Judeul Bacu

Capitole

Geografie

Aezare. Judetul Bacau face parte din judetele de munte ale Moldovei. El este asezat n bazinul rului Trotus si pe o parte a vailor Bistrita si Siret. Prin acest tinut trece pasul Ghimes-Palanca, calea ferata de legatura ntre Transilvania si Moldova. Suprafa. 4.410 km. nfiarea pmntului. Partea vestica a judetului ( 2/3 din toata ntinderea lui), este o depresiune ramificata pe mai multe vai largi ( Depresiunea Trotusului sau a Trgului Ocna ). Aceasta depresiune este ncadrata n muntii Oituzului sau ai Tarcaului, la apus (munti de naltime mijlocie si cu cele mai joase pasuri din toti Carpatii Rasariteni : Oituz, Uz, Ghimes, etc.) ; iar la Rasarit, de dealurile subcarpatice. Dincolo de culmea

subcarpatica dintre Tazlau si Bistrita (culmea Petricicai ), se ntinde valea foarte deschisa, cu terase, a Siretului ; iar dincolo de Siret, o margine a podisului Moldovei. Clim i ape. Ape numerose coboara din munti adunndu-se, cele mai multe, n Trotus, nu prea departe de Trgul-Ocna ( Trotusul, Tazlaul, Doftana, Slanicul, Oituzul, Casinul ). Numai Uzul da n Trotus mai la Nord, nauntrul muntilor. n partea de Est a judetului trece, n fine, Siretul (flotabil), n care se varsa, ceva mai jos de orasul Bacau, Bistrita (flotabila). Vegetaia. Muntii sunt nca bine mpaduriti cu fagi, molizi si pini (pe rpe) si semne de larga despadurire, - foarte multi mesteceni. Dealurile subcarpatice au pastrat si ele ntinse fageturi (mai ales pe naltimile de peste 400 m). Depresiunile nsa cu vaile, terasele cu dealurile lor, sunt aproape complet lipsite de paduri. Culturile si livezile de pomi le-au luat locul acolo unde torentii n-au apucat sa creeze rpe acoperite, partial, de catina, maracini sau buruieni de stepa ori de padure. Aceeasi transformare au suferit-o si dealurile podisului moldovenesc. E vrednic de mentionat, n fine, faptul ca prin judetul B. fageturile au trecut catre Rasarit, pe podisul nalt la Moldovei, iar dinspre acea parte, au venit numeroase plante de stepa care, asociindu-se cu cele de padure, au putut trece peste Carpati n Ardeal, peste pasul cel mai cobort al acestora (Oituz). Acest fapt scoate si mai bine n evidenta caracerul de loc de trecere al acestui judet. Bogii naturale. Regiunea muntoasa a Bacaului s-a resimtit si ea de miscarile tectonice care au adus, n Ardeal, la izbucnirile vulcanice cunoscute. Asa se explica existenta apelor acidulate de la Slanic si din valea Oituzului. Bogatii minerale esentiale ale acestui tinut sunt nsa cele de laguna. Lignit si petrol n bazinul Darmanestilor si n regiunea Moinestilor ; sare n toata zona subcarpatica si chiar n munte, la fosta granita (Poiana Sarata ). Izvoare sarate (cele mai importante la Slanic ), stnci de sare, eflorescente saline se ntlnesc mai pretutindeni. Exploatarea rationala a sarii se face nsa de munta vreme - numai la Trgu-Ocna.

Istoriesus
Vechime i dezvoltare istoric. Aezat pe valea Trotuului, judeul B. era strbtut de principalul drum ctre Ardeal. Prin pasul Oituzului a trecut n 1467, n toiul iernii, n fruntea ostilor sale, Matei Corvinul, regele Ungariei. n cuprinsul acestui judet n drum catre Baia, unde avea sa sufere o nfrngere cumplita el arse Trotusul si Bacaul.

