Judeul Braov

Capitole

Geografie

Asezare. Judetul B. face parte din judetele Transilvaniei de sud si este asezat n dreptul celor mai numeroase pasuri de la cotul Carpatilor ( Oituz, Buzau, Bratocea, Predeal, Bran, Racos). De aceea el trebuie considerat ca tinutul cel mai central al tarii. Suprafata. 2.605 km. nfatisarea pamntului. n cotul Carpatilor, dincolo de munti, se gaseste cea mai mare depresiune plana de la noi. Ea este marginita la sud si est de munti nalti (de la apus la rasarit: Bucegii, muntii Brsei, ai Buzaului, ai Vrancei), iar de la V si N de culmi mult mai coborte care se pierd spre S, n depozite de pietris ale fundului depresiunii (Persani, Baraolt si Boloc). Pintenii coborti din muntii nconjuratori o mpart n trei compartimente. Cel mai ntins dintre acestea, Tara Brsei, formeaza temeiul judetului B. Celelalte doua (sesul Frumos si Tara Secuilor) se ntind n judetul vecin, (Trei Scaune). Clima si ape. Clima este de munte, adica aspra (media lunii celei mai calde este de 1830C, iar a celei mai reci aproape 6 la Brasov) si cu ploi abundente. Numeroase ape foarte abundente strabat regiunea venind din sud si varsndu-se toate n cel mai mare ru al tinutului, Oltul. ntre aceste Brsa, Trlungul si Timisul sunt cele mai importante. Vegetatia. n muntii din sud sunt ntinse pasuni alpine. Urmeaza apoi paduri de brazi, molizi, larice n partile nalte, iar sub 1000 m uneori si mai sus cresc fageturile

asociate cu stejarii. Sesul e lipsit de paduri (nsa nu a fost ntotdeauna asa). Regiunile mai joase, adesea mlastinoase, cuprind asociatii de plante aquatice si esente albe. Bogatii minerale. n afara carierelor de piatra (calcar, bazalt, gresie de constructie), apele minerale carbonate (cele mai numeroase n regiunea Zizin) si sulfuroase, si mai ales bogatele zacaminte de lignit din periferia estica si nordica a judetului (Codlea, Ilieni) constituie cele mai nsemnate bogatii minerale ale tinutului.

Istoriesus
Vechime si dezvoltare istorica. Judetul B. acopere n parte limitele unui stravechi tinut, Tara Brsei, al carui nume evoca asezarea preromana Bersovia din Banat. Numele, n aparenta slav, este n realitate un nume getic, ale carui radacini pot fi ntrevazute si n numele Brasovului si poate, al Branului. Judetul B. si-a luat numele de la vechea asezare romneasca Brasov, sau, poate Brasau (cf. Bacau, Buzau) la marginea careia colonistii sasi au ntemeiat cetatea Coroanei Kronstadt . La construirea cetatii au luat parte si cavalerii Teutoni, adusi de Andrei II, n 1211. Puternicele lor constructii domina si azi cteva maguri din cuprinsul judetului: castelul Bran, Cetatea Rsnovului, cetatea Feldioara- Burg al Sfintei Marii. Alungati n 1225, opera lor a fost continuata de colonia saxona din Brasov, care si-a creat prin ntinsele-i relatiuni comerciale cu Tara Romneasca si Moldova o prosperitate extraordinara. n veacul XIV tinutul Brasovului apare documentar sub forma de comitat (judet), apoi sub aceea de scaun si district. Pe teritoriul acestui judet, la Feldioara, Marienburgul teutonic, Petru Rares nfrnse la 1529 armatele lui Ferdinand de Austria, pretendent la scaunul principatului transilvan. De numele Brasovului se leaga nca doua mari biruinte repurtate de Radu Serban, domnul Tarii Romnesti, n preajma cetatii. ntia, rapuse pe Moise Sacuiul, fost capitan al lui Mihai, ajuns principe al Ardealului cu ajutorul turcilor. Radu Serban i risipi oastea, i rapi 25 de tunuri si 32 de steaguri. Capul lui Moise fu expus n piata Brasovului ca o rasplata a tradarii sale fata de Mihai. Era 17

