Din cele 2000 de insule ale ţării
zeilor, noi ne-am îndreptat spre
aceea care a fost demult unul
dintre cuiburile piraţilor din
zonă, o insulă care miroase a
mare, dar şi a munte proaspăt,
cu păduri dese de pini. Acum e
doar un sat cu oameni cum-
secade, cu case văruite în alb. Şi
ceea ce este mai impresionant e
faptul că localnicii se luptă cu
piatra de pe insulă, fiecare petic
de pământ fiind cultivat cu ceva:
chiar şi dintr-o stâncă vezi
ieşind un bucheţel de flori, iar
smochinii, portocalii şi lămâii
decorează toate grădinile. În
vârful insulei se află o biserică
ortodoxă la care se ajunge ur-
www.infoscout.ro
JURNAL
când pe straduţele înguste care
împânzesc insula şi aici se află
un punct de belvedere minunat.
CUM SE VEDE INSULA
DE PE VAPOR
După ce ne-am plimbat şi am
explorat, mergând pe faleză, am
dat de un grup de copii zgomo-
toşi, care se aşezaseră pe jos în
mijlocul aleii şi cântau de zor.
Mă gândeam că doar cercetaşii
ar putea să se manifeste astfel şi
chiar cercetaşi erau, din centrul
local Odigismos (centrul local
de cercetaşi). Am fost suprinsă
să găsesc cercetaşi pe o insulă
relativ mică şi dezvoltată în mod
special pentru turism. Copiii din
grupul pe care l-am întâlnit pur-
hai-hui
tau denumirea de păsări, căci
aşa se numeşte ramura de vârstă,
de fete şi băieţi, între 7-11 ani.
Există şi o grupă mai mică de
copii, între 5 şi 7 ani, care se
numesc stele şi alte două mai
mari: ghizi (11-14 ani) şi ghizi
majori (14 -17 ani). Acest centru
local a fost înfiinţat în decem-
brie 2003, numără 75 de membri
la cei 5000 de locuitori ai insulei
şi este condus de d-na Gian-
noula, pe care am avut şi eu
onoarea să o cunosc.
În Grecia, organizaţia naţională
de cercetaşi se numeşte Casa
Greacă Odigismou (S.E.O.), are
peste 15.000 de membri şi există
de 75 de ani; mai multe infor-
maţii găsiţi pe site-ul
www.seo.gr.
Înainte de a mă întoarce la
vapor, am fost invitată să iau
parte la cântecul de final, sur-
prinzător: ti-ia-ia în varianta
grecească!
Dar... cum timpul zboară, nici nu
ne-am dat seama când a trecut,
că deja ne îndreptam spre casă
cu unele visuri împlinite şi altele
noi, lăsând o bucăţică de suflet
peste tot pe unde am trecut şi
luând în schimb amintiri legate
de tot ceea ce am găsit pe cale.
Ana Benchea
27
na]ional ECO
ECOLOGIA PROFUND|
{I DEZVOLTAREA SPIRITUAL|
Printre altele, anul acesta a
însemnat sfârşitul vieţii fizice
a fondatorului mişcării ecolo-
giei profunde (Deep Ecology
pe numele ei mai cunoscut),
norvegianul Arne Naess.
Filosofia acestei mişcări este
de-a ajuta oamenii să-şi
regăsească conexiunea cu
natura la modul cel mai profund,
spiritual chiar. În anii ’70,
când Naess a scris prima dată
despre ecologia profundă,
aceasta reprezenta o viziune
aproximativ opusă celei a vre-
murilor, în care omul se
28
simţea ”în afara” naturii şi
nicidecum parte din ea, iar
creşterea economică era o
ţintă importantă a fiecărei ţări,
în detrimentul mediului natu-
ral. Un alt efect al înţelegerii
că resursele planetei sunt
limitate şi oamenii trebuie să
se oprească din a le exploata
la maxim, fără să gândească
pe termen lung, a fost naşterea
unei alte noţiuni importante
pentru prezentul omenirii:
dezvoltarea durabilă (anii
’80). Astăzi, o serie de alte
curente de gândire „curg” sub
inspiraţia acestor surse sau a
altora, încercând să ne în-
drume către a redeveni conşti-
enţi de poziţia noastră în
lume, în univers. Acest lucru
presupune o corelare implicită
între dezvoltarea conştiinţei
de sine, a sufletului nostru şi
dezvoltarea conştiinţei noastre
de mediu, dacă vreţi. De fapt,
e vorba de două lucruri foarte
simple: a redeveni parte din
natură înseamnă, mai întâi, a
te înţelege pe tine ca persoană
şi apoi a deveni mai conştient
de latura ta spirituală.
www.infoscout.ro