La Soci, localitate azi disparuta, Stefan cel Mare nfrnse n 1471 ostile lui Radu cel Frumos. Stefan cel Mare nsusi, nascut la Borzesti n 1436, era fiul acestui judet. Pe Trotus a fost rapus n 1620 de boierii sai, Septilici si Goia, partizani ai cauzei turcesti, morovlahul Gaspar Gratiani, ajuns voievod al Moldovei. Crunt ncercat n timpul marelui razboi, judetul B. a fost locul n care s-a desfasurat, n mare parte, drama rezistentei romnesti. Oituz, Casin, Tg.-Ocna sunt nume de care se va lega de-a pururea renumele de ostean al poporului romnesc. Monumente istorice. Biserica Precista din Bacau, construita n 1491 de Alexandru, unul din fiii lui Stefan cel Mare. Biserica din Sesuri, construita la 1675. Mnastirea Bogdana, construita la 1666 de boierul Salomon Brladeanu, cu mormntul ntemeietorului si al lui Ioan Cantacuzino. Biserica Raducanu din Tg.-Ocna construita n 1593. Biserica fostei mnastiri din Casin, construita de George Stefan, domnul Moldovei. Lnga biserica sunt ruinele palatului domnesc. Biserica satului Casin, zidita de emigrantii de la Rucar si Dragoslavele, n sec XVIII, este construita n stilul predominant n Tara Romneasca. Biserica din Magiresti, construita la 1700. Biserica din Borzesti, ctitorie a lui Stefan cel Mare din 1493.

Populaiesus
Starea populaiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, judetul B. numara 260.781 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orae i plasi, dup sex Numarul locuitorilor Unitati administrative Total Barbati Femei 260.78 129.80 130.97 Total judet 1 9 2 Total urban 50.491 25.589 24.902 1. Orasul Baciu 31.264 15.996 15.268 2. Orasul Moinesti 6.635 3.204 3.431 3. Orasul Trgu-Ocna12.592 6.389 6.203 Suburbana Trgu-Trotus 3.499 1.766 1.733 Total rural 210.29 104.22 106.07 1. Plasa Bistrita 57.348 28.175 29.173 2. Plasa Muntele 41.959 21.131 20.828 3. Plasa Oituz 39.397 19.446 19.951 4. Plasa Siret 35.953 17.84 18.113 5. Plasa Taslau 35.633 17.628 18.005 b) Pe grupe de vrst Grupe de vrstaLocuitoriGrupe de vrsta Locuitori Toate vrstele 260.781 30-49 de ani 58.395 0- 9 ani 73,834 50-69 de ani 25.483 10-29 ani 97.389 70 de ani si peste 4.336 Vrsta nedeclarata1.38 Micarea populaiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul B., dupa cifrele publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele: Cifra probabila a populatieii judetului la 1 Cifre absolute iulie n fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural 263.1 10.51 10.28 6.1184.394 5.78 4.502

Anual

Proportii la 1.000 de locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 38,6 39,1 22,5 16,1 22,0 17,1

1930 1935 ( medie anuala ) 1931

1932 1933 1934 1935 1936

267.9 271.7 277 280.5 285.3

11.27 10.05 10.6 10.36 11.08

6.6944.572 5.2014.851 6.4324.165 6.4823.88 6.1044.975

42,1 37,0 38,3 36,9 38,8

25,0 19,1 23,2 23,1 21,4

17,1 17,9 15,1 13,8 17,4

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului B. a fost de 290.209 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 260.871 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 29.428 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 11,3%.

Economiasus
Judetul are munti acoperiti de paduri, la poalele carora se afla bogate zacaminte de carbuni si petrol. n zona dealurilor s-a dezvoltat o puternica economie agricola. Industria prelucratoare s-a grefat mai mult pe productia bruta agricola si forestiera. Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 441.000 ha. Suprafata arabila este de 115.543 ha, adica 26,20% din suprafata judetului si 0,39% din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 7.348 ha, adica 6,36%, iar mica proprietate 108.195 ha, adica 93,64%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 96.595 ha astfel repartizate : Porumbul ocupa 68.802 ha, cu o productie de 881.714 chint. (prod. medie la ha 12,8 chint.). Ovazul ocupa 111.978 ha, cu o productie de 108.861 chint. (prod. medie la ha 9,0 chint.). Grul ocupa 11.553 ha, cu o productie de 142.690 chint. (prod. medie la ha 12,3 chint). Orzul ocupa 3.851 ha, secara ocupa 394 ha, maturile ocupa 9 ha, meiul ocupa 7 ha, hrisca ocupa 1 ha.

Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 7.160 ha astfel distribuite : Lucerna ocupa 2.853 ha, cu o productie de 110.887 chint. fn si 25 chint. samnta. Alte fnete cultivate ocupa 4.108 ha, cu o productie de 106.171 chint. Radacinile de nutret ocupa 199 ha cu o productie de 59.834 chintale. Plantele alimentare ocupa 1.931 ha. ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 674 ha, cu o productie de 59.834 chint. (media la ha 88,8 chint.). Ceapa ocupa 270 ha, cu o productie de 20.377 chint ( media la ha 75,5 chint.). Varza ocupa 255 ha, cu o productie de 25.292 chint. (media la ha 99,2 chint.). Cartofii printre porumb dau o productie de 39.207 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 130.374 chint. Plantele industriale ocupa 1.921 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 900 ha, cu o productie de 131.111 chint. Cnepa ocupa 760 ha, cu o productie de 4.468 chint. fuior si 4.613 chint samnta. Inul ocupa 119 ha, cu o productie de 622 chintale fuior si 519 chint. samnta. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (441.000 ha), ogoarele sterpe ocupa 7.936 ha. Fnetele naturale ocupa 26.112 ha, cu o productie de 227.462 chint. (prod. medie la ha 20,2 chint.). Pasunile ocupa 52.459 ha. Padurile ocupa 197.318 ha. Livezile de pruni ocupa 1.367 ha cu o productie de 40.236 chint. (prod. medie la ha 29,5 chint.) Alti pomi fructiferi ocupa 1.119 ha. Vita de vie ocupa 3.990 ha cu o productie de 157.064 hl. Creterea animalelor. n judetul B. se gaseau n anul 1935 :

C ai 23.317, boi 63.112, oi 135.590, capre 5.071, porci 42.434, stupi sistematici 4.373, stupi primitivi 5.274. De remarcat marea dezvoltare a albinaritului. Industrie. ( fara municipiul Bacau) A) Industria extractiva. a) Exploatari de petrol ale societatilor: Italo - Romna, Moldonaphta, Prima Societate Civila de Credit Funciar Rural, Steaua Romna, The Danube Oil Trad. Alte societati petrolifere la Lucacesti, Magiresti, Moinesti, Prjol, Solont, Tg-Ocna si Tescani. b) Exploatari de gaz natural la Cmpeni, Lucacesti, Magiresti, Moinesti, Solont si Tescani; c) Mine de carbuni: Minele Soc. Creditul carbonifer la Comanesti, Mina Soc. Petrosani la Darmanesti; d) Mine de sare: Mina de sare C.A.M. la Tg.-Ocna, Slanic si Goioasa. B) Industria lemnului: 19 fabrici de cherestea: 3 la Comanesti, 3 la Darmanesti, 2 la Grozesti, 2 la Agas si cte una la Moinesti, Brusturoasa, Pipirig, Lucacesti, Onesti, Stefan-Voda, Hrja, Caiuti si AsauPaltinis. C) Alte industrii: 2 mori sistematice, 118 mori taranesti, 2 fabrici de spirt, 9 rafinarii de petrol, 1 distilerie de lemn, 3 fabrici de unsori consistente, 2 de lumnari, 1 turnatorie, 2 tabacarii, 1 fabrica de hrtie (Letea), 1 de fasonat piatra (Tg.Ocna). Comert. Comert intens cu produse industriale, lemne, cereale, animale si produse animale. Dumuri. Judetul B. este strabatut de o retea totala de drumuri n lungime de 1632 km 659 m, mpartita astfel : Drumuri nationale 285 km 699 m, din care Directia Generala a Drumurilor, ntretine 163 km 222 m (pietruit) iar municipiul si comunele urbane, 22 km 477 m pavati si pietruiti. Drumuri judetene 547 km 420 m din care administratia judetului ntretine 437 km 694 m. Drumuri comunale 799 km 540 m. Lungimea podurilor este de 13.431,15 metri repartizata astfel : poduri nationale 5.005,30 m, judetene 4.153,40 m si comunale 4.272,45 m. Prin judet trec 7 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati :

 Focsani Bacau - Roman Adjud - Onesti M. Ciuc Bacau - Piatra Brasov Bretcu - Onesti Bacau Brlad Onesti Bacau Tg.- Ocna - Slanic Cale ferat. Judetul B. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 169 km din care linii principale simple 135 si linii secundare simple 34 km. Itinerarii principale: Rapide si accelerate: Bucuresti Cernauti Grigore Ghica Voda ( Varsovia, Berlin, Praga, Moscova) Statii importante : Bacau, Tg.-Ocna, Comanesti, Moinesti. Staiuni climatice, balneare, turism. Slanicul-Moldovei, statiune balneara situata la 17 km de gara Tg.- Ocna. Altitudine 530 m. Climat blnd. Localitate ferita de curenti si nconjurata de paduri de brad. Una dintre cele mai reputate statiuni balneare romnesti, refacuta integral dupa razboi. Ape alcaline, cloruro-sodice si feruginoase, bicarbonate. Stabilimente balneare moderne, cu bai minerale calde, hidroterapie si inhalatii. Indicatiuni n cura interna : boli de stomac, ficat, diabet, anemie, cloroze, nervi, afectiunile aparatului respirator, iar n cura externa : boli cronice de femei, reumatisme, oftalmii cronice. 3 hoteluri mari, numeroase vile, restaurante (unele dietetice), oficiu PTT, medici balneari specialisti, farmacie, cazinou, teatru, plimbari si excursii numeroase. Nastaseni, n imediata apropiere de Tg.-Ocna, la poalele muntelui Magura . Altitudine 273 m. Ape cloruro-sodice iodate, bromurate si sulfatate. Indicatiuni : boli de femei, limfatism, scrofuloza, rahitism, bolile articulatiilor, boli de piele, iar pentru cura interna bolile cronice ale tubului digestiv. Stabilimente balneare modeste.

Trgu-Ocna, statiune climatica. Altitudine 280 m. Situata la confluenta Slanicului cu Trotusul, ferita de curenti, climat potrivit. Orasel de vilegiatura. Hoteluri, restaurante, Oficiu PTT, medici. Cinematograf, excursii. Statiuni balneo-climatice de interes local cu ape cloruro-sodice: Moinesti, Poiana Sarata, Sarata si Vlcica. Jude cu mari posibiliti turistice.

Culturasus
tiina de carte. Dupa datele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 204.123 locuitori, din care 52,4% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 67,0% barbati stiutori de carte si 38,0% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea : Gradul de instructie scolaraMediul urbanMediul rural Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0 1. Extrascolara 1,7 0,9 2. Primara 711,8 92,9 3. Secundara 14,8 3,7 4. Profesionala 8,1 2,1 5. Universitara 2,5 0,3 6. Alte scoli superioare 1,1 0,1 nvmnt. Populatia scolara a judetului B. (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 62.786 locuitori (9.422 mediu urban si 53.364 mediu rural). coli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de baieti, 1 scoala normala de baieti, 1 scoala normala de fete, 1 liceu industrial de baieti, 1 liceu industrial de fete, 2 gimnazii mixte, 2 gimnazii industriale mixte, 1 scoala de menaj, 1 scoala industriala de ucenici. coli primare 290, din care 258 rurale si 32 urbane (288 scoli de stat si 2 confesionale), cu un numar total de 41.221 elevi (35.508 mediu urban si 5.713 mediu rural) si cu 785 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Grdini de copii 43, din care 32 rurale si 11 urbane, cu un numar total de 2.636 copii (1.949 mediu urban si 687 mediu rural) si cu 48 conducatoare (situatia din 1934).

