Breviar pentru proiectarea broelor.

1.Elementele cunoscute privind suprafaa de broat: a. dimensiunile caracteristice i toleranele acestora; b. materialul piesei; c. modul de prelucrare nainte de broare; d. dimensiunile caracteristice ale suprafeei semifabricatului i toleranele acestora; e. maina de broat pe care se va executa prelucrarea. 2. Schema de broare. 3. Adaosul total de achiere Ar. 4. Proiectarea prii de achiere. a) Supranlarea pe dintele az , corespunztoare schemei de achiere i materialul piesei; b) Alegerea unghiurilor de degajare a i de aezare a corespunztor materialului piesei i schemei de achiere; c) Stabilirea valorii pasului p i a variaiei lui (dac este cazul); verificarea numrului de dini simultan n achiere; d) Stabilirea profilului dinilor achietori, alegerea coeficientului de umplere k i determinarea nlimii h a dintelui; e) Determinarea celorlalte elemente dimensionale ale profilului dintelui achietor: grosimea S, golul g, raza de racordare r, unghiul spatelui dintelui ; f) Stabilirea numrului canalelor de fragmentare a achiilor i forma (profilul) acestora; g) Determinarea numrului de dini de degroare; h) Determinarea (sau alegerea ) numrului de dini de finisare i a supranlrii acestora; 5. Proiectarea prii de calibrare. a) Numrul dinilor de calibrare; b) Geometria i profilul acestora; c) Determinarea lungimii prii de calibrare lc . 6. Stabilirea dimensiunilor cozii broei, innd seama de dispozitivul de proiectare al mainii, de lungimea piesei. 7 Determinarea lungimii totale L a broei i verificarea lungimii. 8. Alegerea materialului din care este confecionat partea activ i coada broei. 9. Determinarea forei de achiere Fz. 10. Verificarea la rezisten a broei. 11. Calculul dimensiunilor curente ale dinilor.

12. Ascuirea i reascuirea broei. 13. Stabilirea condiiilor tehnice de execuie. 14. Alegerea dimensionala a broei pentru canal de pan.

1.Elementele cunoscute privind suprafaa de broat.

a. Dimensiunile caracteristice i toleranele acestora. Lungimea canelurilor L =30 Limea canalului b =6 Numarul de canale z=6 Diametrul interior mic di=26 Diametrul interior mare Di=30

Dimensiunile si toleranele canelurilor b. Materialul piesei.

Materialul piesei de prelucrat : 37Cr5 - R = 55daN / mm 2

c. Modul de prelucrare nainte de broare. nainte de operaia de prelucrare prin broare se va efectua operaia de gurire (burghiere) a alezajului. e. Maina de broat pe care se va executa prelucrarea.

Maina de broat vertical Maina de broat vertical. Aceste maini sunt foarte rspndite n momentul de fa. Sunt construite pentru o diversitate foarte mare de fore, mrimea de curse de lucru i de viteze de achiere. n figura de mai jos este reprezentat schema structural a unei maini de broat vertical. Pe un batiu 1 cu ghidaje verticale este montat motorul hidraulic 3 al acionrii principale care acioneaz sania principal pe care se gsete dispozitivului de prindere 4, n care este prins piesa 2. Acestea sunt folosite n industria de automobile. Forele de achiere, pentru aceste maini verticale pentru interior, variaz n limite foarte largi: de la 1 tf pn la 100 tf. Vitezele de achiere sunt cuprinse n domeniul 1..60 m / min, iar cursele pot ajunge pn la 3000 mm.

2. Schema de broare.
Alegem schema de broare la suprafeele cu caneluri, schema de broare prin generare.
3

Schemele de broare se difereniaz dup direcia supranlrii pe dinte fa de adaosul de prelucrare. Schema de broare prin generare : supranlarea pe dinte az are direcia adaosului de prelucrare maxim. Limea achiei este relativ mare ceea ce face ca supranlarea az s fie relativ mic. Broarea prin generare are avantajul c determin o construcie de bro relativ simpl. Dezavantajele brorii prin generare sunt urmtoarele: - apsri specifice mari, ceea ce nseamn uzare rapid i eforturi de achiere mari ; - numr mare de dini pentru bro ; - lime mare a achiei nseamn dificulti mari la nfurarea achiei n golul dintre dini i pericol de apariie a autovibraiilor ; - grosimea az (de valori mici) este comparabil cu raza de ascuire a dintelui, apropiere ce se accentueaz cu uzarea tiului, ceea ce face ca achierea s se produc n condiii defavorabile.

Schema de broare prin generare

3. Adaosul total de achiere Ar.

Artot = Arcil + Arcan

a)Pentru partea cilindrica:

Arcil = 0.5(0.1 l p + 0.005 D Arcil = 0.5(0.1 58 + 0.005 42 Arcil = 0.3814mm d o = d 2 0.3814 d 0 = 41.2372

Consideram ca alezajul initial este obtinut prin burghiere, in treapta 12 de precizie, .21 astfel d o = 410 . 0
4

Se va calcula Arcil cunoscand diametrul initial al alezajului, astfel

Arcil = 0.5( d i max d 0 min ) Arcil = 0.5( 42.033 41) = 0.5165mm

b)Pentru partea canelata:

Arcan= = 2.031mm

Arcan= = 0.5( De max Di min) = 0.5(46.062 42)

Artot = 0.5165 + 2.031 = 2.5475

Impartirea adaosului de prelucrare

Pentru zona cilindrica:
Arcil = Ar deg r + Afincil 7 A deg rcil = 0.5165 = 0.4519mm 8 Afincil = 0.0645mm
A deg rcan = 2.031 Afincan = 0.25mm 7 =1.7771mm 8

Pentru zona canelata:

4. Proiectarea prii de achiere.

a)Stabilirea suprainaltarii pe dinte a z . Suprainaltarea pe dinte a z se determina in functie de mai multi parametrii: Materialul piesei, tipul si dimensiunea suprafetei,schema de brosare s.a. Marimea suprainaltarii se alege pe criterii de rezistenta mecanica,pe criterii de calitate a suprafetei de prelucrat si pe criterii tehnico-economice: Suprainaltarea a z mare inseamna forte de aschiere mari, brosa scurta, rugozitate mare, productivitate ridicata. Suprainaltarea pe dinte a z corespunzatoare schemei de aschiere si materialul piesei: Se ia din tabelul 2.12, pag 46[Minciu]
5

1.Pentru partea cilindrica:

r = 55daN / mm 2 a z = 0.015....0.02mm / d int e
a z = 0.015mm / d int e - pentru finisare a z = 0.02mm / d int e - pentru degrosare

2.Pentru partea canelata:

r = 55daN / mm 2 a z = 0.04.....0.06mm / d int e
a z = 0.04mm / d int e a z = 0.06mm / d int e

- pentru finisare - pentru degrosare

b.stabilirea numarului de dinti ai brosei Numarul de dinti ai brosei depinde de marimea adaosului de prelucrare si de marimea suprainaltarii pe dinte. Cu cat brosa are mai multi dinti, cu atat ea va rezulta mai lunga dezavantaje de executie, exploatare si intretinere.
za = Ar +1 az

