Judeul Baia

Capitole

Geografie

Aezare. Judetul Baia este asezat n Nordul Moldovei. Suprafa. 3.353 km. nfiarea pmntului. Valea Moldovei, larga si cu terase, desparte judetul n doua: la Apus, se nalta pna la 800 m, Subcarpatii. La Rasarit, ncepe Podisul Moldovei (400-500 m altitudine) format din culmi cu spinarea neteda, dispuse piezis spre Sud-Est si retezate de valea foarte larga a Siretului. Dincolo de valea acestuia, dealurile sculptate n acelasi podis, sunt nsa ceva mai nalte si mai abrupte. Clim i ape. Clima (apropiata de tipul baltic) e mai aspra (ntre 6 si 8 temperatura medie anuala) si mai umeda (peste 700 si chiar peste 800 mm precipitatiuni anuale) n Nord- Vestul judetului dect n Sud- Est.

Apele principale sunt Moldova si Siretul care strabat judetul venind din obcinele Bucovinei. Vegetaia. Pe culmile subcarpatice din vest predomina coniferele pna la peste 500 m. Mai jos, fageturile formeaza codri ntinsi. n apropierea Moldovei nsa, pna dincolo de Siret, despadurirea a fost aproape totala (n-au fost crutate dect dealurile de peste 400 m, din lungul celor doua maluri ale Siretului). Bogii naturale. Prin Subcarpati trece zona cutelor diapire (cu smburi de sare) care explica existenta saraturilor din aceasta parte a judetului ; iar la contactul cu podisul, pe ambele maluri ale Moldovei, cercetarile geologice au dovedit existenta unor ntinse straturi de lignit.

Istoriesus
Vechime i dezvoltare istoric. Judetul Baia si-a luat numele de la orasul Baia, ntia capitala a Tarii Moldovei. Aici au descalecat, punnd bazele unui mare Stat, Dragos, voevodul maramuresean vasal regelui Ungariei - apoi Bogdan, liber de orice nchinare. Oraul Baia este o asezare anterioara descalecarii. n ea a stat timp de aproape doua veacuri, episcopul catolic al Moldovei. La 1467, tinutul a fost strabatut de ostile lui Mateias Corvin, nfrnt sngeros n orasul Baia. Pna la rapirea Bucovinei, Baia si mprejurimile ei au facut parte din tinutul Sucevei. Capitala actuala a judetului, Falticenii, a iesit dintr-un conglomerat de sate: Soldanesti, Tmpesti si Falticeni, mentionate n documente nca din 1300. Monumente istorice. Ruinele bisericii episcopiei catolice din satul (fostul oras) Baia. Pietrele de mormnt mentionate de episcopul Bandini n sec. XVII au disparut. Muzeul de arta religioasa din Bucuresti are cteva pietre cu inscriptii latine din sec. XV provenite din aceasta biserica.

Biserica lui Stefan cel Mare din Baia, naltata n amintirea victoriei din 1467 asupra Regelui Matei Corvin al Ungariei. Biserica lui Petru Rares din Baia, naltaa n 1532. Biserica satului Probota , fosta biserica a mnastirii Probota (Pobrata), construita n sec. al XV lea si refacuta de Petru Rares la 1532, cu ferestre si contraforturi gotice. Aici a fost nmormntat Petru Rares cu sotia sa. Lespezile mormintelor se vad nca n biserica. n curte, resturile palatului domnesc al lui Petru Rares, strajuite de ruinele turnului, cele mai impunatoare ruine de resedinta domneasca din Moldova. Mnastirea Rsca , ctitorie a lui Petru Rares pe locul unei biserici a lui Stefan cel Mare. Aici a scris episcopul Macarie cronica domniei lui Petru Rares. Biserica satului Dolhesti din sec XV, cu o poarta frumos sapata. Mnastirea Slatina , ctitorie a lui Alexandru Lapusneanu, domnul Moldovei, nconjurata de un zid puternic.