Instituii culturale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol . Centrala Caselor Nationale are organizatii culturale n Onesti, Casin, Borzesti, Lucacesti si Lunca-Moinesti. Liga Culturala activeaza n localitatile : Bacau, Moinesti, Comanesti, Grozesti si Negoesti. Casa coalelor si a Poporului ntretine n judetul B. 45 camine culturale, o societate muzicala, 2 biblioteci, adica 48 organizatii culturale, dintre care 31 au personalitate juridica. n judetul B. mai functioneaza urmatoarele organizatii culturale : Ateneul V. Alecsandri la Bacau, Cercul Cultural N. Iorga la Bacau, Cercul studentesc Oituz la Bacau, Asociatia culturala Raza la Bacau, Asociatia culturala C.F.R. la Bacau, Asociatia culturala Cultul Patriei la Bacau, Cercul cultural Gh. Donici la Bacau, Cercul cultural Pod de fer la Tg.-Ocna, Caminul cultural Dr. C. Anghelescu la Moinesti, Cercul cultural Doinitorii Carpatilor la Comanesti, Asociatia culturala a femeilor evreice la Bacau, Tg.-Ocna si Moinesti, 14 biblioteci publice, mai multe coruri, 8 cinematografe, 5 asociatii sportive, 6 societati de vnatoare.

Religiesus
Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 75,8 % sunt ortodocsi si 0,2% sunt greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni. Biserici i lcauri de nchinciune. n judet sunt 199 biserici ortodoxe, 74 biserici romano-catolice, 2 biserici armeano-gregoriene, 5 case de rugaciune adventiste, baptiste, si 39 sinagogi si case de rugaciuni mozaice. Mnstiri ortodoxe : Mnastirea Magura , Berzuntu , si Schitul Savu . Instituii bisericeti. 2 protopopiate ortodoxe la Bacau si Tg.-Ocna.

Judetul B. se afla n eparhia Episcopiei Romanului (Mitropolia Moldovei si Sucevei).

Administraiesus
Organizare administrativ. Capitala judetului Bacau este municipiul Bacau. Judetul are 4 orase ( Bacau, Baile Slanic, Moinesti si Tg.-Ocna ) si 440 sate, mpartite astfel: Plasa Bistrita - 60 sate Plasa Muntele - 74 sate Plasa Oituz - 85 sate Plasa Racaciuni - 53 sate Plasa Siret - 50 sate Plasa Tazlau - 61 sate Plasa Traian - 57 sate Organizare judectoreasc. Un tribunal la Bacau, cu 2 sectiuni si 14 magistrati, 1 prim procuror si 2 procurori, n circumscriptia Curtii de Apel din Iasi. 6 judecatorii: 2 la Bacau si cte una la Moinesti, Tg.-Ocna, Onesti si Parincea- Tg., cu un total de 12 magistrati. Organizare sanitar. 5 spitale de stat : la Bacau, Tg.-Ocna, Moinesti, Parincea si Valea Rea. La Tg.-Ocna este un sanatoriu pentru tuberculosi, iar la Bacau un spital particular (Schuller) si un sanatoriu particular (Vadasz) Dispensare de stat: 1 la Tg.-Ocna, 1 la Moinesti si 6 n comunele rurale. Dispensare comunale: 2 la Bacau, 1 la Tg.-Ocna si 1 la Moinesti. Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al municipiului Bacau si Serviciile sanitare ale oraselor Tg.-Ocna si Moinesti..

