Centrale nucleare

Fa de perspectiva epuizrii resurselor clasice de energie, energetica nuclear este privit ca o alternativ valabil tehnic pentru perioada imediat urmtoare. Descoperirea fisiunii nucleare, pe lng oferirea posibilitii de verificare experimental a teoriilor ensteiniene cu privire la relaia dintre mas i energie, a oferit o nou perspectiv de obinere a necesarului de energie omenirii. Sub conducerea lui Oppenheimer in 1943 i 1944 la Los Alamos se construiete prima bomb nuclear experimentat la 16 iulie la Alamogordo. Apoi intr n exploatare primul reactor cu neutroni rapizi folosind Pu239, demostrndu-se astfel posibilitatea reproducerii combustibilului nuclear deci i oportunitatea producerii de energie electric. La 1 ianuarie 1988 erau n funciune 417 reactori energetici n 26 de ri, iar n construcie ali 120 de reactori Nucleele stabile conin aproximativ acelai numr de protoni i netroni. Dac exist un exces de neutroni n nucleu, cnd se depete o anumit limit, nucleul devine instabil. Starea de instabilitate depit se manifest prin dezintegrri radioactive i emiterea de radiaii nucleare. Radioactivitatea se manifest prin emisie de particule , (- sau +) i captura unui electron orbital. Aceste manifestri pot sau nu s fie nsoite i de radiaii . Radiaiile sunt reprezentate de nucleele de heliu emise de izotopul radioactiv atunci cnd raportul N/Z are valori mici. O particul este ncrcat pzitiv i este format din doi protoni i doi neutroni. Particulele emise au o energie mare. Radiaiile sunt formate din electroni ejectai din nucleele instabile. Aceste radiaii sunt caracteristice pentru nucleele cu exces de neutroni, acetia transformndu-se n protoni. Radiaiile se caracterizeaz prin emisii cu energie continu ntr-un spectru foarte larg

Accidentul de la Cernobil
Reactorul numarul 4 era un reactor cu grafit, care folosea ca agent de racire apa. n acest tip de reactor, neutronii eliberati prin fisiunea nucleilor de uraniu-235 sunt ncetiniti (moderati) de grafit, pentru a se mentine o reactie n lant. Caldura produsa de fisiunea nucleara n acest tip de reactor este folosita pentru a fierbe apa, iar aburul astfel obtinut pune n miscare turbinele centralei nucleare. Acest tip de reactor a fost criticat de multi experti n energie nucleara, n primul rnd pentru ca nu include o structura de siguranta, dar consuma mari cantitati de grafit pe post combustibil. Accidentul produs n reactorul nr. 4 de la centrala nucleara din Cernobl a avut loc n noaptea dintre 25 si 26 aprilie 1986, n timpul unui test de siguranta. Echipa care realiza testul respectiv intentiona sa verifice daca turbinele puteau produce suficienta energie pentru a mentine n miscare pompele de racire, n eventualitatea unei pierderi de energie, pna cnd se activa generatorul diesel pentru situatii de urgenta. Pentru ca testul sa nu fie ntrerupt, sistemele de siguranta au fost nchise n mod deliberat. Reactorul urma sa fie setat sa functioneze la numai 25% din capacitatea totala. Aceasta procedura nu a functionat nsa conform planului. Din motive necunoscute, reactorul a ajuns sa functioneze la mai putin de 1% din capacitatea sa, ca urmare a fost nevoie de un nou reglaj, pentru a determina o usoara crestere a acestei cifre. Totusi, la 30 de secunde dupa nceperea testului, s-a produs pe neasteptate o crestere considerabila a nivelului de energie. Sistemul de nchidere a reactorului n situatii de urgenta, care ar fi trebuit sa stopeze reactia n lant, nu a functionat. n cteva fractiuni de secunda, nivelul energiei si temperaturii s-a multiplicat de mai multe ori. Reactorul a scapat de sub control, situatie care a culminat cu o explozie violenta. Scutul superior al cladirii n care se afla reactorul, un sigiliu protector de 1 000 de tone, a fost pulverizat, iar la temperaturile de peste 2 000 C, combustibilul s-a topit. nvelisul de grafit al reactorului a luat foc si, n infernul care s-a declansat, produsele fisiunii radioactive, eliberate n momentul topirii miezului reactorului, au fost aruncate n atmosfera.

SECURITATEA CENTRALELOR NUCLEARE

Centralele nucleare sunt proiectate sa fie extrem de robuste. Le putem include printre cele mai rezistente structuri construite vreodata . Protectia lor exterioara este ntarita de sisteme de securitate si forte de paza . Chiar daca nu sunt invulnerabile la orice fel de atac imaginabil, majoritatea reactoarelor sunt facute sa nu scape radiatii nici n cel mai improbabil scenariu . Realitatea trista e ca un terorist care ar vrea sa provoace un masacru ar avea mai multe sanse sa-si atinga obiectivul, si cu rezultate mult mai devastatoare, atacnd o varietate de alte obiective . Dupa catastrofa de la Cernobl si dovada costurilor uriase ale industriei nucleare, de asemenea si problemele nerezolvate presupuse de transportul si depozitarea deseurilor nucleare, majoritatea statelor membre UE fie nu au mai construit centrale nucleare, fie au hotart sa opreasca activitatea celor existente deja.

Centrala Nuclear de la Cernavod

Centrala Nuclear de la Cernavod este unica din Romnia.n prezent (2011) funcioneaz unitile I i II, ce produc mpreun circa 18% din consumul de energie electric al rii. Planul iniial, datnd de la nceputul anilor 1980, prevedea construcia a cinci uniti. Unitatea I a fost terminat n 1996, are o putere electrica instalata de 706 MW si produce anual circa 5 TWh. Unitatea II a fost pornit pe 6 mai 2007 , conectat lasistemul energetic naional pe 7 august i funcioneaz la parametrii normali din luna septembrie 2007. Reactoarele nucleare de la Cernavod utilizeaz tehnologia canadian cunoscut sub acronimul CANDU. Apa grea, folosit drept moderator, este produsa la ROMAG PROD Drobeta-Turnu Severin. n mod cu totul exceptional, cnd nivelul Dunrii scade mult, iar apa de rcire nu mai poate fi pompat n instalaiile de rcire, reactoarele trebuie oprite. Acest lucru s-a ntmplat, de exemplu, n augustseptembrie 2003, cnd centrala a fost oprit timp de trei sptmni. Pentru realizarea Unitilor 3 i 4 de la Cernavod a fost ales modelul unei Companii de Proiect realizat prin parteneriat ntre statul roman prin intermediul Nuclearelectrica i investitori privai. Cei ase investitori care au depus oferte i au fost selectai initial sunt: Arcelor Mittal Romnia care va deine 6,2 din aciunile viitoarei companii, Grupul CEZ Republica Ceh 9,15%, ENEL Italia 9,15%, GDF Suez 9,15%, Iberdrola Spania 6,2% i RWE Germania 9,15%, n condiiile n care statul roman deinea 51% din aciuni.In urma retragerii GDF Suez,Iberdrola, Grupului CEZ si RWE Germania statul roman detine actualmente(octombrie 2011) 84.65 % din actiunile SN Nuclearelectrica . Compania de proiect numita EnergoNuclear a fost nfiinat n martie 2009, iar cele dou unitai se estimeaz c vor fi puse n funciune n 2015-2016.