Naess spunea că ecologia pro-
fundă necesită „o identificare
atât de adâncă, încât propria ta
fiinţă nu mai este limitată de ego
sau de organism. Omul experi-
mentează ceea ce înseamnă să
fii, în mod autentic, parte din
toate lucrurile vii. Nu ne aflăm
în afara naturii şi prin urmare nu
putem face ce vrem cu ea, fără a
ne schimba pe noi înşine. Viaţa
ESTE, în mod fundamental,
una.”
Poate că aici este locul în care
cercetăşia aduce aceste două as-
pecte la un loc, prin ceea ce
facem: prezenţa în mijlocul na-
turii ne poate ajuta să ne re-
conectăm la ceea ce înseamnă
ritmul, esenţa vieţii naturale, iar
ocaziile de exerciţii spirituale pe
care le avem în cercetăşie ne pot
ajuta de cealaltă parte (nu este
întâmplător că Naess a fost şi
montaniard - prin urmare există
www.infoscout.ro
ECO na]ional
o legătură între faptul că mulţi mai multe despre acest subiect.
cercetaşi preferă activităţile la În numerele viitoare veţi găsi la
munte sau ajung „avansaţi” în rubrica „Codrule, codruţule”
ale muntelui). câteva lucruri utile pentru acti-
vităţile scout, pornind de la
De data aceasta doresc doar să ecologia profundă.
vă stârnesc interesul în a afla Ioana Lucaciu
Resurse utile:
Fritjof Capra – Conexiuni ascunse; Reţeaua vieţii
Rachel Carson – The Silent Spring (extrase pe:
http://www.uky.edu/Classes/NRC/381/carson_spring.pdf)
http://www.revista22.ro/ecosofia-3664.html
http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Deep_ecology
http://www.themagicalkingdom.com/page1.aspx
http://www.context.org/ICLIB/IC22/Zimmrman.htm
http://www.fritjofcapra.net/
www.joannamacy.net
http://home.ca.inter.net/~greenweb/DE-Platform.html
www.cercetasie-si-natura.blogspot.com
* Din păcate, Arne Naess nu a fost tradus în română, dar pentru
cei interesaţi pot oferi nişte selecţii de text în traducere proprie.
29
na]ional ONOARE DE CERCETA{

„VIN’ TINERE CU NOI {-ADUN|,

DIN AL IZVOARELOR ECOU”
L-am întâlnit
pe domnul Mihai
Vornicu la dum-
nealui în aparta-
ment, înconjurat
de cărţile şi
obiectele grele de
amintiri, toate
rotindu-se parcă
în jurul patului
său. Prea multe
date biografice nu
am încercat să
culegem. Le-am
lăsat să vină de la
sine.

Geografia ţării era pentru el for-

mată din poveşti. De la
povestea aventurii aproape
brâncuşiene a copilului sărac
plecat la Bucureşti să studieze
într-o şcoală cu prestigiu, la
povestea viorii la care a învăţat
să cânte în cei doi ani de Con-
servator şi pe care a dăruit-o
mai târziu, la tot felul de aven-
turi legate de locuri şi persoane.
Ne-a trecut prin caietele sale de
etimologii scăldându-ne în
”brânză” şi ”cârciogar”, pentru
a ne arăta în mod simplu că nu e
doar un matematician sec, ci un
om cu preocupări muzicale, lit-
erare, ştiinţifice şi un iubitor de
munte împătimit. Domnul Vor-
nicu a studiat matematica în
România şi Germania, luându-şi
doctoratul. A fost profesor de
liceu, dar a făcut şi cercetare,
ajungând până în China pentru
aceasta. Dar mai înainte a fost
pilot pe un avion de vânătoare
în timpul celui de-al doilea
război mondial.
Fostul profesor carismatic,
care era în stare să-şi dea
salariul pentru a-i cumpăra bo-
canci şi a înscrie la liceu un
copil foarte sărac, stătea acum
pe pat, cu mari probleme de
sănătate, înconjurat doar de
amintirile lui şi de o mare de
singurătate. Ochii i s-au lumi-
nat, glasul a devenit mai vigu-
ros atunci când a început să
vorbească despre cercetaşi. Că-
maşa de cercetaş era atârnată la
vedere pentru a-l inspira parcă.
Ne-a povestit despre oamenii
cu care a cunoscut cercetăşia,
Radu Beligan fiind unul dintre
ei. Dar mai bine să-l lăsăm pe
el să ne povestească cum l-a
cunoscut pe Baden Powell şi în
ce fel i-a marcat cercetăşia
existenţa.

