Mircea Eliade Analizand conditia omului contemporan, Mircea Eliade porneste de la distinctia categorica intre omul religios si cel

areligios. Omul religios crede in existenta unei realitati absolute sacrul, care are o existenta transcendenta dar se manisfesta in aceasta lume. Omul areligios respinge transcendenta , insa accepta relativitatea acestei lumi. Omul areligios se recunoaste pe sine doar ca subiect si agent al istoriei, respingand sacrul si asumandu-si o anumita stare existentiala. Omul areligios provine din omul religios. Omul areligios in stare pura , chiar si in societatile moderne el nu exista, fiecare manifestand un comportament religios chiar daca nu este constient de acest lucru. Henri Bergson Conceptia lui Bergson se incadreaza in categoria celor care admit o natura umana data, inteligenta, dar a carei desavarsire se poate infaptui numai printr-o actiune sociala. Astfel, Bergson afirma ca omul ar trebui sa se considere mai intai Homo Faber si apoi Homo Sapiens. Daca unele aspecte ale inteligentei pot fi sesizate si la animale, Bergson , realizand o clasificare a acestora dupa criteriul inteligentei,sustine ca in nici un caz nu este prezenta capacitatea de a fauri unelte. In aceasta s-ar concretize de fapt inteligenta omeneasca. Ca argument aduce si periodizarea istorica remarcand faptul ca, pentru epoci foarte indepartate, criteriul il constituie natura uneltelor. Pentru epoca sa , Bergson aminteste inventia mecanica a carei aplicare a constituit inceputul unei noi epoci. Blaise Pascal Blaise Pascal aduce in discutie existenta umana . El ii gaseste omului o pozitie de mijloc intre neant si infinit, o himera, o trestie cugetatoare. Diferenta dintre om si univers este aceea ca omul este contient de conditia si maretia sa, astfel incat se considera nenorocit. Comparand omul cu o trestie care gandeste, o trestie fragila care poate fi doborata de o singura picatura de de apa, de un abur, inferior univerului prin insasi neputinta sa, el are un avantaj : constientizarea mortii, avantaj pe care universul nu il poseda. Concluzia reiese din faptul ca , prin cugetare, devenim superiori a tot ceea ce exista, indiferent ca Universul este infinit mai puternic. Omul este o trestie , se indoaie atunci cand vrea sa fie strivita, dar nu se rupe. Augustin Augstin, in spiritul religios al epocii sale , raporteaza la Trinitatea divina conditia umana. Porneste insa de la distnctia intre suflet si trup, respectiv omul interior si cel exterior. Cele trei especte esentiale care definesc omul sunt: existenta, cunoasterea si vointa, fiecare in parte conditionandu-le pe celelalte doua.De aceea, viata sau esenta umana necesita considerarea lor in interdependenta chiar daca intre ele sunt extreme de diferite.