Sunteți pe pagina 1din 25

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA.

Bucuresti, 1iunie 2012

COMPATIBILIATATEA PREVEDERILOR SR EN 1993 SI 1998 CU PRACTICA INGINEREASCA


AUTOR: PAUL IOAN

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

NU POI SA-TI DORETI CEEA CE NU TII CA EXISTA

MOTTO:

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

Nu poi sa-ti doreti lungimi de flambaj; Nu poi sa-ti doreti zveltei limita; Nu poi sa-ti doreti sgei limita; Nu poi sa-ti doreti o perioada proprie limita a unui planeu; Nu poi sa-ti doreti un parametru singular de referina al otelului ( fy ); Nu poi sa-ti doreti o conformare a mbinrilor cu concentratori de eforturi minimi;

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

Nu poi sa-ti doreti disiparea energiei induse de seism si prin plastificarea seciunii elementului; Nu poi sa-ti doreti verificri in domeniul elastic cu eforturi stabilite printr-un calcul static linear; Nu poi sa-ti doreti deoarece in seria de standarde SR EN aceste cerine nu sunt tratate lsnd un vid legislativ tehnic cu efecte greu de anticipat

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

1. Lungimi de flambaj. 1.1 In SR EN 1993-1-1 anexa BB (informativa) se gasesec lungimile de flambaj numai pentru grinzile cu zabrele; 1.2 Nu se specifica nici o valoare pentru lungimea de flambaj a stlpilor halelor parter cu sau fr pod rulant;

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

1.3 In lipsa unor prevederi la nivel european, lungimile de flambaj ale stlpilor structurilor etajate s-au introdus in normativul P1001/2006 anexa F; 2. Zveltei limita 2.1 Pentru nici un element solicitat axial nu mai sunt indicate valorile maxime, eventual minime, ale zvelteilor barelor solicitate din gruparea fundamentala de incarcari.

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

2.2 Este un fapt de notorietate inginereasca ca o bara solicitata axial trebuie, funcie de importanta acesteia in structura, sa aib o zveltee limita pentru a evita apariia fenomenului efect de ordinul II care amplifica starea de eforturi si duce la o cedare prematura a elementului;

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

2.2.1 In lipsa unor precizari (limitri) se pot alege orice valori ale zveltetilor, de exemplu pentru un stalp de hala parter cu inaltime libera de 15m se poate alege =500 fara sa fie o gresela imputabila juridic ci numai una fatal tehnica. Orice norma are obligaia de a indica inginerilor mcar ordinul de mrime al zvelteii elementului pentru a nu intra intr-o zona ce nu poate fi stpnita printr-un calcul obinuit.

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

2.3 In Romania numai pentru elementele dimensionate din aciunea seismica in P100-1/2006 si SR EN 1998 sunt fcute precizrile necesare pentru zveltetile limita ale stlpilor si diagonalelor;

2.4 Un proiectant este practic in imposibilitatea verificrii si dimensionrii unei structuri la care aciunea dominanta este vntul din trei motive, imposibil de soluionat fr o baza legislativa tehnica. a. Prima cauza: lungimea de flambaj; b. A doua cauza: zvelte ea maxima admisibila; c. A treia cauza: sgeata maxima admisibila funcie de destinaia cldirii.

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

3. Verificarea elementelor in domeniul elastic. 3.1 Elemente solicitate la ntindere


in care conform SR EN 1993

pentru un element cu l=3 000mm si otel S235

deformaie remanenta

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

Diagrama

pentru S235

fy

pl

c pl

fy

= efort unitar la curgere


= deformatia specifica de initiere a curgerii = deformatia specifica plastica

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

3.2 Elemente solicitate la ncovoiere In conformitate cu SR EN 1993-1-1 seciunile de clasa 1 si 2 se verifica in raport cu una din direciile principale de inerie cu relaia:

Verificare in domeniul plastic indiferent de natura incrcrilor si modul de stabilire a eforturilor din solicitri exterioare