Pentru zona cilindrica

z tot = z deg r + z fin + z calibrare

z deg r =

Adeg rcil a z deg rcil

0.4519 + 1 = 23 + 1 = 24d int i 0.02 = 0.0196mm

a z deg rrecal = z fin =

Adeg rcil
' z deg r

A finrcil a zfinrcil

0.0645 = 4d int i 0.015 = 0.016125mm

a zfinrecal =

A fincil z 'fin

Pentru zona canelata

z deg r = Adeg rcan a z deg rcan = 1.7771 = 36d int i 0.06 = 0.04936mm

a z deg rrecal = z fin =

Adeg rcan
' z deg r

A finrcan a zfinrcan

0.25 = 5d int i 0.05 = 0.0517 mm

a zfinrecal =

A fincan z 'fin

b. Alegerea unghiurilor de degajare a i de aezare a corespunztor materialului piesei i schemei de achiere.

a =10 a = 230'

c. Stabilirea valorii pasului p i a variaiei lui (dac este cazul); verificarea numrului de dini simultan n achiere.
p = (1.25...1.5) lp p =1.3 58 =10mm 2 Zsim 6(conditiadealegereanr.ded int i )

lp +1 p 58 Zsim = +1 = 6 10 Zsim =

Numarul de dinti aflati simultan in aschiere este verificat.

d. Stabilirea profilului dinilor achietori, alegerea coeficientului de umplere k i determinarea nlimii h a dintelui.

h =1.13 k .a z lp K = 3.5 h =1.13 4 0.0497 3.5 = 3.327mm

Adopt h=3mm, inaltime normala e. Determinarea celorlalte elemente dimensionale ale profilului dintelui achietor: grosimea S, golul g, raza de racordare r, unghiul spatelui dintelui . Grosimea dintelui: s= (0,30,35)p rezult S = 4; Grosimea golului: g = (0,650,7)p rezult g = 5; Raza de racordare: R = (0,650,7)p rezult R = 5;
7

Unghiul spatelui dintelui = 3045o. Aleg = 45.

f. Stabilirea numrului canalelor de fragmentare a achiilor i forma (profilul) acestora.

Canal de fragmentare a achiilor Canalele pentru fragmentarea aschiilor au rolul de a micsora latimea aschiei. Se justifica existenta acestor canale prin urmatoarele: - reducerea eforturilor de aschiere datorita micsorarii lucrului mecanic de deformare suplimentara a aschiei la infasurarea ei in golul dintre dinti; - reducerea amplitudinii vibratiilor Nu se justifica existenta canalelor de fragmentare prin urmatoarele argumente: - conditii de aschiere nefavorabile pe taisurile laterale formate de canalele de fragmentare (unghiurile mici sau chiar nule);
8

- rigidizarea aschiei prin existenta nervurilor longitudinale; - dublarea suprafetei de umplere a golului dintre dintii; - cresterea costului brosei printr-o manopera suplimentara b=46mm latimea aschiei intre doua canale de pana rezulta numarul de canale de fragmentare; b=5mm
D 42 = = 30canale b 5 360 = = 12 30
z=

Pentru zona canelata latimea canelurii b=5mm se adopta cate un canal de fragmentare a aschhilor pe dinte pozitionat la distanta b=3mm fata de muchia laterala a fiecarui dinte aschietor. Canalele de fragmentare vor fi dispuse conform figurii de mai sus. f. Determinarea numrului de dini de degroare. Zona cilindrica
z deg r = Adeg rcil a z deg rcil = 0.4519 +1 = 23 +1 = 24d int i 0.02

Se recalculeaz supranlarea pe dinte:

a z deg rrecal = Adeg rcil
' z deg r

= 0.0200mm

Zona canelata
z deg r = Adeg rcan a z deg rcan = 1.7771 = 30d int i 0.06

Se recalculeaz supranlarea pe dinte:

a z deg rrecal = Adeg rcan
' z deg r

= 0.0592mm

h. Determinarea (sau alegerea ) numrului de dini de finisare i a supranlrii acestora. Pentru zona cilindrica
z fin = A finrcil a zfinrcil = 0.0645 = 4d int i 0.015

Se recalculeaz supranlarea pe dinte:

a zfinrecal = A fincil z 'fin = 0.015mm

Pentru zona canelata

9

z fin =

A finrcan a zfinrcan

0.253 = 7 d int i 0.04

Se recalculeaz supranlarea pe dinte:

a zfinrecal = A fincan z 'fin = 0.04216mm l as = p ( Z d + Z f ) = 10( 24 + 30 + 4 + 7 ) = 650mm

Lungimea prii de achiere:

5. Proiectarea partii de calibrare,pentru care se determina sau se aleg urmatoarele:

a)Numarul dintilor de calibrare: z calibcil = 4.....6d int i adopt z calibcil = 4d int i z calibcan = 4.....6d int i adopt z calibcil = 4d int i b)Geometria si profilul acestora:
c = 030'
c = 0
p c = 10mm f c = 0.2...0.8mm f c = 0.5mm

hc = 4mm

10

s c = 4mm

g c = 6mm

c)Determinarea partii de calibrare:

l c = pc z calib

l csc il = 10 4 = 40mm l csc an = 10 4 = 40mm

6. Stabilirea dimensiunilor cozii broei, innd seama de dispozitivul de proiectare al mainii, de lungimea piesei.
Coada broei lcd e formata din partea de prindere l1, gatul broei l2, conul de ghidare l3 si partea de ghidare din fata l4.

Coada broei Dimensiunile caracteristice sunt:

d1
40
0.050 0.089

d2
32
0.120 0.280

d4
40
0.5 1.0

c 1.5

l1 180

l2 32

l3 32

l4 20

r1 0.5

r2 2.5

30

7 Stabilirea dimensiunilor partii de ghidare din spate

Ghidarea pe partea din spate se va face pe zona cilindrica a alezajului canelat, care a fost prelucrat. Se adopta l6=(0.7..1)lp=1*lp=58mm D=di=46mm, executat in treapta 6 de precizie, cu rugozitatea Ra=0.8m.

8 Stabilirea dimensiunilor partii de prindere din spate

11

Partea de prindere din spate d1 0.050 40 0.089 d2

34
0.120 0.280

d3 40 0 1

l2 100

l8 25

l9 12

l10 20

r 0.5

30

9 Determinarea lungimii totale L a broei i verificarea lungimii.

l6 = (0.7...1) p l6 = 1 58 l6 = 58 mm L = 650+40+70 +58+100+180= 1068 722 = L 40 d = 40 46 = 1840

10. Alegerea materialului din care este confecionat partea activ i coada broei.
Achierea metalelor este nsoit de o serie de fenomene fizice care impun cteva proprieti specifice materialelor din care se confecioneaz partea activa: rezistenta mecanica la solicitri de ntindere, compresiuni si ncovoieri; duritate ridicata, stabilitate la cald. Se recomanda ca partea activa a broelor sa fie executata din urmtoarele otel rapid sau din urmtoarele oteluri bogat aliate C 120, RP3, Rp4. Aleg RP3.
12

Rcirea Clire clasica Ulei sau aer Clire in trepte Rcire in baie de sruri la 500..5500C (3..5) minute apoi in aer
I 550600

Revenirea Clire izoterma Clire in baie de sruri (20-30) minute apoi in aer.
II 800850

Duritatea 6365 HRC

550-5800C (2-4 reveniri in timp de 45-60 minute si apoi rcire in aer.