30 www.infoscout.ro
 ONOARE DE CERCETA{
InfoScout: Cum aţi ajuns la
cercetaşi?
Mihai Vornicu: Aveam un pri-
eten, care era cercetaş. Într-o zi,
m-am dus la el şi am văzut o
poză mare cât o uşă în care era
un copil, îmbrăcat cercetaş. Şi
scria acolo: „Să zbori cu cerce-
taşii!”.
IS: Când şi unde a început
cercetăşia pentru dumneavoas-
tră?
M.V.: Măi, am învăţat multe de
la cercetaşi. Am fost confirmat
în 11 aprilie 1933, cam la 2 săp-
tămâni după ce l-au confirmat
pe Radu Beligan. M-au pus
atunci să fac salutul la baston,
salutul la pălărie, am cântat “
Hai, sari voios, alarma sună /
Vin’ tinere cu noi ş-adună, / Din
al izvoarelor ecou / Un suflet
nou…” Am dat un fel de exa-
men atunci… Ai, ce fericit eram
că am ieşit cercetaş! Nici nu vă
închipuiţi.
Aveam pantaloni din ăia scurţi,
aşa-i zicea, din piele de drac…
Acum nu ştiu dacă a jupuit
cineva un drac să-mi facă mie
pantaloni… Era un fel de stofă.
www.infoscout.ro
Iar când am îmbrăcat cămaşa aia
de cercetaş, ai, ce mândru eram,
mă uitam la ea ca la Hristos din
cer!
IS: Și caţi ani aveaţi atunci?
M.V.: Păi…10 ani.
IS: Spuneaţi că l-aţi cunoscut pe
Lordul Baden Powell…
M.V.: M-a luat unchiul meu,
nea Gicu, m-a dus la Constanţa
şi m-a urcat pe un vapor. Mi-a
spus că mergem la Alexandria,
în Egipt. După o zi în carantină,
am ieşit acolo, cu unchiul meu,
na]ional
să ne plimbăm pe faleză. Plim-
bându-ne pe faleză, am întâlnit
un tip înalt, smead aşa la faţă şi
cu o cască colonială pe cap. Şi
eu eram îmbrăcat cercetaş. Indi-
vidul ăsta mă vede şi mă între-
abă în englezeşte din ce ţară
sunt. Eu nu am înţeles, dar
unchi-meu a înţeles, se des-
curca. I-am spus că sunt din
România, aşa mândru. Şi mă-ntrea-
bă, eşti cercetaş şi eu spun că
da, sau aşa ceva. Şi-apoi îmi
spune, da’ tu mă cunoşti pe
mine? Mi-a tradus unchi-meu.
Eu m-am uitat aşa la el, de unde
dracu’ să cunosc eu din Româ-
nia pe unu’ din Alexandria, care
vorbeşte englezeşte?! Şi mai e şi
negru la faţă! Că pe vremea aia,
aşa ştiam: românii stau în
România, egiptenii, în Egipt,
francezii în Franţa, nemţii, în
Germania. Şi-mi zice: da’ pe
mine mă cunoşti? Eu sunt Lor-
dul Baden Powell, îmi traduce
unchi-meu. M-am uitat aşa la el
şi mi-am zis: du-te, mă, de-aici!
Oi fi tu Lordul Baden Powell
cum sunt eu arhimandritul nu
ştiu care! Şi-am plecat. Uitându-
mă în urmă, am văzut că a scos
o legitimaţie şi i-a arătat-o lui
unchi-meu. Eu m-am oprit pe
loc şi l-am aşteptat pe unchi-meu
să vină. Când a venit, mi-a zis:
31
na]ional ONOARE DE CERCETA{