Populaiesus
Starea populaiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, judetul B. numara 155.915 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi, dupa sex Numarul locuitorilor Total Barbati Femei 155.91 129.80 130.97 Total judet 5 9 2 Total urban 28.097 13.941 14.156 1. Orasul Falticeni14.347 7.098 7.249 2. Orasul Pascani 13.75 6.843 6.907 127.81 Total rural 62.667 65.151 8 1. Plasa Moldova 39.684 19.438 20.246 2. Plasa Pascani 39.004 19.192 19.812 Unitati administrative

3.

Plasa Siret

49.13

24.037 25.093

b) Pe grupe de vrsta Grupe de vrstaLocuitoriGrupe de vrsta Locuitori Toate vrstele 155.9 30-49 de ani 333.3 0- 9 ani 46.66 50-69 de ani 13.87 10-29 ani 58.64 70 de ani si peste 2.53 Vrsta nedeclarata937 Micarea populaiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul B., conform cifrelor publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele: Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie n fiecare an

Anual

Cifre absolute Nascuti Excedent Morti vii natural

Proportii la 1.000 de locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 40,1 41,1 44,1 38,0 40,3 37,1 39,7 21,3 18,8 20,4 23,1 20,4 23,4 19,2 18,5 20,7 21,0 17,6 16,9 17,9 21,1

1930 1935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936

157.541 161.161 163.752 166.762 169.456 173.194

6.559 6.468 7.1 6.218 6.728 6.282 6.875

3.4833.076 3.2163.252 3.7183.382 3.3392-879 3.8972.831 3.2483.034 3.2053.67

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului B. a fost de 176.833 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 155.915 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 20.918 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 13,4%.

nfiare socialsus
Prin rapirea Bucovinei, judetul Suceava, a carui capitala era Suceava, a fost mpartit n doua, Suceava trecnd Austriei, si pentru judetul ramas n Moldova, crendu-se o capitala noua, Falticenii. Astfel, judetul Suceava din Moldova, avea o configuratie ciudata: o forma lunga, cu o distanta de peste 120 km de la Gura- Negrei, n hotarul Bucovinei, pna la capitala judetului. n 1920 s-a luat plasa Muntelui regiunea cea mai bogata si s-a trecut judetului Neamt, judetul Falticeni ramnnd cu o configuratie mai compacta, dar mai sarac.

Principala ocupatie a locuitorilor judetului era agricultura. n urma exproprierii, mosiile de mna moarta, precum Ruginoasa, Liteni, Dragusanii, Malinii (a Domeniilor Coroanei), mosii de mii de hectare, au fost farmitate, iar pamnturile mpartite satenilor, care nu sunt n stare sa produca macar strictul necesar pentru ei ; aproape n fiecare an, Statul trebuie sa le procure porumb pentru hrana. n jurul orasului sunt cteva sate care procurau acestuia articole alimentare de prima necesitate. Petiea, aduce laptele ; Oprisanii legumele, iar locuitorii din satul Radasani sunt recunoscuti ca negustori de fructe. Radasanenii cumpara merele din tot judetul, chiar din Maramures, le duc la ei acasa, le nmagazineaza, si n timpul iernii le transporta la Iasi, Galati, Bucuresti, etc.. Portul locuitorilor tinutului este variat. n satele de munte persista nca portul national, dar cu ct te apropii de cmpie, sateni nul mai cunosc. Dincolo de Siret, aproape toti satenii umbla mbracati n pantaloni si surtuce, iar vara n pantaloni si vesta (jiletca). Asta nsa nu-i mpiedica sa poarte suman si cojoc, n timp de iarna. Femeile au adoptat un port pestrit, de mahala de trg. Datinele, credintele batrnesti, se altereaza si ele sub infuenta asa-zisei civilizatii . nvatatorii si preotii introduc obiceiuri necunoscute. Pom de Craciun se face la unele scoli, mai cu seama n apropiere de oras, si prin orasele nstrainate: Lespezi, Pascani. n Falticeni a nvatat carte, la scoala de catiheti, vestitul scriitor Ion Creanga. n Falticeni s-a nascut si a trait o bucata de vreme nuvelistul Nicu Gane. Tot din acest oras au pornit: poetul si arheologul Nicolae Beldiceanu, pictorii Stefan Soldanescu si Aurel Baesu, familia Millo, reprezentata prin Matei Millo poetul, prin artistul Matei Millo, ntemeietorul teatrului romnesc si prin fratele sau, Alecu Millo, autor al unei carti Taranul , n care se afla deziderate pentru mbunatatirea starii taranului nostru.