Prenclzirea si nclzirea
III 12601290

11. Determinarea forei de achiere Fz.

Fzl = f z b z z sim

z numarul de caneluri f z - functie de HB material b latimea canelurii

a z = 0.0592mm f z = 21.7daN / mm Fz = 21.7 8 8 6 = 8332.8daN

12. Verificarea la rezisten a broei.

Se verifica la intindere sectiunea gatului cozii si in sectiunea prin golul primului dinte.
Fz adm = 25..30daN / mm 2 S 4 8332.8 333312 = = 10.36daN / mm 2 2 1024 32 ef = 10.36 < adm = 25..30daN / mm 2

ef =

zona gatului cozii este verificata la intindere. In continuare se verifica zona golului corespunzator primului dinte:
ef =
4 Fz 4 8332.8 33331.2 = = = 6.97 daN / mm 2 (d 0 2 ha ) (45 2 3) 39 2

efgol < aiRp 3

Brosa este verificata la intindere in ambele zone periculoase.

13. Calculul dimensiunilor curente ale dinilor.

13

Dinii pentru degroare:

Nr. dinti 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 hdeg 20,5 20,5196 20,5392 20,5588 20,5784 20,598 20,6176 20,6372 20,6568 20,6764 20,696 20,7156 20,7352 20,7548 20,7744 20,794 20,8136 20,8332 20,8528 20,8724 azdeg 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 0,0196 hdeg+azdeg 20,5196 20,5392 20,5588 20,5784 20,598 20,6176 20,6372 20,6568 20,6764 20,696 20,7156 20,7352 20,7548 20,7744 20,794 20,8136 20,8332 20,8528 20,8724 20,892 Nr. dinti 21 22 23 hdeg 20,892 20,9116 20,9312 azdeg 0,0196 0,0196 0,0196 hdeg+azdeg 20,9116 20,9312 20,9508

Dinii pentru finisare:

Nr. dinti 1 2 3 4 hfinisare azfinisare 20,9704 0,0161 20,9865 0,0161 21,0026 0,0161 21,0187 0,0161 hfinisare+azfinisare 20,9865 21,0026 21,0187 21,0348

Nr dinte Zona degrosare canelata 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

d/2 42/2 21 21.0592 21.1184 21.1776 21.236 21.296 21.355 21.414 21.473 21.532 14

az 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592

d/2 21.0592 21.1184 21.1776 21.236 21.296 21.355 21.414 21.473 21.532 21.592

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Zona finisare caneluri 1 2 3 4 5 6 7

21.592 21.651 21.710 21.769 21.828 21.888 21.947 22.006 22.065 22.124 22.184 22.243 22.302 22.361 22.420 22.234 22.48 22.539 22.598 22.657 22.716 22.758 22.801 22.843 22.885 22.927 22.969

0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0592 0.0421 0.0421 0.0421 0.0421 0.0421 0.0421 0.0421

21.651 21.710 21.769 21.828 21.888 21.947 22.006 22.065 22.124 22.184 22.243 22.302 22.361 22.420 22.234 22.48 22.539 22.598 22.657 22.716 22.758 22.801 22.843 22.885 22.927 22.969 23.010

14. Stabilirea condiiilor tehnice de execuie.

Recomandri privind toleranele dinilor achietori.
2az Ta 0,030,05 0,005 0,060,10 0,007 0,110,15 0,01 >0,15 0,015

Recomandri privind toleranele dinilor de calibrare.

To Tc <0,02 -0,005 0,02-0,04 -0,007 0,45-0,07 -0,01 0,075-0,10 -0,012 >0,1 -0,015

Pentru broele de prelucrare canalelor de pan, tolerana dintelui achietor pe limea sa, se alege 1/3 din tolerana limii canalului, dar nu mai mare de 0,02 mm. Pentru dini de calibrare tolerana se alege numai negativ i n general se ia 1/3 din tolerana suprafeei.
15

Abaterea unghiului de degajare este de 1o, iar a celui de aezare + 30o. Rugozitatea suprafeei broei: - 0,8 pentru faa de aezare, prile de ghidare din faa i din spate, faetele dinilor de calibrare, gurile de centrare; - 1,6 pentru feele de degajare i suprafeele de ghidare din fa sau din spate; - 3,2 i 6,3 pentru celelalte suprafee.

Bibliografie [1] Minciu C-tin s.a. Scule achietoare. ndrumar de proiectare. Vol. I, II Editura Tehnica 1996. [2] Vlase A. Regimuri de achiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp Editura Tehnica 1988. [3] Colecie de standarde Editura Tehnica 1987.

16

PROIECT LA SCULE ASCHIETOARE:

BROSA
Breviar pentru proiectarea broselor.
1.Elementele cunoscute privind suprafata de brosat: a. dimensiunile caracteristice si tolerantele acestora; b. materialul piesei; c. modul de prelucrare inainte de brosare; d. dimensiunile caracteristice ale suprafetei semifabricatului si tolerantele acestora; e. masina de brosat pe care se va executa prelucrarea. 2. Schema de brosare. 3. Adaosul total de aschiere Ar. 4. Proiectarea partii de aschiere. a) Suprainaltarea pe dintele az , corespunzatoare schemei de aschiere si materialul piesei; b) Alegerea unghiurilor de degajare a si de asezare acorespunzator materialului piesei si schemei de aschiere; c) Stabilirea valorii pasului p si a variatiei lui (daca este cazul); verificarea numarului de dinti simultan in aschiere; d) Stabilirea profilului dintilor aschietori, alegerea coeficientului de umplere k si determinarea inaltimii h a dintelui;

17

e) Determinarea celorlalte elemente dimensionale ale profilului dintelui aschietor: grosimea S, golul g, raza de racordare r, unghiul spatelui dintelui ; f) Stabilirea numarului canalelor de fragmentare a aschiilor si forma (profilul) acestora; g) Determinarea numarului de dinti de degrosare; h) Determinarea (sau alegerea ) numarului de dinti de finisare si a suprainaltarii acestora; 5. Proiectarea partii de calibrare. a) Numarul dintilor de calibrare; b) Geometria si profilul acestora; c) Determinarea lungimii partii de calibrare lc . 6. Stabilirea dimensiunilor cozii brosei, tinand seama de dispozitivul de proiectare al masinii, de lungimea piesei. 7 Determinarea lungimii totale L a brosei si verificarea lungimii. 8. Alegerea materialului din care este confectionata partea activa si coada brosei. 9. Determinarea fortei de aschiere Fz. 10. Verificarea la rezistenta a brosei. 11. Calculul dimensiunilor curente ale dintilor. 12. Ascutirea si reascutirea brosei. 13. Stabilirea conditiilor tehnice de executie. 14. Alegerea dimensionala a brosei pentru canal de pana.

1.Elementele cunoscute privind suprafata de brosat.

a. Dimensiunile caracteristice si tolerantele acestora. Lungimea canelurilor L =30 Latimea canalului b =6
18

Numarul de canale z=6 Diametrul interior mic di=26 Diametrul interior mare Di=30

Dimensiunile si tolerantele canelurilor b. Materialul piesei. Materialul piesei OLC 50. C% 0.470.55 Mn% Max. 0.9 Compozitie chimica Si% S% Max. 0.37 0.035 P% Max. 0.04 W% 17.5018.50

Proprietatile mecanice:

19

Starea: Imbunatatit. R02 [N/mm2] = 370520. Rm [N/mm2] = 750900. A5 [%] = 13..16. KCU [J/cm2] = 50. HB = 430 460. Tratamentul termic al materialului.
Calire T C 680-700
o

Revenire Mediu apa To C 810 840 Mediu aer

c. Modul de prelucrare inainte de brosare. Inainte de operatia de prelucrare prin brosare se va efectua operatia de gaurire (burghiere) a alezajului. d. Dimensiunile caracteristice tolerantele acestora. ale suprafetei semifabricatului si

Dimensiuni caracteristice e. Masina de brosat pe care se va executa prelucrarea.

