De poi s nu-i pierzi capul, Cnd toi n jurul tu i l-au pierdut pe-al lor, Gsindu-i ie vin, De poi, atunci

cnd toi te cred nedemn i ru, S nu-i pierzi nici o clip ncrederea n tine, De poi s-atepi orict, fr s-i pierzi rbdarea, S rabzi s fii minit, fr ca tu s mini, Sau cnd hulit de oameni, tu nu ceri rzbunarea, S vrei a le rspunde dar nu cu rugmini, De poi visa, dar fr s te robeti visrii, De poi gndi, dar fr s-i faci din asta el, De poi s nu cazi prad nici cnd tu disperrii, Succesul i dezastrul, privindu-le la fel De rabzi s-auzi cuvntul rostit cndva de tine, Rstalmcit de oameni, ciuntit i prefcut De poi s-i vezi idealul distrus i din ruine S-l recldeti cu ardoarea fierbinte din trecut, De poi risca pe-o carte ntrega ta avere i tot ce-ai strns o via s pierzi ntr-un minut i-atunci, fr a scoate o vorb de durere S-ncepi agoniseala cu calm de la-nceput. i dac trupul tu, uzat i obosit l vei putea fora s-i mai slujeasc nc, Numai cu strjnicia voinei tale, nct S steie peste vreme aa cum st o stnc. De poi vorbi mulimii fr s mini i dac Te poi plimba cu regii fr a te-ngmfa, De nici amici , nici dumani nu pot vre-un ru s-i fac, Pentru c doar dreptatea e cluza ta, i dac poi s umpli minuta trectoare S nu pierzi nici o fil din al vieii tale drum, Al tu va fi pmntul cu drumurile-i toate i mai presus de toate, vei fii : un Om copilul meu .