Economiasus
Regiune de munte, fara o retea de drumuri favorabile, judetul B. este, n genere, un judet sarac. Exploatarea padurilor, agricultura redusa si cresterea vitelor sunt singurele izvoare de cstig ale populatiei sale.

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 335.300 ha. Suprafata arabila este de 98.988 ha, adica 29,2% din suprafata judetului si 0,34% din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 10.637 ha, adica 10,75% , iar mica proprietate 88.351 ha, adica 89,25%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 79.472 ha astfel repartizate: Porumbul ocupa 38.305 ha, cu o productie de 429.347chint. (prod. medie la ha 11,2 chint.). Ovazul ocupa 18.659 ha, cu o productie de 166.849 chint. (prod. medie la ha 8,9 chint.). Grul ocupa 13.225 ha, cu o productie de 150.795 chint. (prod. medie la ha 11,4 chint). Orzul ocupa 7.873 ha, cu o productie de 74.649 chint. (prod medie la ha 9,4 chint.). Secara ocupa 956 ha, cu o productie de 10.514 chint (prod. nedia la ha 10,1 chint.). Hrisca ocupa 454 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 7.534 ha astfel distribuite: Trifoiul ocupa 3.606 ha, cu o productie de 88.450 chint. fn si 400 chint. samnta. Lucerna ocupa 1.842 ha, cu o productie de 58.293 chint. fn si 200 chint. samnta. Alte fnete cultivate ocupa 1.580 ha, cu o productie de 33.043 chint. Radacinile de nutret ocupa 506 ha cu o productie de 83.016 chintale. Plantele alimentare ocupa 2.517 ha. ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 1.767 ha, cu o productie de 201.598 chint. (media la ha 114,1 chint.)

Cartofii printre porumb dau o productie de 27.924 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 70.688 chint. Plantele industriale ocupa 2.571 ha. Din aceasta suprafata cnepa ocupa 787 ha, cu o productie de 6.004 chint. fuior si 5.441 chint. samnta. Inul ocupa 181 ha , cu o productie de 923 chintale fuior si 730 chint. samnta. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (335.300 ha) , ogoarele sterpe ocupa 6.894 ha. Fnetele naturale ocupa 11.835 ha, cu o productie de 191.727 chint. (prod. medie la ha 16,2 chint.). Pasunile ocupa 16.883 ha. Padurile ocupa 134.780 ha. Livezile de pruni ocupa 1.102 ha cu o productie de 43.419 chint. (prod. medie la ha 39,4 chint.) Alti pomi fructiferi ocupa 481 ha. Vita de vie ocupa 158 ha. Creterea animalelor. n judetul B. se gaseau n anul 1935: Cai 20.812 , boi 40.382, bivoli 13, oi 105.524, capre 264, porci 23.271, stupi sistematici 2.729, stupi primitivi 3.321. Industrie. Industria lemnului: 13 fabrici de cherestea, 2 fabrici de mobila (Falticeni ), 1 de scaune (Falticeni). Alte industrii: 31 de mori (din care 4 la Falticeni), 1 fabrica de palarii (Falticeni), 3 de pielarie ( 2 la Falticeni si 1 la Pascani), 1 de sticlarie suflata (Lespezi).