20

Masina de brosat verticala Masina de brosat verticala. Aceste masini sunt foarte raspandite in momentul de fata. Sunt construite pentru o diversitate foarte mare de forte, marimea de curse de lucru si de viteze de aschiere. In figura de mai jos este reprezentata schema structurala a unei masini de brosat verticala. Pe un batiu 1 cu ghidaje verticale este montat motorul hidraulic 3 al actionarii principale care actioneaza sania principala pe care se gaseste dispozitivului de prindere 4, in care este prinsa piesa 2. Acestea sunt folosite in industria de automobile. Fortele de aschiere, pentru aceste masini verticale pentru interior, variaza in limite foarte largi: de la 1 tf pana la 100 tf. Vitezele de aschiere sunt cuprinse in domeniul 1..60 m / min, iar cursele pot ajunge pana la 3000 mm.

2. Schema de brosare.
Alegem schema de brosare la suprafetele cu caneluri, schema de brosare prin generare. Schemele de brosare se diferentiaza dupa directia suprainaltarii pe dinte fata de adaosul de prelucrare.
21

Schema de brosare prin generare : suprainaltarea pe dinte az are directia adaosului de prelucrare maxim. Latimea aschiei este relativ mare ceea ce face ca suprainaltarea az sa fie relativ mica. Brosarea prin generare are avantajul ca determina o constructie de brosa relativ simpla. Dezavantajele brosarii prin generare sunt urmatoarele: apasari specifice mari, ceea ce inseamna uzare rapida si eforturi de aschiere mari ; numar mare de dinti pentru brosa ; latime mare a aschiei inseamna dificultati mari la infasurarea aschiei in golul dintre dinti si pericol de aparitie a autovibratiilor ; grosimea az (de valori mici) este comparabila cu raza de ascutire a dintelui, apropiere ce se accentueaza cu uzarea taisului, ceea ce face ca aschierea sa se produca in conditii defavorabile.

Schema de brosare prin generare

3. Adaosul total de aschiere Ar.

a)Pentru partea cilindrica:

22

Consideram ca alezajul initial este obtinut prin burghiere, in treapta 12 de precizie, astfel .

Se va calcula Arcil cunoscand diametrul initial al alezajului, astfel

b)Pentru partea canelata:

Impartirea adaosului de prelucrare

Pentru zona cilindrica:

Pentru zona canelata:

4. Proiectarea partii de aschiere.

23

a)Stabilirea suprainaltarii pe dinte Suprainaltarea pe dinte

se determina in functie de mai multi parametrii:

Materialul piesei, tipul si dimensiunea suprafetei,schema de brosare s.a. Marimea suprainaltarii se alege pe criterii de rezistenta mecanica,pe criterii de calitate a suprafetei de prelucrat si pe criterii tehnico-economice: Suprainaltarea mare inseamna forte de aschiere mari, brosa scurta, rugozitate mare, productivitate ridicata. Suprainaltarea pe materialul piesei: dinte corespunzatoare schemei de aschiere si

Se ia din tabelul 2.12, pag 46[Minciu] 1.Pentru partea cilindrica:

- pentru finisare - pentru degrosare 2.Pentru partea canelata:

- pentru finisare - pentru degrosare b.stabilirea numarului de dinti ai brosei Numarul de dinti ai brosei depinde de marimea adaosului de prelucrare si de marimea suprainaltarii pe dinte. Cu cat brosa are mai multi dinti, cu atat ea va rezulta mai lunga dezavantaje de executie, exploatare si intretinere.

Pentru zona cilindrica

24

Pentru zona canelata

b. Alegerea unghiurilor de degajare a si de asezare a corespunzator materialului piesei si schemei de aschiere.

c. Stabilirea valorii pasului p si a variatiei lui (daca este cazul); verificarea numarului de dinti simultan in aschiere.

25

Numarul de dinti aflati simultan in aschiere este verificat.

d. Stabilirea profilului dintilor aschietori, alegerea coeficientului de umplere k si determinarea inaltimii h a dintelui.

Adopt h=2mm, inaltime normala e. Determinarea celorlalte elemente dimensionale ale profilului dintelui aschietor: grosimea S, golul g, raza de racordare r, unghiul spatelui dintelui . Grosimea dintelui: s= (0,30,35)p rezulta S = 3; Grosimea golului: g = (0,650,7)p rezulta g = 4;
26

Raza de racordare: R = (0,650,7)p rezulta R = 4; Unghiul spatelui dintelui = 3045o. Aleg = 45. f. Stabilirea numarului canalelor de fragmentare a aschiilor si forma (profilul) acestora.

Canal de fragmentare a aschiilor Canalele pentru fragmentarea aschiilor au rolul de a micsora latimea aschiei. Se justifica existenta acestor canale prin urmatoarele: reducerea eforturilor de aschiere datorita micsorarii lucrului mecanic de deformare suplimentara a aschiei la infasurarea ei in golul dintre dinti; reducerea amplitudinii vibratiilor

Nu se justifica existenta canalelor de fragmentare prin urmatoarele argumente: conditii de aschiere nefavorabile pe taisurile laterale formate de canalele de fragmentare (unghiurile mici sau chiar nule); rigidizarea aschiei prin existenta nervurilor longitudinale;
27

dublarea suprafetei de umplere a golului dintre dintii; cresterea costului brosei printr-o manopera suplimentara

b=46mm latimea aschiei intre doua canale de pana rezulta numarul de canale de fragmentare; b=5mm

Pentru zona canelata latimea canelurii b=9mm se adopta cate un canal de fragmentare a aschhilor pe dinte pozitionat la distanta b=3mm fata de muchia laterala a fiecarui dinte aschietor. Canalele de fragmentare vor fi dispuse conform figurii de mai sus. f. Determinarea numarului de dinti de degrosare. Zona cilindrica

Se recalculeaza suprainaltarea pe dinte:

Zona canelata

Se recalculeaza suprainaltarea pe dinte:

h. Determinarea (sau alegerea ) numarului de dinti de finisare si a suprainaltarii acestora.

28

Pentru zona cilindrica

Se recalculeaza suprainaltarea pe dinte:

Pentru zona canelata

Se recalculeaza suprainaltarea pe dinte:

Lungimea partii de aschiere: 4.Proiectarea partii de calibrare,pentru care se determina sau se aleg urmatoarele:

29

a)Numarul dintilor de calibrare: adopt adopt b)Geometria si profilul acestora:

30

c)Determinarea partii de calibrare:

5. Proiectarea partii de calibrare.

a. Numarul dintilor de calibrare. zcalib = 38 dinti Aleg z=4 dinti.

b. Geometria si profilul acestora. C = 00 3020 C = 10; fC = (0,30,8) mmfC = 0,5 mm; C =150; pC = 6 mm; hc = 2 mm; sc = 2 mm; gc = 4 mm; c. Determinarea lungimii partii de calibrare lc.

31

Partea de calibrare

6. Stabilirea dimensiunilor cozii brosei, tinand seama de dispozitivul de proiectare al masinii, de lungimea piesei.
Coada brosei lcd e formata din partea de prindere l1, gatul brosei l2, conul de ghidare l3 si partea de ghidare din fata l4.