să nu fac deosebire mi-a zis: când ai să fii tânăr, ai

de rasă, de religie, de să vrei să ai relaţii cu o fată.
naţionalitate, de cre- Când ai să te aşezi lângă o per-
dinţă, pentru că toţi soană de sex opus, să o consid-
oamenii sunt oameni, eri întotdeauna ca pe o tovarăşă
indiferent ce culoare de viaţă, egală cu tine. Să nu o
de piele au, indiferent jigneşti nici măcar cu un gând.
ce limbă vorbesc, in-
diferent la ce Dum- Am stat cu dumnealui mai bine
nezeu se închină, de 4 ore şi nu ne-am dat seama
indiferent ce apucă- când a trecut timpul. Multe alte
turi au. Al doilea lucruri am auzit în acest timp,
lucru pe care l-am în- dar dacă ar fi să le scriem nu
văţat a fost să mă fe- ne-ar ajunge spaţiul din revistă
resc de oamenii răi, pe 6 luni. Povestea continuă
să nu le fac rău, să nu însă, aranjată frumos în suflete
răsplătesc niciodată cercetăşeşti.
răul cu rău. Un alt
lucru l-am învăţat de Iulian Budău
la un cercetaş. Aşa Lucian Nedeluţ

mă, Mihăiţă, tu ştii cine era

ăsta? Cine? Păi Lordul Baden
Powell, i-am văzut legitimaţia.
Hai, mă, nea Gicule!? Zău, mă!
Măi, fraţilor, nu ştiu câţi am
aruncat în Marea Mediterană în-
torcându-mă înapoi pe faleză.
M-am dus la el, am căzut în ge-
nunchi şi cu mâinile împreunate
i-am zis în româneşte: iertaţi-
mă! Atunci am aflat primul cu-
vânt englezesc, excuse me,
please! M-a ridicat şi m-a săru-
tat o dată pe obraz şi o dată pe
frunte şi mi-a zis: You are a
very good boy! - eşti un băiat
foarte bun! Aşa l-am cunoscut
pe Lordul Baden Powell în
1936...aveam 13 ani.

IS: Şi apoi?
M.V.: Apoi, în 1937, s-a desfi-
inţat cercetăşia. Au înlocuit-o
ăştia cu Straja Ţării, care n-a
fost rea ca organizaţie de
tineret. Am învăţat şi acolo
multe, dar cele mai multe, 90%,
erau de la cercetaşi.

IS: Care au fost lucrurile pe

care le-aţi învăţat la cercetaşi?
M.V.: Primul lucru pe care
l-am învăţat la cercetaşi a fost

32 www.infoscout.ro
 SCOUTING SEEDS proiecte

VOLUNTAR CERCETA{

Încă din martie 2009, contactate peste 20 de persoane cele 15 afişe în şcoli, primărie,
care nu sunt cadre didactice. 6 supermarketuri, locuri publice;
centrele locale (CL) persoane au confirmat impli- ¬ A fost susţinută prima mini-
înscrise în proiectul carea în organizaţia noastră; sesiune – 26 aprilie 2009;
¬ Au fost distribuite circa 100 ¬ A fost susţinută cea de-a doua
Scouting Seeds şi-au de pliante şi au fost afişate toate mini-sesiune – 17 mai.
stabilit paşii ce îi iau
de făcut pentru a putea
aduce noi cercetaşi –
viitori lideri în CL.
Dintre cele 21 de CL, am să vă
prezint din rezultatele primite
până acum:

Drăgăşani:
¬ Campania în şcoli pentru re-
crutarea profesorilor: au fost
contactaţi direct peste 30 de pro-
fesori, conducerea a 4 şcoli şi
licee, s-a încheiat un parteneriat
cu Clubul Copiilor, s-a asigurat
suportul instituţiilor de în-
văţământ pentru contactarea
altor cadre didactice;
¬ « Adu o cunoştiinţă » : au fost

