CURS Modele

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI
CENTRUL NAIONAL DE CERCETARE A PERFORMANELOR SISTEMELOR TEHNOLOGICE Optimum

Splaiul Independenei 313, sector 6, sala CB 109, cod 060032, Bucureti http://sun.cfic.pub.ro
Cursuri PROIECTARE ASISTATA

http://sun.cfic.pub.ro/cist/cist.html e-mail : cist_2003@yahoo.fr
Modele realizate in scop didactic Autor: Asist.univ. Florea Dorel ANANIA
Part design si Drawing
http://sun.cfic.pub.ro/cist/cist.html
copyright C.N.C.P.S.T-Optimum

Schia
Introducere n proiectarea asistat n medii avansate precum CATIA modelarea unei piese virtuale pornete prin realizarea unei schie. Schia se definete ca fiind conturul (sau o parte din acesta) unei seciuni a piesei proiectat pe un plan. Ea reprezint o succesiune de linii, arce de cerc si curbe care definesc intr-o forma aproximativa o seciune. Urmtorul pas consta in definirea relaiilor geometrice i dimensionale ntre entiti pentru aducerea schiei la forma i dimensiunile dorite. Schia se realizeaz in funcie de cerinele viitoarei comenzi utilizat n modul PART DESIGN. Pentru realizarea corect a unei schie trebuie sa se in cont de cteva aspecte. Pentru majoritatea comenzilor din Part Design schia se definete ca un contur nchis format dintr-o succesiune de linii, arce de cerc, curbe planare. In realizarea unui astfel de contur entitile componente nu trebuie sa se intersecteze sau s se suprapun. In cazul n care apar una din situaiile anterioare, la ntoarcerea in mediul part design i apelarea unei comenzi apar mesaje de eroare. n cazul suprapunerii a dou entiti identice este foarte greu de identificat i corectat. De aceea se recomand o maxim atenie n momentul realizrii schiei, iar dac totui apar asemenea situaii se apeleaz opiunea sketch analysis din meniul vertical tools. n figurile urmtoare sunt prezentate cteva cazuri de schite incorecte.
Figura 1 Schi intersectat Contur nchis cu mai multe puncte de intersecie
n figura 1 schia este incorect deoarece liniile si arcele de cerc se intersecteaz ntre ele. n punctele de intersecie apare o ambiguitate, sistemul nu tie ce tip de suprafa sa genereze. Practic schia din figura 1 este alctuit din 3 contururi nchise care au puncte comune. O situaie similar apare i n figura 2 . Part design si Drawing

Figura 2 Schi intersectat Contururi nchise cu un puncte de intersecie
n figura 3 apare o situaie similar, cele dou entiti geometrice de tip dreptunghi au o latur comun, generndu-se astfel o neclaritate din punct de vedere geometric.
Figura 3 Schi intersectat Profiluri nchise intersectate pe o muchie
n figura 4 este prezentat cazul unei schie care formeaz un contur deschis. n funcie de comanda care se va folosi n part design schia ar trebui nchis fie de o linie continu fie de o linie de ax.

Figura 4 Schi contur deschis
n figurile urmtoare sunt prezentate o serie de schite corecte din punct de vedere geometric pentru mediul de proiectare avansat CATIA. Schitele sunt formate din mai multe contururi nchise n figura 5.a cele doua contururi, pot genera un volum paralelipipedic cu o gaura profilat strpuns. Volumul obinut este prezentat n figura 5.b
a
Figura 5 Schi corect a. schi profiluri nchise; b. volum posibil a fi generat
n figura 6.a este prezentat un alt exemplu de schi corect din punct de vedere geometric formata din dou entiti de tip dreptunghic trasate n acelai plan. Un posibil volum care poate fi generat de acesta schi este format din dou paralelipipede. In mod 4

normal ar trebui sa fie dou volume separate, dar din punct de vedere al sistemului CAD cele doua volume vor fi tratate ca o singur entitate geometric.
b a
Figura 6 Schi corect a. schi profiluri nchise; b. volum posibil a fi generat
n figura 7a este prezentat o schi format dintr-un contur nchis de o linie de ax. De obicei o astfel de schi este folosit pentru generarea unei piese cu suprafee de revoluie. Conturul este nchis de linia de ax a piesei respective.
b
Figura 7 Schi corect a. schi profil nchis de linia de ax ; b. volum posibil a fi generat