iulie 1603. A doua biruinta a lui Radu Serban s-a ntmplat asupra lui Gavriil Bathori la 29 iunie 1611. Prin ea, domul Tarii Romnesti risipea visurile de marire ale principelui transilvan. n trecutul mai apropiat, Brasovul a servit cauzei romnesti prin ospitalitatea pe care a oferit-o persecutatilor politici din Moldova sau din Tara Romneasca. Tot el a stat dupa Blaj n fruntea miscarii de renastere culturala. n Brasov a aparut n 1838 Gazeta de Transilvania care avea sa joace n viata romneasca a provinciei un rol preponderent, si n jurul careia se gaseau de la nceput Gheorghe Baritiu, Iacob si Andrei Mureseanu. Scoala romneasca din Brasov avea sa cunoasca dupa 1871 o epoca de nflorire si avea sa se transforme cu ncetul, gratie daniilor lui Grigore Brncoveanu, refugiat aici n 1823, precum si ale pleiadei de mari negustori romni, ntr-o organizatie vasta: Scoalele Nationale Centrale. Monumente istorice. Biserica Sf. Nicolae din Brasov (ortodoxa), zidita de romnii din Schei (1495) cu ajutorul domnilor Tarii Romnesti Vlad Calugarul, Neagoe Basarab, Petru Cercel si Aron Voda al Moldovei. Biserica Neagra din Brasov, a carei constructie a nceput n anul 1387 e cea mai mare catedrala de stil gotic din Ardeal. De o frumusete deosebita sunt portalurile de la intrare. Aici sunt mormintele juzilor Brasovului de odinioara. n urma incendiului de la 1689 a cazut acoperisul, care a fost reconstruit n 1761-72. Negustorii brasoveni i-au daruit o colectie de covoare, ntr-adevar unica. Sfatul orasului din Brasov. Casa juzilor si a prgarilor Brasovului. Constructie pitoreasca, cu un cerdac si cu un turn din sec. XV. n urma incendiului din 1689 a fost reconstruit ntre anii 1770-1774. Biserica evanghlico-luterana din suburbia Bartolomeu e cea mai veche biserica din Brasov, construita n stil romanic. Constructia ei a nceput probabil n 1223.

Zidurile orasului Brasov, ridicate n locul vechilor ntarituri de lemn, la nceputul sec XII si darmate la sfrsitul sec. XVIII, se mai pastreaza intacte la poalele Tmpei, cu o naltime de 12 m si o latime de 2 m. La intervale de cca 100 m se ridica turnurile de observatie. La capatul zidului nspre Curmatura se afla bastionul breslei postavarilor, un turn rotund, puternic, cu un diametru de 16 m. La celalat capat, nspre Schei, se afla bastionul tesatorilor, cel mai mare bastion care s-a pastrat, iar la mijlocul zidului e bastionul breslei mpletitorilor de frnghii. Spre Schei s-a pastrat vechea poarta a Scheilor, cu stema orasului, iar nspre dealul Romurilor s-a pastrat bastionul fierarilor. Mai sunt apoi cele 2 turnuri, cel alb si cel negru. Cetatuia din Brasov, a carei constructie actuala a nceput n anul 1625, pe locul unui castel de lemn, de la nceputul sec XV, si care arsese, a fost terminata abia sub domnia lui Iosif al II-lea. Municipiul Brasov a daruit-o M.S. Regelui Carol II. Hala de vnzare din B. construita n 1545, n piata orasului, pentru a fi folosita de diferite bresle de meseriasi. Biserica evanghelico-luterana. Crucea Musicoiului din Schei. Castelul Bran, construit de cavalerii Ordinului Teutonic n sec XIII devine n sec XVI proprietatea si cetatea de straja a orasului Brasov. n 1918 orasul Brasov a daruit castelul M. S. Reginei Maria, care si are aici una din resedintele ei favorite. Castelul Rsnov, construit tot de cavalerii Teutoni la nceputul sec al XIII-lea, a fost refacut din piatra si marit, ca o adevarata cetate, de catre comunitatile germane din Rsnov, Tohan, etc.. E situat pe o colina nalta. Fntna din curtea castelului este adnca de 144 m. Biserica evanghelico-luterana din Harman, este una dintre marile biserici fortificate din Transilvania.