www.infoscout.ro
33
proiecte SCOUTING SEEDS
Deva:
¬ Blog actualizat la zi
www.devascouts.blogspot.com
¬ Lipirea de afişe prin şcoli
¬ Atragerea de membri prin
prezentări în şcoli
¬ 5 voluntari – lideri interesaţi
de a se implica în organizaţie
Giurgiu:
¬ Întâlniri zilnice ale membrilor
echipei Scouting Seeds de la
Giurgiu
34
¬ Articol în presă
¬ Blog
¬ Prezentări powerpoint şi
video cu activităţi ale cerce-
taşilor
¬ Afişe şi pliante împărţite prin
şcoli
¬ Expoziţie de prezentare a
cercetăşiei
¬ Mers în instituţii şcolare
¬ Atragere prieteni
¬ Prima mini-sesiune de for-
mare pentru 8 viitori lideri în
data de 8 mai
¬ Cea de-a doua mini-sesiune
de formare în data de 10 mai,
pentru 8 viitori lideri
Rădăuţi:
¬ Prezentarea în faţa unui
număr de 50 de adulţi a specifi-
cului Mişcării Scout
¬ Implicarea unui număr de 25
de adulţi într-un proiect de mediu
derulat şi finanţat de ONCR
¬ Promovarea Mişcării Scout în
rândul cadrelor didactice
¬ Promovarea Mişcării Scout
părinţilor
¬ Promovarea Mişcării Scout
membrilor din diverse instituţii
¬ Proiectul Eco-select care este
în plină desfăşurare
Râmnicu Vâlcea:
¬ Dezbateri pe marginea
metodelor şi resurselor necesare
proiectului;
¬ Numirea responsabililor cu
diferitele activităţi din cadrul
proiectului;
www.infoscout.ro

¬ Promovarea obiectivelor
proiectului în mass-media lo-
cală;
¬ Distribuirea de pliante pentru
promovarea sistemului şi
Metodei de educaţie Scout ;
¬ Deplasarea în şcoli pentru
atragerea de noi lideri, de noi
copii şi tineri cercetaşi.
www.infoscout.ro
SCOUTING SEEDS
Acestea sunt doar o mică parte
din ce se întâmplă în ţară cu
Scouting Seeds.
Un lucru e clar, dacă vrem
schimbare – aceasta începe de la
NOI şi cu fiecare pas ce îl facem
înspre bine, rezultatele se simt.
Poate nu într-o zi, într-o lună,
într-un an – dar uitându-vă în
proiecte
urmă de când sunteţi cercetaşi
veţi vedea cu siguranţă cel
puţin:
- o unitate de cercetaşi la care
aţi fost lider şi cu care aţi trecut
prin multe activităţi;
- un stagiu în care aţi participat şi
de la care aţi venit cu încă n ac-
tivităţi, idei, sugestii pe care vreţi
să le aplicaţi şi la voi în CL;
- un prieten pe care l-aţi întîlnit
la cercetaşi;
- o persoană pe care aţi ajutat-o;
- o situaţie de care aţi trecut mai
uşor pentru că sunteţi cercetaş;
- aţi făcut un proiect la şcoală,
facultate, master, etc. unde aţi
dat ca exemplu cercetăşia cu
toate elementele ei;
- şi multe altele.
Nu ne lăsaţi numai pe noi să ne
bucurăm de cercetăşie! Daţi mai
departe! Curaj!
Dacă doriţi mai multe detalii
despre proiect şi cum se derulează
acesta în ţară, fie luaţi legătura
cu Tromppy –
elena.petrea@scout.ro, fie vă în-
scrieţi pe lista de discuţii
Scouting Seeds -
http://groups.yahoo.com/group/s
coutingseeds/, fie urmăriţi
blog-ul proiectului
www.scoutingseeds.blogspot.com
sau viitoarele numere ale revis-
tei interne InfoScout!
Elena Petrea
35
principii [i valori GÂNDURI

SPA}IU ALB
“Maestre, începu
Vrăjitoarea¸ în ul-
timele luni petrecute
cu tine m-ai învăţat
să scriu cu adevărat,
să fiu atentă la fiecare
literă şi să-i ofer
fiecăreia importanţa
cuvenită... în ultimele
luni m-ai învăţat să
îmi stăpânesc mâna şi
mintea...
Mâna, ca să nu aibă nici cel mai
mic tremur, iar forma literelor
să atingă perfecţiunea... Mintea,
ca să fie în totalitate concen-
trată, absorbită de ceea ce
mâna mea face.

Am reuşit, prin scris, să pătrund

dincolo de limitele pe care
scrierea în sine mi le impune,
pentru a înţelege că în viaţă
contează nu numai instrumentul,
cît şi mâna care îl conduce, con-
tează nu numai faptele, cât şi
raţiunea care stă la baza lor...
Am reuşit să fiu atât de stăpână
pe mine atunci când scriu, încât
literele pe care le fac ating per-
fecţiunea.

