Judeul Brila

Capitole

Geografie

Aezare. Judetul Braila face parte din judetele de cmpie ale Munteniei si e asezat n coltul NE al acesteia, ntre vaile Buzaului, Siretului si Dunarii. Suprafa. 4.286 km. nfiarea pmntului. Cea mai mare parte a judetului este un cmp nalt (Cmpul Brailei), foarte neted si ncadrat din trei parti de lunci largi inundabile. Dintre acestea, cea mai ntinsa este Balta Brailei, cuprinsa ntre bratele Dunarii si acoperita de numeroase

balti si grle. Cmpul nalt, privit mai de aproape prezinta totusi o oarecare varietate. Mai nti, prin mijlocul lui trece o vale, prea larga pentru lungimea ei ( Valea Calmatuiului, fost curs la Buzaului). Ea desparte cmpul Brailei n doua segmente neegale care se nalta si au suprafata marunt valurita n apropierea malurilor, din dreapta Buzaului si Calmatuiului. (Aceste suprafete valurite sunt ale dunelor cladite altadata de Crivat din nisipul vailor). Catre Rasarit, n fine, cmpul nalt se termina printr-o treapta mai joasa (terasa inferioara a Dunarii). Abia aceasta cade, n mal mai abrupt, care e balta . De variatiile terenului este legata apropierea mai mare sau mai mica de suprafata, a pnzelor de apa subterana. Clim i ape. Clima este de tip pontic, deci calda si cu contraste ( media lunii celei mai calde este ntre 22 si 23 , iar a celei mai reci, ntre 3 si 4) secetoasa (ntre 400 500 mm anual) si n bataia nestnjenita a Crivatului iarna si vara. Zapezile cad din abundenta, acoperind semanaturile si drumurile. Este de remarcat totusi ca cea mai mare parte a judetului Braila primeste relativ mai multa ploaie dect regiunile de lnga mare. Singurele ape mari sunt marginase ( Buzau, Siret, Dunare ). n restul judetului curg numai praie si aceasta doar primavara, iar n depresiunile cmpului s-au adunat ape sarate (lacurile Ianca, Coada Iencii, Balta Seaca, Lacul Sarat de lnga Braila). Vegetaia. Judetul B. face parte din stepa pontica (stepa cu paioase). Regiunile de lunca si de balta precum si fsiile din dune, constituie nsa o lume aparte: primele prin padurile lor de salcie, plopi, arini si prin stuhariile lor; celelalte prin ascoiatii de plante arenacee. Bogatii minerale. Singurele bogatii ale acestui judet pot fi socotite (afara de loess si nisipuri) apele sarate ale lacurilor. Unul din ele, cel de lnga Braila, mai pastreaza faima namolului sau.

Istoriesus
Vechime i dezvoltare istoric. Judetul B. si-a luat numele de la Schela Brailei, cel mai important port al Tarii Romnesti. El cuprinde un teritoriu bogat n urme de viata romana si bizantina. La hotarele sale se aflau mari orase militare sau comerciale ca Troesmis, Vicina, Dinogetia, Carsium. Documente din veacul IX atesta ca ducatul bizantin al Paristrionului se ntindea si pe malul stng al Dunarii, n regiunile Brailei . Braila este citata documentar pentru ntia oara n privilegiul acordat Brasovenilor de

Vlaicu Voda n 1368. Comertului cu marele centru trnasilvan si datoreaza Braila marea sa prosperitate. Germanul Schiltberger, calator pe aceste meleaguri nainte de 1400, pomeneste aici de galerele care aduc marfa din pagnatate La 27 februarie 1470, Stefan cel Mare prada si arde orasul. Era n acest act spune N. Iorga - dorinta de a distruge rosturile economice ale Brailei, captnd pentru Moldova tot cometul Levantului. La 1544, sub Radu Paisie, Braila cu satele din jurul ei cade n minile turcilor. Acestia vor constitui aici o raia ale carei limite se vor ntinde cu timpul, pna ce Nicolae Mavrocordat o va fixa n vechile ei hotare. n Braila s-a asezat atunci scaunul Mitropoliei ortodoxe a Proilavei a carei jurisdictie se ntindea pe ambele maluri ale Dunarii. Dominatia turceasca a fost tulburata de Mihai n 1595. Acesta cuceri si prada cetatea si institui ca dregator al ei pe banul de Braila si Buzau - cu titlu creat de dnsul. Braila si raiaua ei au fost eliberate de turci de catre armatele marelui duce Mihai al Rusiei n 1828. Monumente istorice. Biserica Sfintii Arhangheli din Braila este o veche moschee transformata n biserica dupa desfiintarea raialei n 1828. Marele duce Mihail a nzestrato cu obiecte sfinte.