Asisten i prevedere social. Casa Asigurarilor Sociale din Bacau are oficii la Moinesti, Tg.-Ocna si Comanesti si organizatii medicale la Bacau, Moinesti, Tg.-Ocna, Letea, Tescani, Comanesti, Agas, Onesti, Caiuti, Asau si Stanesti, cu un total de 18 medici. Societatea Crucea Rosie are filiale la Bacau, Tg.-Ocna si Moinesti

Principalele aezrisus
Bacu, capitala judetului - vezi Monografiile oraelor reedin. Moineti, comuna urbana situata la 48 km de resedinta judetului, 169 km de Iasi si la 329 km de Bucuresti. Statie c.f. terminus pe linia secundara Comanesti Moinesti. Are 7.061 locuitori. 1 fabrica de cherestea, 2 fabrici de pielarie, 2 fabrici de lumnari, 1 moara taraneasca, 5 rafinarii de petrol, 3 fabrici de unsori consistente, 1 turnatorie. Comet activ cu petrol, produse miniere, cherestea. Are peste 20 de sonde si 40 de puturi de petrol. Blciu la 29 iunie. 1 scoala primara de baieti, 1 scoala primara de fete, 3 scoli primare mixte si scoala primara izraelita, 1 gradina de copii. 1 filiala a Ligii Culturale ; Cercul cultural N. Iorga ; Cercul studentesc Oituz ; Caminul Cultural Dr. C. Angelescu , 1 cinematograf, 2 biblioteci publice. 4 biserici ortodoxe, 1 biserica romano-catolica, 1 casa de rugaciune adventista, 5 sinagogi si case de rugaciuni mozaice. Primarie, Pretura, Judecatorie, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Perceptie fiscala, Serv. sanitar al orasului, Serv. sanitar veterinar, Serviciu minier, Serviciul de poduri si sosele.

Uniunea avocatilor, Sfatul Negustoresc, Sindicatul minierilor, Sindicatul comerciantilor, Corporatia meseriasilor, Asociatia personalului C.F.R. Expresul. Spital judetean, Dispensar comunal, Baie comunala, Filiala Crucea Rosie Soc. de ajutor Regina Maria , Azil pentru saraci. Trgu- Ocna, comuna urbana situata pe valea Trotusului, la 62 km distanta de capitala judetului, la 187 km de Iasi si la 297 km de Bucuresti. Statiune climatica si balneara. Are 9.490 locuitori. Comert dezvoltat cu sare, cherestea si petrol. Ocne de sare, cariere de piatra, 2 mori sistematice, 1 fabrica de fasonat piatra. Blciu la 27 iulie. Gimnaziul mixt Oituz , Gimnaziu industrial mixt, 3 scoli primare de baieti, 2 scoli primare de fete, 3 scoli primare mixte, 1 scoala primara izraelita, 2 gradini de copii. 9 biserici ortodoxe, 3 biserici romano-catolice, 1 biserica armeneasca, 4 sinagogi, protopopiat ortodox. Pretura, Primarie, Judecatorie de Ocol, Politie, Perceptie fiscala, Servicu sanitar, Serviciu sanitar veterinar, Serviciu de poduri si sosele, Ocol Silvic, Administratia salinelor, Oficiu PTT, Oficiu telefonic, Pompieri. Uniunea avocatilor, Societatea functionarilor publici, Societatea pesionarilor publici, Societea pensionarilor CFR, Sfatul Negustoresc, Asociatia micilor meseriasi, Sindicatul birjarilor. Spitalul Sf. Spiridon, Sanatoriu de tuberculosi, Dispensar al Casei Asigurarilor Sociale, Dispensar comunal, Dispensarul salinelor, Baia comunala. Baile Slanic, comuna urbana, statiune balneo-climatica situata n regiunea muntoasa, la

530 m altitudine, la o departare de 17 km de Tg.-Ocna de care e legata prin curse de autobuze. Are 1989 locuitori. Statiune climatica de prim rang vizitata mult pentru apele minerale pe care le poseda. 1 biserica ortodoxa si 1 romano-catolica. 1 scoala primara mixta, 1 camin cultural, 1 cinematograf de vara, cazinou. Primarie, Comisariat de politie, Post de jandarmi, Oficiu PTT, Oficiu telefonic.

Fotografiisus
Nu exist fotografii pentru moment. [ Informaiile i datele prezentate sunt reproduse parial dup Volumul II, ara Romneasc, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Naionale, 1938, lucrare elaborat sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]