Dar totuşi, oricât de mult aş
vrea, oricât de mult aş încerca,
în momentul în care ridic peniţa
de pe foaie, mâna mea nu mai
este atât de sigură, tremură...
mintea mea se pierde, fie şi pen-
tru câteva momente... iar în
acele clipe îmi dau seama că
încă lipseşte ceva din mine... în
acele clipe aş vrea să nu mă fi
oprit din scris... să nu ridic
peniţa... să scriu fără a mă opri,
trecând peste cuvinte, doar
punând literele una după alta,
cuvintele unul după altul,
frazele una după alta, ca într-o
înlănţuire fără de sfârşit...”
„ Draga mea, spuse Maestrul,
acele momente sunt spaţiile
albe. Sunt spaţiile albe care ne
ajută pe noi să înţelegem ce
scriem, sunt spaţiile albe care îi
ajută pe cei care citesc să înţe-
leagă ceea ce citesc. Sunt spaţi-
ile albe pe care noi trebuie să le
facem pentru a vedea şi a
înţelege ce am scris şi pentru a
şti cu ce altceva ar trebui să
continuăm şi ce vrem să scriem.
Iar aceste spaţii albe ne dau sigu-
ranţa sau nesiguranţa de sine.

36 www.infoscout.ro

Depinde cît de bine ne simţim
noi cu noi înşine, cât de mult ne
acceptăm cu tot ceea ce suntem,
cât de multe întrebări sau nelă-
muriri avem a ne adresa, cât de
mult suntem dispuşi a afla şi cât
de împăcaţi suntem cu faptul că
sunt lucruri, fapte, gesturi, sen-
timente, stări de a fi sau entităţi
pe care nu le înţelegem oricât de
mult am vrea să le cuprindem cu
mintea noastră, să le scriem cu
mâna noastră.
Sunt acele momente din viaţă în
care te opreşti din ceea ce faci,
pentru a continua cu altceva...
sunt acele momente în care vezi
dacă ceea ce ai făcut ai făcut
bine şi îţi creionezi un ideal din
www.infoscout.ro
GÂNDURI
ceea ce vrei să faci...
Dacă în aceste momente te vei
simţi împăcată cu tine, vei ac-
cepta viaţa aşa cum este, ca un
dar, vei înceta să te concentrezi
mai puţin asupra întrebărilor,
asupra găsirii răspunsurilor,
asupra acţiunilor, a faptelor...
abia atunci mâna ta va fi mai
sigură... căci mai sigură îţi va fi
mintea... căci sufletul tău ar fi
liber să zburde neîngrădit de
ceea ce limitele impuse de
minte, limitată la rândul ei de o
mână...”
(rescriere după un mic fragment
din Vrăjitoarea din Portobello,
de Paulo Cuelho)
principii [i valori
În viaţă avem multe spaţii albe.
Dar acestea sunt spaţii de care
fiecare dintre noi încearcă să
fugă, pe care încearcă să le
micşoreze, să le elimine, să le
scadă din importanţă, toate astea
prin mai multe feluri: făcând atât
de multe încât să nu avem timp
să luăm o pauză... ocupându-ne
fiecare moment ba cu o melodie,
ba cu o carte, ba cu un prieten,
ba pierzându-ne în aglomeraţia
din autobuz sau în discuţia
despre fotbal, vedete sau meteo
cu prima persoană gata să ne as-
culte, evitând să rămânem vreo-
dată singuri doar cu noi înşine,
evitând să ne simţim îndemnaţi,
forţaţi a ne asculta pe noi înşine,
a ne înţelege şi a ne accepta, cu
minusuri, cu plusuri, cu calităţi,
cu defecte, cu credinţe şi cu
necredinţe...
Din fericire, facem parte dintr-o
mişcare care promovează dez-
voltarea proprie prin provocare,
prin provocare la orice nivel: în
relaţie cu cel de lângă noi, în re-
laţie cu noi înşine şi în relaţie cu
Dumnezeu.
O mişcare care ne provoacă mai
întâi a fi şi apoi a face... o miş-
care care pune accentul atât pe
spaţiul alb, cât şi pe ceea ce
scriem...
Cercetaşule, nu te opri niciodată
la a avea o relaţie bună doar cu
cel de lângă tine sau la a avea o
relaţie bună doar cu tine însuţi
sau la a avea o relaţie bună doar
cu Dumnezeu, uitând de una sau
de cealaltă!
Nu te opri, căci altfel, în spaţiile
albe nu vei găsi altceva decât
gol, nelinişte, nemulţumire,
neînţelegere, necredinţe ...
Cercetaşule, nu uita: bucuria
vine prin aceste spaţii albe!
Adrian Secal
37