Coada brosei Dimensiunile caracteristice ale acestei cozi de brose in functie de b = 6 mm sunt:
h 2 5 Nominale 8 b3 Abaterea limita -0,040 -0,073 l5 l2 l3 l4 b2 c k 6 r1 r2 1

120 25 25 16

1 3 0,3

7 Determinarea lungimii totale L a brosei si verificarea lungimii.

32

Lungimea brosei l6 = (0.71) p l6 = 1 26 l6 = 26 mm L = 140+406+70+26+80 = 722 722 = L 40 d = 40 30 = 1200

8. Alegerea materialului din care este confectionata partea activa si coada brosei.
Aschierea metalelor este insotita de o serie de fenomene fizice care impun cateva proprietati specifice materialelor din care se confectioneaza partea activa: rezistenta mecanica la solicitari de intindere, compresiuni si incovoieri; duritate ridicata, stabilitate la cald. Se recomanda ca partea activa a broselor sa fie executata din urmatoarele otel rapid sau din urmatoarele oteluri bogat aliate C 120, RP3, Rp4. Aleg RP3. Racirea Calire clasica Calire in trepte Calire izoterma Revenirea Duritatea 6365 HRC

550-5800C (2-4 reveniri in timp de Racire in baie de Calire in baie de 45-60 minute si apoi Ulei sau saruri la 500..5500C saruri (20-30) racire in aer. aer (3..5) minute apoi in minute apoi in aer. aer Preincalzirea si incalzirea
I 550600 II 800850 33 III 12601290

9. Determinarea fortei de aschiere Fz.

10. Verificarea la rezistenta a brosei.

11. Calculul dimensiunilor curente ale dintilor.

Dintii pentru degrosare:

Dintii pentru finisare:

34

Dintii pentru calibrare:

12. Ascutirea si reascutirea brosei.

Operatia de ascutire se executa pe masini speciale de ascutit brose. Ascutirea se face pe fata de degajare necesara indepartarii uzurii dintelui brosei. In felul acesta, dintele brosei isi va recapata calitatile aschietoare.
35

Stratul de material indepartat din dinte trebuie sa fie cat mai mic posibil. Datorita existentei unghiului de asezare cu cat stratul indepartat prin aschiere este mai mare cu atat brosa se decalibreaza mai repede. Schema de prelucrare la ascutirea brosei este aceeasi ca in cazul rectificarii profilate a fetei de degajare a dintilor. Si pentru ascutire se pun aceleasi probleme in legatura cu dimensiunile si profilul discului abraziv. In cazul ascutirii broselor din otel rapid, aceasta se executa cu discuri abrazive din electrocorund cu liant ceramic. Pentru degrosare se foloseste un disc cu granulatia 3646 si duritatea K, L. Regimul de aschiere folosit are urmatoarele caracteristici: - vas = 20..30 m/s; - t = 0,005..0,05 mm (avansul de adancime); - vs = 10..15 m/min. (viteza de avans circular). Pentru finisare discul abraziv are granulatia 60.80 si duritatea L, M. Regimul de aschiere folosit are urmatoarele caracteristici: - vas = 25..35 m/s; - t = 0,005..0,05 mm; - vs = 10..15 m/min. Ascutirea se face fie cu racire abundenta, fie fara racire. Ca lichid de racire se foloseste emulsia de sapun in apa.

13. Stabilirea conditiilor tehnice de executie.

Recomandari privind tolerantele dintilor aschietori.
2az 0,03-0,05 0,06-0,10 0,11-0,15 >0,15 Ta 0,005 0,007 0,01 0,015

Recomandari privind tolerantele dintilor de calibrare.

36

To Tc

<0,02 -0,005

0,02-0,04 -0,007

0,45-0,07 -0,01

0,075-0,10 -0,012

>0,1 -0,015

Pentru brosele de prelucrare canalelor de pana, toleranta dintelui aschietor pe latimea sa, se alege 1/3 din toleranta latimii canalului, dar nu mai mare de 0,02 mm. Pentru dinti de calibrare toleranta se alege numai negativa si in general se ia 1/3 din toleranta suprafetei. Abaterea unghiului de degajare este de 1o, iar a celui de asezare + 30o. Rugozitatea suprafetei brosei: - 0,8 pentru fata de asezare, partile de ghidare din fata si din spate, fatetele dintilor de calibrare, gaurile de centrare; - 1,6 pentru fetele de degajare si suprafetele de ghidare din fata sau din spate; - 3,2 si 6,3 pentru celelalte suprafete.

14. Alegerea dimensionala a brosei pentru canal de pana.

Alegerea dimensiunilor brosei canalului pana se face din tabelul 3.5, si se aleg urmatoarele date: b = 8 mm; So = 14 mm; b1 = 0,08 mm; Do = 24 mm; h = 27,2 mm.

CUTITUL ROATA
Generalitati.
37

Este o scula folosita la generarea prin rulare a danturilor cilindrice evolventice sau neevolventice, interioare sau exterioare, dantura dreapta sau inclinata, prin procedeul de mortezare sau rabotare, in orice fel de productie si este singurul mod de generare prin rulare a danturilor interioare. Din punct de vedere constructiv, influentate de marimea modulului, de felul danturii interioare sau exterioare si de modul de prindere in arborele masinii de danturat, cutitele roata sunt realizate in diferite variante. Cel mai des utilizat pentru danturile exterioare este cutitul roata disc. Prin tema de proiectare se cere sa se proiecteze un cutit roata de mortezat pentru prelucrarea danturii exterioare din aceiasi tema de proiectare. Date initiale. Dantura exterioara ce se doreste a fi prelucrata este definita prin urmatoarele elemente caracteristice: 1. Modulul: 2 2. Numarul de dinti: 71 3. Cremaliera de referinta: 4. Unghiul de inclinare: 5. Sensul inclinarii dintelui: stanga 6. Diametrul de divizare: 7. Clasa de precizie si jocul: 8JC Alegerea materialului sculei si stabilirea tratamentului termic al acesteia. Material scula: otel rapid Rp3 C 0.700.78 Mn max. 0.40 Compozitie chimica Si Cr Mo max. 0.45 3.804.50 max. 0.6 W 11.20 V 17.5018.50

Tratamentul termic. a) Forjare sau laminare

38

b) Recoacere de inmuiere duritatea 240300[HB] c) Calire: mediu de racire: ulei,aer,baie izoterma d) Revenire: duritatea 64[HRC] Se aplica doar calire si revenire. Alegerea tipului de scula. Din multitudinea de cutite de prelucrat prin rulare se alege CUTITUL ROATA CU DINTI INCLINATI care se utilizeaza la prelucrarea rotilor dintate cu dinti inclinat si dinti in V. Unghiul de inclinare ai dintilor rotii supuse prelucrarii , la nivelul diametrului de divizare este egal cu unghiul de inclinare al suprafetei generatoare a cutitului roata, iar daca diametrul semifabricatului este egal cu cel al cutitului roata, si pasul elicei va fi acelasi. De obicei aceste ghidaje se livreaza odata cu masina de mortezat ca piesa de schimb. Fiecare ghidaj este calculat pentru un anumit diametru nominal al cercului de divizare al cutitului roata si pentru un anumit unghi nominal de inclinare al dintilor rotii prelucrate . Asadar pentru un unghi , firma producatoare fixeaza si diametrul cutitului roata. Alegerea numarului de dinti la cutitele roata cu dinti inclinat este limitata de ghidajele elicoidale existente la masina pe care se prelucreaza. Astfel pasul ghidajului trebuie sa fie egal cu pasul elicei cutitului roata , iar inclinarea elicei acestuia trebuie sa fie egala cu inclinarea dintilor de prelucrat. In ceea ce priveste restul criteriilor la alegerea numarului de dinti, acestea raman aceleasi ca si cutitele roata cu dinti drepti. Pe de alta parte se mentioneaza ca doua roti dintate care angreneaza intre ele nu pot fi prelucrate cu cutit roata cu numar diferit de dinti. Pentru a obtine unghiul de asezare la varful dintilor cutitele roata cu dinti inclinat se executa conice. Datorita acestui fapt apar unghiuri de asezare
39