Populaiesus
Starea populaiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului general al populatiei din 29 decembrie 1930, judetul B. numara 219.932 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel : a) Pe orase si plasi, dupa sex : Unitati administrative Numarul locuitorilor Total Barbati Femei

Total judet Municipiul Braila Total rural Plasa Calmatui Plasa Ianca Plasa Silistrara Plasa Viziru

219.932 108.763 111.169 68.310 30.399 25.853 53.272 42.098 32.328 14.948 12.780 27.690 21.017 35.982 75.187 15.451 13.073 25.252 21.081 151.622 76.435

b) Pe grupe de vrsta:

Grupe de vrsta Locuitori Grupe de vrsta Toate vrstele 0 - 9 ani 10 - 29 ani 219.932 30 - 49 de ani 62.143 83.224 50 - 69 de ani 70 de ani si peste

Locuitori 47.168 22.119 4.018

Vrsta nedeclarata 1.260

Micarea populaiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul B., conform cifrelor publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931-1936, sunt urmatoarele :

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului Cifre absolute la 1 iulie n fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural

Proportii la 1.000 locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 36,7 37,8 40,7 36,1 19,4 21,1 22,4 16,1 17,3 16,7 18,3 20,0

1930 1935 (medie anuala) 1931 1932 1933

221.780 225.892 229.887

8.443 8.379 9.204 8.300

4.457 3.986 4.684 3.695 5.064 4.140 3.692 4.608

1934 1935 1936

234.531 238.002 241.925

8.523 7.809 8.008

4.633 3.890 4.212 3.597 4.575 3.433

36,3 32,8 33,1

19,8 17,7 18,9

16,5 15,1 14,2

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului B. era de 245.114 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930, si anume 219.932 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 25.182 locuitori n timp de sase ani si jumatate, ceea ce reprezinta o crestere de 11,4 %.

nfiare socialsus
Braila, judet de cmpie, asezat, n parte, n vechiul tinut stapnit de turci raiaua - e prins ntre Buceac si Baragan si strajuit de Dunare. n coturile acesteia, pornesc de aici baltile cu duh tainic si vegetatie profunda, n ele se deschid luminisuri de apa si de flori, verdele transparent nfratit cu cenusiul trunchiului de salcii, desmearda ochiul si sufletul ; barci sprintene te plimba, mpiedicate de trunchiuri batrne, sub bolti de salcii, prin viroagele baltilor, care primavara, prin mai si iunie, sunt de o coplesitoare frumusete. Pe marginea lor se adapostesc iscusite asezari pescaresti. Dincoace de Dunare se desfasoara cmpia ntinsa, n izbelistea vnturilor aspre, ca si a tututor navalirilor din trecut, dar fericit asezata la raspntia marilor drumuri de negot ; zarea aici e larga, privirea nu ntmpina nici un obstacol. Cmpia aceasta presarata de razlete asezari de sate, fecundata de Dunare, a ndeletnicit pe oamenii sai cu lucratul pamntului, munca aspra si chinuita, si cu vnatul pestelui. Totul se scurge prin marea schela care e portul Brailei, asezat n cotul Dunarilor vechi si noi, ca de acolo sa se reverse n largul lumii. Aici, viata trepidanta a ngramadit o masa cosmopolita, dnd orasului un aspect viu si pitoresc. Braila a fost leaganul ctorva oameni de proeminenta lumina astfel : nenfricatul patriot si om politic Nicolae Filipescu, cntaretul romantic Colonel Teodor Stefanescu, emeritul agronom si om de litere C. Sandu - Aldea, minunat colorist al cmpiei brailene. De aici a pornit, ca si sumbrul povestitor al vietii necajite din mahalalele Brailei, Panait Istrati, care a facut cunoscuta peste granite atmosfera de obida a lumii minore romnesti.

Economiasus
Aezat n cmpia Dunrii pe un pamnt fertil, judetul B. practica intens agricultura si cresterea animalelor. n baltile Dunarii pescuitul este deosebit de activ.

Dezvoltarea economica a judetului B. se datoreste prezentei pe teritoriul sau a portului Braila, unul din cele doua mari porturi dunarene ale Romniei. Bogatia de cereale a judetului, marele sau comert interior si exterior, precum si caile de comunicatie ce-l leaga de marile centre economice din tara si strainatate, au facut sa se dezvolte aici o industrie foarte activa, din care se remarca ndeosebi industria alimentara, industria metalurgica si industria constructiilor navale. Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 428.600 ha. Suprafata arabila este de 252.650 ha, adica 58,94% din suprafata judetului si 0,86% din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 35.501 ha, adica 14,5% iar mica proprietate 217.149 ha, adica 85,95%. Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 232.905 ha, astfel repartizate : Porumbul ocupa 117.546 ha, cu o productie de 1.107.227 chint. (prod. medie la ha 9,4 chint.). Orzul ocupa 88.815ha, cu o productie de 807.506 chint. (prod. medie la ha 9,1 chint.) Grul ocupa 13.802 ha, cu o productie de 123.432 chint. (prod. medie la ha 8,9 chint.). Ovazul ocupa 9.959 ha, cu o productie de 108.734 chint. (prod. medie la ha 10,9 chint.). Secara ocupa 673 ha, meiul ocupa 2.108 ha si maturile ocupa 2 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 8.092 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 4.646 ha, cu o productie de 55.383 chint. Lucerna ocupa 2.493 ha, cu o productie de 43.403 chint. (media la ha 17,4 chint.). Plantele alimentare ocupa 9.399 ha. Din aceasta suprafata mazarea ocupa 5.919 ha, cu o productie de 64.791 chint (media la ha 10,9 chint.). Fasolea ocupa 1.251 ha, cu o productie de 5.262 chint (media la ha 4,2 chint.). Pepenii verzi si galbeni ocupa 1.222 ha,

cu o productie de 68.058 chint. (media la ha 55,7 chint.) C artofii ocupa 495 ha, cu o productie de 22.234 chint. (media la ha 42,9 chint.). Plantele industriale ocupa 1.450 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 710 ha, cu o productie de 4.571 chint (media la ha 6,4 chint.). Soia ocupa 318 ha, cu o productie de 1.662 chint. (media la ha 5,2 chint.). Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (428.600 ha), ogoanele sterpe ocupa 804 ha. Fnetele naturale ocupa 4.504 ha, cu o productie de 42.788 chint. (prod. medie la ha 9,5 chint.). Pasunile ocupa 25.743 ha. Padurile ocupa 10.936 ha. Pomii fructiferi 60 ha. Vita de vie ocupa 1.494 ha (din care viile pe rod 1.034 ha), cu o productie de 34.580 hl (prod. media la ha 33,4 hl). Cresterea animalelor. n judetul B. se gaseau n anul 1935 : Cai 49.507, boi 51.552, bivoli 93, oi 246.238, capre 780, porci 32.191, stupi sistematici 852, stupi primitivi 1.199. Judetul se caracterizeaza prin marele numar de oi, reprezentnd un procent ridicat fata de procentul celorlalte judete.

Industrie. (fara municipiul Braila )

2 mori sistematice, 10 mori taranesti, 1 fabrica de curatat orezul (Radu- Negru), 1 santier de material de drum de fier (Brailita), 1 fabrica de srma si cuie, 1 de cherestea, 1 de ciment, 1 de butoaie (toate la Radu-Negru) si 1 fabrica de tigle. Industria judetului Braila n 1935 (inclusiv municipiul Braila) ntreprinderile de la 5 H.P., sau 20 de lucratori n sus:

Industria

Numarul fabricilor Active nchise 17 1 2 16 3 4 2 45 8 3 1 4 4 20

Forta motrice Personalul H.P. ocupat 5.880 414 7.132 22 30 1.135 2.339 16.952 483 24 160 2.158 51 284 277 3.437

Valoarea productiei n mii de lei 427.134 301 43.440 683.566 8.713 24.754 53.015 1.241.013

Alimentara Textila Chimica Metalurgica Hrtie si arte grafice Pielarie Lemnului Materiale de constructie TOTAL

Credit si cooperatie. n judetul B. functioneaza 8 banci (societati anonime), 84 cooperative de credit (banci populare ), 3 cooperative de productie diversa cu 951 de membri, 14 cooperative agricole de aprovizionare si varsare n comun, cu 1.664 membri, 1 cooperativa de consum cu 159 membri. Drumuri. Judetul B. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.758 km 380 m mpartita astfel : Drumuri nationale 151 km 972 m din care Directiunea Generala a Drumurilor ntretine 82 km, 827m (pietruiti) iar municipiul Braila 4 km 480 m pavati.

Drumuri judetene 306 km 523 m din care administratia judetului ntretine 179 km 861 m (pietruiti). Drumuri comunale 1.299 km 885 m. Lungimea podurilor este de 982,60 m, repartizata astfel : poduri nationale 257,90 m, judetene 329,50 m, comunale 395,20 m. Prin judet trec 3 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : Buzau Braila Galati Braila Macin - Tulcea Rmnicu-Sarat Braila Navigatie fluviala. Curse zilnice ale soc. N.F.R. pe liniile Braila Galati si Macin Braila Hrsova. Curse regulate ale Soc. N.R.F. pe liniile Galati - Braila - Cernavoda Silistra ; Braila Galati Tulcea Ismail- Vlcov ; Galati Braila Cernavoda - Silistra- OltenitaGiurgiu Rusciuc Corabia Calafat Turnu-Severin, fiind n legatura cu vapoarele care merg de la Turnu- Severin la Bazias. Soc. S.R.D. are centrala de navigatie la Braila, avnd curse regulate pe linia : Braila Galati Reni Isaccea - Tulcea Ismail Chilia Noua - Chilia- Veche Periprava Vlcov. Curse regulate ale societatilor de navigatie jugoslava si cehoslovaca pe linia Regensburg Viena Bratislava Budapesta Belgrad Orsova T.- Sverin Giurgiu Braila Galati. Calea ferata. Judetul B. este strabatut de o retea de cale ferata de 130 km repartizata astfel: 90 km linii principale simple, 3 km linii secundare duble si 37 km linii secundare simple.

Itinerarii principale :Rapide : Bucuresti Galati. Accelerate : Bucuresti Galati si Buzau Constanta. Statii importante : Braila si N. Filipescu. Posta, telegraf, telefon. n judetul B. sunt 7 oficii P.T.T. de stat din care 3 la Braila si cte unul la Ianca, I. C. Bratianu, Nicolesti- Jianu si Viziru; 1 oficiu autorizat la Movila Miresei si 2 agentii speciale la Cioara-Doicesti si Traian, 1 oficiu balnear la Lacu-Sarat si 4 gari cu serviciu postal. 8 oficii telefonice. Statiuni climatice, balneare, turism. Lacu-Sarat, statiune balneara situata la 5 km de Braila, de care e legata prin tramvai electric si curse de autobuze. Anotimp : 15 mai- 15 septembrie. Altitudine maxima cu variatiuni de temperatura foarte reduse. Ape cloruro-sodice concentrate, sulfurate si magneziene : reumatism, tuberculoza, limfatism, boli de femei. Stabilimente balneare moderne, oficiu P.T.T., medic, farmacie. Un parc vast, numeroase distractii. Movila Miresei, statiune balneara de interes local, n plina formare, deservita de gara Urleasca, pe linia ferata Buzau Braila. Turism. Principala atractie turistica a judetului Braila o formeaza baltile sale, alcatuite dintr-o succesiune de lacuri si canaluri dintre care cel mai de seama este vestitul canal Filipoiu. n apropiere de acest canal se afla o regiune de mare frumusete, una dintre cele mai caracteristice parti ale acestui tinut, denumit de straini paradisul pasarilor , dominat n zare de silueta dantelata a muntilor Macinului.

Culturasus
tiina de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 172.864 locuitori, din care 69,0% sunt nestiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 81,0% barbati stiutori de carte si 57,3% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0

 Extrascolara Primara Secundara Profesionala Universitara Alte scoli superioare

1,1 71,5 15,6 8,0 1,9 0,9

0,4 94,5 3,0 1,8 0,2 0,1

nvmnt. Populatia scolara a judetului B. (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 50.762 loc. (8.936 mediu urban si 41.826 mediu rural). Scoli secundare. (n Braila) Liceu de baieti, Liceu de fete, Liceu comercial de baieti, Liceu comercial de fete, Liceu industrial de baieti, Liceu industrial de fete, Scoala normala de fete, Liceu de fete particular, 1 gimnaziu de baieti al comunitatii elene, 1 gimnaziu confesional de baieti izraelit. Scoli primare 165, din care 135 rurale si 30 cu un numar total de 34.231 elevi (27.896 mediu urban si 6.335 mediu rural) si cu 600 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 27, din care 15 rurale si 12 urbane (24 de stat si 3 confesionale), cu un numar total de 2.193 copii (1.359 mediu urban si 834 n mediu rural) si cu 39 conducatoare (situatia din 1934). Institutii culturale. Fundatia Culturala Principele Carol are camine culturale n 30 de localitati. Liga Culturala activeaza la Braila si Viziru. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntretine n judetul Braila 46 camine culturale, 4 soc. muzicale si 12 biblioteci, adica n total 62 organizatii culturale, din care 10 au personalitate juridica. Alte institutii culturale la Braila : 3 biblioteci, Soc. ortodoxa a femeilor romne, Cercul cultural artistic Mihai Eminescu , Cercul cultural francez Voltaire , Ateneul

popular Sandu Aldea , Soc. filarmonica Lira , Asociatia corala Armonia , 2 teatre, 7 cinematografe, 6 societati sportive, 1 soc. de ciclism, 2 soc. de vnatoare.

Religiesus
Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 93,6% sunt ortodocsi si 0,2% greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni. Biserici i lcauri de nchinciune. 93 biserici ortodoxe (dintre care 1 greceasca si 1 bulgareasca), 4 lipovenesti, 1 armeneasca, 1 romano-catolica, 1 evanghelico-luterana, 1 reformata, 3 case de rugaciune adventiste, 2 baptiste, 4 sinagogi. Instituii bisericeti. 1 protopopiat ortodox la Braila. Judetul B. se afla n eparhia Episcopiei Buzaului, Mitropolia Ungro-Vlahiei.

Administraiesus
Organizare administrativ. Capitala judetului B. este municipiul Braila. Judetul are 132 sate, mpartite astfel : Plasa I.I.C. Bratianu 29 sate Plasa Ianca 26 sate Plasa Silistraru 17 sate Plasa Viziru 32 sate Plasa Vadeni 28 sate Organizare judectoreasc. Un tribunal la Braila, cu 2 sectiuni, 13 magistrati, 1 primprocuror si 1 procuror, n circumscriptia Curtii de Apel din Galati. 5 judecatorii la Braila, Ianca, Nicolesti- Jianu si Viziru cu un total de 10 magistrati. 1 Judecatorie de munca la Braila, cu 2 judecatori.

Organizare sanitar. 7 spitale de stat. Spital comunal la Braila si 3 spitale de stat la Ianca, Nicolesti-Jianu si Viziru. 6 dispensare de stat, 5 dispensare particulare si 1 ambulatoriu antiveneric la Braila, 9 dispensare comunale rurale. Serviciul sanitar al judetului si serviciul sanitar al municipiului Braila. Asisten i prevedere social. Casa Asigurarilor Sociale din Braila are o sectie medicala (19 medici si 5 farmacisti). Soc. Crucea Rosie, oficiu I.O.V., Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. Pajura de ajutor reciproc pentru fucntionarii CFR, 1 soc. de ajutor mutual pentru nmormntare, 1 orfelinat pentru sugaci, 1 leagan al soc. Principele Mircea, 2 aziluri de batrni, 1 camin de ucenicie, 1 camin romano-catolic pentru copii saraci, 1 birou de plasare (toate n municipiul Braila).

Principalele aezrisus

Braila, capitala judetului

Vezi Monografiile oraelor reedin.

Fotografiisus
Nu exist fotografii pentru moment. [ Informaiile i datele prezentate sunt reproduse parial dup Volumul II, ara Romneasc, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Naionale, 1938, lucrare elaborat sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]