Un alt caz de schi posibil a fi folosita in generarea suprafeelor de revoluie prin rotirea in jurul unui ax este prezentata in figura urmtoare. In acest caz schia este formata dintr-un contur nchis i o linie de ax (care nu intersecteaz profilul).
b
Figura 8 Schi corect a. schi profil nchis si linie de ax ; b. volum posibil a fi generat
Ca etape in trasarea unei schite corecte din punct de vedere geometric si dimensional in timp util in catia trebuie sa se respecte cteva reguli. Astfel schia se traseaz la un contur de forma aproximativa cu o seciune a viitoarei piese. Se genereaz i/sau modific constrngerile geometrice necesare intre entiti. Se genereaz constrngerile dimensionale, pe cele dou direcii orizontal i vertical, la valorile care apar pe desen astfel nct schia sa fie perfect constrns (de culoare verde). Se modific dimensiunile n concordan cu cele reale dup urmtoarele reguli: 1. daca dimensiunile generate pe ecran sunt la o scar mai mare dect cele dorite modificarea lor va ncepe cu cea mai mic cot. 2. dac dimensiunile generate pe ecran sunt la o scar mai mic dect cele dorite modificarea lor va ncepe cu cea mai mare cot. O schi perfect definit este o schi complet constrns att din punct de vedere dimensional i geometric ct i din punct de vedere al poziiei in plan. nainte de trasarea unei schite se recomand o analiz atent a formei viitoarei piese, stabilirea etapelor de generare in funcie de comenzile ce urmeaz a fi folosite. Stabilirea formelor si numrului de schite ce urmeaz a fi trasate in funcie de cerinele si posibilitile comenzilor ce vor fi folosite. In programele de proiectare asistat tridimensional generarea unui produs (virtual) se poate realiza in mai multe moduri. Important este stabilirea modului cel mai simplu si mai rapid pentru obinerea corect a viitorului corp virtual. Pentru aceasta este necesar cunoaterea posibilitilor i comenzilor programului CAD folosit. 6 Part design si Drawing http://sun.cfic.pub.ro/cist/cist.html copyright C.N.C.P.S.T-Optimum

n figurile urmtoare sunt prezentate doua moduri de generare a unei piese cu suprafee de revoluie de tip arbore:
MOD 1
Etapa 1 Generarea unei schie nchis de ctre o linie de ax axul viitoarei piese (figura 9). Schia reprezint conturul seciunii longitudinale a arborelui de deasupra liniei de ax trasate la dimensiuni reale.
Figura 9 Semi contur arbore
Etapa 1 Generarea arborelui prin rotirea schiei n jurul axei cu ajutorul comenzilor specifice (shaft) (figura 10)
Figura 10 Piesa de revoluie

MOD 2 Etapa 1 Generare unei schie contur nchis (un cerc) care reprezint seciunea radiala a unui segment cilindric al arborelui (figura 12)
Figura 11 Contur seciune radial
Etapa 2 Generarea unui cilindru prin nlarea profilului circular cu o anumit dimensiune (figura 12), dimensiune care reprezint lungimea segmentului de arbore pentru care a fost trasat schia.
Figura 12 Segment cilinfric

Etapa 3 Trasarea unei noi schie pe una din suprafeele plane ale cilindrului (figura 13). Noua schi va fi un cerc cu diametru egal cu cel a urmtorului segment de arbore.
Figura 13 Contur seciune radial segment 2
Etapa 4 nlarea si acestei schie cu dimensiunea segmentului de arbore a crui seciune radiale o reprezint (figura 14)
Figura 14 Segmente cilindrice
Etapa 5 . Trasarea schiei care reprezint conturul seciunii radiale a ultimului segment cilindric al arborelui (figura 14).