Comer. Comert intens cu cherestea. Drumuri. Judetul B. este strabatut de o retea totala de drumuri n lungime de 1.389 km 022 m, mpartita astfel: Drumuri nationale 155 km 570 m, pietrute n ntregime si ntretinute de Directiunea Generala a Drumurilor. Drumuri judetene 368 km 618 m din care 350 km 006 m pietruiti. Drumuri comunale 864 km 834 m. Lungimea podurilor este de 7.202,85 metri repartizata astfel: poduri nationale 1.340,40 m, judetene 3.009,20 m si comunale 2.853,25 m. Prin judet trec 4 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati: Sabaoani Falticeni Gura Humorului Tg. Frumos Pascani Tg. Neamt Dolhasca - Falticeni Dolhasca - Pascani Cale ferata. Judetul B. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 107 km din care linii principale simple 82 si linii secundare simple 25 km. Itinerarii principale: Rapide si accelerate: Bucuresti Cernauti Grigore Ghica Voda ( Varsovia , Berlin , Praga, Moscova) Statii importante: Pascani, Dolhasca, Falticeni.

Posta, telegraf, telefon. 6 oficii P.T.T. de stat (Falciu, Pascani, Gara Pascani, Liteni, Lespezi si Malini), 1 agentie speciala (Boroaia) si 2 gari cu serviciul postal (Cuza- Voda si Dolhasca). Oficii telefonice la Falticeni, Pascani, Lespezi, Malini, Boroaia si Liteni. Staiuni climatice, balneare, turism. Desi n mare parte judet de paduri si munte, Baia nu are totusi statiuni baleo-climatice calificate oficial. n schimb, judetul este presarat de numeroase monumente, ndeosebi biserici si mnastiri, cele mai multe restaurate, precum si asezari taranesti, caracteristice sub raport etnografic. Principalele drumuri de excursie: Falticeni- Malini, prin Baia si Sasca, iar de aici, la mnastirea Slatina. Tot de la Malini, pe un drum extrem de frumos, una din cele mai ndraznete sosele de munte ale Vechiului Regat, se merge catre Stnisoara, de unde, prin serpentine extrem de framntate, se trece din judetul Baia n Valea Bistritei, la Borca si Brosteni. De la Falticeni, pe soseaua catre Trgu Neamt, calatorul poate vizita mnastirea Rsca, iar prin Dolhesti-Dolhasca, mnastirea Probota.

Culturasus
tiina de carte. Dupa datele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 120.058 locuitori, din care 55,4% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 69,7% barbati stiutori de carte si 41,7% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea: Gradul de instructie scolaraMediul urbanMediul rural Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0 1. Extrascolara 1,8 0,5 2. Primara 75,4 94,6 3. Secundara 13,1 3,0 4. Profesionala 7,1 1,6 5. Universitara 1,8 0,2 6. Alte scoli superioare 0,7 0,1 nvmnt. Populatia scolara a judetului B. (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 44.537 locuitori (5.456 mediu urban si 39.081 mediu rural). Scoli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu comercial de baieti, 1 gimnaziu industrial de baieti, 1 gimnaziu industrial de fete, 1 scoala de horticultura, 1

scoala de economie casnica, 1 gimnaziu C.F.R., 1 scoala profesionala de ucenici C.F.R.. Scoli primare 190, din care 173 rurale si 17 urbane (186 scoli de stat si 4 confesionale), cu un numar total de 26.697 elevi (2.959 mediu urban si 23.738 mediu rural) si cu 586 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 13, din care 7 rurale si 6 urbane, cu un numar total de 772 copii (422 mediu urban si 350 mediu rural) si cu 18 conducatoare (situatia din 1934). Instituii culturale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are camine culturale n 37 de localitati. Centrala Caselor Nationale are n orasul Falticeni Casa Nationala Unirea , cu sectiuni la Pascani, Dolhasca si Liteni. Liga Culturala activeaza n Falticeni si Heci-Lespezi. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntretine n judet 43 camine culturale, 2 soc. muzicale, dintre care 17 au personalitate juridica. n orasul Falticeni: Muzeul Falticenilor, Biblioteca Lumina , Cercul studentilor crestini Bogdan Voda , Cercul studentilor evrei, 4 societati culturale evreiesti, 3 soc. sportive, 1 societate de vnatoare, 1 de pescuit.