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

3.2.1 GRINDA SIMPLU REZEMATA


p=191,3kN/ml

l=4.0m

HEA 320 S235JR

clasa de sectiune 1 la incovoiere

a. Verificarea de rezistenta in domeniul elastic

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

b. Verificare in domeniul plastic (SR EN 1993)

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

c
a a DOMENIUL ELASTIC

c
b

c
c d

c
d DOMENIUL PLASTIC

GRINDA CU 3 ARTICULATII COLINIARE

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

3.2.2 SECTIUNI DE CLASA 1


Seciunile uzuale la grinzile cadrelor etajate sunt IPE si HEA. Mpl este cu 11-14% mai mare dect Mel. La o analiza strict algebrica diferena nu este semnificativa; Analiznd nsa din punct de vedere tehnic atunci fenomenul are cu totul alta dimensiune. Ac iunea seismica in calculul ingineriei civile se cuantifica prin coeficientul de ductilitate q ce definete in fapt doua fraciuni ale ncrcrii seismice (tabel 1)

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

a. o fraciune (14%-50%) la care se dimensioneaz structura ndeplinind toate condiiile de rezistenta, stabilitate, ductilitate, rigiditate,in urma unui calcul static in domeniul elastic. b. o fraciune( 50%-80%) care este lsata, cu buna tiina sa fie consumata prin incursiuni in domeniul elasto-plastic a elementelor special amplasate in structura.

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

Incursiunile in domeniul elasto-plastic sunt att prin plastificarea seciunii cat si deformaii sub efort constant; Utiliznd verificrile in domeniul plastic, pentru starea de eforturi stabilita in domeniul elastic, consumm din rezerva plastica a seciunii pe care dorim sa o utilizam pentru preluarea fraciunii majora a seismului 50-84%, (fraciune care nu a fost considerata in stabilirea strii de eforturi pentru calculul elementelor structurale).

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

4. INCOMPATIBILITATI INGINERESTI
4.1 eforturile NEd,MEd,VEd sunt determinate printr-un calcul static liniar cu caracteristicile geometrice elastice ale seciunilor indiferent de natura incrrilor rezulta ca nu se pot face verificri in domeniul plastic deoarece nu se mai pstreaz distribuia eforturilor in structura reala;

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

4.2 starea de eforturi din aciunea seismica se determina printr-un calcul static liniar la o fraciune din ncrcarea seismica (vezi tabel 1), fraciune cuprinsa intre 16% si 50% din ncrcarea seismica. Verificarile de rezistenta, stabilitate nu se pot realiza in domeniul plastic deoarece cealalt fraciune (50%-80%) trebuie consumata prin plastificarea seciunilor si deformaii sub efort constant in domeniul elasto-plastic;

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

4.3 Utilizarea a doua limite de referine pentru acelai element fy si fu , cnd se tie, din practica inginereasca, ca un element din otel nu se rupe dect prin eforturi de ntindere, deci utilizarea limitei de rupere la alte tipuri de solicitri este nejustificata tehnic; La orice alta solicitare supunem elementul metalic acesta nu se rupe ci iese din lucru prin pierderea stabilitii locale sau generale;

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

Nota: otelul se rupe si prin oboseala, indiferent de natura solicitrilor, nsa in SR EN nu se folosete limita de rupere la verificarea la oboseala ! 4.4 Nu se poate proiecta in condiii de sigurana daca in reglementrile tehnice nu sunt prevzute condiii constructive si valori pentru : Lungimi de flambaj; Zveltei limita; Sgei ale elementelor si ale structurii in ansamblu; Condiii de rigiditate pentru planee; Calculul in domeniul elastic a structurilor amplasate in zone seismice.

A XXII-a CONFERINTA NATIONALA AICPS CONSTRUCTII MODERNE. CONLUCRAREA INTRE ARHITECTURA SI STRUCTURA. Bucuresti, 1iunie 2012

VA MULTUMESC PENTRU TIMPUL ACORDAT