Figura 15 Contur seciune radial segment 3
Etapa 6 nalarea ultimei schie cu dimensiunea specific segmentului cilindric corespunztor (fig 15)
Figura 16 Piesa de revoluie
In CATIA generarea arborelui prin cel de-al doilea mod se realizeaz printr-o succesiune de comenzi de tip PAD. Ambele moduri sunt corecte, important este viteza cu care s-a trasat un asemenea volum. n afar de modurile prezentate mai sunt posibile cel puin nc dou posibilitati de generare a unei asemenea tip de piesa.
10

Modul Schi
n Catia V5R7 trasarea unei schie se realizeaz ntr-un modul separat numit Sketcher. Activarea acestui modul se poate realiza n 3 moduri distincte. Astfel o schi se poate defini ca o entitate separata ce poate fi folosit in comenzi ulterioare sau ca o entitate specific unei anumite comenzi. In figura 2.1 este prezentat ordinea de apelare a meniurilor, comenzilor i opiunilor pentru activarea modului schi.
Figura 17 Succesiunea de alegere a comenzilor pentru activare sketcher
Primul mod de apelare a modului schi se realizeaz n felul urmtor: Se apleaz meniul vertical File (1) urmat de comanda new (2). n fereastra care se deschide se alege opiunea Part (3) care reprezint tipul fiierului nou creat. Se selecteaz iconia sketcher (4) (5). Part design si Drawing
si apoi unul din planurile de referin sau o suprafa plan
11

O alta metoda consta in selectarea din meniului vertical Start opiunea Mechanical Design a modulului Sketcher . Urmatorul pas consta in selectarea planului in care se doreste desenarea schiei. 2.1 Instrumente de desen Instrumente definitie Instrumentele sunt iconite specifice unor comenzi si/sau opiuni ale acestora utilizate pentru trasarea, modificarea si dimensionarea entitilor geometrice folosite in realizarea unei schite. In modul scita trebuie sa se citeasca intodeauna bara TOOLS ! sunt afiai o serie de parametrii impliciti pentru modul schita . In bara TOOLS ATENTIE: In bara tools sunt afisati toti parametrii specifici unei comenzi selectate. In figurile 18 si 19 sunt prezentate cteva tipuri de bara tools specifice diferitelor comenzi.
Figura 18 Bara TOOLS pentru comanda Profile
Figura 19 Bara TOOLS pentru comanda Chamfer
ntotdeauna se citete bara TOOLS in diferite faze de execuie a unei comenzi!!! In modul schi comenzile sunt grupate in trei mari categorii asftel_ 1. un set de instrumente pentru generarea diferitelor entitati geometrice sub denumirea de Profile (fig. 20 ). In acest comenzile sunt grupate in funcie de entitile geometrice similare
Figura 20 Bara Profile instrumente pentru trasare
12

2. un set de instrumente pentru modificarea schitelor grupate sub denumirea Operation (fig. 21)
Figura 21 Bara Operation instrumente pentru modificarea schitelor
3. un set de instrumente pentru generarea constrngerilor geometrice si dimensionale grupate sub denumirea Constraint (fig. 226)
Figura 22 Bara Constraint - instrumente pentru generarea constrngerilor
In bara PROFILE sunt grupate si afiate o serie de comenzi pentru desenarea diferitelor tipuri de entiti primare si combinate grupate pe diferite categorii in funcie de modul de definire toate comenzile grupate in aceasta bara sunt prezentate n figura 23.
Figura 23 Bare de comenzi PROFILE
13

Modul de grupare este in felul urmtor. Comenzi pentru trasarea entitilor geometrice cu forme predefinite grupate sub denumirea predefined profile. Un alt set este format din comenzi specifice trasrii cercurilor si arcelor de cerc grupate sub denumirea circle. Urmeaz un set de doua comenzi pentru trasarea curbelor planare cu forma libera Spline. Mai multe comenzi pentru trasarea entitilor de tip linie sunt grupate in setul denumite line. Pentru generarea punctelor in CATIA sunt predefinite un numr de 5 comenzi grupate in bara point Toate aceste comenzi se regsesc i in meniul vertical Insert n submeniul Profile (fig. 24)
Figura 24 Meniu vertical de comenzi Insert --Profile
14