laterale de aceiasi marime ca si la cutitele cu dinti drepti, flancurile dintilor fiind suprafetele elicoidale in evolventa. Prin urmare cutitul roata cu dinti inclinat poate fi considerat ca un pinion cu dantura inclinata cu profil deplasat, al carui coeficient de deplasare scade liniar cu distanta de la planul frontal. Fata de degajare se realizeaza in doua feluri. Astfel in functie de modul de ascutire al acestuia cutitele roata cu dinti inclinati se impart in: cutite roata de tip I (Sykes) - cutite roata de tip II (Fellows) Primele se construiesc pentru module de la 2 la 12 [mm] iar tipul II pentru module de la 1 la 7 [mm].

Breviar pentru proiectarea cutitului roata

a) Determinarea numarului de dinti divizare in sectiunea initiala. ai cutitului roata si a diametrului de

b) Determinarea caracteristicilor in sectiunea frontala: c) Stabilirea geometriei constructive. d) Determinarea unghiului de angrenare (corespunzator profilului de inlocuire). in sectiune normala

e) Determinarea sau alegerea unghiurilor de asezare laterale. f) Determinarea grosimii dintelui pe cercul de divizare in sectiunea de referinta. g)Dimensiunile dintelui cutitului roata. h) Stabilirea pozitiei sectiunii A-A de corijare maxima pozitiva . i) Determinarea grosimii dintelui pe cercul de divizare in sectiunea A-A. j) Determinarea grosimii pe cercul exterior in sectiunea A-A in plan normal. k) Stabilirea pozitiei sectiunii B-B de corijare maxima negativa. l) Diametrul cercului interior din sectiunea A-A in plan frontal.
40

m) Determinarea unghiului de divizare al elicoizilor flancurilor pe cilindrul de divizare. n) Pasul elicoizilor flancurilor stanga si dreapta. o) Determinarea unghiului de inclinare a elicoizilor flancurilor pe cilindrul de baza (numai cand cercul de baza este mai mare decat cercul interior). p) Unghiurile de profil ale cremalierelor de referinta in sectiunea frontala A-A. q) Determinarea unghiului de asezare pe cilindrul de baza. r) Diametrul cilindrilor de baza pentru cele doua flancuri. s) Grosimea dintelui pe cercul de divizare. t) Grosimea dintelui pe coarda cercului de divizare in sectiunea A-A. u) Inaltimea de masurare pana la coarda .

v) Alte elemente constructive. x) Ascutirea, conditii tehnice si dimensiunile alezajului conform Masinii Unealta de danturat si canalul de pana. a) Determinarea numarului de dinti de divizare in sectiunea initiala. ai cutitului roata si a diametrului

41

Din tabelul 2.33 se alege d = 15o. . Se alege zc = 50 de dinti. Se recalculeaza unghiul in sectiunea initiala I-I.

42

Diametrul cercului de divizare

in sectiunea initiala I-I.

Diametrul cercului de divizare ideal in plan frontal

b) Determinarea caracteristicilor in sectiunea frontala: Modulul frontal: Unghiul de angrenare: .

c) Stabilirea geometriei constructive.

43

Unghiul de asezare la varf pe directia elicei dintelui se alege constructiv in intervalul Aleg Unghiul de asezare la varf in sectiunea axiala .

Unghiul de degajare la varf Se alege tot constructiv

. . in sectiune normala

d) Determinarea unghiului de angrenare (corespunzator profilului de inlocuire).

Se alege cutitul de TIPUL I:

44

e) Determinarea sau alegerea unghiurilor de asezare laterale.

f) Determinarea grosimii dintelui pe cercul de divizare in sectiunea de referinta. In plan normal:

In plan frontal.

g)Dimensiunile dintelui cutitului roata. - inaltimea capului dintelui: - inaltimea piciorului dintelui: - inaltimea dintelui: coeficientul de inaltime a dintelui rotii de prelucrat (standardizat =1). coeficientul de joc de la piciorul dintelui rotii de prelucrat.
45

coeficientul de joc de la piciorul dintelui cutitului roata.

h) Stabilirea pozitiei sectiunii A-A de corijare maxima pozitiva . Se face prin determinarea cotei (in plan normal ) sau (in plan frontal ) intre coeficientii de corijare determinati in cele doua plane existand legatura:

Pentru aceasta ca si in cazul danturii drepte , se determina de dinti ideali ai cutitului roata.

- numarul

dinti. Se alege din nomogramele din fig. 8.58 [3] coeficientul de corectie se calculeaza Aleg ( ) min din T 8.23[3] si se calculeaza si

)min=0.4 rezulta:

Pentru

=0.2 si numarul de dinti

rezulta

= 0,9.

46

Se calculeaza cotele

i) Determinarea grosimii dintelui pe cercul de divizare in sectiunea A-A.

j) Determinarea grosimii pe cercul exterior in sectiunea A-A in plan normal.

k) Stabilirea pozitiei sectiunii B-B de corijare maxima negativa. Este determinata de cota .

47

Cotele

se determina cu relatiile:

l) Diametrul cercului interior din sectiunea A-A in plan frontal.

m) Determinarea unghiului de divizare al elicoizilor flancurilor pe cilindrul de divizare.

48

n) Pasul elicoizilor flancurilor stanga si dreapta.

o) Determinarea unghiului de inclinare a elicoizilor flancurilor pe cilindrul de baza (numai cand cercul de baza este mai mare decat cercul interior).

p) Unghiurile de profil ale cremalierelor de referinta in sectiunea frontala A-A.

49

Pentru Tipul I:

q) Determinarea unghiului de asezare pe cilindrul de baza.

r) Diametrul cilindrilor de baza pentru cele doua flancuri.

s) Grosimea dintelui pe cercul de divizare.

t) Grosimea dintelui pe coarda cercului de divizare in sectiunea A-A. in care unghiul este:

u) Inaltimea de masurare

pana la coarda

v) Alte elemente constructive. Latimea cutitului:

50

Fateta

Denivelarea muchiilor:

x) Ascutirea, conditii tehnice si dimensiunile alezajului conform Masinii Unealta de danturat si canalul de pana. Masina utilizata este masina verticala de mortezat roti dintate MD 250, MD250 P Masina este destinata prelucrarii prin mortezare cu cutit roata dintata cilindrica cu dintate cilindrice cu dinti drepti si inclinati, cu dantura exterioara sau interioara. Prin adaptarea unui dispozitiv pe aceasta masina se pot prelucra cremaliere cu dantura dreapta sau inclinata cu o lungime pana la 500 mm. Descriere: Masina este construita verticala fiind alcatuite dintr-un batiu orizontal pe care gliseaza sania mesei si un montant vertical pe care se afla capul portscula. Antrenarea axului port-scula si reglarea cursei sale se fac prin intermediul unui mecanism biela-manivela. Miscarea de avans radial este executata de sania mesei iar miscarea de retragere periodica din aschiere la sfarsitul cursei active a sculei se executa de catre capul port-scula. Pentru executarea rotilor dintate cu dinti inclinati, in capul port-scula se monteaza un ghidaj elicoidal care se poate comanda ca accesoriu special. In functie de precizia sculei utilizate, pe masina de precizie normala se pot prelucra roti dintate ce se incadreaza in clasele 5.6 de precizie dupa STAS sau clasa 6 dupa DIN, iar pe masina de precizie ridicata MD 250 P, in clasele 4 si 5 dupa STAS sau clasa 5 dupa DIN. Caracteristici tehnice: 250, MD 250 P.
Diametrul maxim de prelucrare 51 mm 250