Religiesus
Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 92,9 % % sunt ortodocsi si 0,1% sunt greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni. Biserici i lcauri de nchinciune. n judet sunt 134 biserici ortodoxe, 2 mnastiri (Rsca si Slatina) si 2 schituri. n judet se mai afla 5 biserici romano-catolice, 13 case de rugaciuni stiliste, 1 sinagoga si 14 case de rugaciuni izraelite.

Instituii bisericeti. Judetul este mpartit n 2 protopopiate ortodoxe la Falticeni si la Baia si se afla n eparhia Arhiepiscopiei Iasilor (Mitropolia Moldovei si a Sucevei).

Administraiesus
Organizare administrativ. Capitala judetului Baia este orasul Falticeni. Judetul are 2 orase ( Falticeni si Pascani ) si 176 sate, mpartite astfel: Plasa Boroaia - 45 sate Plasa Malini - 28 sate Plasa Pascani - 38 sate Plasa Siret - 67 sate Organizare judectoreasc. Un tribunal la Falticeni cu 1 sectiune, 8 magistrati si 1 procuror n circumscriptia Curtii de Apel din Iasi. 4 judecatorii: la Falticeni, Pascani, Boroaia si Lespezi, cu un total de 8 magistrati. Organizare sanitar. Ministerul Sanatatii ntretine spitale la Falticeni, Ciumulesti, Lespezi si Malini, precum si 1 sanatoriu la Ruginoasa. Dispensare de stat n comunele Dolhesti, Cristesti, Ruginoasa, Radaseni, Baia si Tatarusi. n orasul Falticeni se mai afla 1 spital izraelit, 1 dispensar comunal si 1 dispensar de sugaci, iar n orasul Pascani 1 spital C.F.R. si Soc. Filantropica a femeilor evreice. Servicii sanitare n orasele: Falticeni si Pascani. Asisten i prevedere social. Casa Asigurarilor Sociale din Piatra- Neamt are oficii la Falticeni si Pascani, organizatii medicale la Falticeni, Pascani, Brosteni, Malini, RscaBogdanesti, Lespezi si Suha-Mare, cu un total de 7 medici.

n orasul Falticeni se mai afala Soc. Crucea Rosie , Oficiul I.O.V., Soc. Principele Mircea, Fundatia Stamate si Societatea Sprijinul, Azil de batrni si Orfelinatul Fundatiei Stamate.

Principalele aezrisus
Flticeni, capitala judetului - vezi Monografiile oraelor reedin. Pacani , comuna urbana situata la 47 km de resedinta judetului, 70 km de Cernauti si la 389 km de Bucuresti. Statie c.f. pe liniile Bucuresti Cernauti, si Pascani Iasi. Are 11.922 locuitori. Orasul Pascani, fiind un important nod de cale ferata, asezat ntr-o regiune agricola, bogata n acelasi timp n paduri si pasuni, face un comert intens cu cereale, vite, cherestea, lemne de foc, etc.. Industria este reprezentata numai printr-o tabacarie si o moara sistematica. n oras se afla un important atelier al C.F.R.. Gimnaziu C.F.R., Scoala profesionala de ucenici C.F.R., 7 scoli primare. Casa nationala, Caminul cultural, Mntuitorul , Caminul cultural Unirea C.F.R , Cercul tineretului sionist, 1 soc. sportiva, 1 soc. de vnatoare, 1 cinemafograf, 1 banca populara, 1 uzina electrica. 5 biserici ortodoxe, 1 biserica romano-catolica. Primarie, Pretura, Judecatorie, Perceptie, Circumscriptie de poduri si sosele, Circ. sanitara, Circ. veterinara, Serviciu sanitar comunal, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic. Asociatia profesionala a mecanicilor C.F.R. Tractiunea si alte 14 societati si asociatii. Spital de stat, Spital C.F.R., Soc. filantropica a femeilor evreice.

Fotografiisus

Nu exist fotografii pentru moment. [ Informaiile i datele prezentate sunt reproduse parial dup Volumul II, ara Romneasc, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Naionale, 1938, lucrare elaborat sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]