O alta serie de comenzi destinate modificrii formei schiei desenate cu comenzile de tip profile sunt grupate in bara OPERATION (fig. 25) Cu ajutorul acestor comenzi se pot modifica schite deja desenate in scopul obtinerii profilului corect. O serie de comenzi similare sunt prezente si in modul PART DESIG. Uneori este mult mai usor sa fie aplicate in Part Design, in sensul limitarii timpului de lucru, rezultatul fiind acelai.
Figura 25. Bara de comenzi OPERATION
Ultima serie de comenzi este destinata setrilor constrngerilor geometrice si dimensionale in funcie de entitile deja desenate si selectate. Constrngerile se definesc ca fiind relaii matematice de tip dimensional i geometric care se pot defini asupra uneia sau mai multe entiti limitnd gradele de libertate ale acestora. Practic in Catia schiele trebuie a fi complet definite ca forma, Part design si Drawing
15

dimensiuni i poziie n planul n care sunt trasate. O schi care ndeplinete condiiile de mai sus in mod obinuit este de culoare verde. Toate comenzile i opiunile pentru setarea constrngerilor sunt grupate n bara constraint .(fig.26)
16

Figura.26 Constrangeri
17

TIPURI DE SCHITA
Schita necesara generarii unui arbore
Figura.27 Contur arbore
Arbore generat prin comanda shaft pe baza schitei din fig.1
Figura 28 Arbore 3D
18

Desene de executie/montaj pentru arbore:
180 50
0.05
100
40
0.05
60
0.003 A
Front view Scale: 1:1
Figura 29 Desen executie arbore
Schita necesara generarii unei piese prin extruziune Part design si Drawing
19
20
20

Figura 30 Schita - contur profil
Figura 31 Piesa 3D solid (obtinuta prin comanda pad)
20

40 10
A
40
10
81.81
10 15
10
15
50
25
50 R20 15
25 Section view A-A Scale: 1:1
80 160
Figura 32 Desen de executie
21

Modele PART DESIGN & SHEET METAL DESIGN
22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

Desene de executie si ansamble

Model: matrita
38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

PROIECTARE ANSAMBLU
DESCHIDEREA SESIUNII DE LUCRU
INSERAREA DE COMPONENTE
MANIPULAREA ENTITATILOR
OPERATII MULTIPLICARE
CONSTRANGERI ASUPRA ENTITATILOR
Assembly design
47

DESCHIDEREA SESIUNII DE LUCRU

Slectare meniu File Selectare optiune New Selectare otiune ProductSelectare OK
INSERARE COMPONENT EXISTENT

1.Selectare Product1 (clic pe product1 din arbore) 2.Selectare icoana Existing component 3.Selectare fisier existent (dublu clic pe fisier)
1 2 3
Assembly design
48

MANIPULAREA ENTITILOR
Translaie
ROTAIE
Manipulare
Snap
Smart Move
Explode
Assembly design
49

TRANSLAIE
Un elemente component al unui ansamblu poate fi translatat n dou moduri: Prin introducerea unei valori, valoare ce reprezint distana pe care are loc translaia Prin selectarea unei entiti geometrice cu ajutorul creia se obine direcia de translaie Componentul care urmeaz a fi translatat trebuie s aparin ansamblului/subanamblului activ
1. selectare iconi Translate 2. selectare entitate 3. setare parametrii n fereastra de dialog

4. selectare Ok
Assembly design
50

Rotaie
ROTAIA UNUI ELEMENT SE POATE FACE N DOU FELURI:

Prin introducerea unei valori a unghiului de rotaie i specificarea unei axe de rotaie Prin selectarea unei entiti geometrice ca ax de rotaie i setarea valorii unghiului de rotaie
1. selectare iconi rotate 2. selectare entitate