Modul maxim de prelucrare mm 5 Latimea maxima a piesei mm 60 Cursa maxima a axului portscula mm 72 Domeniul de curse duble pe minut ale sculei c.d./min 90900 Domeniul de avansuri circulare, pentru scula 100 mm mm/c.d 0,10,63 Domeniul de avansuri radiale mm/c.d 0,010,1 Puterea motorului principal (cu doua turatii) 2,4/4 Masa masini Dimensiuni de gabarit lungime latime inaltimea kg mm mm mm 6500 2220 1560 2070

Accesorii speciale: Ghidaj elicoidal pentru danturi inclinate, dispozitiv pentru mortezarea cremalierei, papusa mobila pentru rigidizarea prinderii piesei, dispozitiv hidraulic de strangere a piesei, dispozitiv pentru prelucrarea sculei la cap de cursa sau la terminarea prelucrarii, frana pentru miscarea principala, adaptarea sculei.

Bibliografie
[1] Minciu C-tin s.a. Scule aschietoare. Indrumar de proiectare . Vol. I, II Editura Tehnica1996. [2] Vlase A. Regimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp Editura Tehnica 1988. [3] Colectie de standarde Editura Tehnica 1987.

Operatia de brosare

52

Broele sunt scule achietoare de productivitate ridicat, fiind folosite la prelucrarea alezajelor circulare, alezajelor canelate, p o l i g o n a l e , a d i v e r selorcanale interioare,precumilaprelucrareasuprafefelor exterioare plan es i m p l e s a u p r o f i l a t e o a r e c a r e . S u n t s c u l e d e c o m p l e x i t a t e r i d i c a t d i n c a r e motivse utilizeaznumailafabricaiadeseriesaulaoperaiicarese repeta.

Fig.6.2 Broele pot fi asimilate cu o serie de cuite de rabotare sau mortezare, fixate pe corpuri de forma prismatic (fig. 6.1) sau de forma circular (fig. 6.2), care realizeaz indepartarea adaosului de prelucrare prin atacul succesiv al taiurilor, in cursul unei singure miscari relative a sculei fa de semifabricat, ca urmare a creterii dimensionale a fiecarui 53

dinte care urmeaz s aschieze, cu cota a. Rezult deci c brosele sint scule multi-cuite cu achiere continu. Broele se construiesc pe ntru prelucrarea unei anumite suprafee (plane, rotunde, profilate etc.), de o anumit dimensiune si pentru o anumit lungime de achiere, lund n considerare totodat i felul materialului de prelucrat. Aadar, forma bro ei, dimensiunile, pasul dinilor achietori i de calibrare sunt determinate de parametri dimensionali i de form ai piesei supuse pre lucrarii i ai materialului de achiat. Exist deci o legatura dimensional strins ntre scul i pies, prin care se exclude contribuia calificarii muncitorului. Forma, dimensiunile i netezirea suprafeelor prelucrate rezult nemijlocit in urma trecerii ultimului dinte al broei, care realizeaz forma i dimensiunea prescris a suprafeei, ct i finisarea ei complet. Adausul de prelucrare pentru bro are se determin pentru fiecare tip de profil interior sau exterior, n parte n funcie de : -dimensiunile semifabricatului obinut la operaia de prelucrare anterioar brorii, cnd acestea sunt deja realizate; -necesitatea de a obine prin broare, cu siguran dimensiunea final cerut

Broarea canelate, caneluri 6.13) cu in

alezajelor caneluri evolventa cu (fig.

flancuri drepte (fig. /6.12), cu

54

Fig.6.12

Fig.6.13

Sepotalezajepoligonale(fig.6.16)sauprofilateoarecare(fig.6.17)

55

Fig.6.16

Fig.6.17

Pentru diametre mai mari ale broelor si materiale dificile, a chierea aceleiai suprainalri pe dinte, se poate efectua de grupe mai mari de dini (pin la patru), avnd forma ca n figura 6.50, a sau b

56

Fig. 6.50

din soluii se efectueaz de regul n funcie de posibilita ile de care se dispune la execuia broelor.

Suprafee prelucrate prin broare: 1.Prelucrarea suprafetelor plane Broa execut micarea principal de achiere care este o micare de translaie n lungul suprafeei de prelucrat. n timpul deplasrii, dinii broei desprind de pe suprafaa de prelucrat achii subiri de metal, colectate ntr-un canal special prevzut ntre doi dini. Fiecare dinte al broei lucreaz ca un cuit de rabotat, nsa stratul de metal se indeparteaz printr-o singura curs de lucru, broa avnd un numar mare de dini care lucreaz unul dupa altul.

Micarea de avans necesar la prelucrare este executat tot de bro. n acest scop, ntre doi dini exist o decalare n sens perpendicular pe suprafaa de prelucrat, numit supranlarea dinilor (sz), care asigur nlaturarea unui strat de metal de o anumit grosime. Mrirea supranlrii dinilor se alege n funcie de construcia broei, a materialului de prelucrat, a suprafeei care urmeaz a fi broat. Aceast variaz n limitele 0,04 0,3 mm. 2.Broarea de finisare se execut dupa broarea de degroare i are ca scop s ndeparteze urmele lasate de scule n prelucrarile de achiere preliminare, asigurndu-se obinerea formei definitive a suprafeei; adaosul de prelucrare are valori de 0,6-1,4 mm, n funcie de diametrul broei i raportul l/d.

57

3.Broarea de calibrare se aplic cu scopul de a mri gradul de netezire a suprafeelor i mai puin pentru modificarea dimensiunilor. Adaosul de prelucrare variaz ntre 0,005 - 0,1 mm , n funcie de materialul piesei i de calitatea prelucrrii anterioare.

Broe cilindrice cu canale elicoidale. Broele cilindrice cu canale elicoidale (broe elicoidale) se folosesc n cazul brorii gurilor adnci (guri cu diametrul D<10 ... 15 mm i lungime mare, L >100 mm). A c e a s t s o l u ie este impus de necesitatea cuprinderii i eliminrii uoare a achiilor rezult a t e , l u c r u c e n u a r f i p o s i b i l n c a z u l c a n a l e l o r d r e p t e , c a r e f o r m e a z c a m e r e nchise. De asemenea, prin folosirea canalelor elicoidale se obine o cretere s u b s t a n i a l a r e z i s t e n e i l a t r a c i u n e p r i n m r i r e a c o r e s p u n z a t o a r e a seciunii transversale minime.
P

Din punct de vedere constructiv, broele elicoidale se prezint ca n figura 6.51, avnd 23 nceputuri (broele cu trei nceputuri dau o suprafa mai puin ondulat). n timpul lucrului broa execut micarea de translatie, iar piesa o micare de rotaie, n aa fel nct micarea efectiv de achiere s fie perpendicular pe ti .

