Sunteți pe pagina 1din 12

Proteinele!!!

Proteinele

Proteinele sunt substane organice macromoleculare formate din lanuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente n celulele tuturor organismelor vii n proporie de peste 50% din greutatea uscat. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, n care secvena acestora este codificat de ctre o gen. Fiecare protein are secvena ei unic de aminoacizi, determinat de secvena nucleotidic a genei. Aminoacizii sunt substane solide, cristalizate, solubile n ap (cu excepia cisteinei, cistinei i treoninei). Au punct de topire i fierbere relativ ridicate, peste 200C.

Peptidele sunt polimeri scuri formai prin legarea, ntr-o anumit ordine, a mai multor -aminoacizi. Legtura dintre doi aminoacizi se numete legtur peptidic.

Structura primar a proteinelor

Este data de numarul, natura si succesiunea resturilor de aminoacizi in catenele polipeptidice ce intra in structura acestora. In structura primara, resturile de aminoacizi sunt unite prin legaturi peptidice identice cu cele intalnite in structura peptidelor. Prima proteina careia i s-a determinat structura primara (in 1955) a fost insulina care are o masa moleculara de 6.000 Da. Cativa ani mai tarziu s-a stabilit structura primara a ribonucleazei (M = 13.000 Da), iar in prezent sunt cunoscute structurile primare ale multor proteine cu mase moleculare mult mai mari si care sunt formate din sute sau chiar mii de resturi de aminoacizi.

Structura secundar
Structura secundar se refer la forma i la lungimea lanurilor polipeptidice, proprieti induse de legturile de hidrogen. Cele mai ntlnite tipuri de structura secundar sunt alpha helixul i lanurile beta.

Structura tertiara

Structura tertiara este definita ca fiind forma structurala ce rezulta prin superspiralizarea a doua sau mai multe catene polipeptidice ce contin fragmente -helicoidale si -pliate ntr-o arhitectura spatiala complexa sub forma de ghem sau globula.

Structura cuaternara
Structura cuaternar se refer la modul cum se unesc subunitile proteice.Enzimele care catalizeaz asamblarea acestor subuniti poart denumirea de holoenzime, n care o parte poart denumirea de subuniti reglatoare i subuniti catalitice.

Exemple de proteine:
Denumirea proteinei
Lactalbumin Gliadina Insulina Hordeina Hemoglobina Miozina

Sursa proteinei/ Izolat din


lapte gru pancreas orz globule roii muchi

Masa molecular
17000 27.500 12,000 27.500 68.000 850.000

Pepsin
Peroxidaza

stomac
rinichi

36.000
44.000

Proprietati aminoacizi:

Proprietati fizice: Aminoacizii sunt substane solide, cristalizate. Au puncte de topire foarte ridicate i sunt solubili n H2O.Multi aminoacizi au gustul dulce.
Proprietati chimice:

1.Caracter de amfion Amfionii sunt structuri chimice care, n cadrul aceleeai molecule, conin ambele tipuri de sarcini.

,in prezenta apei.

2. Caracter de amfolit

3. Soluii tampon Aminoacizii se folosesc la prepararea soluiilor tampon. Acestea sunt soluiile n care, dac se adaug o cantitate limitat (mic) de acid sau de baz, aceasta este neutralizat i pH-ul soluiei nu se schimb. 4. Reacii caracteristice acizilor organici Deoarece conin gruparea carboxil, care este specific acizilor carboxilici, aminoacizii reacioneaz la aceast grupare n acelai fel.

Generalitati
Toate proteinele sunt amestecuri de compusi complecsi, continand 50-52% carbon, 6,8-7,7% hidrogen, oxigen, 15-18% azot si 0,5-2% sulf; in unele proteine se mai gasesc cantitati mici de fosfor, fier, cupru, iod, clor si brom. Azotul este un element component esential pentru proteine, fapt care a facut ca acestea sa fie denumite si substante azotate. Principalele surse de proteine sunt reprezentate in mare masura de carne, peste, lapte, branzeturi, oua, faina si cereale si intr-o masura mica de fructe si vegetale.

Rolul proteinelor Datorit compoziiei, fiind formate exclusiv din aminoacizi se ntlnesc alturi de ali compui importani de tipul polizaharidelor, lipidelor i acizilor nucleici ncepnd cu structura virusurilor, a organismelor procariote, eucariote i terminnd cu omul.

Sfarsit!