3. setare valoare
unghiular i ax de rotaie n fereastra de dialog
observaie Prin selectarea comenzii apply din fereastra de dialog se poate observa uor poziia entitii dup aplicarea comenzii de rotaie, fra ca aceasta s fie definitiv Punctul albastru specific axa de rotaie
Assembly design
51

Comanda Selection permit utilizatorului s seteze axa de rotaie Valoarea unghiular poate fi att pozitiv, ct i negativ.
Assembly design
52

MANIPULARE
Comanda Manipulate permite mutarea unui element cu mna liber cu mouse-ul. Este mai puin constrns dect comenzile de rotaie/translaie.
1. selectare iconi
Manipulate 2. setare opiune rotaie/translaie din fereastra de dialog 3. selectare i manipulare entitate 4. selectare OK
Observaii Prin apsare OK comanda se ntrerupe obiectul manipulat rmnnd n ultima poziie Primele dou rnduri din fereastra de dialog prezint opiuni pentru translaii (dup axe sau plane)
ULTIMUL RND ARE COMENZI SPECIFICE ROTAIEI
Assembly design
53

SNAP
Comanda Snap proiecteaz un element geometric al unui component pe un alt element geometric al aceluiai component sau al altuia. Cu ajutorul acestei comenzi se pot obine diverse rotaii sau translaii ntr-un mod convenabil. n funcie de elementele selectate se pot obine diferite rezultate:
PRIMUL ELEMENT
SELECTAT
ULTIMUL ELEMENT SELECTAT punct linie Plan punct linie plan Punct Linie Plan
punct punct punct linie linie linie Plan Plan Plan
Rezultat obinut Puncte identice Proiecia unui punct pe o linie Proiecia unui punct pe un plan Linia trece prin punct Liniile devin colineare Linia este proiectat pe plan Planul trece prin punct Planul trece prin linie Cele dou plane devin paralele
1. Selectare iconi Snap 2. selectare axa urub 3. selectare suprafa plan n urma pailor de mai sus axa urubului i implicit urubul se va poziiona n planul care conine faa selectat
Assembly design
54

Smart Move
COMANDA SMART MOVE ESTE O COMBINAIE A COMENZILOR

MANIPULATE I SNAP
1. Selectare
iconi Smart Move

2. selectare axe
surub
3. selectare axa
de rotaie
4. selectare OK
Assembly design
55

Explode
Catia V5R7 pune la dispoziia utilizatorului posibilitatea de a exploda un ansamblu n prile sale componente, crend astfel posibilitatea de a simula modul de asamblare.
1. selectare iconi
Explode
2. selectare Apply 3. modificare poziie
comonente explodate
4. nchiderea sesiunii
Eplode
Observaii: Selectarea OK nu va readuce ansamblu la forma iniial, componentele acestuia rmnnd n poziia n explodat
Assembly design
56

OPERAII ASSAMBLY DESIGN

n modulul assambly design asupra entitilor se pot executa urmtoarele operaii: Refolosirea unui pattern Reuse Pattern
Multiplicarea unei entiti
Multiplicare rapid a unei entiti
Assembly design
57

REFOLOSIREA UNUI PATTERN REUSE PATTERN
Comanda permite multiplicarea unei entiti sub forma unui Pattern circular, rectangular sau definit de utilizator n cadrul creerii unei piese din ansamblu 1. selectare Circular Pattern din arborele de comenzi 2. selectare iconi Reuse Pattern 3. selectare entitate 4. selectare Ok
5. selectare iconi
Update Pentru definirea entitilor n comanda Reuse Pattern sunt posibile trei oopiuni: Refolosirea componentului original componentul apare n desen, dar i pstreaz puiia n arborele de comenzi Creerea unui nou component componentul original nu este mutat i se creaz unul nou. Decuparea i mutarea componentului original componentul se poziioneaz pe pattern i este mutat i n arborele de comenzi.
Assembly design
58