Broe pentru caneluri drepte. Broele pentru caneluri drepte se difereniaz ntre ele n funcie de forma flancurilor canelurilor (fig. 6.57) n urma careia rezult: 58

1. 1. 2.

broe pentru caneluri cu flancuri rectilinii paralele; broe pentru caneluri cu flancuri in evolvent; broe pentru caneluri cu flancuri in V etc.

Din punct de vedere constructiv, bro ele pentru caneluri drepte se compun din aceleasi pari principale, iar dimensiunile lor se determin n mod asemntor. Diferena dintre aceste broe const doar in forma flancurilor; in figura 6.58 se prezinta schematic o bros pentru caneluri cu flancurile rectilinii paralele, de unde rezult principalele elemente constructive.

Broele combinate rezult prin reunirea a dou sau mai multe broe ele-mentare, cu funcii diferite, n una singur. La aceast soluie s-a ajuns datorit att avantajelor de ordin productiv ct i al preciziei de 59

prelucrare final. Aa de exemplu, la prelucrarea butucilor canelai, n multe situaii este raio nal a se lucra cu broe combinate, care execut dintr-o singur tragere, suc cesiv broarea circular i apoi broareacanelurilor, inclusiv teirea muchiilor. n funcie de pregtirea gurii pentru broare i deci de diametrul gurii realizate n prealabil, broa se construiete cu 4 10 dini de achiere i 3 dini de calibrare pentru prelucrarea definitiv a diametrului interior al gu rii canelate, dupa care urmeaz dintii pentru broarea canelurilor. Poriunea broei prevazute cu dini cilindrici asigur n continuare achierea n bune condiii a dinilor pentru caneluri i n acelai timp o bun centrare intre cele doua diametre. In ceea ce priveste ordinea brorii, sunt de remarcat mai multe posibiliti. Astfel este posibil realizarea mai inti a diametrului interior i apoi a canelurilor (fig. 6.G4, a) sau ini ial a canelurilor i apoi broarea diametrului interior (fig. 6.64, b). Dac este necesar a se realiza si te irea muchiilor, atunci achierea se poate desfaura conform uneia din schemele prezentate n figura 6.64, c, d, e sau /", n care cu numrul unu s-a notat partea de inceput a broei, cu doi partea de mijloc, iar cu trei partea final.

0 construcie asemntoare se poate folosi, de asemenea, i n cazul prelucrrii alezajelor circulare, cnd la finele broei de achi ere se prevd si dini de tasare (fig. 6.65).

60

Broele pentru prelucrri exterioare se folosesc la broarea suprafeelor simplu plane (fig. 6.66, a), a suprafeelor plane corelate (fig. 6.66, ft), sau a suprafeelor profilate oarecare (fig. 6.66, c). In funcie de aceste situaii broele se execut difereniat, dintr-o bucat sau pe elemente,

iar prin montare se obine ndepr tarea n ntreg ime a adaosului de prelucrare, si multan sau succesiv. n c a z u l b r o r i i e x t e r i o a r e s e p o a t e r e c u r g e l a n d e p r t a r e a a d a o sului dup lime (cu achii de laime e g a l c u c e a a a d a o s u l u i d e p r e l u c r a r e ) s a u t r e p t a t progresiv, dup grosime (achiile avnd laimea egal cu grosimea adaosului). 61

Pentru prelucrarea orificiilor ptrate sau dreptunghiulare se face treptat trecerea de la seciunea rotund la seciunea cu coluri, conform figurii 5.12 a i b. Scheme de broare: 5.13 a-orificiu ptrat; b-orificiu dreptunghiular, b > a; c- orificiu dreptunghiular, ba Broe pentru orificii dreptunghiulare : a-cu dou tiuri; b-cu patru tiuri; c-cu trei tiuri Fig.

Regimul de achiere la broare

62

Operatia anterioara brosarii se stabileste astfel incit marimea adaosului sa necesite o brosa cit mai scurta. La brosele pentru prelucrarea orificiilor cu profil circular, adaosul de prelucrare pe diametru se calculeaza cu formula: [mm]

ncare:Destediametrulgauriidupabrosare; L-lungimeadebroat; Valorilemaimicialecoeficientuluidinparantezcorespundreciziilormaimarilabroareiinvers. Cunoscndadaosultotaldeprelucrareprinbroare,A,sepoatestabilidiametruliniialalgaurii broaresecalculeaz: ,adaosuldeprelucrareprin

ncare:A esteabatereainferioaradiametrului D;
i

T - toleranadeexecuieaaceluiaidiametruD.
D

Avansulpedintelabroaresedetermincuformula:

,(pentrucanaledepan);

,(pentru alezaje cilindrice) n care b, D reprezint limea canalului de pan, respectiv diametrul alezajului.
s

Coeficientul cs i exponentul xs au valori date n tabele;

Determinarea i alegerea vitezei de achiere ine seama ca rugozitatea suprafeelor broate corespunde operaiilor de finisare, i prin urmare trebuie evitate vitezele care favorizeaz depunerile pe tai. 63

Din acest motiv, vitezele de aschiere la brosare sunt mici si au valori sub 15m/min Viteza de achiere la broare se calculeaza cu formula:

, [m/min] n care coeficienii Cv i exponenii m, x , y se iau din tabelele [1], iar k nglobeaz celelalte condiii de achiere.
v v, v

Se obinuiete ca fora de achiere la broare se obinuiete s se calculeze n funcie de apsarea specific de achiere:

n care este suma limii tiului care lucreaz simultan, n contact cu .............materialul; k coeficient de corecie ce ine seama de complexitatea constructiv
F

.............a

broei; a-grosimea achiei, n mm; p-apsarea specific de achiere;

Suma limii tiurilor dinilor broei n contact cu materialul, , se determin grafic: se traseaz pe calc dinii broei i se suprapune foaia de calc peste desenul semifabricatului, msurndu-se lungimea dinilor n contact cu piesa i nsumndu-se (fig. 5.21). Aceast metod se aplic i pentru cazul broelor exterioare

64

Exemple:

1.Folosirea unui dispozitiv obinuit impune condiia ca suprafaa de aezare a piesei pe placa de reazem a dispozitivului sa fie perpendicular pe direcia de tragere. n cazul n care aceasta conditie nu este indeplinita, se folosesc dispozitive cu autocentrare, care se aseaza pe o placa, rezemata la randul ei pe o saiba cu suprafata sferica.

65

Prelucrarea pieselor cu pereti subtiri necesita folosirea unor dispozitive speciale care sa previna deformarea pieselor. Un asemenea dispozitiv este reprezentat in figura urmatoare, unde piesa este introdusa in intregime in corpul placii de reazem.

66

Dispozitivele de prindere a broelor de interior care lucreaz prin tragere depind de configuraia cozii broei( oval, cu degajare inelara sau cu degajare lateral). Aceste dispozitive poart numele de mandrine pentru prinderea broelor.

BIBLIOGRAFIE: 1.Bejan Eugenia, Rusu Vasile, Scule pentru maini unelte, Atelierul de Multiplicare al Institutului Politehnic Cluj-Napoca, 1989; 2.Gh. Secar, Proiectarea Sculelor Achietoare, Ed. Didactic i Pedagogic Bucureti,1979; 3.http://www.didactic.ro/index.php? cid=disciplina&did=13&what=planuri&pid=28838&type=0

67

68