Biserica evanghelico-luterana din Codlea, construita la 1685. Ruinele cetatii Feldioara - Castrum Mariae ridicata de cavaleri Teutoni n sec XIII. Biserica evanghelico-luterana din Feldioara, din aceeasi epoca. Biserica ortodoxa din Zarnesti, construita n 1515.

Populaiesus
Starea populatiei. Judetul B. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamntului general al populatiei din 29 decembrie 1930, un numar de 167.946 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi, dupa sex: Unitati administrative Total judet Municipiul Brasov Total rural Plasa Bran Plasa Sacele Numarul locuitorilor Total 59.234 48.241 41.848 Barbati Femei 19.133 30.101 23.920 24.311 9.373 9.250 20.675 21.173 167.946 83.101 84.845 108.712 53.968 54.744

Plasa Buzaul-Ardelean 18.623

b) Pe grupe de vrsta:

Grupe de vrsta Locuitori Grupe de vrsta Toate vrstele 0 - 9 ani 167.946 30 - 49 de ani 37.734 50 - 69 de ani

Locuitori 40.003 20.425

10 - 29 ani

63.517

70 de ani si peste

5.481

Vrsta nedeclarata 755

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul B., conform cifrelor publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931-1936, sunt urmatoarele:

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului Cifre absolute la 1 iulie n fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural

Proportii la 1.000 locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 23,5 23,0 23,6 23,2 22,1 22,9 23,8 14,8 15,3 16,2 13,6 13,8 15,2 14,8 8,5 9,7 7,4 9,6 8,3 7,7 9,1

19301935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936

168.762 170.262 171.555 173.225 174.520 176.022

4.008 4.219 4.021 3.976 3.824 4.000 4.210

2.543 1.465 2.587 1.632 2.754 1.267 2.333 1.643 2.392 1.432 2.651 1.349 2.698 1.602

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului B. era de 177.685 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 9.740 locuitori n timp de sase ani si jumatate, ceea ce reprezinta o crestere de 5,8 %.

Economiasus
Prin asezarea sa n mijlocul tarii, ntr-o regiune prielnica dezvoltarii unei industrii intense, judetul B. se afirma ca un mare centru al Romniei. Comertul brasovean legat de nceputurile negotului romnesc, este n plina floare. Avnd si o situatie strategica, judetul B. tinde sa devina centrul industriei grele.

Localitatile climatice si statiunile favorabile sporturilor au facut ca judetul B. sa fie des frecventat de turisti. Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 260.500 ha. Suprafata arabila este de 47.940 ha, adica 18,40% din suprafata judetului si 0,16% din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 484 ha, adica 1,01% iar mica proprietate 47.456 ha, adica 98,99%. Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 24.072 ha, astfel repartizate: Orzul ocupa 9.482 ha, cu o productie de 180.158 chint. (prod. medie la ha 19,0 chint.) Ovazul ocupa 5.735 ha, cu o productie de 96.415 chint. (prod. medie la ha 16,8 chint.). Grul ocupa 4.836 ha, cu o productie de 86.415 chint. (prod. medie la ha 17,9 chint.). Porumbul ocupa 3.546 ha, cu o productied e 58.969 chint. (prod. Medie la ha 16,6 chint.). Secara ocupa 443 ha, meiul ocupa 32 ha si hrisca ocupa 7 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 7.852 ha. Din aceasta suprafata trifoiul ocupa 3598 ha, cu o productie de 146.759 chint. fn (media la ha 40,8 chint.), si 300 chint. samnta (media la ha 0,1 chint.) ; lucerna ocupa 1381 ha, cu o productie de 78.770 chint. fn (media la ha 57,0 chint.) si 50 chint. samnta (media la ha 0,4 chint.). R adacinile de nutret ocupa 1.681 ha, cu o productie de 427.456 chint. (media la ha 254,2 chint.). Plantele alimentare ocupa 8.119 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 7.078 ha, cu o productie de 1.262.002 chint. (media la ha 178,2 chint.). Varza ocupa 389 ha, cu o productie de 42.671 chint. (media la ha 109,6 chint.). Plantele industriale ocupa 3.303 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 2.199 ha, cu o productie de 471.465 chint. (media la ha 214,3 chint.).Cicoarea ocupa 521 ha, cu o productie de 90.549 chint (media la ha 173,7 chint).

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (260.500 ha), ogoanele sterpe ocupa 4.594 ha. Fnetele naturale ocupa 44.731 ha, cu o productie de 1.118.275 chint. (prod. medie la ha 25,0 chint.). Pasunile ocupa 40.897 ha. Padurile ocupa 61.472 ha. Pomii fructiferi 467 ha. Cresterea animalelor. n judetul B. se gaseau n anul 1935: Cai 14.313, boi 39.347, bivoli 3.911, oi 52.020, capre 502, porci 28.916, stupi sistematici 2.335, stupi primitivi 666. Industrie. (fara municipiul Brasov ) Alimentara: 18 mori, 4 fabrici de spirt, 1 de liqueur, 1 de bere (Drste), 4 de mezeluri, 1 de zahar (Bod), 2 de malt, 1 de siropuri si marmelada, 1 brutarie mecanica. Textila: 6 tesatorii si fabrici de postav, 2 fabrici de lna toarsa, 3 de tricotaje, 1 de confectiuni (Codlea). Chimica: 1 fabrica de oxigen (Feldioara), 1 de crema de ghete, 1 de sapun, 1 de ulei de menta (Bod), 1 de unsori de trasura (Codlea). Hrtie si arte grafice: 1 fabrica de hrtie (Zarnesti), 1 de celuloza (Zarnesti), 1 de carton (Ghimbav), 1 de pungi de hrtie (Tohanul Nou), 1 de tipografie (Codlea). Lemnului:25 fabrici de cherestea, 7 fabrici de mobile, 8 tmplarii, 3 fabrici de unelte de lemn, 1 de parchete, 1 de furnir de mobila (Ghimbav), 1 de mnere pentru umbrele (Codlea). Alte industrii: 1 de burghie (Rsnov), 1 lacatuserie mecanica (Codlea), 2 tabacarii (Halchiu), 1 fabrica de curele de transmisie (Halchiu) 1 de nasturi de os (Codlea), 7 de caramizi si tigle, 8 cuptoare de ars var, 1 fabrica de creta, 2 fabrici de caramizi refractare, 1 mina delignit (Vulcan). Cariere: argila la Brasov, argila plastica la Cristian, nisip de cuart la Cristian, pietris la Bartolomeu, piatra calcara pentru fabricarea varului la Brasov, Rsnov si Zarnesti, piatra calcara pentru fabricarea cimentului la Bartolomeu, piatra de ru la Bod si piatra de gresie la Teliu. Industria judetului Brasov n 1935

ntreprinderile de la 5 H.P., sau 20 de lucratori n sus:

Industria

Numarul fabricilor Active nchise 30 13 12 25 10 7 48 16 1 4 166 5 1 1 11 18

Forta Personalul motrice H.P. ocupat 6.885 1.571 1.419 4.644 4.748 390 7.421 2.552 5 13 24.648 2.069 2.598 926 3.281 1.565 176 1.038 421 3 67 12.144

Valoarea productiei n mii de lei 746.036 529.182 261.657 514. 381 302.442 93.346 84.415 105.757 400 3.874 2.641.490

Alimentara Textila Chimica Metalurgica Hrtie si arte grafice Pielarie Lemnului materiale de constructie Materiale de constructie Sticlarie Ceramica TOTAL

Comert. Judetul B. face comert intens cu produsele fabricilor metalurgice, textile, chimice si de cherestea, produse cunoscute si raspndite n toata tara. Drumuri. Judetul B. este strabatut de o retea totala de drumuri de 636 km 465 m mpartita astfel: Drumuri nationale 215 km 097 m din care Directiunea Generala a Drumurilor ntretine 206 km, 322m (pavati si pietruiti) iar municipiul Brasov 8 km 775 m. Drumuri judetene 382 km 948 m din care administratia judetului ntretine 344 km 125 m (pietruiti), iar municipiul Brasov 2 km 510 m (pietruiti). Drumuri comunale 38 km 420 m.

Lungimea podurilor este de 4.921,05 m, repartizata astfel: poduri nationale 1.555,55 m, judetene 3.297,10 m, comunale 68,40 m. Prin judet trec 5 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati: Sinaia Brasov - Fagaras Cmpulung Brasov - Bretcu Brasov - Sighisoara Buzau - Nehoiasi-Brasov Brasov - Sf. Gheorghe Calea ferata. Judetul B. este strabatut de o retea de cale ferata de 199 km repartizata astfel: 74 km linii principale si 125 km linii secundare simple. Itinerarii principale:Exprese: Bucuresti Arad Decebal (Budapesta Viena Paris). Rapide: Bucuresti Arad - Decebal si Oradea Episcopia Bihorului (Budapesta - Viena Paris). Accelerate: Bucuresti Oradea - Halmei (Praga), Bucuresti Arad. Statii importante: Brasov, Zarnesti, Harman. Pe lnga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam si linia Brasov- Satulung, exploatata de o societate particulara. Posta, telegraf, telefon. n judetul B. sunt 4 oficii P.T.T. de stat din care 2 la Brasov si cte unul la Bran si Bran- Castel ; 28 oficii autorizate si 2 agentii autorizate la Rotbav si Tntari. 25 oficii telefonice. Statiuni climatice, balneare, turism. Zizin, statiune balneara la 17 km de Brasov, asezata ntr-o vale nconjurata de paduri. Altitudine 610 m. Climat subalpin. Anotimp: 15 iunie 15 septembrie. Ape alcaline, cloruro-sodice. 11 izvoare minerale, instalatiuni de bai reci si calde. Indicatiuni: bolile organelor respiratorii, ale tubului digestiv, n cazuri de reumatism articular, boli de femei,

etc.. Deservita de gara Drste pe linia ferata Brasov- Predeal si de autobuze din Brasov. Hotel, vile, oficiu P.T.T.. Plimbari, excursii. Alpinism pe vrful Ciucasului. Codlea, ca si Zizinul, statiune balneara de interes local deservita de gara cu acelasi nume pe linia Brasov- Fagaras. Bran, statiune climatica, situata n muntii Bucegi, ntre paduri de brazi, la 28 km de Brasov. Altitudine 750-800 m. Climat variabil, statiune ferita de curenti. Anotimp: 15 iulie 15 septembrie. Un izvor mineral necaptat, cu apa cloruro- sodica, sulfuroasa. Indicatiuni: convalescenti, anemici, usoare afectiuni respiratorii, cura de repaus. Hoteluri si restaurante, vile, oficiu P.T.T., medici. Numeroase distractii. Plimbari n mprejurimi. Branul este deasemenea un punct de plecare pentru excursii, spre valea Dmbovitei, muntii Bucegi si mai cu seama, spre Piatra Craiului. Statiunea este legata prin curse zilnice de autobuze cu Brasovul. n apropiere, gara Tohanul-Vechi, pe linia Brasov Zarnesti. Rnov, statiune climatica subalpina, la 7 km de Brasov. Altitudine 670 m. Anotimp: 15 iulie 15 septembrie. Statiune lipsita de curenti, climat temperat, localitate de vilegiatura. Excursii spre Postavarul si Bucegi. Gara locala pe linia Brasov- Zarnesti si numeroase curse de la Brasov. Timisul-de-sus si Timisul-de-jos, asezari climatice, pe linia Predeal-Brasov, locuri de odihna foarte frumoase, cercetate n tot timpul anului. Statiuni climatice de interes local: Drste, Sacele si Noua, la 5 km de Brasov, deservite de

gara Drste si de tramvaiuri cu aburi, Brasov- Satulung. Judetul poseda deasemenea numerose centre rezervate sporturilor de iarna: Brasovul, el nsusi statiune climatica foarte apreciata, e si un important centru de ski si patinaj ; Poiana, alta statiune climatica asezata la poalele Postavarului, la 1000 m naltime, e mult mai cautata pentru sporturile de iarna, iar toate celelalte masive muntoase vecine, pentru turismul alpin de iarna. Datorita vecinatatii masivelor muntoase, Bucegi, Ciucas si Piatra Craiului, jud. Brasov e mult frecventat de turisti. Alpinism. n masivul Ciucasului: din Satulung, pe la Santu Vechiu, peste vrful Ciucasului, la Vama Bratocea. Din Zizin, la vrful Ciucasului, coborre pe la Dobromir, la Vama Buzaului . n Masivul Bucegilor: din Brasov, pe Postavarul (Schuller), coborre la Timisul de Jos, sau la Rsnov. Din Brasov, pe la Drste, pe Piatra Mare, scoborre la Timisul de Sus. Din Codlea, la Magura Codlii. Din Bran la pestera Dmbovicioara si vrful Omul, pe valea Malaiestilor, la Rsnov. n masivul Piatra Craiului: din Bran, la Piatra Craiului Mica si la Piatra Craiului Mare, scoborre la Zarnesti. Case de adapost: Regele Carol al II-lea pe Postovar, la 1690 m, Postavarul la 1590 m, si Poiana (1028 m) pe Postovar, Piatra Mare pe Piatra Mare la 1620 m, Omul , pe vrful Omul (2509 m) si Pestera n valea Ialomicioarei (1601 m), Malaiesti pe valea Malaiestilor si Plaiul Foii la poalele Pietrii Craiului.

Culturasus
tiina de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 140.422 locuitori, din care 86,9% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 89,3% barbati stiutori de carte si 84,1% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea:

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte Extrascolara Primara Secundara Profesionala 100,0 1,0 61,4 24,2 9,5 100,0 0,4 91,6 4,8 2,5

 Universitara Alte scoli superioare

2,1 1,8

0,4 0,5

nvmnt. Populatia scolara a judetului B. (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 33.090 loc. (9.106 mediu urban si 23.489 mediu rural). Scoli secundare. (n Brasov) a) de Stat: 2 licee de baieti, 1 liceu de fete, 2 licee comerciale, 2 licee industriale, Scoala de menaj. b) particulare: 1 liceu de baieti romano-catolic, 1 liceu de baieti evanghelic, 2 licee comerciale de baieti (1 reformat si 1 evanghelic), 2 gimnazii de fete (1 romano-catolic, 1 reformat), 1 gimnaziu evanghelic de fete, Scoala normala evanghelica de conducatoare. Scoli primare 116, din care 95 rurale si 21 urbane (80 scoli de Stat si 36 confesionale), cu un numar total de 22.053 elevi (16.837 mediu urban si 5.216 mediu rural) si cu 485 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 65, din care 43 rurale si 22 urbane (45 de stat si 20 confesionale), cu un numar total de 4.575 copii (2.814 mediu urban si 1.761 mdiu rural) si cu 114 conducatoare (situatia din 1934). Instituii culturale. Asociatia pentru literatura si cultura poporului romn ASTRA are un departamnt central la Brasov si organizatii locale la Bran, Budila, Buzau, Codlea, Cristian, Feldioara, Halchiu, Harman, ntorsura- Buzaului, Rsnov, Sacele, Satulung, Snpetru, Teliu, Vulcan si Zarnesti. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntretine 88 camine culturale, 31 soc. muzicale si 23 biblioteci, adica 142 organizatii culturale, din care 32 au personalitate juridica. Soc. Tinerimea Romna Sf. Gheorghe are filiale la Baciu, Barcani, Codlea, Feldioara, Ghimbav, Rotbav, Snpetru si Vladeni. Reuniunea femeilor ortodoxe la Baciu, Cristian, Halchiu, Rotbav, Sita- Buzaului, Teliu, Vama Buzaului si Vulcan.

4 societati culturale unguresti si 9 sasesti, 24 societati sportive si de vnatoare n comune rurale. Cinematografe la Cernatu, Codlea si Rsnov. Alte institutii culturale la Brasov: Liga Culturala, Asoc. ASTRA pentru literatura si cultura poporului romn, Institutul de cultura romno-german Simeon Mndrescu , Cercul romno-francez, Muzeul sasesc Tara Brsei , Casina romna, Casina maghiara, Casina saseasca, Biblioteca ASTRA, Bibliotecile liceelor Andrei Saguna . Dr. I. Mesota si Honterus , Grupara femeilor romne, Soc. meseriasilor romni Lumina , Soc. Mngierea pentru ocrotirea morala, cercul catolic, Asoc. Ostirea Sf. Francisc , Soc. tinerilor maghiari, Cercul tineretului unitarian, Soc. evanghelica de fete, Soc. secuilor, 5 asociatii muzicale si corale, 2 sali de teatru si conferinte, Teatrul de copii Astra , 3 cinematografe, 2 soc. de vnatoare, 1 soc. de pescuit, 1 soc. de tir, 1 club de calarie, 2 asociatii de automobilism, 3 asociatii de turism.

Religiesus
Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 48,8% sunt ortodocsi si 2,4% greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni. Biserici i lcauri de nchinciune. 59 biserici ortodoxe (dintre care 1 greceasca)), 2 greco-catolice, 6 biserici si 5 capele romano-catolice, 29 biserici evanghelico-luterane, 5 biserici si 1 capela reformate, 1 biserica unitariana, 4 case de rugaciune a crestinilor dupa Evanghelie, 1 baptista,1 sinagoga. Instituii bisericeti. 1 protopopiat ortodox, 1 protopopiat evanghelico-luteran. Judetul B. se afla n eparhia arhiepiscopiei ortodoxe a Albei-Iulia si Sibiului (Mitropolia Ardealului, Banatului, Crisanei si Maramuresului) si n eparhia Arhiepiscopiei grecocatolice a Albei-Iulia si Fagarasului.

Administraiesus
Organizare administrativ. Capitala judetului B. este municipiul Brasov. Judetul are 47 sate, mpartite astfel: Plasa Bran 23 sate

 Plasa Buzaul-Ardelean 8 sate Plasa Sacele 16 sate Organizare judectoreasc. O curte de Apel la Brasov cu 2 sectiuni si 14 magistrati, a carei circumscriptie cuprinde judetele: Brasov, Fagaras, Trnava-Mare, Trei Scaune si Sibiu. Un parchet general pe lnga Curtea de Appel cu un procuror general. Un tribunal la Brasov cu 2 sectiuni, 15 magistrati, 1 prim-procuror si 2 procurori. 3 judecatorii la Brasov, Cernatu si Zarnesti, cu un total de 10 magistrati. 1 judecatorie de munca la Brasov, cu 2 judecatori. Organizare sanitar. 7 spitale de stat. Spitale particulare: 1 spital la Brasov al Soc. pentru profilaxia tuberculozei si 12 sanatorii. 1 dispensar policlinic si 1 al CFR la Brasov, 1 dispensar de stat n comuna ntorsura Buzaului. Serviciu sanitar al judetului si serviciul sanitar al municipiului Brasov. Asisten i prevedere social. Casa Asigurarilor Sociale din Brasov are 1 oficiu la Zarnesti si servicii medicale cu un total de 41 medici si 4 farmacisti. Institutiuni particulare pentru protectiunea copilului (la Brasov): Fundatia Stefan Molnar , Uniunea Brasoveana pentru asistenta copilului, Fundatia Friedrich Ridely , Uniunea femeilor ortodoxe romne, Uniunea femeilor evanghelice pentru asistenta scolarilor.

Principalele aezrisus

Braov, capitala judetului - vezi Monografiile oraelor reedin.

Bran, sat si statiune climatica din S-V judetului. Codlea, centru industrial n N-V judetului. Gradini de flori si crescatorie de vulpi argintii. Zrneti, sat din S-V judetului. Fabrica de celuloza. Bod, centrala radiofonica si fabrica dezahar n N judetului.

Fotografiisus

[ Informaiile i datele prezentate sunt reproduse parial dup Volumul II, ara Romneasc, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Naionale, 1938, lucrare elaborat sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]