MULTILICAREA UNEI ENTITI
Operaia Multi Instance pune la dispoziia utilizatorului posibilitatea de a multiplica o entitate ori de cte ori dorete, dup o direcie specificat.
1. Selectare iconi Define Multi Instatiation 2. Selectare component 3. setare parametrii n casua de dialog
4. selectare iconi Update
n fereastra de dialog se seteaz modul de multiplicare, numrul de elemente, distana dintre ele, direcia pe care se va face multiplicarea Modul de multiplicare: Instance(s)& Spacing se definete numr de elemente i distana dintre ele Instance(s)&Length se definete numr de elemente i distana pe care se face multiplicarea Spacing&length se definete numrul de elemente i distana pe care se face multiplicarea
Assembly design
59

Direcia de multiplicare poate fi dup una dintre axele sistemului de coordonate, sau definit de utilizator (de exemplu dup o muchie), sau dup un vector definit de utilizator.
MULTIPLICARE RAPID A UNEI ENTITI
Cu ajutorul acestei comenzi se multiplica rapid entitatea selectat n funcie de parametrii setai n ultima comand Multi Instance folosit.
1. selectare iconi Fast Multi Instance

2. selectare entitate
Assembly design
60

CONSTRNGERI ASUPRA ENTITATILOR

n modulul Assembly Design mediul de proiectare asistata CATIA pune la dispoziia utilizatorului o serie de tipuri de constrngeri, constrngeri cu ajutorul crora se pot realiza ansambluri i subansambluri foarte complexe ntr-un mod facil. Tipuri de constrngeri : Constrngeri de coinciden
Constrngeri de contact
Constrngeri de tip offset distante impuse
Constrngeri unghiulare
Fixare
Fixare mpreun a dou elemente
Assembly design
61

CONSTRNGERI DE COINCIDEN
n Catia constrngerile de coinciden sunt folosite pentru aliniera a dou elemente. n funcie de tipurile de elemente selectate se pot obine cocentricitate, coaxialitate, sau coplanaritate. Elementele crora li se pot aplica acest tip de constrngeri sunt urmtoarele: puncte, linii, plane, fee plane, sfere (punct), cilindri (axe)
Modul de setare a constrngerilor de tip coinciden: 1. selectare iconita Coincidence Constraint 2. selectare o fa a unui element 3. selectare o fa a altui element 4. selectare OK din csua de dialog 5. selectare iconia Update Observaie: dup executarea pailor prezentai cele dou fee for deveni coplanare
Assembly design
62

CONSTRNGERI DE CONTACT
Constrngerile de tip contact pot fi aplicate ntre dou suprafee sau plane. Elementele crora li se pot aplica constrngeri de tip contact sunt suprafee plane, cilindrice conice i sferice precum i cercuri.
Modul de setare a constrngerilor de tip contact: 1. selectare iconi Contact Constraint 2. selectare suprafa cilindric interioara 3. selectare suprafa cilindric exterioar 4. selectare OK 5. selectare iconi Update
Assembly design
63

CONSTRNGERI DE TIP OFFSET DISTANTE IMPUSE
n modul de definire a unei constrngeri de tip offset trebuie specificat modul n care cele dou fee sunt orientate, i distana dintre ele. Pentru o distan impus 0 constrngerea este similar unei constrngeri de contact ntre dou suprafee plane, Entitile crora li se pot aplica astfel de constrngeri sunt puncte, linii, plane, suprafee plane.
Modul de defineire a constrngerilor offset 1. Selectare iconi Ofset Constraint 2. selectare suprafa plana pe roat 3. selectare suprafa plan pe arbore 4. modificare dimensiune n fereastra de dialog 5. selectare OK 1. 6. selectare iconi Update
Assembly design 64 copyright C.N.C.P.S.T-Optimum

CONSTRNGERI UNGHIULARE
n modulul de Assembly Design Catia pune la dispoziia utilizatorului constrngeri unghiulare ce se pot defini ntre dou entitai. Constrngerile unghiulare sunt de trei tipuri: Paralelism ( valoare unghiului dintre cele dou elemente este 0o) Unghiulare-se definete o valoare unghiular ntre entitai Perpendicularitate-(valoarea unghiului dintre entitai este de 90o
Modul de setare a constrngerilor unghiulare
1. selectare iconita Angle Constraint 2. selectare o fa 3. selectare alta suprafa 4. setare valoare
5. selectare OK 6. selectrare Update
Assembly design
65

FIXARE
n modulul Assembly Design din CATIA prin fixarea unui component se nelege suprimarea gradelor de libertate ale acestuia raportat la un alt elemnt (poziie relativ), sau raportat la originea geometric a ansamblului (poziie absolut)
1. selectare iconi Fix Component

2. selectare component
Selectarea unei poziii relative:
dublu clic pe iconia specific constrngerii din arbore selectare opiune More>> din fereastra de dialog deselectare opiunea fix in space selectare OK Assembly design 66 copyright C.N.C.P.S.T-Optimum

FIXARE MPREUN A DOU ELEMENTE
Prin acest tip de constrngeri pot fi fixate elemente care aparin unui component activ. 1. 2. 3.
4.
selectare iconia Fix Together selectare arbore selectarea roata selectare OK
Observaii: Pot fi selectate att componente ct i seturi de componente carora li s-a aplicat anterior constrngerea Fix Together. Pot fi aplicate seturi de constrngeri ntre elemente care fixate mpreun. Dac se aplic o constrngere ntre un component i un set de componente fixate mpreun, ntregul set va fi afectat. Pot fi activate sau dactivate seturi de componente fixate mpreun prin folosirea opiunii Deactivate/Activate existent n arborele de comenzi.
Assembly design
67

SCHIMBAREA UNEI CONSTRNGERI
n Catia prin schimbarea unei constrngeri se nelege nlocuirea unui tip de constrngere cu un altul. Aceast operaie este posibil n funcie de elementele suport ale constrngerii.
1. selectarea iconi Change Constraint 2. selectare constrngerea ce urmeaz a fi schimbat 3. selectare noul tip de constrngere din fereastra de dialog 4. selectare OK 5. selectare Update
Observaii: Dup selectarea noului tip de constrngere vor trebui setate parametrii caracteristici ai acesteia (unghiuri, deplasri, etc.) Constrngerile ce urmeaz a fi schimbate pot fi selectate att din desenul de ansamblu ct i din arborele de comenzi. Pentru desene de ansamblu cu multe constrngeri este bine, ca la modificarea uneia dintre ele, s fie selectat din arborele de comenzi.
Assembly design
68

CURS Modele

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS Modele

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

CENTRUL NAIONAL DE CERCETARE A PERFORMANELOR SISTEMELOR TEHNOLOGICE Optimum

Cursuri PROIECTARE ASISTATA

Modele realizate in scop didactic Autor: Asist.univ. Florea Dorel ANANIA

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura 1 Schi intersectat Contur nchis cu mai multe puncte de intersecie

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura 2 Schi intersectat Contururi nchise cu un puncte de intersecie

Figura 3 Schi intersectat Profiluri nchise intersectate pe o muchie

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura 4 Schi contur deschis

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura 9 Semi contur arbore

Figura 10 Piesa de revoluie

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura 11 Contur seciune radial

Figura 12 Segment cilinfric

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura 13 Contur seciune radial segment 2

Figura 14 Segmente cilindrice

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura 15 Contur seciune radial segment 3

Figura 16 Piesa de revoluie

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura 17 Succesiunea de alegere a comenzilor pentru activare sketcher

si apoi unul din planurile de referin sau o suprafa plan

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura 18 Bara TOOLS pentru comanda Profile

Figura 19 Bara TOOLS pentru comanda Chamfer

Figura 20 Bara Profile instrumente pentru trasare

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura 21 Bara Operation instrumente pentru modificarea schitelor

Figura 22 Bara Constraint - instrumente pentru generarea constrngerilor

Figura 23 Bare de comenzi PROFILE

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura 24 Meniu vertical de comenzi Insert --Profile

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura 25. Bara de comenzi OPERATION

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Figura.27 Contur arbore

Arbore generat prin comanda shaft pe baza schitei din fig.1

Part design si Drawing

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Desene de executie/montaj pentru arbore:

Front view Scale: 1:1

Figura 29 Desen executie arbore

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI