Drept Civil Culegere de Spete

DREPT CIVIL. CULEGERE DE SPETE GABRIELA RADUCAN GELU TITUS MARAVELA Gabriela Raducan, Gelu Titus Maravela copyrign 192 - Edtura ALL BECK (SBN 973-9435.05.X ‘Toate drepturle aunt rezervate Ecturil ALL BECK Nici parte din acest volum nu poate fi copiat8 fara permisiunes sors a Edturi ALL BECK rapture de distribuje in srSindtate apartn in exclusiva edit Copyright © 1998, 1999 by ALL BECK Al ights reserved ep | DREPT CIVIL. CULEGERE DE SPETE Foture ALL BECK eucurest, 2 Timisoara ne 58, Departament dtuzare ® 4022520 | Fax: 402 28 30 | in 2. Redacor: Andreea Straub | Paduraris Coperta: Dominic Cemea PRINTED IN ROMANIA i (AY pice To ARTA | GRAFICA | | J tColectia Juridica * Editura ALL BECK: 1. Puterea luerulai judecat in matereeivilt Emesse Flarian a 2. Rezolusiunea sirezlierea contractetor evile | Jf. \ 777 __| Valera Stoica aed Fai 3. Evietunea ta contract vile DREDT Camelia Toader wo 4. Amita graeren aun U5 anc Manru 5. Tnserisurile. Mijloace de proba in proeesu civil Florea Migreare 6. Conflictalcolectv de muned i greva Viorel Florescu Constantin Tufan 7, Regiml juridical concurenfeiin dreptul comunitar Octavian Manolache 8, Mobil i conduita crit Valerian Cioclet 9, Contenciosul administrativ romain Valentin Prisacaru 10, Prineipiulegattii in dreptulromdnese Elena Sinina Tondsescx 11. Contract de asigurare de bunur ia Romina ‘Cosmin Iescu 12, Raspunderea comercial in deeptul comusitar Octavian Foresce 13, Minorul si legea penals Ontansa Brecean 14, Organiza internationale neguveraamentale Raluca Miga-Bepteliv a CUVANT INAINTE Lucrarea de fata este conceputd spre a servi ca instrument de lucru entra cunoasterea, insusirea $i aprofundarea problemelor de drept civil de catre studentii in drept si tinerit practicieni ai dreptutui. Ea represinta concretizarea efortulut autorilor de a lega tot mai strans teo ria dreptului civil de aplicarea practicd a institutillor sale, de a reliefa aspectul pragmatic al stintei dreptului civil, de a invita cittorul sa se ‘aplece $i mai mult asupra tratatelor si cursurilor universitare de refe- vinta in materia dreptului civil, deoarece numai teoria fi poate oferi baza necesard dezlegdrit diverselor probleme practice. Din considerente de ordin didactic, autorii au structurat lucrarea in cinct arf: teoria generald a dreptului civil, dreptunie reale, teoria generald a obligatiior, contracte civile speciale, succesianile. in cadnul fiecdrei parti sunt infétisate mai intéi unele sinteze teoretice, apoi sunt prezentate roblemele practice (spetele), iar in final sunt plasate soluile propuse de ‘autoricu privire la aceste probleme. Consideratile teoretice din fiecare parte sunt reduse aproape {a 0 grild, autorii nepropundndu-si decat sd ofere cititorului anumite repere, Care sd il orienteze in rezolvarea spetetor. Spetele, care sunt incadrate in diviziunile si subdiviziunite cursurilor de drept civil, corespunzator celor trei ani universitari in care se studia: aceasté disciplind, aut fost elaborate asifel incat fecare din ele sei contind 0 situage de fopt complexd, ce antameaza doud sau mat multe probleme de rept civil vite in jurisprudentd on ridicate in doctrind. Trimiterea la 0 sursd exterioard in vederea rezoluéirii spetetor neflind posibild, autorit au simtit nevoia sd infétiseze proprille solutii pentru fiecar? spetd. Parcurgnd aceste solutii, cititorul trebuie sa find cont de faptul cd autorié nu au urméntt sa ofere raspunsuri nesusceptibile a primi o argumentatie contrard, ci doar posibile rezolvdri, pornind de ia interpretarca gi aplicarea normelor juridice ineidente situatici de Ppt respective Conf. univ. dr. Gabriel Boroi SAR,CUPRINS Partea | ‘TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL. Tiddull CONSIDERATH TEORETICE, Capitolul NORMELE DE DREPT CIVIL. Sectiunea ! CLASIFICAREA NORMELOR DE DREPT CIVIL. Capitol I RAPORTUL JURIDIC CIVIL, Seejlunea I ELEMENTELE RAPORTULUL JURIDIC CIMIL... Sectiunea a ta PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCRET SI. Proba §2 Oblectul probei. Sarcina probel, 53. Condifile de admisibilitate ale probe 84, Conventti asupra probelor. §5. Miloacele de proba. Capitol it ‘ACTUL JURIDIC CIVIL, Sectiunea ! CLASIFICAREA ACTULUI JURIDIC CML. Sectiuneaa lta CONDITIILE ACTULUL JURIDIC CIVIL. $1. Consimtamantul Secgiunea a ita OBIECTUL ACTULUL JURIDIC CIVIL Sectiunea a lV a ‘CAUZA ACTULUL JURIDIC CIVIL Sectiunea aVa FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL Sectiunea a Via ‘MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL. Secijunea a Vila EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL Sectiunea a Villa ‘NULITATEA ACTULUL JURIDIC CIVIL BI. Definite, clasificare, cauze si regim juridicvat DREPT CIVIL. CULEGERE DE SPETE REPT CIVIL. CULEGERE DE SPETE $2. Principille efectelor nultay : 2 Capital iv PRESCRIPTIA EXTINCTIVA suns se 23 Sectiunea | NOTIUNEA SI EFECTUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE sansa 28 Sectiunea atta DOMENIUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE. a 23 Sectiunea alia TERMENELE PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE sn 8S Sectiunes a Va INCEPUTUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE sn 26 Sectivnea a Va SUSPENDAREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE sos. 7 Sectiuneaa Via INTRERUPEREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE, sn BB Sectiunea a Vila REPUNEREA IN TERMEN oon . 28 Capitol ¥ PERSOANA FIZIC.... . sn 29 Sectiunea CAPACITATEA DE FOLOSINTA A PERSOANE! FIZCE 2» Sectiunea alla CAPACITATEA DE ENERCITIU A PERSOANE! FIZICE 30 Sectiunea a lla OCROTIREA PERSOANEI FIZICE PRIN MULOACE DE DREPT CIVIL... 32 SeciiuneaalVa IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE 35 Capitol Vit PERSOANA JURIDICA - een 9 Thu PROBLEME TEORETICE, 2 Titlul SOLUTIILE PROBLEMELOR. 129 Partea a Ia DREPTURILE REALE Tidal CONSIDERATH TEORETICE, . 223 Capitol PATRIMONILL se nn 228 Cups Capitolut It DDREPTURILE REALE SI DREPTURILE DE CREANTA A. Drepturile reale Capitol POSESIA... Capitotul IV DREPTUL DE PROPRIETATE.... Capitotul V ‘APARAREA DREPTULUE DE PROPRIETATE 1. Actiunea in revendicare... Capitolul VI DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE, Capitotul Vit MODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATH AALTOR DREPTURI REALE. ‘Tithul PROBLEME TEORETICE. Titlul ut SOLUTHLE PROBLEMELOR. Parteaa tla ‘TEORIA GENERALA A OBLIGATILOR Titult ‘CONSIDERATII TEORETICE, Capitolul f PRIVIRE GENERALK ASUPRA OBLIGATILOR CIVILE.... Capitotut tt TZVOARELE OBLIGATILOR Capitotut It ACTUL JURIDIC CA I2VOR DE OBLIGATI $1. Contractul... § 2, Blectele incheieri contractulul Capitolul IV ACTUL JURIDIC UNILATERAL CA IZVOR DE OBLIGATH Capitolul V FAPTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGATII 8 |. Gestiunea intereselor altei persoane. 52. Plata lucrului nedatorat § 3. imbogatirea fr just temei t 205 rn 225 227 230 vo 234 234 238 243 son AT 201 337 338 338 340 344 344 344 345 346x DREPT CIVIL. CULEGERE DE SPETE XL Capitolul IV ‘caractere juriice si condi de valabiitate 469 RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALA 346 § 2. Efectete contractului de vanzare-cumparare a § 1, Raspunderea peninsfapta proprie. 347 § 3. Varietati de vanzare.. ani § 2. Raspunderea pentru fapta alte persoane. 349 ean 3, Raspunderea pentru prejudicille cauzate de animale, ate fecal de uct nse 152 CONTRACTUL DE SCHIME, i Capitolul V Capitotul it EFECTELE OBLIGATILOR. CCONTRACTUL DE LOCATIUNE, AT § 1. Executarea directé a obligatilor. CapitolulV § 2. Executarea indiecta a obligatilor ‘CONTRACTUL DE ARENDARE. a5 5 3. Dreptutilecrecitorulu asupra patimoriul debtor capitol apitoll (Caploiulv ‘CONTRACTUL DE INCHIRIERE A LOCUINTEL 476 ‘TRANSMISIUNEA SI TRANSFORMAREA OBLIGATILOR. 360 " § 1. Transmisiunea obligailor. 360 Capitotut Vi 7 § 2. Transformarea obiigatilor... 381 CONTRACTUL DE ANTREPRIZA, a8 Capitolu! Vit Capitolul Vit MODURILE DE STINGERE A OBLIGATIILOR 362 CONTRACTUL DE MANDAT. a9 $1. Moduri de stingere a obligatilr care duc la § 1. Mandatul cu reprezentare a79 realizarea creantei creditors 362 § 2. Mandatul fara reprezentare 481 § 2. Moduri de stingere a obligatiior care nu due oe pith VI Cee = ‘CONTRACTUL DE IMPRUMUT DE FOLOSINTA (COMODATUL) swe 481 Capitolul Vit a ‘OBLIGATII COMPLEXE. 383 Se _ § 1. Obligatiafectate de modal ae IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE (PROPRIL-ZIS) 482 § 2, Obligati plurale 365 Capitolul X ‘CONTRACTUL DE DEPOZIT. B83 Capliotul IX ara § 1. Depozitul obignuit (voluntary). 484 ‘GARANTAREA OBLIGATIILOR 1 366 A aipeeeeiee a ea itu neregula 484 ‘idl § 8. Depozitul nereguiat PROBLEME TEORETICE 369 Capitolul x1 CCONTRACTUL DE SOCIETATE CIVILA 485 Titul UL Capitolul Xi SOLUTHLE PROBLEMELOR. 423 CONTRACTUL DE TRANZACTIE 486 Capitol XI CCONTRACTUL DE DONATE. ABT Capitolul XIV Partea a IV-a ‘CONTRACTUL DE ASIGURARE 489 CONTRACTE CIVILE SPECIALE Capitolul XV Tiuld CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA 498 CONSIDERATH TEORETICE, 9 aan Capltolull i 493 CCONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE 469 Sa eee {il DREPT CIVIL. CULEGERE DE SPETE. _________________DREPT CWIL. CULEGERE DE SPETE Capitotul XVIL CONTRACTUL DE JOC SAU PRINSOARE. Tilul I PROBLEME TEORETICE, Titlul SOLUTIILE PROBLEMELOR, Parlea a V-a MOSTENIRI TTLULE ‘CONSIDERATH TEORETICE, Caprrouutt MOSTENIREA LEGALA. o § 1. Reguli generale privitoare la mostenire § 2, Devolutiunea legalé a mostenit. Capmotut It MOSTENIREA TESTAMENTARA, $1. Testamentul ' 8.2. Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice de bunurile mosteniti.. §3. Dreptul de optiune succesorala § 4, Transmisiunea succesorala § 5. Dobindirea posesiunii mostenirii Caprotut i IMPARTEALA MOSTENIRI § |. Indiviziunea succesorala $2. imparteala moste: §3.Imparteala de ascendent Titul tt PROBLEME TEORETICE, Titlul i SOLUTIILE PROBLEMELOR, 494 603 605 606 on IL 64 616 618 618 1619 619 20 622 623 vo 43 PARTEA | . TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVILTitlul | CONSIDERATII TEORETICE Capitolul | NORMELE DE DREPT CIVIL Seofiunea/ CLASIFICAREA NORMELOR DE DREPT CIVIL A. Norme juridice civile: 1. dispoziixe; 2. imperative. L.Normete dispozitive Suplinese sau interpreteaza vointa sublectelor de drept civil (persoana fzicd/ juridica), vointa partial sau deloc exprimata, facind posibilé derogarea de la dlispoaitile pe care le includ. In cadrul acestel categorii de norme distingem: 2) norme permisive - care nu ordoni o anumiti conduita, parle putand dispune potrivit vointe lor. Exemplifcativ este cazul prevézut de art, 1296 alin. | si 2 C. civ, conform cérvia contractul de vanzare-cumparare se poate incheia fie pur si simply, fie sub condiie gin acelasi timp, poate avea ca obiect doud sau mai multe lucruri alternative. Cu alte cuvinte le este permis partir s& incheie contractul pur si simplu sau afectat de modalit " Aceasté ipoteza se refera la situaia In care vinzdonl se obliga 58 pund la disposi ‘cunparatoruit dows sau mal multe bunt, algerea yous dre acestes (Me de cb vinzstor, Ne de sire curppator, daca exit stpulafeexpresa fn acest sens) ducdnd la sngerea obliga *Tenmen, condi, steing t4 ‘TEORIA GENERALS A DREPTULUI CIVIL in acest sens este si art1035 alin.1 C.civ, care arata ca intra raport obliga tional debitorul poate plati oricéruia dintre creditorii solidari atat timp eat unut dintre creditori nu a promovat o cerere de chemare in judecati debitorului. Acest text de lege permite debitorului s& faca plata (si-3i achite datoria) fata de oricare dintre creditorii soldat, cu condifia ca nict unul dintre creditori solidari s& mu fi actionat In judecata pe part b) norme supletive - care stabilesc 0 anumita conduits, obligatorie pentru pari, dar aceasta obligativitate se mentine atéta timp cat parle, ptin vointa lor, ‘nu au statuat altfel. Astiel, art 1305 C.civ., invedereaza ca cheltuielile vanzivii incumba cumparatorului (sunt obligatoril pentru acesta), dar numai daca partile zu au stipulat contrariul in actul de vanzare-cumparare. De asemenea, art.1319 C.civ, slatueaza c& predarea Iucrulul ce formeazi obiectul contractului de vanzare-cumparare trebuie (aspectul de obligativitate - fa. ) sa se faca la locul unde se afl Iucrul vandut, daca partie prin voinia lor nu au dispus altfel (aspectul supletiv. 2, Normele imperative Impun subiectelor de drept civil o anumita actiune sau abstentiune, neper- mitnd derogarea sau eludarea lor, sub sanctiunea legi civile. De la acest gen proxim distingem urmatoarele diferente specifice: 1) norme onerative, care previd expressis verbis obligatia pentru subiectele de drept civil de a se supune unei anumite conduit Relevant este art.813 C.civ, care ne arati ca toate donatile se fac prin act autentic, ceea ce inseamné ca parle, pentru a incheia un contract de donatie valabil, sunt obligate si recurgd la forma autenticé, per a contraria intervenind sanctiunea legiicivile Un alt text care surprinde aspectul onerativ al normei imperative este si ant.1597 C.v., unde se stipuleaz’ c& partile, pentru a incheia valabil un contract de depozit voluntar, trebuie s&- incheie numai in forma scrsi; in acest sens a se vedea si art.1772 C.clv., care arata ca partle pot constitu’ o ipotec, dar au bligatia s& 0 facd numai prin act autentic si orice incercare de eludare a acestel dispoziti atrage sanciunea legiicivile; b) norme prohibitive, cate interzic in mod expres pariilor 0 anumita con. ita, Codul civil cuprinde asemenea norme si dintre acestea dasprindem, cu tila de exemplu, art.1513, cate aratd cd este nul contractul prin care un asociat isi rezerva totalitatea castigurilor (clauza leoning ), deci parlor le este interzisa 0 clauza in acest sens. Acelasi text, in alin.2 ne araté ca parle nu pot avea acces nici la clauza conform céreia unul sau mai mulfi asociali sa fie scutii de a participa la pierderi B. Norme juridice civile: 1. de ordine publica; 2. de ordine privat’. Aceasta clasificare vizeazd natura interesului proteguit de legea civil, pe cale de consecinté, 0 norma civilé este de ordine privata daca umareste Consideratiteoretice 5 ocratirea unui interes particular si este de ordine publica daca ocroteste un Interes general, obstesc. -e Este norma de interes general, obstese aceea prev[zuta de art.3 C.civ, ca rata ca judecttorul care va refvza 88 judece motind cf legea nu prevede, cd este Intunecaté sau neindestulatoare, va putea fi urmarit ca find vinovat de denegare de dreplate. - Tn acelagi sens putem avea in vedere gi art. C.cv., unde se stipuleaz c& pale nu pot deroga prin conven sau acte uridceunlterale def lege care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri (vointa juridie’ a partilor te ‘se subsumeze legilor care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri). Nammele juridice de ordine privata sunt mai nummeroase in Codul civil $i dintre ele exemplificm art.1304 C.eiv., care stipuleaza cA determinarea pretului in cadrul unui contract de vanzare-cumparare poate fi facuta si de catre un penitus extranei (ter fata de contract). C. Norme juridice eivile: 1, generate 2 speciale 1, Normele juridice generale : Sunt acelea care se aplica in toate cazurile si in orice materie a dreptulu civil daca, printr-o dispozitie legald, nu se prevede altel 2. Normele juridice speciale . _ Prvtoare la materia rept ci se aplic in toate cazurle expres previ zute de lege si se raporteaza la normele generale prin aplicarea celor doua regult: + spcitiageneratibusdergant - norma specials derogt de la norma eral “_ «Tener specif non derogat «norma general nu derogh de a forme specal Un exenpl elestor compote 1286 Capra at 48a din agen 1/191, eare uml consiie norma special care derga fa nore general insite de malate eee ‘Rel art 1295 Cet arta ch vnderea ete perfects ttre pt prom tnen de sep strimutata Cope fp) vat ce parle a invo delvanzarea tate sovsnoual. pe cn! ai in legen mal sos memont ara 8 tracnreateretrior (oe rice fe pin ace free Tage i est val numa dad etl fost incelt forms ated“TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL, Capitolut i RAPORTUL JURIDIC CIVIL Sectiunea | ELEMENTELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL oo Partle (subiectele raporuui judi civiD. Sunt persoanele fice sau foanele juridice ttulare ale drepturilor si obligaillor cvile |n cadrul raportului juridie civ un juridie civil deosebim doud categorii de subiecte, astiel + acti ce In cazul raportule juni a ortuluk juridie iit obligational ambele catego de ce su deters “ oe cert + subectul acti, denumit si ereditor est sa ; denurits ereditor, ese acela care poate pretinde bieetlui past & dea, sac ori si nu fac ceva fu doe. at facere, eu nan facere); : + subiectul pasiv,denumit i debtor, es ;denumit debtor, este accla cae este obliga ats In cagy tbe ats dea, sk ack sinutacdcevas vf aes tip deport ptem indin'o puraliate de sublet ~plratate activ (cine exist mai mul creo’) ~blualitate pai edd exist mal mul debtor), an og Pulte ri (index ma ra creditor mal mu debi, val oe report uric cil real (are aren con! fe rept Ce wale le deserts), subjects disting ate Suiectal activ ese intotdeauna determina = sie ntodeauna detent ses ural dept Subiectul pasiv este nedeterminat nedeterminat si este const din plraltatea cela sblcte de dep ci cae au obligatia genera nea. ait dear aduice nici atngere dreptutl sublet act. ralitatea in adrulacest ip de raportimbracd te ore coproprietaten: resupune ch mal mute personne (demi co opi) dei in propriate nul Sau ta me her ster Innate, fecare ate acta avand o cota pat eal asta din drepul de ropcate, neavnd inst 0 pate determinta dn lara prt in matertatea i" ee eH 080861 ora gel, ALL 17, pg. Plural ile Consideratiiteoretice 1 + indiviziunea: presupune cd mai multe persoane (coindivizari) detin {in proprietate o universaltate de lucruri flecare avand determinata 0 cold parte ideata si abstracta din dreptul de proprietate, dar neavand un anumit lucru sau anumite lucruti din universitatis bonorurn + devalmasia: forma de proprieiate comuna, specifica numai soiilor, in care dreptul de proprietate nu este fractionat ideal si nici bunul nu ‘este fractionat in materiatitatea Iu B. Continutul Reprezinta totalitatea drepturilor subiective si a obligatllor civile pe care le au parle in cadrul raportului juric civi In Snsamblul lor distingem, in funcile de anumite criterl, urmatoarele categerli de drepturi subiective civil: + absolute si relative (in functie de opozabilitatea lor) + principale si acceso (dupd corelatia dintre ele); + pure gi simple sau afectate de modalitati (dupa gradul de certitudine pe care Hl conferd titularuui); + patrimoniale si nepatrimoniale (dupa continutul lor) C. Obiectul Reprezinté actiunile sau inaciunile la care sunt indreptaite partie oxi de care azestea sunt fnute $8 le respecte (© importanta deosebité pentru obiectul report bunurle, clasficate i iteatura de specialitate aste Tein nce de natura lor ice calicarea data de lege even + mobile prin: natura lor: = determinarea leg = anticipate; + imobile prin: - natura lor * destinatie = obiecul a care se apicd 2, Dupi egimul circulate! lor din punet de vedere uric distingem: + allate tn circuit evi {+ ailate in afara ciruitulu iit 3. up modul de determinare deosebien: © bunuri individual determinate (res certa); + bunuri generie determinate (res genera) 4. ln functie de posibiltatea de af niocuite sau nu pe timpul execu une obliga cvie aver + fungibite: + nefungibiles juridic civil 0 constituie "ir principio ole drep subiect chi este poaabl subiectelo de drept cil de aceen vom prefer a imparim depute subjecive chile in absolut elatve dops cum etulara poate ss nettle cu mtu concusol fel perscane; a se vedea pent deta G. BOROI, op cit. pag 57 4‘TEORIA GENERALA A OREPTULUL CIVIL, func end sunt folosite se consuma sat au, a uma sau nu, avern bunur + neconsumptbite, cum produc sau nu fru te, distingem: + frugifere; beamed 1 Refrugitere; lulin care sunt percepute: + corporale; incorporate; Cum pot fl sau nu impartte fara agi schimba destinatia ina, divizibite; indiviatbite; =clie de corelatiadintre ele: principales accesoril; Bhs aver: ns Su cups mai hen \ ° um lu ips umd exe se, dig * iscsi Git aster enut dniteatura de specitat adage ae *)- urmatoarele categorii de bunuri; a Lint cjededomenitestan sanie + Sun domenta pubic eh cunt met 2 sete 6 apoatite leg, bunurle dodsndte de son unpu 8. Dupé rut lorin eadrul Comune ale soir, cele dobsnalte de sof com cele dobindite de sf tn timpul east, cu ‘ceptia cazurilor prevazute de art. 31 C. fam. ” ‘ Proprl cele previzute de at 31 © tame rocesulul de producti: ijloace fix product mijfoace circulante; Produse; fonduri banesti! nee ereee 6. BORO “oct, pags Considerati teoretice 8 Secfiunea a ila PROBA RAPORTULU! JURIDIC CIVIL CONCRET $1. Proba Este millocul preva juriiccivi (© ala acceptiune este aceea de fapt probator, adica un fapt material care fodata dovedit printr-un mijloc de proba, este folosit, la randul sau, pentru a F | dovedi an alt fapt material determinant in soluionarea prcini. * fe lege prin cate se poate dovedi un act Sl un fapt §2. Obiectul probei. Sarcina probei 1 formeazd elementul de dovedit pentru a demonstra existenta sau inexistenta unui drept subiectiv civil si a obligatiei corelative; sarcina probei revine celui care face 0 propunere inaintea judecdi, conform art.1169 C.civ. ‘onus probandi ineumbit actor, apoi sarcina probei trece la para care trebu dovedeasca sf el faptele pe cares spijind.cererile sale, in excipiendo reus fit actor, Panticularlati ale obiectului probel “4 norma de drept civil invocata tia trebuie dovedita pentru ca jude- ccatorul este prezumat @ cunoaste legea ~ jura novit cura; totusi, litigile de drept international privat, in care lex causae este 0 lege sledind, magistratul poate solicita parti s dovedeascd existenta si Ccontinutul normeljuriice straine invocate; + faptele negative nedeterminate nu ‘sunt oblect al probei, faptul negativ determinat constituie obiect al prabel + faptele notorii se dovedesc prin probarea doar a notorietai + faptele necontestate ny necesita, in principiu, probarea lor; + faptele cunoseute personal de judecator formeazé obiect al pro batiuni udiciare; §3. Conditiile de admisibilitate ale probei + sani fie oprita de lege; + sifie verosimila “ioe 5, pag 28 }to TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL + sé fie uit: + safle pertinenta; + séfie concludenta:! $4. Conventi asupra probelor Pot azea ca obiect: sarcina probei, obiectul probel, puterea doveditoare a 2. adiinistrarea probei ‘este convent nu tebuie sa aduca atingete normetor imperative, § 5. Mijloacele de proba A. inscrisurile cosa inne scope mat inte + breconstit, ele nce spc pen a ffs ca ml de proba; : a ie + neprecostiit, oe crema erin dover aperture igo 2. Dupa efectul lor: ° + orlinare tocnte pent a dove inceievea, modiearen su ingore unl apr hic en + recogiive itoemte perry recunoasterea existerel una nsris Gripe penitent + confirmatv,ftoemte perry confima un act unde lot de ratte eas 3. bup6 apt date te + originale iscrsure (autntice sub semndtur pats et) nto: tite ab nto dep condi ea * cop inser caterorode seme scl olga, ace copii se pot realza in cone an. 1188. ean 3 Legen 461985 ha 13 Lege me 11/195 4. Duper sera + semnatey + evernate rs peconsttite se asi dupa modul de Inter in "A se sedi in acest sens G. BELEI, re Inmoucore i wee es sens G.BELEI),Drept cel ram Invoducore in dept eel. Subiectele epic Ucurel, 1989, Ed "Sansa” SLL pa. 108 Considerati teoretice u + inscrisuri autentice, acelea care s-au facut cu sotemnitaile preva zute de lege, de un funclionar public, care are dreptul de a funcliona in locul unde actul sa incheiat (art, 1171 C. civ); + inscrisuri sub semndtura privata sunt inscrisurile semnate de partile de la care emana; B, Proba testimoniala (proba cu martor, marturia) C. Marturisirea (recunoasterea). In doctrin se cunose urmatoarele felurl de marturisie: + extrajudiciara, realizatd in afara cadrului procestal; + judiciara’, ficuta in cadrul judecaiii si este de trei tipuri: simpla, califieata si complexas D. Prezumtiile Cencluzile pe care legea sau magistratul le trage dintrun fapt cunoscut la Un fapt necunoscut (art, 1198 C. civ). E, Raportul de expertizi Este relatarea fcuté de citte expertul desemnat de instantd, in scris sau oral, in care acesia expune conslatarlle si concluzille sale cu privire la ‘imprejurarle de fapta caror lamutite a fost solcitaté Capitolul til ACTUL JURIDIC CIVIL Secflunea | CLASIFICAREA ACTULUI JURIDIC CIVIL in functie de o serie de criteri de clasiicare, retinem urmatoarele categoril de acte juridice civile 1, Dupa numarul partilor care au participat la incheierea lor distingem ‘ -unilaterale bilaterale/muitilaterale; 2. Dupa scopul urmarit ia incheierea lor deosebim: " Poste sponta sau prosoaté (aceasta din unm se realzeaza prin interogatoriy, mifoc procesal de administrate» jrobel nts eplemental nat 218-225 C. proc. iv) 112 ‘TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL, + cutitla oneros (comutative sf aleatori/eu tit: gratuit (liberality g acte dezinteresate); 8, Dupai efeetul pe care il produc: + constitutive/translative/declarative; Junetie de modul de formare: + consensuale/solemne/reale; 5. Dupa importanta lor: + de conservare/de adminis 6. Dupa continutul lor: + patrimoniale/nepatrimoniale; 7. In functic de momentul producerii efectetor lor: * _intre vi Cinter vivos)/pentru cauza de moarte (mortis causa); 8, Dupa rotul vointei partlor + subiective/condite 9. Dupa legatura lor cu modalitatite actului juridic civi | pure sisimplevafectate de modaliti in functie de raportul dintre ele + principate/accesori; 11, Dup@ legatura eu eauza: + cauzale/abstracte; 12, Dupa modalitatea de inchetere + _acte strict personale/prin reprezentant; 13, dupa reglementarea lor legala: + numite/nenumite; |. dupa modul de executare: + cu executare dintr-o data (uno ictu)/cu executare succesivs.! 4 rare/de dispozitie; Secfiunea alia CONDITILE ACTULUI JURIDIC CIVIL 1. Enumerare: + capacitatea de a contracta; + consimtimantul valabil al parti ce se obliga: + unobiect determinat; + ocauza ict, 2, Clasificare: Pent detall a se vedea G, BELEW, op. cit, pag 118-126, " Consideratiteoretice 13 + in functie de aspectul 1a care se refera: de forma (extrinseci)/de fond (intrinsec +n funetie de critesiul obligativitati: esentiale/neesentiale: + dupa sanctjunea nerespectaril lor: de vallditate/de eficacitate; + dupa vocatia lor generale/speciale.' §1. Consimtamantul Principiile vointel juridice in dreptul civil: ‘+ principiul autonomiei de vointa (libertatii actelor juridice civle), art. 963 alin. 1C. cis, art. 3C. ely. + principiul voingei reale (al voinfei interne); except: simulatia/in mmaterie de probe, art. 1191 alin, 2 C.cv, U. Condit de valabititate ‘+ s8 provind de la o persoand cu discemamant; ‘+ si fie facut cu intentia de a produce efecte juridice; per @ contrario manifestarea de vointa sa nu fle facutd: jocandi causa/sub conditie pur potestativa sa nu fle prea vaga/cu o rezerva mintalé (reservatio mental) + Sd fie manifestat tn exterior (s8 nu rimana in forul interior al persoanel, nuda cogitatio) + sd nu fle aterat de vreun viciu de consimtémant. I. Vieille de consimtamant ‘A. Eroarea Falsi reprezentare a unorimprejurasi la incheierea unui act juriic evi 1. Casificare: a) Ir functie de consecinjee care intervin + eroarea obstaco!: enor in negotioferror in corpore (cand se constala arag nulitatea absoluta); + eroarea -viciu de consirnjamant error in substantiamieror in perso navn (cand se constata,atrag nulitatea relativa); + eroarea indiferenta (nu afecteaza valabiltatea actulul b) Ta funetie de crteruinaturifals reperezentata + eroare de fap; + eroare de drept 2. Structura eroril-viciu de consimtmant: falsa reprezentare a realititi (elerment de natura psinologica). "ideo 9, pag. 28,4 ‘TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL. A TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL 3. Condit + elementul asupra caruia cade falsa reprezentare a realtati sa fie hotarator la incheierea actul In cazul actelor sinalagmatice, cu til oneros, cocontractantul sé fi stiut sau s& fl trebuit s& gtle ¢& aspectul asupra caruia cade falsa reprezentare este determinant pentru incheierea actului juridic civil B. DOLUL (viclenia) Inducerea in eroare a unel persoane prin milloace dolosive sau viclene cu Scopul de a determina sé consimta la incheierea unui act juridic (eroare provocata), 1. Clasificare: Dupa consecintele pe care le atrage: + dotul prinepal,colus dans causam contract (atrage nultatea relativa); + dolul incident sau secundar, dolus incidens (nu atrage nevalabi- Iitatea actului, ci doar o diminuare a contravaloti prestatiei, cand ¢ azul), 2, Structura: + elementul obiectiv(utilizarea de mijloace viclene); ‘+ elementul subiectiv (intentia de a induce in eroare), 3. Conditi: + sdifie determinant : * sdvind de la cealalta part. €. VIOLENTA Amenintarea unet persoane cu un réu care sé Ji produc 0 temere ce 0 determina sa consimté la incheierea unui act juridic civil, pe care altel nu lar fi incheiat 1.Clasifieare: + dupa natura raului:fizicd, vis/morals, metus; + dupa caractenul ameninjart legitima (justa)/nelegitima (injust). 2, Structura ‘+ elementul obiectiv, ameninjarea cu un rau + elementul subiectiv, insuflarea unei temer! persoanei amenintate. 3. Condit: + si fie hotérdtoare pentru incheierea actuluijuride civil; + sifie netegiimd, i D. LEZIUNEA Consideratilteoretice 15 Disproportia certé de valoare intre contraprestatii la momentul incheierll convene 1 Structura: agen ‘+ inconcepfia sul Sectiuneaa ila OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL Conditii de valabilitate: 8) conditil generale: © shexiste; + Sifiein circuitl civil + s&fie determinat sau determinabl, + s& fie posibil; + s&fe leit si mora ») conditi speciale: + cel.ce se obligd sf fle titularul dreptului subiectiv; + sd existe autorizatia administrativa prevézutd de lege; ‘+ obiectul sé constea intr-un fapt personal al debitorului16 ‘TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL, Sectiunea a IVa CAUZA ACTULUI JURIDIC CIVIL 1. Elementele cauzeit + scopul imediat (abstract si invariabil), causa proxima: in contractele bilaterale este prefigurarea mintali a contraprestalieiin actele cu titly gratuit este animus donandiin actele reale este prefigurarea remiterii bunului/in contractele aleatorii este sansa c&stigului sa riscul pierderii + _ scopul mediat (concret si variabil), eausa remota. 2. Conditii de valabilitate: + shexiste; © safle reals; + safle lieta si moraté, Proba cauzel: + art. 967 C. civ, prezumtia de valabilitate a cauzei + art. 967 C. civ, prezumtia de existentd a cauze Secfineaa Va FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL 1. Clasificarea conditillor de forma: ‘+ in functie de consecinjele juridice ale nerespectari lor a) forma ad vatiditatem (ad solemnitatent) a actulul juridic; ) forma ad probationem; ©) forma ceruta pentru opozabiltate fata de tert: ‘+ in funciie de izvorul care cere o anumit forma: a) forma legala; ») forma conventionala. 2. Forma ad vatiditatem Consta in necesitatea indeplinti! formalitator legale sau conventionale in ‘absenfa cdrora actul juridic civil nu ar mai fi valabil a) Caracterele juridice ale formel ad validitatem: + element constitutiv esential al actu juriic civil; + este exclusiva Considerati eoretice in b) Cerinte ce trebule respectate pentru asigurarea formel ad validitatem: * actul juridic in sansa legatura cu un act juridie solemn ltebuie sé fie incheiat tot in forms solemnas + intregul act (inclusiv clauzele) trebuie sé imbrace forma cerutd pentru valabiltatea sa; + actul juridic prin care un alt act juridic solemn devine ineficient trebuie incheiat in forma solemna; 3. Forma ad probationem Aceésti forma este cerutd pentru a proba actul juridic civil valabil inchelat; este obiigatorie, nerespectarea el atrdgind de regula inadmisibiliatea dovediri respectivului act cu un alt mijloe de proba. Caracteristie + este obligatorie; + nerespectarea atrage sanctiunea inadmisibilitaii dovediri cu alt mij le de proba; + exceptie de la principiul consensualismulu 4. Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti Cuprinde toate fomalitatile necesare, conform legii, pentru ca actul jurldic ‘ncheiat s4 devin opozabil si tertlor care nu au participat Ja incheierea lui; nerespectarea el arage inopozabiltatea actului fata de tert Aplicati \ © publicitatea imobitiara; + publicitatea gonstituir gajului + notificarea vesiunii de creany’: + inregistraréa inventilor, desenelor $i modelelor industriale; integistraile si publictatea societatilor comerciale; publicajile necesare in materie de concesionare, inchirierea $i localia sestiunil! " Pntrs deta 6. BELETU, op. cit pag, 127-154 {18 ‘TEORIA GENERALA A DREPTUL Sectiunea a Via MODALITATILE ACTULUI JURIDIC civ AJTERMENUL Eveniment vitor $i sigur ca indeplinire pand la care se amana inceperea sau Incetarea exercijulsi dreptuitor sublectve chile si a executéri obigatilor 1. Clasificare: ‘+ dupa efectul sau: suspensiv/extinctiv; + in funetie de beneficiarul termenulul: In favoarea creditoruui/ debitorului/atat in favoarea debitorulul, cal sia creditonutul; + in funetie de izvor: voluntar/legal/urisdictional; + dupa cum este cunoscut sau nu:cervincert; 2 Etec: + termenul supensiv aman inept exerci repulsbiect si executarii obligatiei corelative; * : + termenul extinctiv marcheaza stingerea dreptulul subiectiv gi a obli- gatiel corelative, B. CONDITIA. destneres athe MEAS 4 we depinde nates on 1: Casitcare: op efect:rezoltorie/supenshas + duptimoctl de formulare posta negate * dupa legatura cu vointa partilor: cazuala/mixta/potestativa (puré/ simpla);" * Be baza prevederior an. 1008-009 C. civ, posiblvimposba ck! ie 2. Bfecte: + afecteaza insdsi existenta actuluijuridic civil + siproduce efecte retroactiv . SARCINA Obligatia de a da, a face sau a nu face, impusé de dispunator graifcatutui in actele cu tilu gratuit (liberal) eee "Este resis se numeascd condi cual cass ~ irtmplare a se vedea ‘BORO! op ch pas 14 oe eee oe Considerati teoretice 19 1. Clasificare: + in functie de persoana beneficiarului, sarcina: in favoarea dispund: torului /gratificatulul /unei terte persoane; + se mai distinge sarcina: posibilaicta/morala, pe de o parte si impo- sibivlictavimoralé, pe de alta parte. 2. Brecte: + nuafecteaza valabiltatea actului juridic civil + afecteazs eficacitatea acestuia, Sectiunea a Vila EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL egull de determinare a efectelor actulul juridic ci + faza prealabila §| obligatorie - dovedirea actul + faza interpretari clauzelor actului. 1, Reguli de interpretare a actului juridic civil: ‘+ art. 977 C. civ, contractele se interpreteaza dupa intentia comund a parlor contractante, si nu dupa sensul literal al termenilor folositi la intocmirea contractului; + art. 973 C.eiv., clauza primitoare de doua sensuri se interpreteaza in sensu care poate avea un efect $i nu contrat, actus interpretands est potlus ut valeat quam ut pereat; + art 979 C. cv. termenii folositi pentru intocmirea contractului si care sunt susceptibii de doua infelesuri, se interpreteaza in intelesul care se pottiveste mai mult cu natura contractuluis + art. 980 Cevv, clauzele indoioase din contract se interpreteaza dupa obiceiul locului, + art 981 C. civ,, elauzele obignuite dintr-un contract se suhinteleg, chiar dacé ele nu sunt trecute expres in el; + art. 982 C. civ, toate clauzele unui contract se interpreteaza unele prin altele si se da un Infeles pentru fecare clauza astiel cum rezulté ‘din actulintreg ~ interpretarea sistematica; + art, 983 Civ, in dubio pro reo, in caz de indotalé contractul se Interpreteaza in favoarea celui care se obliga; + art 970 C. elv, conventile obliga parle contractante nu numai la coea ce este expres previzut in ele, dar la tot ceea ce echitatea, obiceiul sau legea da obligate! dupa natura sa; + art, 984 $i 985 C. civ, conform primului atticol, conventia dintre parti ru cuprinde decat lucrurile asupra cérora se pare ca partile au }20 ‘TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL. Infeles a contracta, oric&l de generall ar fi termenii in care s-a it chelat conventia; conform celui de al dollea artical, daca intro conventle s-a fécut referire la un anumit caz pentru a se putea explica obligatia, prin aceasta nu se poate sustine c& sa dorit Festrangerea intinderi ce anganjamentul ar avea de drept in cazurile neexprese, IL, Principtite efectelor actului juridie civil ipiul fortei obligatorii (paca sunt servanda) Conform acestui principiu actul juridic civil legal i Impune, intre parle contractante, intocmai ca legea. Except: cazurile de restréngere/cazurile de extindere - atunci cand efectele ‘ctuluiincheiat intre parti nu se produc aga cum at dori ele heiat intre pe 8. Princip irevoeabitai Conform cru, atu jude bilateral nu ise poate pune capat pein vena uma a unea dine pt lar acelorunaterale nui se pose pune capita rifestarea de vin In sens conta, din prea autor etelor Except . ” de la categoria actelor bilaterale, aceste exceptii consacra ipoteza in care o sigur pate, pin wonla poate pune eapal ti bilateral, + dela categoria acteor unaterate, etunc cd acest sont revo: Cate pin voinaautoror lor . Prineipiul relativitatit Efectete actului juridic civil se produc numai fai de autor actului (sau fat e autonul actului), el neputind s4 profite sau si dauneze altor persoane, res inter alios acta, ais neque nocere, neque prodesse potest. Except: + aparente: avénzii-cauza/promisiunea faptel_altuia/simulatiatepre- zenlarea/actiunile directe; © veritabile: stipulatia penta atu Pentru detalii se vedes G. BELEN, ot pai.17 Considereti teoretice 2 Sectiinea a Vila NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL 51. Definite, clasificare, cauze gi regim juridie A. Definitie Nutiiatea este 0 sanctiune de drept civil care intervine atunci eéind la inches ‘erea actului s-au incalcat dispozitilelegale B. Clasificare; Cg fonctie de natura interesulul ocrott absolutalrelativa; 2 Ihfunctie de intinderea efectelor sale: partialtotals * dupa modul de consacrare legislatva: expresa (explicita sau textu 21a) virtual (implicta sau tacit); 3 dupa felul conditiei de validitate nerespectata: de fondle form * up modul de valorificare:judiciara/amiabil C. Cauzele nulitétii absolute sunt + IRcdlcarea regullorprivind capacitatea civili a persoanelor; + Ipsa totala a consimtimantului * cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala; + hevalabilitatea obiectului actului juridie civ, + nerespectarea formei ceruté ad validitatem; + lipsa ori nevalabiltatea autorizatiei administrative: + inc&tearea ordinil publice; + frauda legit Cauzele nulitatii relative sunt: Viclile de consimtamant (eroarea, dolul,violenta, leziunea): lipsa discernamantului; Hetespectarea regulilor privind capacitatea de exercitu a persoanei erespectarea dreptulul de preemtiune. E. Regimul juridic al nulitatii absolute este exprimat de urmatoarele regu + poate flinvocats de catre oricine are interes; + acliunea in nulitatea absoluta este imprescriptibita ‘+ nupoate fi acoperita prin confirmare. F. Nulitatea relativa are urmatorul regim juridic: * poate fi invocaté doar de partea al cérei interes a fost incélcat la incheierea actului juridic; + acjunea in anulabilitate este prescriptibil + poste fi acoperita prin confirmare, expres sau tacit '2 ‘TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL §2, Principiile efectelor nulitatii A. Principiul retroactivitatii efectelor nulitati actului juridic civit Except + pastrarea efectelor produse de un contract cu executare succes; + pastrarea fructelor culese anterior anuléri B. Principiul repune: integrurn) Except + cazulincapabilului care este dator sé restituie prestaile primite, dar ‘numai in misura imbogatt sale + nemo auditur propriam turpiwudinem allegans (riménu nu i este Permis si se prevaleze de propria imoralitate pentru a objine protectia unui drept) in situatla anterioara (restitutio in C. Principiul anularii actului subseevent ca urmare a anuléri actu initial -resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis. Except: + ipoteza prevazutd de art.1909 alin,| Civ, raportat la art.972 C.civ, + ipoteza prevazuta de aplicarea art 20 alin.2 din Decretul nr.31/1954; + ipoteza subdobinditorului de buna credinta cu titu oneras al unui mobil; D. Princ producit efectum: ‘+ principiut conversiunii actulut juridic; conditi: 1) sé existe un ele- ‘ment de diferenta intre actul nul si actul valabil; 2) unl din acte si fie anulat efectiy $i total; 3) actul socotit valabil sé intruneasca toate conditile de valabilitate, iar acestea si se gaseasca in chiar cuprinsul actului anulat; 4) din manifestarea de vointé a partilor s8 nu re- zulte inadmisibilitatea conversiunii: ‘+ principtul vatiitati aparentet in drept - error communis facit jus; + principiut rdspunderiiciite delictuale ile care inlaturd regula quod nullum est, nullur Consicerati teoretice 23 Capitolul | V . PRESCRIPTIA EXTINCTIVA Sectiunea | NOTIUNEA $1 EFECTUL PRESCRIPTIE! EXTINCTIVE A. Reprezinta stingerea dreptului material la actiune neexercitat in ter- ‘menu de prescripte. B. Ca natura juridica prescriptia extinctiva reprezint& un mod de transfor- ‘mare a con{inutului raportulu juridic civil, etragradand dreptul subjectiv civil si obligaya civla corelativa din perfecte in imperfecte. C. Stingerea dreptului material la actiune este cérmuité de dows principii + stingerea dreptului la actiune privind un deept principal atrage dupa sine si stingerea dreptului la actiune privind drepturile accesori + in cazul debitonutui care este {inut la prestalli succesive, dreptul creditorului la actiune cu privie la fiecare dintre aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie separata, D. Consecinte: + supravietuirea dreptului subiectiv civil sia obligatit civile corelative; + imprescriptbiltatea dreptuluf la actiune in sens procesuil, Sesfiunea alla DOMENIUL PRESCRIPTIE] EXTINCTIVE A. Drepturile patrimoniale 1. Drepturile de creanta - sunt prescriptibile estinctiy, Exeeplil: + actiunea in restituirea depunerior la CEC; + actiunea avand ca obiect partea cuvenit asiguratile facultative de persoane. 2. Actiunile reale; + preseriptibile: a) actiunea confesorie'; din rezerva de prime in " Este acee aciune reala prin care se urmareste ocroiea sau vaorificarea colors cepa ‘ale prheipale (In afaa dteptulul de prorictate: uzun, uz, abitage, superfle, serch, {2 ‘TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL b) actiunea tn revendicare imoblliara in cazurle prevazute de articolele 498 C civ. g1561 alin 1.C. proc. civ; ©) acjiunea In revendicare mobiliara, intemeiat’ pe dreptul de propritate privat + impreseriptbile: 4) actiunea in revendicare imobilara e) aciiunea in revendicare imobiliara si mobiliard bazata pe Lege prvnd combaterea concureie nla Pee Consideratiteoretice 2 ‘sau trebuia (ori putea) s4 cunoasea paguba si pe cel care rispunde de ea, sau la expirarea termenului prevazut de lege; + tn cazul actiunii in anulabiltate: din momente ciferite in functie de cauza de nulitate relativa; ‘+ invcaaul vieiilor ascunse ale unui lucru, ale unei lucrari sau ale unel constructii: de la data descoperiii vicillor, ins cel mai tarziu de la ‘mplinirea termenului de garantie pentru aceste viel; ‘+ in cazul actiunilor posesori: de la data primului act de tulburare a posesiei; ‘+ In-cazul stabilirit paternitati copilului din afara casatorie: incepe si curga de la una din datele prevazute de art. 60 C. fam. ‘+ incazul tagadei paternitati: prescriptia incepe s curga de la una din datele precizate de art. §5 Cam, Sectiunea a Va SUSPENDAREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE 1. Cauzele de suspendare: + fora majors: + participarea la forlele armate ale Roméniel, care sunt pe picior de Fizboi; + reclamatia administrative; + intre ocrotitor $i ocrotit, cat ump socotelitle mu au fost date si aprobate; © ct timp cel lipsit de capacitate de exercitiu nu are reprezentant legal; + ct timp cel cu capacitate de exercitiy restransa nu are ocrotitor legal care s4-iincuviinteze actele; + inraporturite dintre sot 2, Efectele suspendarii - oprirea curgerii termenulul de prescriptie pe toata ddurata cauzei de suspendare, prin urmare durata cauzei de suspendare nu intra In cakculul termenului de prescriptie. 3. Efectul special - prorogarea momentului implinirii tetmenului de pres- crip tre momentul Incetarit cauzei de suspendare si cextinctiva, astfel incat, " Fosesa este manifestareaexleioar a proritsi, adic acea stare de fpt care const in stipéeices materialaaxupea nu bun, cated drepul posesrutl sé se comport cas eum a real lara eptul de proprietate sau al alt dept rea: actin posesoe tind la apiraren Dosesis ca sare deft, poiiva ore sror tuburit extericare \28 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL ‘momentul impliniii termenului de prescriptie s& se asigure o perioada de 6 luni ori o luna, dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare sau mai mic de 6 luni! Secfiunea a Via INTRERUPEREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE 1. Cauze: + recunoasterea dreptului a cdrul actiune se prescrie; # cererea de chemare in judecata 2. Bfecte: + anterior: termenul scurs este considerat cd nu a curs: + posterior: inceperea altel prescripti Sectiunea a Vila REPUNEREA IN TERMEN 1. Domeniul repuneriiin termen: ‘+ acele imprejurari (denumite cauze temeinic justficate), care, fird a avea gravitatea fortei majore, sunt exclusive de culpa 2. Termenul de repunere in termen: + cererea pentru repunerea in termen este de o lund de la incetarea cauzelor care au justilicat depdsirea termenului cle preseriptie. 3, Bfectul repuneriiin termer ‘+ socotirea prescriptiei ca neimplinita Ase vedea G, BLEW, op ci, pag. 236 —=— Consiceratii teoretice 29 Capitolul V PERSOANA FIZICA Seofiunea | CAPACITATEA DE FOLOSINTA A PERSOANEI FIZICE 1. Caracterele juridice: + legalitate; generalitate; inalienabititate; intangibilitate; egalitate; universalitate, 2. Inceputul capaci de flosingt a persoanei fice + regula: dobancirea de la data nasteri; + exceptla = de la data conceptunit~ infans conceptus pro nato habetur quotes ce commodis eus agit. 3. ingradiri ale capacitatit de folosinya a persoanei fizice + cucaracter de sanctiune; + cucaracter de protectic 4. Incetarea capactii de folosnyé ~ odata cu moartea cic corstatati sau prin declararea judecatoreasca a mori 5, Declararea judecitoreasea a mortii: + feluri: precedata de deciararea judecatoreasca a disparitievneprece- data (aceasta este situatia exceptie). 6. Dectararea judecitoreascd a disparitiet: + conditia de fonds de la data uitimelor sti din care rezuté ci persoana era in vial sf trecut un an, + procedura declaravil disparitie: a) formularea cereri de declarate a dispatitie ») faza prealabila judecai; ©) faza judecati 4) _faza ulterioaré judecag + efectul hotirari de declarare a disparitet: conde de fond necesardt pentru deciararea judecdtoreasca a moni20 ‘TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL. 7. Declararea mortii precedata de declararea disparitiei © conditi: a) shexiste o hotirare declarativé a disparitil, eimasd definitivas b) de la data ultimelor stiri din care rezuité ca persoana era in ‘la{§ sa fl trecut cel putin 4 ani ©) de la data afisarilor extrasului de pe hotirdrea declarativa a disparitei sa fitvecut cel putin 6 luni. 8. Declararea mortit neprecedata de declararea disparitiei: = conditi: ‘a)_persoana sé fi disparut in imprejursri exceptionale; b) de la data acelel imprejurari sa fi trecut cel putin un an. + efectul hotararii declarative de moarte: incetarea capacitati de folo- sinl@ a persoanei fice, ‘+ anularea hotirarii declarative de moarte: a) daca cel declarat mort este in viata, se poate cere, oricand, anularea hotérari prin care i s-a declarat moartea, art. 20 din Decretul nr. 31/1954; )_cererea se judeca la instanfa care a pronunfat hotdrarea de- larativa de moarte; ©) judecata se face de urgent; 4) efectul imediat: intsturarea Incetaril capacittil de folosints (aspectul nepatrimonial}/poate cere inapoierea bunurilor sale; dobanditorul cu tilly oneros si de bund credin{a nu este obligat sa le inapoieze (aspectul pattimonial). Sectiunea a tia CAPACITATEA DE EXERCITIU A PERSOANE! FIZICE 1. Premise: + existenga capacitaii de folosing + existenta discemamantului 2. Feluris + lipsa capacitagi de exercitu; * capacitatea de exerci restransa + capacitatea de exercitiu deplina 3. Caractere juridice: + legalitate; Consideratiiteoretice 31 + generalitat = inalienabilitate; © intangibiliate; = egaltate. 4. Lipsa eapacititii de exerciti: + persoanele: 2) minorul care nu a Implinit varsta de 14 ant; ») interzisuljudecatorese. ‘+ actele juridice civil permise celor lipsti de capacitate de exercitiu: a) _acte de conservare; b) acte marunte, ‘+ _Incetarea stati juridice a lipsel capacitaii de exerciti a) pentru minor odaté cu: implinirea varstei de 14 ant; ’b) pentru interzisul judecdtorese fle prin ridicarea interdictei fie prin moarte, 5. Capacitatea de exercitiu restransa: + inceput: impiinirea varstei de 14 ani + actele juridice eivile pe care minorul intre 14-18 ani le poate incheia: ©) personal si singur: actele pe care le putea incheia pana la implinirea varstei de 14 ani/depoaitul special la C.E,Cidaca ‘a implinit varsta de 16 ani, poate dispune prin testament, de jumatate din ceea ce ar fi pulut dispune daca ar fi fost major, )_numai cu incuvintarea prealabilé a ocrotitorului legal: actele de administrare (atat cele privte la nivelul intregului patrimoniu cat si cele privtoare la un singur bun); ©) cu dublé incuviinjare (a octotitonului legal sia autoritayi tutelare): actele de dispozti; 0) interzise minorului intre 14-18 ani: donatile si garantarea obiigatilor altuiaicu tutorele gi cu sotul acestuia, oruda in linie <éreaptt sat cu fra or suroriletutorell + incetare: a) laimplinirea varstei de 18 ani; b) daca ferneia se casatoreste inainte de 18 ani: ©) daca minotul este pus su interdities )_ prin moarte. 6. Capacitatea de exereitiu deplina: + Inceput: de a data cand persoana devine majors; + incetare: prin moarte/prin punerea sub interdictie judecatoreascal prin anularea (desflinjarea) cAsatorie inainte ca femeia sa fi implinit 18ani2 “TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL, 2 __TEORIA GENERALAA DREPTULUI CIVIL. + se mentine in cazul césétoriei putative, daca femeia a fost de bund crediné la incheierea casdloriei jar hotérarea de anulare rimane ) cauze care privese persoana minoruul + dobandiea depiinei capaci de exerci stabilirea fiat fata de cel putin unul diate paring ridicarea decaderi din érepturile parintesti + idicarea interdicjie judecatoresti pentru cet putin unul dlinte paring; ~ reapartia a cel putin unuia dintre paring declarai dis paruti ori mot moartea minorului 4, Curatela minorutui + notiune: milocul uridic, temporarsisubsidia, de ocrotire a minorulu. + natura juridiea a curatelei minorulu:tutela ad-hoc; tt sunt aplicabile reguliletutelei minorulu + procedura instituiri curatelei minorulul, curatela minorului se institule de autoritatea tutelard de la domiciliul minorului, fie din oficiu, fie la ceterea oricarei persoane dintre cele mentionate de art.115 C.fam, + continutul ocrotirt minorului prin curatela priveste atét persoana, ct si bunurile minorulu4 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL + caaurl de instituire a curatelei minora * azul contrarietati de interese intre minor i reprezentantul on ocrotitorul legal; {az nlocui unui tore al minorului cual utore; azul puneri sub interdictie a minorulut nara implecicérii vremelnice a pdrintelu ori tutorelul minor ui de at ocrot B. Ocrotirea bolnavului psihie prin interdictia Judecatoreasea * _condifille de fond cerate pentru punerea sub interdicte: {Persona safe lipsité de discemamant ~ (Gta lesel de discemamant fie allenatia otf debiltatea mintalé jpsa de discemamént 4 nui permité persoanel s8 se Igri. jeasca de interes oricine are interes. frepetenta Punerii sub interdictie apartine ribunatulul ndetean,respectiy Tribunalului Municipal Bucurest * efectele puneri sub interdict judecitoreasen > lipsirea de capacitatea de exercitis insttuirea tutelet interzisuli potas Sub inlerdlctie isi produce efecte de la data cénd hotaratea a ramas definitivs, * Gigcarea. Interdletiel judecdtoresti este prevazuté. de art 161 calms Conform canvia, ia incetarea cauzelor care Ae provocat Coneheatian® tterdictie, Instanta judecatorescé, dupa aunt Concluzilor procurorului, va pronunta ridicarea ei, ©. Ocrotirea persoanei fi °e prin curatela + cazuri de instituire a curate © Gi cauza brane, bot sau a une infiniti fice, o per pean. desi capabila, nu poate, personal, sii administers Punurile sau ssi apere interesele si din motive temanees ‘hussi poate numi un reprezentant ~ Gin cauza boli sau din alte motive, o persoand, des! capabil, ne cPoate, nick Personal, nici prin reprezentant, sé ia masurlc Hecesare in cazuria céror rezolvate nu sufera amanare ~ {it cauza boli sau in alte motive, parntele sau tutorce este impledicat sd indepineascé un anuit act in numele pores rel ce reprezintd sau ale carel acte le incuviinteaza: 8 Consideretiteoretice ~ - daca persoana, fiind obligata sa lipseasca ne indelungaté dela domicti, mua sat un mandatar general = dacé o persoand a dsparut fra se avea st despre ea $i alist un mandatar general + Cutatela succesoralé notarial . + curatela mostenirii acceptatdé sub beneficiu de inventar, suecesorul unic; + curatela surdomutulut, + incetarea curatelei + functia curatonului poate inceta: {ln consid personel epreenat; ccuratorului: = prin nlocuirea, la cerere, a an + misura curatelei inceteaza, prin ridicarea ei, la incet cauzelor care au generat-. Sectiunea a Va IDENTIFICAREA PERSOANE! FIZICE + mijloacele de identificare: ~ numele; = domiciliul; ~ starea civla a ‘+ natura juridicd: atributele de identificare sunt dreptuti personal nepatrimoniale A.Numel . + structura: numele de familie/prenurnele + continutul dept a name: 1 dreptul de a purta numel lord svar a umetn 2. dreptul de a cere indreptaren grogelilor da s orice acte; huinume de 3. dreptul de a se opune la folosirea, fard drept, a acelui nume di catre altcineva, + caractere juridice: 1 opozabiltate erga omnes; 2 inalienabiltate 3 imprescriptibilitate 4 personalitate; 5 universalitate; 6 legalitate 7. unitate.37 36 "TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL. Consideratiteoretice + dobandire: ©) unicitate: 1 stabilrea numetui de familie at copitului din cdsatorie P)_obligativitate ) _copilul ia numele de familie comun al patinior; + flux: >) copilulu i se stabileste, fie de catre parint he de catre 1) in funetie de modul de stabilire: autoritatea tutelard, drept nume de familie: he numele 2) de drept comun; de familie al unui parinte fie numele de familie al b) legal; ambilor prin reunit 3 conventional 2. stabilrea numelui de famitieal copula din afara césdtoriet 2) in funetie de teritoriul statului pe care se afl @) daca copitu a fost recunoscut in acelasi timp de ambil 2) domicili in tar: pringi (la nastere), copilulul i se stabileste numele de b) She protic doovarea taal ach exh un act a creltconpets brink de ata ede osu ) in functie de vocatia lor: 1 Schl sou specie * efecte: - ) intarea persoanet juridice in procedura de lich ©) lichidarea persoanei juridice, efectul esential * continutul lichida 1) realizerea activulul; 8) plata pasivului, . + caracterul wansmistunil: cu tits particular data dizolvari: are loc pe data ultimului act de lichidare transformarea persoanei juridice, * cazuris . soon = reglementate de Legea 15/1980, 31/1990, 58/19 + efect = incetarea persoanei juridice s : ~ infingarea in locul ei, a altel persoane juridice. "Pernt deta ase veces GBELEIW, op. i, pg 347-4193. 'Tiflul Hl PROBLEME TEORETICE Speta nr. 1 Reclamantul AN, th august 1994, a chemat fy jdecat saul rom son insane pan seta ce ova ponunjsé dap auea se de dona pen a ein Ince vba va ons dena de sects oft de dona soe sale Ars dacedald le moet nedscuni con tera do dona avea ‘x oiet apartament pptcatea kl Ag a defunct sale son resent cea ee ocupal de cue AN ela de chia AN a Invederat inate sola sa dobndt apartament pte ac de vinave-cptateateiicat dea adel propia Sr tons tuner preston motte saan Sate de arate dels seed oe C8) AF a eto err pin ve oerea pre done steal pater Ceree cui a se inp dp ce peau compra apenas Ua data de 30081985, so recat a decedat conform colic: ted mostentorAN ont nut repute a dor vectra a dep urdtouele atest de nse umpé- fe autniea ain eat soi delat a ecomans capa pon ima cereal de mostentorelturat de Ror de Sal lense donate eat de soa detuned ce auntie stan infers de done AP aso clr tent ei pe ca are nu poate achia cole de nent ce tevin solind tr seelg ep ‘ular sumer dba ce rebueplite cu de eat de rep Told, AF. menoeaah ct apatamentl eter foe bung ae are tate poate pein este great de sarin Marr, propose eclamant a dela! sub presare de just cau aspera nd cena fx Wt ds oda ee her ste secnt cave fou anit lac nu or dns spammer dag afara din serviciu si chiar din oras. pas Menor at De avemenca,e aa recmantlk-a matt a fost chmat de dou on fase ear de ecu nd, pe de opr 1a sae anos Tate ete anchett pent guar cu ecient pede re Probeme teoretice 8 pare, i sa destécut contractul de munca, dar Sar mai putea face ceva dact AN. ar ff mai cooperant cu organele staulu: aceasta cooperare ar putea fi pent Inceput donarea imobilukis1 apo! incidental ar putea f «ingropat, ia, biter, AN. sear reprimi locul de muncé; fafa de aceste stiri de fapt reclamantul le-a arat ca nu areata alterativa si va dona casa. in fata instante reclamantul a aritat c& aceste incidemte le-a suportat $i fostu proprietar pe motvul nedectarat c& imobilul avea o poze swategicd 1a 27 august 1964, dups emiterea decizci de acceptare a ofertei de donate, i sa adus la cunogtintapnilorc& pot locu in continuare in casa pentru c& obiectvul lor a fost indepint (au dort doar si determine pe proprietai s& transfere dreptul de proprietate statu sc din acel moment nirment nui va mai derania. «Probleme de rezolvat a) Ce conditie (element) a (al) actului juridic este viciat in acest caz? b) Care este acest viciu? ©) data constatat acest viciu, care este sancijunea aplicabila? d) Care este elementul obiectiv al acestui viciu in cazul nostru, dar cel subiectiv? ©) Ce conditii indeplineste viciul din speta de mai sus, astfel incat el a fost considerat ca atare de instanta de fond? 1) Care este regimul sanctiunii de drept civil incidenta? ) Mai este reclamantul in termenul prevazut de lege, pentru a invoca sanctiunea prevazuta de legea civila? h) Clasificati vanzarea-cumpararea si donatia (actele juridice civile din speta) din punct de vedere al criteritor cunoscute. i) Poate invoca reclamantulinstitutia repunerii in termen? i) Clasiticati viciu in tunctie de citerile cunoscute Speta nr. 2 Reclamanta $.V. a chemat in judecata pe pardta N.M,, cerdnd instanfei, ca prin sentinia ce se va pronunta, s& se constate nulitatea actului de vanzare- Cumparare autentic interven iter partes. Reclamanta sutine in cerere, c& dupa ani de prietenie cu parata si cu familia acesieia a convenit sé locuiasea si si gospodéreasc impreuna cu acestia, in \44 "TEORIA GENERALA A DREPTULUICIVIL, imobil) proprictates hi NIM. De asemenea, SV sstine c&, dupa ind chiang, a hort smear anlar 9 inches at si arate recunontina pena gijacu ire Miaiteze garsoniera, aceasta a fost informatd de cle vecil oh nc fo eal Proprlas acess caliate avind-o NM, caea ast nab cede Tnchiiezeimbiu Fal de acest susie $V. a delat a toon eee lat de apt a sermat un act de vanzre-cumparere ap Contre ns ain rare fap conlrmatutetior la dosar SV depus unatoaree act: act de vs fe vnzare-cumprare auten. tifeat semnat de isis S.V, testament facut la noaral holies eee vanaare, pin care SV lsd hi Note bunurle mobil pecan gare Concesiuneasupra cull de inmormdntare In intampinare, N.M. arata cd, datorita starit de sanatate precare, S.V, avea ‘nevole dun resi aliments ineicamentos permanent Ces inna cite NAL, sdreprecunostigs Va Inchelt acl de vineae re Primind si o suma de bani, ne " De asemenea, NMI rat cI notarat SV. a seat persona ; rat SV. a semnat personal actl in fata Notarului care s-a deplasat la locul unde se afla | reclamanta. _ Instana, in conformiate cu roll el act, a infebata pe SV. dack se 8 Serie, si eased i dacd atuncl ednd a semnal actus seu poses ot ntegimeactl pe care a semnat, ar aceasa ase eee Instanta de ford arespins acne, inact a Fen din depes ie on or, props de prt ca SV pare iu cd nt guserton es ey tlc, dar doreste si anuleze actu sd orevanda all pecs ee cet Trstana de pel a admis actune, considerind depose matorlortelevante + Probleme de solutionat @) Ce fel de raport juridic civil constatati in speta de mai sus? 5) Identificati elementele raportului juridic civil concret, ©) Clasificati, in functie de criterile cunoscute, dreptul subiectiv al lui N.M., dobéndit prin incheierea contractului de vanzare-cumparare; aceeasi operatie si pentru obligatia lui S.V., de a preda garsoniera. NReererre eer Probleme teoretice ©) Clasificati, dupa criteriile retinute in literatura de specialitate, bunul asupra caruia poarté contractul de vanzare-cumparare. €) Cuifirevine sarcina probei? 1) Martorii propusi de reclamanté indeplinesc sau nu conditile de admisibilitate ale probei? Motivati 8) Ce mijloace de proba identificati in speta? h) Considerati ca consimtémantul tui S.V. a fost viciat? Daca da, care este viciul? ') Care dintre cele doua soluti ale instanfelor este cea pe care 0 considerati corecta? i) Ce fel de inscris este actul de vanzare-cumparare Iincheiat intre $.V. si N.M.? Speta nr. 3 La data de 12 decembrie 1996, prin actiunea promovatd tn instant’, S.CK., comparie de transport aerian, a chemat in judecatéi pe $.C.G,, companie ‘multinagonalé, pentru ca instanta sa dispuna obligarea lui S.C.G., la plata catre reclamanté a sumei de 3500 USD, reprezentand contravaloarea servicilor restate de cétre S.CK, si anume transport aerian pe rutele Frankfurt — Bucuresti, Paris-Bucurest, precum si penalitayjin suma de 500 USD plus 100.000 lei cheltueli de judecata. Reclzmanta araté ca in data de 10 notembrie 1991 a incheiat cu pardta un contract de prestiri servicii autentiticat, prin care prima se obliga sa efectueze la cererea lui S.C.G., 0 serie de transporturi aeriene pe rutele sus-mentionate pentru perioada 1 decembrie 1991 ~ 1 septembrie 1992, urmand ca beneficiarul 8a achite lunar plata serviciilor prestate, pe baza facturilor prezentate de catre transporator, termenul de platé find data de 10 a fiecdrei luni pentru sumele aferente ransporturilor efectuate in luna anterioara, in motivarea actiunii, $.C.K. sustine cA, In baza conventiel, a efectuat mai ‘multe trensporturi aeriene pe care le-a facturat, dar, ineepand cu luna mai 1992, S.CG. nu a mai achitat facturile emise. La dosar S.CK. a depus o serie de Inscrisur. respectiv: fotocopii dupa facturile emise in perioada 1.12.1991- 109.1982, fotecopii ale dispozitilor de plata, ale facturitor achitate, avizele de Insotie ale marfurlor tansportate si in original, convensia incheiata la data de 10.11.1981 Pardta solicit respingerea actiunii, motivand ca urmeaza sd sting’ ltigiul eu reclamanta pe cale amiabild, cu tat mai mult cu cAt reclamanta nu mai poate46 ‘TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL beneficia de concursul fortei coercitive a statului pentru protejarea dreptulul si S.CK,, in replica, sutine c4 drepturile objinute in baza unui contract auten- tfcat se pot bucura oricand de protectie activa din partea statulu Instanta de fond 2 admis actiunea, refinind ca intemeiate argumentele reclamantei, conform principiului pacta sunt servanda, reglementat de art. 969 Cov in apel sentinta instantei de fond a fost desfiintaté si actiunea reclamantei respinsa. * Probleme de solutionat a) Care sunt elementele raportului juridic in speta? b) Identificati natura raportului juridic civil concret din spetd. ©) in functie de criteriile cunoscute clasificati conventia intervenita intre S.C.K $i 8.C.6. ) Care sunt caracteristicile dreptului dedus judecaifi de catre reclamanta? @) Incadratireglementarea art. 969 C.civ., conform clasificdrti normelor de drept civil 1) Este intemeiaté motivarea reclamantel? Dar a paratei? Argumentati 8) Care instanta a pronuntat solutia corecta? Speta nr.4 SR, prin reprezentantul sau legal, RT., a chemat in judecat& pe A.Q, cerand instangei pronuntarea unei sentinte prin care sa se dispund evacuarea pardtulul din imobilul situat in Bucuresti, pe care acesta i! ocupa fara tila, In motivarca actiunii S.R, araté 8, prin hotardre judecitoreascd defintivi, a redobandit Proprietatea asupra imobilulu in ltgiu g, la refuzul li A.Q. de al evacua, S.R,, ra propus un contract de inchiriere cu privie Ja un alt apartament, propunere pe care A.Q. a respins-o. Unterior, A.Q. a dat o imputernicire speciald Iui ViH., in baza careia acesta a semnat contractul de inchitiere propus, respectandu-se toate conditile de fond side forma. in sedinta publica, reprezentantul reclamantului a depus la dosar contractul de inchiriere incheiat inte S.R. 51 A.Q, tila! in baza céruia a dobandit dreptul de pproptietate asupra imobilului, fotocopie dupa imputernicirea autenticé data lui iV, Pim Probleme teoretice an Interogat de instanta, A.Q. araté c& nu poate f evacuat, intrucdt nu bene- ficiaza de o alta locuinta. Cu privire la contractul de inchitiere, A.Q. sustine c& ‘nus poate fi opozabil,intrucat el nu a partcipat personal la incheierea iui, iar imputernicitea data lui V.H. se referea la incheierea unui contract de inchiriere cu privie la mobil in titigis iar nu cu privire la un alt imobil Inganta a respins actiunea, motivind cd respectivul contract de inchitiere nu reprezinta adevarata voing’ a lui A.Q, * Probleme de solutionat a) Ce mijloace de proba identificati In speta? b) Cererea de chemare in judecata, ca act juridic, este va- labila daca este fcuta prin reprezentant? Dar contractul de inchitiere? Dati céteva exemple de acte juridice Civile care nu pot fincheiate decat personal. ©) Clasificati inscrisurile intalnite in speta, in functie de criteriile cunoscute. @) Calificasi marturisirea facuta de A.Q. in fata instantei, ©) Este corecta solutia instante? Argumentati. Speta nr. 5 Prin cererea formulata in fata instantel, SF, de meserie sofer, a chemat in judecata pe parati $7. si, sol $i sole, solicitand s& se pronunte 0 hotarare prin care acestia si fie obligati sd ll lase In depling proprietate si posesie autoturismul B.M.W, in fapt, reclamantul a aratat ca in cursul tunii septembrie 1993 paragii tau oferit spre vanzare autoturisimul BMW (dobandit de acestia in timpul casatoriei) pe care La cumparat cx suma de 7500 SD. Suma de bani a fost achitats imediat parailor, jar acestia Lau inmanat cheile masini si actele pentru a se folosi de autoturism pand in momentul in care partile urmau si incheie actul Ir forma autentica. Utterior, pardtii au refuzat s8 incheie actul in forma autenticd, solieitind 0 ‘sumd de bani in plus sla refuzul reclamantulu, para{ii au sustras automabilul folosind o dublura a cheilor predate acestuia. Reclamantul a ardtat c& a relual posesia automobilulul, dar acesta a fost din nou sustras de catre para, la care se aflé in prezent, unde existd posibilitatea ca acestia sit instréineze unei tele persoane. Reciamantul a motivat cA este proprietarul autoturismulu in baza contractului de vanzare-cumparare incheiat cu parati, Din depozitile martorilor, care t8 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL, Ja momentul perfectti convene, instanja a reinut e& reclamantu a plat sua de ban cers iar pari bau inmdnatchelle nce ‘masini. Indreptreclamantula invocat at 969 g urmtouree toe Pari au recunoscut 8 au primit suma de bani eenut, cd au predatactele Scheie dar au sutinut cd au nels cf atunel cand se vor presents hee tari vor primi o sumd de bani in lus, in completares pronica Ei mai sustin cd instania nu poate sii oblige sid pretes autoturismul + Probleme de solutionat ®) Clasificati autoturismul BMW (privit ca bun), din punet de vedere al criterilor pe care le cunoastet b) Se poate considera cé intre S.F. pe de o parte, $15.7, TE, s-ainchelat un act juridic valabil? Argumentati Cate part identiticat in raportuljuridic nascut inte S.F, siST, TE? ©) Care este natura raportului juridic civil concret din speta? ©) Care sunt caracteristicile dreptului lui SF, nascut din conventia incheiata? 5 Ce tip de pluraltate activa, privind dreptul de proprietate asupra automobilului, identificati? 8) Identificati conditile actulu juridic perfectatin speta 1) Care este caracterul enumerarii facuté de legiuitor in art 948 C. civ? Speta nr.6 Fetenta AS. a introdus actiune in juste in contradictory cu parata §:D souctand instante sd o oblige pe pardta sé plateascé cate reclamaata sure de ra asgngeatebrezenténd chiia neachtaa In perioada mal - decembyie 1995 ¢1 'a 45.978 fe reprezentand penalitati de intrciere, Motivindusi aciunea, petenta AS. sustine c& a inchtiat pirate, prin con- actu! Incheiat de cele dou pari, un spatiu cu destinatie de locuinta, contract ‘R-care Sa sipulat o chi in cuantum de 65 USD pe luna $1 0,05% penalt de ‘neplatai a chiriei pent fiecare zi de intérzire. Reece Probleme teoretice 4 ria sinc, la lea subinchiat, ceca ce a ra itr In conte pals tamed SE arcouate nt Sb, aa a primulo chive de 25 USD, tar penta cel deat doa 80 USD, atta sa apart and cB nicl ea mua incast chia de Ia cei doi swt pent aces otra gi achat dato tsdeaSs Pinta a depus a aos ace prin care a subnet ete sob semnrs bial, dar relamanta a aust cd acesteacte mu sunt valabies Mc tebua inckelate in frm autense, ofa cum a Tot incheitt contacted pina * Probleme de solutionat a) Cate categorii de fructe sunt reglementate de lege lata? b) Cum deosebiti fructele de producte? ©) Care este importanta acestei distincti? Cum se dobandesc fructele? | ©) Ce principiu al efectelor actelor juridice civile poate invoca reclamanta? - 9) Trebuia actul de subinchiriere incheiat in forma autentica? 8) Ce va decide instanta? Speta nr.7 Prin cerera iresisvats la instant de fond reclamanta ER. a chemat in 7 ; ia Impreuré cu toate decal pe paral RT, solctind evacuarea acestula impreu bunure sale re dn nil cea const daly come ttt date comintor! de 1000 dete entra hecare de intraiere chee de ude Reclimania a arated este propre apatareih fst Asa, inns de ase casaor cu RT, in care pata loca tncepand eu doug a Apa inheirea estore si pnd tn prezent Paci se apa van cde cand fcuest In ace aanaent contibut in mod nemo la chetulee de inetinere,reperatie, murat sige cwine in mod justo cota parte din apartament : In dvecten acini reclemanta a depus la dosar umatonrele ace: ulin baa cia define aparamentuldatat anterior inchelel csdtore,certeatl decéstrien orgie sign si opitencs comin inna i i cin sg oo pit otc cate oiler, na por a uate de timp episod pnd Ie Sect: ob pen dl tauren amt sane CSTE CoRR Ph ‘tsp oh Yeona gener ata, bis cade! Romie, Buccal 22. {50 TEORIA GENERALA A DREPTULUL CIVIL Pardtul a depus la dosar o serie de chitant, recipise gale inscrisur sub Sermnstu privat din care relesea faptulc& ficuse o serie de cheltuili in oocy ce priveste imbunatayrie din apartament, Instanta de fond a admis cererea reclamantel * Probleme de solutionat @) Apartamentul din speté are ca titular ai dreptului de roprietate: + Pe ambil soft in calitate de codevalmast + Pe ambii sof in calitate de coproprietari * pe ambii soti in calitate de coindivizari 5) Cum inceteazit starea de pluraltate activa in cazul ra- orturilor juridice reale? ©) Clasificati apartamentul, ca si bun, in funcfie de crterile retinute in literatura de specialitat. 9) Va admite instanta actiunea reclamantei? Speta nr. 8 reprezentanti sai legal, pe pardta S.D., pentru nediept regneei td 4 fe obligaté la plata sumelor de 5.128.978 le, sud pe Sana etnets si care constiuie 0 imbogatite tard just tema” seerecre 516.789 lei cheltuiel de judecata, Facaamanta aralé cin baza raporturlor contactuale a efectuat un numér fe 8 transporturi de materiale cu mijloace auto propri, in coneret camioane, in senerclul paras, side fecare daté au fost prezentate beneficial owes de transport care au fost confirmate, Darla momentul in care au fost inaintatefactunite spre plata transporturlor, Périta a refuzat plata motivand ca acele documente nu exlsid In evidentele sale, Rall de acest aspect reclamanta depune ta dosar 0 fotocopie @ notei de Parke eal Partatd de reprezentanti: att ai reclamantel ti ai Pérateh l in cluda prezentailacestuiinsris in fata instante, pardia seuss Cepsett ret imotivand cf acest act a fost semnat de un inginer care sia CoE inbuille de serviciu, desi era seful compartimentulay unde a ccontat ine eat htc rin care patimonil viel persoane se maeye tn detent Patimonlui ale persoane tir ca pent aceasta micyratemnte se eaten Wee 5L Probleme teoretice In sedinta publica inginerul recunoaste ca a confirmat bonurile ce ae si conidra ci nu gha past ebuild sere, rue In od ut Scupddeasemenee conmar i , _ Maton popu evedumad au ivedera sage! n mod tex cay descircat mata pentru plats sl de ecare dald actleingoloae a tau ate de onganete de condacere ale pide! ee in crept reclamantaivoed spot 969 Cts, an. 32, at 379 Cpe civ, * Probleme de solutionat a) Ce fel de méiturisire a facut inginerul? b) Camionul din spetd este un bun: © miscator; + scos din circuitul civil; + determinat generic; = fungibil; * consumptibil; + produce numai fructe industiale; + divizibil, in piesele si subansamblele din care este format; + accesoriu; + incorporal; + insesizabil; Sa © Ce milloace de proba identiticatiin spet : d) Este admisibila proba cu martori tinand cont de dispo- Ziliile art.1191 C.civ.? Speta nr. 9 Utetor 6: proftand de fap c& eclamanta era ofr a ihe 7 . a a 1rd, a folosit o serie de viclenii Saini old ss drome fe Dsl sommes roa far ceceTEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL. Sil cunoasea continutul, act care era de fapt un contract de Inchitiere pe termen de un an, La tei zile de la Incheierea primulul act, adica pe data de 14 august 1990, G7. ta prezentat un alt act denumit ,conventie ,, dar de aceasti data pe o erioada de doi ani si dupa 12 zile un altul, de aceasta data pe o perioada ce + ani, contract care a fost inregistrat la adminlstratia financiara. Dupa aceste fapte G.T. si.a introdus o serie de bunuri personale in imobil, fortand usa de le intrare, apoi schimbiind incuietorie si defrigand curtea si grédina. Martorii propusi de reclamanta au invederat instantei ca paratul ia umparal o serie de bunuri captindud buna credinta §{ bunavoinga, Martoril ave Geclarat de asemenea cé la scurt timp dupa ce paratul a castigat inerederea reclamantei ia prezental acestela trei acte consecutive, spundndlsi ca sunt contracte de asiguréri. Astfel, reclamanta le-a spus martorilor cé este tare ‘multumita de faptul c paratul Fa inchelat tel acte de asigurare dintre care unul Pentru casa, unul pentru bunurile parétei si unul pentru viafé; atuncl cand acegtia au intrebat-o daca stie ce a semnat, aceasta le-a raspuns cA a eitt antetul actelor $i acolo scria act de asigurare Instanta de fond a dispus efectuarea unei expertize medico-legale din care a reiesit cd DR, prezinta dementé mixta dublata de debilitate cu efecte de euforie 51 responsabilitate diminuata, afectiune ce in mod cert exista si la momentul incheierii primutul act. Fata de acest raport s.a dispus 0 contraexpertica medico-legald, care de asmenea a stabilt cd la momentul semndri contractulat reclamanta avea un discemamant alterat prin momente de euforie si lipsa cconeretizirii efectelor actelor $i faptelor sale La dosar s-a depus si certiicatul medical eliberat de o clinicd de speciaitate din care rezuité c& DR. este suferindi de dementé senild, care ti afecteart disceramantulfotocopiile contractelor de inchiriere care nu aveau un asemenea antet, dar din coborarea celorlalte acte depuse la dosat a rezultat ca Paratul a folosit metoda ,coli false", prin care a suprapus peste adevaratul act 0 Coald de hartie cu un alt continut (in speld act de asigurare) lésnd doar spatiul pentru sernnaturd liber, Instanta de fond, constatand cA ipsa discemamantului ti afecteara capacitatea de exerciti, recte calitatea procesuala activd, a respine actiunea reclamantet, indicénd ca reclamantet sai fie protejate interesele si drepturile Prin punerea ei sub interdicte si numirea unui curator care s8 o reprezinte $i introduca actiune in justiie in numele ei Dupa numirea unui curator, conform dispozitilor legale, in persoana numi- tului V.M., acesta promoveazd o noua actiune in justiie, in data de 17 apriie 1995 intre aceleasi parti sicu acelasi obiect. Pardtul sa aparat motivand cd nu se poate pune problema admiteriactiunit asa cum a fost formulatd, pentru ed dreptul reclamantei nascut din contractul de inchitiere inchelat pe cinci ani, sa prescris, intre momentul incheierti contractului si momentul introducer celei de a dota actiun in justite au trecut ‘mai mult de trei ani; de asemenea paratul a invederat completului de judecat. Probleme teoretice 53 4 in mod gresit s-a admis proba cu martori, pentru ca au fost incalcate dispozipie art, 1191 C, civ Instanga de fond, retindnd sustinerile pardtul, a respins actiunea reclamantel + Probleme de solutionat a) Clasificati, in functie de criteriile cunoscute, contractul de inchiriere incheiat intre part b) Identificati obiectul probei in speta de mai sus. ©) Expertiza dispusa de instan{a indeplineste conditiile de admisibilitate ale unui mijloc de proba? 4d) Extrageti din speta mijloacele de proba. ©) Este admisibila proba testimoniala in speta? 9) Clasificati consimtéméntul lui D.R, ca $i element al contractului de inchitiere, in functie de criteriile cunoscute si fficand abstractie de vicierea lui. 8) Ce condifii de valabilitate lipsesc din consimtimantul hui DR? h) Identifcati vicile de consimjamant din spetd. ')_ Este valabil contractul de Inchiriere incheiat pe cinci ani fra ca el sa fie facut in forma autentica? 1) Ce sanctiuni de drept civil intervin in cazul vicilor de consimfimant constatate? \) Clasificati sanctiunea de drept civil cea mai energica, in functie de criteriile cunoscute. D Care este principiul efectelor sanctiunii aplicabile in speta? m) Este incidenta prescriptia extinctiva in spe a’ n) Cum putem califica prima actiune de chemare in judecata introdusa de D.R.? ©) Aprocedat corect instanta cerand instituires unui curator? P) Care este motivul care justiticd instituirea curatelei? @) Considerati sotutia instantei corecta? Speta nr.10 Reclamantii TH, T.Y. au chemat in judecatd si personal la interogatoriu pe ‘umiti DP, FV. oli mostenitori legal, solictand instangei ca prin sentinfa ce 0 va pronunta sd se constate c& masa succesorald ramasa in urma defunctului {ata Ti, se compune din bunurile realizate de defunct in timpul cAsatoriei cu 154 TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVI umita T.L. si din cota de 3/8 din bunurile realizate de defunct din a doua ‘cAsatorie cu numita S.D. De asemenea reclamantii au cerut s& se dispuna iesivea din indiviziune supra bunurilor componente ale masei succesorale. Reclamangii au aratat cd in urma decesului tatilui lor au rimas o setie de bunuti pe care partile nu inleleg sa le imparta in mod amiabil, astel incat au solicitat interventiajustitei, Reclamantii arata c& masa succesorala se compune din urmatoarele bunurile dobandite de defunct din prima casatorie, respectiy un imobil compus din trei camere, un teren in suprafati de § hectare i un autoturism marca Wolksivagen, cota de 3/8 din bunurile dobandite prin cea de a doua casatorie si anume doua apartamente situate in provincie, doud autoturisme hycomat, un domitor Carmen, o biblioteca masiva din lemn de nuc, trei butelii de aragaz, dou televizoare color, o combina muzicalé, un videorecarder, patru radiocase- tofoane, trei orgi electronice, un calculator personal, o pianind, trl frigidere, oud covoare persane, precum si listd de tablouri anexata la dosarul de fala, dou tone de griu, cinci tone de cartof, 20 de porci sto suta de oi + Probleme de rezolvat a) Ce tip de raportjuridic identifcatiin speta? b)_ Regasiti in speta vreo categorie de proprietate comuna? ©) in cadrul proprietatii comune, care este termenul juridic ce le atesti o asemenea calitate, atdt paratilor, ct si reclamantilor? d) Calificati cota de 3/8 din speya? €) Clasificati, ca bunuri, in functie de criterile cunoscute, turmatoarele: terenul de 5 hectare, cartofii din cantitatea de 5 tone. f) Ce este un avand-cauza? 8) Identificati vreun avand-cauza in speta? h) Ce sunt din punet de vedere juridie T:H,, TY., DF. si FV? 1) Ce diferenta este intre reclamanti si un succesor universal? Dar intre parati si un succesor universal? 1) Creditorii chirografari sunt sau nu avanzi-cauza? Kk) Ce este un cteditor chirografar? 1 Ce categorii de fructe poate produce terenul de 5 hectare din speta? m) Care este diferenta intre fructe si producte? Probleme teoretice 55 Probleme teoreticg + Speta nr. 11 ln data de 14 septembrie 1995, reclamanta F.T. a chemat in judecaté pe Aumita N.J, eu domiciliul necunoscut, pentru ca instanta s& pronunte o hotirare care sa {ind loc de act autentic de vanzare-cumparare a imobilului situat Ir Bucuresti, compus din teren in suprafajd de 350 metri patrati si 0 claire compusa din patru camere plus dependinte in rrotivarea actiunii reclamanta a invederat instantei cA print el au ‘cumpérat imobilul in ltigia print-un act sub semnatura privaté de la un tert, Pentru ¢ ridica o casé, pretul vanzaril find de 24 mil lei, cu care NJ. urma si achite 0 datorie mai veche. Pre(ul a fost primit in intregime de N.J., de la parintii eclamantei, pe data semnaril chitantei si predarii imobilulii Reclamanta sustine in continuare ca la scurt timp dupa dobandirea terenulul, paringi acesteia au decedat, ea find unica mostenitoare, iar din 1960 poseda teremul singurd fra a fi tulburat, Desi sartle s-au inteles si se prezinte la notariat pentru perfectarea actului autentic de vanzare-cumparare, atunci cénd notariatul de stat va elibera asemenea acte, acest lucru nu s-a realiza, lar in prezent vanzatorul nu mai locuieste la adresa indicata in chitants, Reclamanta araté ci dup moartea autorilor ei, Jocuieste in imobil, il Ingrijeste, plateste taxele si impozitele De asemenea, reclamanta invedereaza instantel cA infelege s4 invoce in drept dispozitile articolelor nz. 1073 si 1077 Ce Instarta a respins cererea pe motivul c& dreptul reclamantei este preseris, * Probleme de solutionat a) Ce forma trebuie s& imbrace actul de vanzare-cumparare, conform legislatiei actuale? Ce fel de obligatie este aceea de predare a imobilului din speta? b) Ce fel de prescriptie poate fi invocatd, pentru ca F.T sa dobandeasca un drept real principal? ©) Care sunt diferentele intre aceasta prescriptic si prescriptia extinctiva? 4) Ce fel de inscris este hotararea judecatoreasca? ) Este posibil ca o hotarare judecatoreasca s& suplineas- A, la momentul pronuntarii ei, consimyaméntul lui N.J? Argumentati. ) Ce fel de norma juridica civila este art, 1073 Cciv.? 8) Este dreptul reclamantei prescris? h) Ce fel de succesor este reclamanta? i) Ce conditii trebuie s& indeplineasca actul sub semnaturd privata din speta noastra?36 ‘TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVI 38 __TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL i) Care este causa proxima in speta noastra? k) Dar causa remota? 2) Cum se caracterizeaza aceste cauze? ‘m) Clasificati concitin formei ceruta pentru incheierea vala- bila a contractului de vanzare-cumparare, din speta, in functie de criterile pe care le cunoastet 8) Care sunt caracterele juridice ale formei cerute ad validitatem? ©} Soluia instantel este corecta? Speta nr.12 Reclamantul S.V. a chemat in judecald, in data de 17 octombrie 1993, pe ardta A.D., solicitand instantei s8 0 oblige pe aceasta din urma si restituie eclamantului suma de 34.300 D.M, fri cheltuieli de judecata, Reclamantul a solicitat ca instanta sa constate nevalabilitatea imputerici pe care S.V a semmnat-o pentru ca parata sd rdice din contul sau suma de bani a Carel restiture se cere, Motivandu-sactiunea, contestatorul invedereaza ca in data de 5 mai 1990 a plecat din lagi cu cursa interna Tarom cétre Bucuresti si, dupa iesirea din aerogard, a fost acostat de o tandra care La mértutsit c@ se simte rau si ar dori sai fie condusa pana la un spital din apropriere, Uteriot, dupa ce reclamantul a invitato int-un taxi spre a menge la un centru de prim ajutor, parata a simulat un legin gi, dupa ce sia revenit, ba ‘marturisit reclamantulut c& se simte mai bine, nemaifind cazul sa fie dus la pital Pe drum, paréta a inceput sé planga spundndu.i reclamantulul ¢& sia uitat seanta cu acte 3i 0 mare sum de bani la aerogaré. Reclamantul a incercat sa o consoleze incurajand-o prin faptul ¢& 0 sa dea cateva teletoane la aerogara pentru a recupera cel putin actele, dar pana atunci, Pentru a se linisti, acesta a invitato in camera de hotel unde avea rezervare, ‘moment in care pardta s-alinistt. in continuare, tucrurile au curs de la sine, in sensul c& reclamantul sa angajat int-o relate intima cu parata, dar acest lucru s-a intimplat la avansurile Pemanente si exprese ale paratei Reclamantul sustine 4 la un moment dat a adormit adane gi sa trezit a doua zi, dupa ora 12 si a avut surpriza sé constate ca parata si schimbat atitudinea. Astfel, aceasta ia spus ca stie totul despre el, c& este un prosper om de afaceri cu 0 bund reputalie in societate, cAsatort, cu trei copii si c& ar fi spre binele lui si-i semneze un cec de 35.000 D.M pentru ci altfel ar divulga o serie Probleme teoretice 37 de fotografi indecente ce surprindeau momentele de afectivitate dintre cei doi, {in noaptea petrecuta impreund, Reclamantul a ramas stupeflat dupa ce a vazut un film complet cu 0 serie de scene cbscene i -a cerut timp de gandire 6 ore, dupa care se vor intl i va proceda in consecinta. Fata de aceasta situatie, reclamantul flind presat gi amenintat c&-i va distruge familia gi cariera politica, s-a prezentat cu parata la notariat unde a imputernicit- © s& scoala din contul sau suma de 34.300 DM, cea ce parata a si facut. Imediat dupa ce a incasat suma de bani, parata ka inmanat reclamantulul filmu! sitoate copille cute, asigurandus cé a distrus orice alté dovada, intrucat afacerea s-a incheiat, iar ea urmeaza sA pardseasca lara, Rechmantul ia cenut discretie totald pardtei, aceasta asiguréndurl de toata increderea, Dominat de remugcati, reclamantul ia martursit sotiel acest incident pe data de 18 august 1993 si, dupa indelungt discutii $i compromisuri, sotia ba indemnat sa introduc o actiune in justitle pentru recuperarea banilor. Paré:a a negat in fala insianfei toate aceste aspecte, declardnd ca suma de bani pe care a ridicato de la banc& pe baza procurii data de reclamant reprezirta o datotie mai veche pe care reclamantul 0 avea fata de aceasta, De axemenea, parata a sustinut ca dreptul acestuia s-a prescris si ea nu mai Poate fiobligata sé restituie suma de bani In replica, reclamantul a sustinut c& se considera repus in termenul de prescripfie pentru cd a avut motive temeinice care au juslificat depasirea termenulul de prescriptie extinctiva, Acesie motive au fost determinate de faptul cd 0 eventual’ introducere a lunei asemenea cereti ar fi dus la aflarea incidentului de catre soyia sa si de ceatre opinia publica, ceea ce iar fi afectat imaginea, dar acest lucru nu s-a mai justitical din momentul in care sotia lui a aflat. Instanta de judecata, constalénd cA reclamantul indeplineste conditile ccerute de repunerea tn termen a admis actiunea reclamantului «Probleme de solutionat a a) Poate face reclamantul dovada contrara impotriva a cea ce este cuprins in procurd, avand in vedere caracterul autentic? b) Ce tip de marturisite identical in cadral declaratilor paratei? ©) Ce conditie a actului juridic civil a fost viciata? 4) Clasificati aceasta condite in functie de criterile cunoscute. e) Putem considera ca fiind voinla reala a reclamantului, aceea exprimata in procura? 1) Ce conditie a consimtimantului nu a fost respectata in spela?58 “TWORIA GENERALA A DREPTULUL CIVIL, 8) Identiticatj viciul de consimtémant incident in speta. 'h) Clasificati acest viciu enumerdnd si crite. 1) Determinati structura acestui viciu in speta. (@_ Ce sanctiune de drept civil intervine in cazul nostru? (k) Care este momentul de la care incepe s& curga termenul de prescriptie extinctiva? (Se poate retine dolul ca st viciu de consimtamant in speta? (om) Cate sunt conditile dolutui? (n) Este prescris dreptul tui S.V in ceea ce priveste anulabilitatea procuri (0) Poate fi incidenta in speta institutja repunerii in termen? {p) Aprocedat corect instanta? (a) Cum poate fi probat dolul? * Speta nr. 13, Reclamantti R.7, si V.F. au chemat in judecati pe paréta C.LMB., solicitand instanjei ca prin hotararea ce o va pronunta sé constate nulitatea decizel prin care s-2 dispus, in temeiul art. 2 si 4 din Decretul nr, 223/197, trecerea in broprietatea statului a apartamentului proprietatea reclamantitor Totodata, reclamangi au solicitat obligarea paratei s& lase liberd folosinia si osesia imobilului. Reclamangii aratd cd in data de 13.10 1972 au cumparat imobilul si au locuit in acesta pind la data plecaii definitive din fara, data la care s-a emis gi decizia de trecere a imobilulul in proprietatea statulul Reclamanti au sustinut in continuare ca decizia de preluare in proprietatea iatului este un act administrtiv si nu poate $8 duca la trecerea imobilulul i Patrimoniul statulu, intrueat nn esto considerat de edtre codul civil un mod de ansmitere a proprietati, ba chiar mai mult actul administratv nw poate adauuga la lege, recte Codul civil De asemenea, sustin RT. $1 VF, decizia de tecere in proprietatea statului {e-a fost comunicata in data de 3.05.1996, deci dupa abrogarea acestor acie ‘ormative care incalcau in mod flagrant cel mai important drept real, dreptul ‘de proprietate, + Probleme de rezolvat a) Ce reprezinta Codul civil pentru dreptut civil? b) Care sunt izvoarele de drept civil pe care le identificagi printre actele normative in vigoare? Probleme teoretice 58 ©) In cea ce ii priveste pe reclamangj, ce tip de proprietate comuna identificatj in speta? ©) Cum se numese RT. si V.F., ea $i proprietari asupra imobilului? ©) Care este corelatia dintre imobilul reclamantilor si patrimoniul acestora? 9) Cand a intrat in vigoare codul civil oman? g) Ce sanefiune de drept civil intervine in cauzd? h) Clasificati aceasta sanctiune. i) Care sunt principle efectelor acestei sanctiuni aplicabile in speta? + Spetanr.i4 Prin cererea tnregistaté a instania de fond, reclamantii AR. si TR. au chemat in judecata, pe parétul D.C, solctind acesteia sil oblige pe D.C. s8 le resttue imprumutul de 1570 USD cu cheltiel de judecata In motivarea actiuni,reclamanglsusin c, la data de 22.10.1992 ince parti a interveit un coniract de imprumut inches! verbal, prin care praia sa obligat siirestiuie suma de baniin data de 22.10.1993 Reclamanti au depus in acest sens la cosar declarafite martorilor care au asistat a momentul in care reclamangi au inmanat paratului suma de bani dleclarai din care rezuita cin realitatesurvaimprumutata este de 1570 USD. De asemenea reclamani au cert instante ineuvinjarea probel cu martor Pentru ita afrmagile fecute in declarajie scrse In sedinta publics part nu sa opus admiteri probei cu maori solicit de reciemantiinrucdtel are de contestat in legitura cu pretenia reclarnantilor doar fptulc& suma este de 1000 USD. Instanta, deliberénd, a admis proba cu martor si pe cale de consecinta gi corerea eelamanfilor, obliga pe pit of pteasea surg de 1.570 USD. + Probleme de rezolvat a) Ce fel de raport juridic civil coneret s-a stabilit intre reclamanti si parat? b)_ Ce tip de pluralitate identifica, dic civil stabitit inter partes? ©) Poate fiincheiat valabil un astel de contract de imprursut? 4) in speta este admisibila proba cu martori? ) Soluja instantei este corecta? 1) Ce fel de norma de crept civil este art. 191 alin.1 C.ci in cadrul raportului juri-60 “TEORIA GENERALA A DREPTULUL CIVIL fo TEORIA GENERALA A DREPTULUI CIVIL Speta nr. 15 Reclamania T.R. a chemat in judecatd pe paratii LO. si O.G,, solicitand instantel pronuntarea unei sentinte, prin care si se constate 4 reclamanta este roprietara imobilului compus din teren si constructie, imobil identificat ca atare in aciiune. Motivandwst cererea reclamanta tnvedereazi c& la data de 28.04.1986 a cumparat de la numitul F.G,, in baza unel chitanje semnata de acesta din urmé, imobitul mai sus menfionat, ‘In anul 1989, ca urmare a ,constrangeril" exercitate asupra persoanelor care detineau in proprietate doua imobile, In sensul obligéri acestora la instrdinarea lunuia dintre ele in termen de cel mult un an de la dobandire, F.G,, in infelegere cu reclamanta, a incheiat un act autentificat de vanzare-cumparare, cu fica gi sinerele reclamantei, respectiv, LO si O.G., pentru ca rectamanta sa nu fie Cunoscuta ca proprietard a doud imobile Totodaté, reclamanta sa infeles cu pardiii ca, chitanta in baza cdreia cumparase TR, si nu se modifice, Intrucdt avea depline efecte inter partes, Pentru c& reprezenta vointa interna a reclamantei si a lui F.G., actul public incheiat ulterior neavand nici un efect, el fiind facut pentru ca adevaratul Drorietar si nu fie cunoscut, intrucat dupa revolutie reclamanta sia stabilit domiciiul in Bucuresti, a Solictat in contradictoriu cu paraiti anularea actului public, mincinos, care nu Feprezenta voinia interna a acesteia, si inchelerea unui nou act de vanzare- cumparare in care reclamanta sa alba calitatea de cumpairitoare, iar paraiit calitatea de vanzdtori, ceea ce ultimil au refuzat pretinzand 0 suma mare de bani in dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosar actul secret al acesteta cu , prin care se reliefeaza vointa interna a patilor, o serie de chitante prin care reclamanta platise impozitul pe imobil i taxele aferente, precum $i actut ublic de vanzare-cumparare care a fost tot timpul in posesia reelamantel * Probleme de solutionat a) Ce sunt domiciliul si regedinta lui T:R, ca notiuni de drept civil? b) Care este diferenta de substan’ intre domicitiu si resedinta? ©) Analizatisintagma ,dorniciliu stabil"? 4) Care sunt caracterele juridice ale domiciliului? ©) Care sunt acele caractere juridice care deosebese domi- ) va trumfa cel care va detine un ttlu cu data mai veche, anteriortatea in timp Ml va face mai puter nic in drept, qui prior tempore potior jure; ©) _solutia care se pare ca ar fi cea mai rezonabilé: se vor compara intre ele drepturile autorilor de la care emana cele doud till, castig de cauza va avea cel care a dobéndit de la autorul care are un rept preferabil, nemo dat quod non haber; 4) deasemenea, se poate reine si ipoteza in care va avea cistig de cauzé cel care are un tilu mai vechi, cu condifa ca i posesia sa sa fle mai bine caracterizatas ~ numaio parte are tty, astel: 1) dacé il are pérdtul, acylunea in revendicare a reclamantulul va fi respinsé; "idem 8, pos, 218.236 DREPTURILE REALE 2) dacé reclamantul are tity va ulumfa cu dova condi till s& emane de la un terydata tul s fe anterioara posesiei paratulu 3) ici una dintre parti nu are tit: a) ar fl incidenta regula: in pari causa metior est causa possidentis ) regula de la punctut (a) nu se impune in mod Automat, actiunea reclamantulul nu se respinge de plano, in practca se adopta comparatea po- sesilor celor dou part, dandu-se cistig de cauz’ ‘celui cu o posesie mai caracterizata ‘+ cese infelege prin tt in aceasta materie ? ~ cel care este translativ de propretate; ~ _ sicel deciaratiy, care recunoaste un drept anterior ~ cel ce invoca til nu realizeaza o derogare de la principiul relaivitai efectelor contractelor, c invoca in favoatea sao prezumtie de proprietate ce se naste din existenta tiulu, prezumiie juris er de jure; + imprescriptibiltatea actiuni in revendicare: ~ nu sunt aplicabiledispoziife art, 1890 C. civ; ~ _ dreptul de proprietate se perpetueaza transmijanduse, deci nu se stinge prin neuz; = dacd existé unele dezmembriminte ale dreptului de proprietate care sunt prescriptibile din punct de vedere extinct ‘acest lueru nu inseamna ca prescriptibitatea poate fi extinsd prin analo ~ _ imprescriptibiltatea din punct de vedere extinctiv nu atrage dupa sine inaplicabitatea paralizaiiacYlunil in revendicare prin invocarea preseripyiet achizt + efectele revendicarii; dacé actiunea in revendicare este admis acestea sunt: ~ _ restituirea luerulu ier de orice sarcini si cu toate aceesorile sale; resutuirea se poate face in naturd sau prin echivalent ~ restiturea fructelor de cdtre parat; se face distineia intre paratul care a posedat cu bund eredinta fata de cel care a Posedat cu rea credinfa: 1) cel care a posedat cu buna cre. ding nu este obligat la restiuirea fructelor; 2) cel de rea cre dinja va fi obligat sd reste toate fructele culese, precum $i pe acelea pe care nu le-a cules din neglienté ~ deteriorate produse bunului revendicat: posesonul de bund ‘redin{a nu réspunde de ele, chiar daca iar f imputabile/cel de rea crediné réspunde si de deteriorarle care provin din az fortut, cu exceptia cazuriior cAnd face dovada cA ele Sar fi produs $n situatia tn care bunul s.ar fl aflat la adevaratul roprielar; Considerctilteoretice 237 ~ in privinta cheltuielior acute de parat relative la bunul pe care Il restituie, distingem urmatoarele aspecte: 1). cheltuielile necesare pot fl solicitate atat de posesorul de buna credinta, cat side catre cel de rea credinga: 2) cheltuielile utile (ameliorarile) pot fi solicitate de ambele categorii de pardtj, dar numai paral, in masura sporulul de valoare realizat; 3) cheltuielile voluptuarii (de placere sau de infrurnusetare ‘ lucrului) nu sunt datorate de proprietar, posesorul pu- land insa ridica lucrarile fcute, dac& ridicarea este posibita 4) in ceea ce priveste situatia constructilor si plantatitor ficute de posesor, raporturile juridice vor fi guvernate de institutia accesiunii; 5) dreptul de retenie; unii autorii admit prezenta acestui rept numai in persoana posesorului de bund credinta; B. Actiunea in revendicare mobiliaré + principiul ce se desprinde din art. 1909 alin, 1 C. civ: posesia de buna credinté a bunurilor mobile valoreaza titlu de proprietate, en fait a possesion des meubles vaut titre; + bunurite care intra sub incidenta art. 1909 alin, 1 C.civ. sunt = mobilele corporale, privite ut singull ~ prin excepiie si mobilele incorporate care pot fi obiect de Posesie, de exermplu tilurle la purtator; ~ fu intra bunurite care formeazi © universalitate $i nici fondul de comer; ~ de asemenea, textul de lege nu se aplic’ bunurilor care fac Parte din domeniul public precum si celor care sunt accesori ale unui imobil; + persoanele care se pot prevala de art. 1909 C. ely. sunt ~ —numai tertul dobanaitor de buna creainta; — acest tert sa dobandeasca bunul de la un detentor precar; = acestui detentor precar bunul sisi fi fost ineredintat de adevaratul proprieiar; ~ Incredintarea sa fi fost facuta de bund voie, voluntar (desesi- zare voluntara); - detentorul precar nu poate invoca textul de lege impotriva proprietarului de la care are bunul; + posesia, conditie imanenta pentru a invoca art, 1909 C. elv.; trsitur = sa fie reals; = safle utils; = sfle de buna credings;238 DREPTURILE REALE + justul tit: ~ fuse cere existenja unui just tu separat de buna credinta; = eleste considerat parte intrinsecd a bunel credinte; = poate fi putativ; ‘ principiul instituit de art. 1909 alin.1 C.civ. nu se ay ierdute sau furate, astfel: cel care a pierdut bunul sau I s-a furat il poate revendica in tetmen de trei ani, calculat din ziua pierderii sau furtulai, de la cel care il gaseste (art, 1909 alin, 2C. civ.); + domeniul de aplicare al art. 1909 alin 2 C. civ, este dat de ‘urmétoarele reguli ~ trebuie sd avem in vedere un tert de bund credint’ care a obandit bunul revendicat de la hol sau gasitor; ~ per a contrario nu se aplicé daci bunul se af la hot sau gasitor, ori la un dobanditor de rea credint; ~ bunul sa fi iesit din patrimoniul proprietarului revendicant prin pierdere sau prin fur (sutragere); ~~ reclamantul revendicant trebuie s& dovedeasea faptul cd: 1) a fost posesorul bunului; 2) acesta a iesit din patrimoniul sau {8rd voia lui, cu alte cuvinte prin furt sau pierdere; 3) bunul revendicat este identic cu cel furat sau gasit; ‘+ termenul in care se poate formula actiunea in revendicare: = acesta este de teel ani; = nueste un termen de prescriptie achialtiva sau extinctiva; = este un termen de decddere: ‘+ efectete actlunil in revendicar ~ se aplicd reguiile aratate la revendicarea imobilelor; led bunurilor Capitolul Vi DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE ‘A. DREPTUL DE UZUFRUCT + este dreptul de a exercita asupra bunului altuia atrbutele posesiel si fotosintei, cu obligatia pentru uzufructuar de a le conserva substanta, salva rerum substantia si de a le resttui nudului proprietar la ince. tarea uzufructuli + caracterele uzufructului: = drept real; = daca se aplicé bunurilor corporale, se nase sf atributele esen- {iale, dreptul de preferinga si dreptul de urmarire; Consideraii teoretice 239 = drept temporar (cel mult 30 ani) = poate fi mobitiar sau imobiiar; este inaccesibil + obiectul dreptului de uzufruct: = bunuri neconsumptibile $i unele bunuri consumptibile; = bunuri determinate sau universalitati de bunur: = bunuri corporale si unele bunurl incorporate; = bunuri corporate $i unele bunuriincorporale; + modurile de dobandire a uzufructului; se poate stabill prin = lege (cazuri abrogate ulterior); = voinga omului (conventional sau prin testament); = uzucapiune (cazuti practice foarte rare); © drepturile uzufructuaruluis ose poate cere si obtine predarea in folosinté @ bunului asupra caruia este constitu uzufructul; = pentri a obtine folosinta bunulul, uzufructuarul poate folosi actiunea confesorie; = la uzufructul consttut prin conventie, uzuiructuarul are si 0 actiune personalé, nascuta ex contractu = la uzuiructul consttut asupra unui imobil corporal, uzulructu- ‘anil poate folosi si actiunea posesorie, pentru apérarea osesiei, precum si actiunea in granituire; = dreptul de a folost hier side a-iculege fructele; = dreptul de a opia intre actiunea directa si cea indirect = dreptul de a dispune de bunurile consumptibile cu obligatia de a restitu fa sfarsitul uzufructului bunuri de aceeasi calitate sicantitate; + obligatiile uzufructuarutul: = Inainte de a intra in folosinga tucrulu: = de inventariere a bunurilor mobile si de constatare a stariiimobilelor;, = deadacautiune; {unpul exeretari deeptul: = si se foloseased de lucru ca un bun proprietar; = 8 foloseasca lucrul intocmat ca proprietarul; = sd Incunastiinteze proprietarul despre orice incalcare a dreptului acestuia; = dea suportao pate din sarcinie nell ce face obiectul uzuructulu, = de a conttibui la plata datoritor dacé uzufructul este universal sau cu titlu universal, dobandit cu tit gratuit; ~ laincetarea uzutructulul | = si restituie lucrul primit in folosin{a in natura sin starea in care se afla la momentul nasteril uzutructulul;240 DREPTURILE REALE + st restituie ucruri de aceeagi calitate, cantitate, valoare, daca uzulructul a avut ca obiect lucruri consumptibile; drepturile nudului proprietar: ~ poate instraina nuda proprietate sau 0 poate greva cu satcini reale; ~ dea beneficia de productele hcrului; poate exercita toate acjiunile prin care se apard dreptul de proprietate; obligatiile nudului proprietar: ~ dea se abjine de la orice act sau fapt prin care ar stanjeni cexercitiul normal al uzufructulu; ~ — dea-l garanta pe uzufructuar de evictiune; stingerea uzufruetulul; are loc prin = moartea vzufructuarulul; ~~ expirarea termenului pentru care a fost constituit; ~ consolidarea (reunirea in aceeasi persoana a calitatilor de proprietar si uzufructuar); = neintrebuintarea Iucrului timp de 30 de ani; = pietrea totaté a lucrului; ~ renunjarea uzuructuaruluila dreptul de uzufuct (este irevocabils); = abuzul de folosinta; lichidarea uzufructului: = este restituirea catre proprietar a bunului sau bunurllor ce au facut obiectul uzufructulul B. DREPTUL DE UZ este un drept real prin care titularul dobandeste dreptul de a folosi lucrul si de a culege fructele, dar numai pentru nevoile lui si ale familie lui; are un caracter strict personal; titularul nu mai are dreptul s4 cedeze emolumentul acestuia, ca la rept de wautruct; se dobindeste si se stinge potrvit acelorasi reguli ca si uzutructul, C. DREPTUL DE ABITATIE este un drept real asemanator uzulructului, dar care are ca obiect un imobil cu destinatia de locuinta; se constituie si se stinge dupa aceleasi reguli ca si uzufnuctul, cu exceptia dreptului de abitatie creat prin efectul leg; titularul dreptului poate inchiria partea din cladite care ti prisoseste; Pentru valorificarea dreptului, ttularul dreptului are la dispozitie 0 actiune confesorie si una personal; Considerctt teoretice 241 D, DREPTUL DE SERVITUTE, este un drept real asupra lucrutui altuia, lund nastere pentru ullita- tea si comoditatea unui fond; servitutea se constituie in sarcina unl mobil (fond aservit), pentru a asigura o utilitate altui imobil (fond dominant); caracterele dreptului de servitute: rept real imobilia; resupune existenta a doua imobile ce apartin la dol propre tart diferiti; ‘este un accesoriu al fondului céruia ti promt; are un caracter perpetuu (aceasta este Ins de natura servitu- til, sinu de esenta ei); este indiviibil; clasificarea servitutilor: ‘dupa natura fondului: rurale si urbane; dupa modul de exercitare: continue si necontinue; ‘dupa modul de manifestare in exteriot: aparente si neaparente; dupa obiectul lor: pozitive si negative; codul civil clasficd servituile in: naturale, legale $1 conventionale; servitutile naturale cuprind: servitutile legal servitutireferitoare la ape (art.578-591 C. civ.): servitutea de scurgere a apelor naturale; senitutea izvoarelor; Servitui referitoare la granituite (att 584 C. civ.): operajiunea ‘materiala de delimitare a proprietail prin semne exterioare ce se realizeaza prin acordultitularlor; servitulireferitoare la ingraditea proprietatit (art. $85 C. civ) le interes publicie interes privat; servitutile de interes privat: ida, santul si gardul comun (at. 589 C. civ); semvitutea privind distanja plantatilor (at, 607,608 C. ci); senvtuea distanfelorsluctatiorintenediare (art, 619 Cl); servtutea de vedere (ait 611-613 C. cv.) servitutea privind picatura stresinilor (art, 615 C. civ); servitutea de trecere (at. 616 C. civ.) servitutile stabilite prin fapta omului: prin tu (in sens de negotiun): prin uzucapiune (prin exercitarea lor timp de 30 de ani); se ot dobandi prin uzucapiune numai servitutile continue $i aparente; prin destinatia proprietarului (tine loc de ttlu in privinja servitutilor continue si aparente) Grepturile proprietarului fondulul dominant: dreptul de a folosi servitutea;242 DREPTURILE REALE. ~ dreptul de a face toate lucrarile necesare asiguririi existentei siconservari servituyi; = dreptul de a exercita si servitutes accesorie, daca exercitarea servitutii principale implica aceasta; + obligatiile proprietarulul fondulul dominant: = dea oexercita numai in limitele stabilite prin tly; = deannu face nimic de natura a agrava servitutea: + drepturile proprietarului fondului aservit: = poate instréina fondul ori! poate greva cu servitutis — are dreptul sé pretinda despagubiri de la titularul servituii = are dreptul de a se elibera de cheltuielile impuse prin tits, abandonand fondul; + obligatiile proprietarului fondulul aservit: = obligatia pasiva de a se abtine de la orice act de naturd a im- piedica exercitjul dreptulut de servitute; — Tespectarea obligatiei pe care sia asumato proprietarul fondului, de a efectua lucrdti pentru exercitarea si intretinerea servituti; ‘+ actiunile ce pot fi exercitate de proprietarii celor dou fonduri: ~ titularul servitufli poate exercita actiunea confesorie; = daca este tulburat in exercifiul dreptului sau, titularul poate folosi si actiunea posesorie (care apara insa numai servitutile continue si aparente); — _proprietarul fondului aservt se poate folosi si de acliunea ne. gatorie de senitute; + stingerea servitutilor: ~ cauze generale: + rezolutiunea; + anularea actului de consttuire a servitui - renunfarea la exercitiul servitui; = abandonarea fondului pe care se exerci = expirarea termenului ~ _pieirea fondulul aservit; = eauze speciale ~ imposibiltatea materialé de exercitare; + confuziunea; = newzul; E, DREPTUL DE SUPERFICIE ‘este acel drept real principal ce consta in dreptul de proprietate pe care il are 0 persoand (superficiaru)) asupra constructillor, planta- Ullor sau altor lucrért aflate pe terenul ce apartine altel persoane, teren asupra céruia superficiarul are un drept de folosinja.! "oider 17, pag.265. Considerati teoretice 243 caracterele dreptului de superficie: = presupune existen{a a doud drepturi ce apartin unor persoane diferite; = este un drept real imobiliar; = este un drept perpetuus; poate fiun drept total sau partial; = are un caracter imprescriptbil constituirea dreptulul de superficie ~ prin conventie; = prin legat; = prin uzucapiune; exercitarea dreptulul de superficie: = acest drept confera superficiarului toate atributele proprietati asupra objectului dreptului de proprietate al acestuia (cons- tructi, planta, luerai); ~ superficianal exercita posesia si folosinia terenului pe care se afl lucrarlle respective; : = superfciarul are dispozitia materiala asupra terenului; stingerea dreptull de superficie: prin conventie, succesiune, uzucapiune; = cdind o terta persoana devine proprietara terenului si a cons- tructiel(lucratilor) efectuate pe teren; = end constructia, plantalia sau lucrarea au pierit sau au fost desfiinjate in totalilate, de superficiar; Capitolul Vil MODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATII $1 A ALTOR DREPTURI REALE A. Gasiica ‘dupa intinderea dobandiri universale sau cu tty universal si cu tit particular; ‘dupa situatia juridicd a bunului la data dobandirii dreptului: originare siderivate; dupa momentul in care se dobindeste dreptul: intre vii $i pentra cauzi de moarte; dupa caracterul transmistunii: cu tily oneros si cu tits gratuit; B. Accesiunea: este acel mod de dobandire a proprietatit prin care un Iucra mai putin important este incorporat materlal Intr-un lucru mai important; 'ware aL + accesiunea poate fl mobiliard sau imobiliar (naturals sau artificial): * accesiunea imobiliard natural se referd la: = aluviune (art.495-496 C. civ.) = avulsiune; = insulele si prundigurile (ar.500-501 C. civ.); = animalele si pasatile salbatice (ar.503 C. civ.) + accesiunea imobiliara artificiala se referd la: = constructile, plantaile, sau alte lucrr fcute de proprietar pe terenul su cu materialele altuia; ~ constructile, plantatile sau alte lucrari facule de persoand ‘cu materialele sale pe terenul proprietatea altcuiva;, = situatia constructorului de rea-credinté pe terenul altula; pro- Prletaraterenull are urtoarele posbiltt: 8 pAstreze constructia, plantatia sau lucrarea, despagu- bindu pe constructor cu preful muneii si valoarea materialelor; + sal oblige pe constructor si-sridice lucrarile ficute; = situatia constructorului de bund credinjd pe terenul altuia; tertul ce a construit, plantat sau a efectuat alte lucrari are urmatoarele posibilitat 4 plateasca consinuctorului contravaloarea materialelor st prequl mun + s& plateasca o suma egald cu cresterea valor fondului; + accesiunea mobiliaré: este alunci cind bunurile mobile ce se uunese apart la doi proprietari diferi, iar separarea acestora nut se poate face fara a sacriica pe unul din ele; 3distingem urmatoarele cazuri de accesiune mobiliard: = adjuncfiunea; = specificatiunea; = confuziunea; C. Uzucapiunea ‘+ mod de dobandire a proprietatii sau a altor drepturi reale prin posesia indelungata a unui bun imobil sin conditile prevazute de lege; + caracteristici: ~ prin uzucapiune se dobindeste un drept real; ~ constituie dovada absoluté a dreptului de proprietate; = se aplica numai in cazul bunurilor imobile aflate in circuitul civil ‘+ uzueapiunea de 30 de ant: cel ce invoc dobandirea dreptului de proprietate sau a allui drept real prin acest tip de uzucapiune, trebuie s& dovedeasca indeplinirea a dou’ condi = posesia ullé a bunulul; ~ _ exercitarea posesiei timp de 20 de ani: Consideratiteoretice 245 + uzucapiunea de 10-20 de ani: se aplica numal bunurilor nemigca- toare individual determinate; in cadrul acestui tip de uzucapiune trebule indeplinite urmatoarele conditi = posesia si fle intemeiata pe just tly; — _posesia si fie de buna credinta + calculul termenulul presciptiei achizitive: = se calculeaza pe zile si nu pe ore, iar prima zi a prescriptiel nu. intra in caleul; — intreruperea prescriptie: naturala/eivila; ~ _suspendatea prescriptei, cazuri: 1) cand cel impotrva ciruia urge prescriptia nu o poate intrerupe datorité unui caz de fort& majora; 2) cat timp reclamantul sau paratul se afl in ran- durile forfelor armate ale Romaniei, puse pe picior de rézboi 3) intre tutore, curator si cei ale caor interese sunt reprezen- tate de acestia cat timp socotellle nu au fost date si aprobate; 4) impotriva celui care nu are capacitate de exerctiu, cat timp nu ate reprezentant legal, sau a celui cu capacitate de exer: cilu restransé, cat timp nu are cine s&-i incuviinteze actele; 5) nu curge intre soff; 8) nu curge impotriva succesiunii si in fayoarea mostenitorului beneficiar sau al curatorului; inea posesiilor: = este unitea posesiei actuale a posesorului cu cea a autorulul ‘siu pentru a dobindi dreptul de proprietate prin uzucapiune: — condi = sdexiste 0 posesie propriu-zisa; = cel ce 0 invoca sa fie succesor In drepturi al autorului su; + efectele uzucapiunit: = principalul efect este dabandirea dreptului de proprietate; ~ _ sesstinge dreptul de proprietate al titularului anterior, = uzucapantul este considerat proprietar din ziua in care a inceput posesia: + uzucapiunea in regim de carte funciari: = in regiunile in care se aplicd regimul cart funciare, dreptul dobandit trebuie sé fie Inscris tn cartea funciard pe baza unui titdu nevalabi = dupa trecerea unui termen de 10 ani, titlul se curata de vicii st starea de aparent tabulara se consolideaza, D. Ocupatiunea ‘© este modul de dobandire a dreptulul de proprietate prin tuarea in posesie a unor bunuri ce nu sunt cuprinse in patrimoniul nimanui + bunurile imobile si lucrurile ce apartin domeniuiui public nu sunt susceptibile de dobandie prin ocupatiune;26 DREPTURILE REALE. se pot dobandi prin ocupatiune doar unele bunt Dbault, vanatul, plantele medicinale 5. sum ar fi: apa de E. Traditiunea este predarea materialé a bunulul de la tansmitatorla dobanditor; traditjunea opereazi numai in cazul darurilor manuale, transferul proprietaiii opereaza prin simpla remitere, fara a fi necesare alte formaltay; F, Hotdrarea judecatoreasca doar prin hotdravile judecatoresti constitutive sau atributive de drepturi se pot dobindi drepturi reale (de exemplu translaliunea dreptului de proprietate prin ordonanla de adjudecare, ca act final al procedurli executarii lite prin lcitatie publica); G. Conventia este cel mai important mod de dobandite a drepturilorreale; pottivit art 971 Cod civ, transmiterea propretaii sau a altui drept real se efectueazd In momentul in care s-a realizat consimamantul partilor fexceptii in materia vinzdei-cumpardti(transferul dreptului real nu se realizeaz4 in momentulincheieri conventie) = cand paste au convent ca tansferul dreptului teal si se realizeze la implinirea unui termen sau la realizarea une! consi = cand obiectul conventei este un bun vitor, = cand objectul conventiet este reprezentat prin bunuri de gen; Tiflul I PROBLEME TEORETICE Spetanr. 1 Primus va chemat in judecaté pe secundus, pentru ca prin sentinja ce se ¥2 pronunta s& se constate cd reclamantul are asupra patrimonivhal paratulul un rept de creants, Reslamantul invedereaza instantei cA situalia de fap, care a generat Itigivl, este urmatoarea: “dupa ani de prietenie cu paratul, petentul a dobandit ineredere in el ‘tune! cand secundas i-a cerut cu imprumut summa de 3,5 miioane fei, acesta nu Fa refuzat; ccontractul de imprumut a fost incheiat inter partes, sub forma until fnscris sub semndtura privata In data de 16 februarie 1992; ulterior, primus si secundus au Incheiat actul in forma autenticé, ‘stiel cum a dorit primus, pentru c& in acest mod creanta sa ar fi garantatd real; Incheierea actulul in forma autenticé a avut loc pe data de 20 martie 1992; in contract partie au stipulat faptul ca termenul la care se va inapoia Suma de bani este 20 martie 1993, iar imprumutul nu este prods ctor de dobanzi; cc acesti banl secundus si-a achizitionat un apartament, pentru care a phitit sum de 30 milfoane lef; pentru restul de 26.5 milioane lei, secundus s-a imprumutat de la Tertius si a constituit in favoarea acestuia 0 jpotecd conventional, vind ca obiect insu imobilul achizitionat; pe data de § mai 1992, ipoteca a fost transcrisi la notariatul din raza teritoriala a imobilului: fa momentul contractari, secundus nu avea alte bunuti mobile sau imobile de valoare, ci numai cateva articole de imbracéminte 31 © serie de obiecte cu valoare sentimental pe data de 27 julie 1992, secundus a c&stigat in sistemul .Loterel rationale" © suma considerabilé de bani, sun cu care sia mobilat !248 DREPTURILE REALE apartamentul, sia cumparat un autoturism si a ridicat 0 casi de odifind la munte intro zona initia; pentru c8 primus s-a increzut in buna credinga a lui secundus, nu ia cerut acestuia banil, considerdnd ca iva da + ulterior, partile s-au certat si primus a introdus prezenta actlune pe data de 29 martie 1996, fra a mal solicta banii mai intai de la secundus; Secundus s-a simtit jignit fay dle 0 asemenea manifestare a lui primus si a declarat in instanté c& recunoaste ca a imprumutat suma de bani de la recla- ‘mant, dar refuzd saci restitule. De asemenea, paratul sustine ca intai trebule sd onoreze creanta lui fertus, acesta avand creanta garantata real si apoi poate 0 va onora si pe cea a lui primus. Primus sustine c& nu poate fi vorba de aga ceva, intrucat si creanfa sa este arantaté real, prin incheierea actului in forma autentic’ si, in plus, actul sau are © data anterioard fat de wanscrierea ipoteci! lui tertus, Prin urmare primus a solicitat instanfei indestularea sa din patrimoniul lui secundus cu intaietate, Cerand astfel s4 fie urmarite, fle mobilele din apartament, fie automobilul, fle casa de vacanga, Secundus 5-2 aparat, invocdnd faptul c& nu pot fi urmarite aceste bunur pentru ca ele nu existau la momentul la care s-a contractat imprumutul Instanta a respins actiunea, Dupa rimanerea definitva a hotararil judecdtoresti, secundus a achitat Imprumutul tu primus si, desi acesta a solicitat $i dobanzi, secundus a refuzat «Probleme de solutionat a) in speta s.a folosit termenul de ,patrimoniu”. Ce intelegeti prin patrimoniu? Care sunt drepturile si obligatiile care fac parte din patrimoniul unei persoane? Dati cteva exemple de drepturi si obligatii care nu intra in continutul patrimoniuilui b)_ in speta avem: ‘+ doi creditori ale caror creanje sunt garantate real; * un creditor chirografar si un creditor a carui cre- anti este garantala real; * doi creditori chirografari ©) Care este raportul dintre un creditor chirografar si unul a rui creanta este garantata real, atunci cand cei doi vin {in concurs? @)Enumerati caracterele juridice ale patrimoniului €) Care dintre principiile (functile) patrimoniului este int dent in speta? Este intemeiaté apararea lui secundus referitoare la faptul cd bunurile dobandite dupa momentul contractarii nu pot face obiectul urmé Probleme teoretice 249 8) Considerati solutia instantei corecta? Argumentati h) Avea dreptul primus sa solicte si dobanzi? Argumentati i) Ce a facut secundus atunci cand a inapoiat tui primus bani? i) Ce reprezinta ipoteca (conventionala), act juridic ci fata de principiul consensualismului? K) CAnd consideratt c& s-a incheiat tractul de imprumi - + lamomentul incheierii actului sub semnaturd privat; + lamomentul autentiicati + inambele momente; mod valabil con- Speta nr. 2 Reclamantul SE. ia chemat tn judecata pe sotii V.N. si V.B. solictand instangei si oblige pe paratj la plata sumei de 50 milioane lel, fra cheltuieli de judecats. ee Citerir in proces au intervenit NL sR, care ausolcat instants lise recunoascé un drept de creanta pe care il au impotriva sotilor para {in fapt lucrurile s-au petrecut astf!: - ‘© soul V.N. a imprumutat suma de 50 milioane de lei de la SE, suma cu care a cumpérat un autoturism pentru sérbatorirea a zece ani de nicie; autoturismul a fost cumparat de V.N. gi cu acordul sotie, de altfel a ales modelul; - + anil imprumutagi trebuiau restitulti pe data de 16 decembrie 1993, iar actul a fost incheiatintre parti pe data de 15 octombrie 1992; + lerior, sot au vandut autoturismul si au imprumutat de la RT. 30 de milioane Tei, in data de 27 mai 1993; suma de bani imprumutaté de la RT. trebuia restituité pe data de 22 noiembrie 1993; uti din vanzarea autoturismului si cu cei din nou! imprumut contractat, Sofi sau cumparat un autoturism nou, pe care lau asigurat pentru suma de 65 mifioane lei, iar cu restul de bani au achizifionat aparaturd electrocasnicé necesara pentru gospodaria comung «In data de 25 septembrie 1993 sotia a suferit un accident de masina in urma c&ruia autoturismul a fost avariat in proportie de 90 la sud din procesul verbal al agentului constatator a rezultat c& V5. 9u 3 avut nici o vind, intrucat autoturismul se afla opt in coloand la semafor cand a fost lovit violent din spate de un autobuz;yo REALE © societatea de asigurari a platit sofilor suma asigurata’, bani care au fost efectiv incasati de paral a o lund de la producerea accidentulul; + autoturismul care 2 pierit in accident nu fusese platit, cu toate & In contractul de vanzare-curmparare nu se stipulase un termen la care Silfie efectuata plata; NL, arata instantei ca nut a incasat suma pentru autoturismul vandut, dar a cconservat in persoana sa un privilegiu‘, conform ciruia orice vanzator de bunuri mobile se bucurd de privilegiul art. 1730 pct. 5 C. clv., astfel: ,creantele privilegiate asupra oareciror mobile sunt {...] pretul pentru lucruri mobile neplatite, daca se afl inca in posesiunea debitorului, chiar si In cazul cand a ‘cumparat cu termen de plata’ \V.B. a solicitat instante sa iasa din proces, Intrucat nu ea a Imprumutat suma i solul ei, si prin urmare S.E. ar trebui s& urmareasca bunurile acestuia, Reclamantul S.E, a sustinut c& a chemat-o si pe sofie in instan{é pentru a avea garaniia cd daca V.N, se dovedeste a fi insolvabil va putea urmari bunurile sotiei. RT. gia motivat actiunea pe dreptul de gaj general al creditorilor chirografari, dar Sofi au replicat cé bunul pe care il cumparaserS cu bani imprurnutati a pierit fara culpa lor si prin urmare nu mai poate urmari acel bun. N.L.a solicitat instanjet ca dupa ce se va indestula reclamantul S.,,Inteucdt acesta are o creanta anterioara, si fie pus sil in situatia de a-si putea recupera bani imprumutay{ din ceea ce a mai rAmas in patrimoniul celor doi debitor * Probleme de solutionat a) Enumerati fun b) Bani imprumutati de S.E. sotilor parati sunt 0 creanté nascutd in legatura cu: ‘© bunurile propriiale sotul ‘+ bunutile comune ale sotilor; ‘+ bunutile proprii ale sotie; Argumentati sotutia aleasa. ©) Cum clasificati operatile si actele privind bunurile dintr- un patrimoniu, in functie de importanta lor? Identificati astfel de acte in speta de mai sus. 4) Ce intelegeti prin subrogatie? De cate feluri este? ©) Care tip de subrogatie ne intereseaza si care sunt cele doua feluri ale acesteia? " Suma asigurata represnss sums maxima in limita eieia asigurtorl in cxaul nostra societatea de aigorare)plateste despagubitea Ia rea cazullasgurat(everimentul pent care Se inchote contactl de aigutate) Pentru deta ve FR DEAK, Contacte cle asigur, LD, altura "ACTAM, Bucuret £985 pg. 165, ® Asa dupa cum am menjona. prin privilegi inelegem acel drept de care se bucurd un creditor de af preerat celoralf creditor chiar daca sunt potcar dato cal crea sale Probleme teoretice 251 1) Considerati intemeiatd apararea lui V.B., fata de preten- tile lui S.E? g) Ce feluri de subrogatie identificat in speta? hh) Ce inelegeti prin transmisiunea patrimoniului si de cate feluri este? §) Cum se numeste subrogatia care se referd la un bun privit we singuli si care sunt cazurile in care intervine? i) Pronuntatio solutie motivat’. Speta nr. 3 Primus i-a imprumutat lui secundus 25 milioane lei cu obligatja pentru cel de al dollea de ai restitui in termen de un an de la data contractaril imprumutulu, Cu banii imprumutali, secuncus sa cumparat un imobil cu trei camere, imobil pe care La ipotecat la societatea bancara de unde a obtinut restul de bani necesari pentru achizitionarea imobilului data cu achizitonarea imobilului, secundus a cumparat si 300 de metri patrali de teren, care reprezentau curtea si gradina aferenta, Vecinul lui secundus ica adus la cunostiniS ca nu are un loc de acces ta drumul public si car dori s& negocieze o eventuald trecere pe terentul ul secundus, ‘Vecinil ia amintit ca si fostul proprietar Fa Ingaduit sa treaca pe terenul sau, intrucat ecesta are 0 casé situatd pe un teren infundat, de unde nu are acces la ). Stabilif in spet& domeniul de aplicare al regulii din art. 1909 alin. 2. civ. ©) Care este termenul in care S.A. isi poate revendica bunurile? Se mai aflé inauntrul termenului? Care este natura acestui termen? '276 DREPTURILE REALE @) Ce trebuia s4 dovedeasca S.A., atunct cand a promovat actiunea in revendicare mobiliara? @) Ce obligatie ar avea S.A, fat de RU., daca actiunea sa ar fi fost admisa? ) Dar daca S.A. ar fi revendicat bunurile de la A.D, care ar fi fost regimul juridic al actiunit in revendicare mobiliara? ®) Considerati solutia instanjei intemeiata? Speta nr. 22 Primus i-a dat lui secundus un computer personal, pentru ca acesta si-si realizeze un proiectsliniic la care lucra de mai multé vreme, intre cele doua parti nu s-a incheiat nici un act, mergandu-se pe increderea care exista intre ei, Incredere datoratd celor cinsprezece ani de prietenie. Pentru asi cumpéira o serie de materiale necesare terminarii proiectului, secundus a imprumutat 0 suma de bani, 6 milicane lei, creant’ pe care a garantat-o cu insusi computerul lui primus, bun despre care fertius a considerat ‘c& apartine lui secundus. Pentru a plat creanta lui tertius, secundus a promovat © actiune in revendicare impotriva lui quartius, prin care revendica un apartament situat int-un bloc cu mai multe locuinge. Quartius nu a putut opune nici Un titty reclamantului, astfel c8 acesta a fost obligat s4 lase In deplind proprie- late si posesie imobilul revendicat. Imobilul revendicat fusese ipotecat de quartius pentru garantarea obligatiei sale, ipoteca ce s-a mentinut si atunci cdnd imobilul a reintrat In posesia lui secundus. In aceste considerente, secundus a fost obligat de c&tre beneficiarulipotecil s& plateasea creanta contractatd de quarts, urmand ca acesta si se regreseze fata de quartius In acest sens, secundus a vandut casa, a achitat creanja pentru care a fost constituita jpoteca si, cu restul de bani, a achitat doar o parte din suma Imprumutata de la fertins. ‘La momentul la care fertius a cerut restul de bani, secundus La spus creditorului c& poate vinde computerul Uterior, primus a revendicat bunul de la tert, instanta a admis actiunea $i a dispus readucerea bunulut in patrimoniul tui primus. + Probleme de solutionat a) Considerali ca fertius, in privinta computerului, este: © detentor precar; + posesor de bund-credinta; + dobanditor de bund-credinta; Probleme teoretice am + creditor a cérui creanta este garantata real b)Poate tertius s8 invoce in favoarea sa art. 1909 alin. 1 C. civ? ©) Considerati solutia instantei corecta, in ce priveste liti- gil dintre primus si tertius? 4) Care sunt, in spetd, regulile si eventualele erori in cea ce priveste aplicarea efectelor actiunii in revendicare? e) Justiicarea teoretica si practicd a art. 1909 C. civ, este data de urmatoarea teorie: + prescriptia instantanee; ‘+ mod de dobandire a proprietati prin efectul legi + prezumtie de proprietate, juris et de jure, Spete nr. 23 in 1940 AS. $i sofia sa, $.U., s-au mutat din localitatea in care s-au ndscut, au copilarit si sau casatorit,Intrucat AS. s-a angajat la o intreprindere industrial de construcfi magini si aparatura industrial, AS. nu a primit cu tity de repartijie 0 locuintd, ast‘el c4, neavand unde si Jocuiascé, a fost nevoit si cumpere o suprafata de teren la marginea oragului Aici a intrat in tratative cu F.O., care le-a cerut 0 suma de bani modest pentru terenul pe care urma ca soi sa-si construiasca o casa, Intre pay nu s-a Inchelat nici un act, dar F.O. (care era un non dominus) ia asigurat cA nimeni nu fi va deranja, peniru ca de foarte mult timp nimeni nu sca interesat de acel teren Solii au tidicat o casa cu patru camere, dependinte sin spatiul ramas au amenajat o mic& gradind de zarzavat. In scurt timp tofi vecinii sau ¢4 acel teren se aft S.U, sinimeri nu le-a contestat dreptul lar. Soti, dupa tret ant de la construirea casei, au objinut autorizatia de cons- fruire pentre inaliarea ei cu un etaj, intrucét numérul membrilor familiel a crescut, iar casa devenise neincdpatoare. De asemenea, el au construit si un garaj pentru autoturismul pe care i donase tatal lul AS. nepotului sit tn varsta de treisprezece ani, nepot care ii purta numele. intrucat acesta nu putea si conducd autoturismul, paring, care aveau permis de conducere, se ocupau de intretinerea si conservarea lui proprictatea lui AS. si * Probleme de rezolvat a) inceea ce priveste terenul, soti sunt: + proprietari; ‘+ detentori precari; + detentori precari de buna-credinia; 'DREPTURILE REALE + posesori de bund-credint + posesori de rea-credints. b)_ Posesia este: o stare de drept/o stare de faptun drept real principal/un dezmembramant al dreptului de proprietate. ©) Care sunt motivele care justifica protectia legii acordata posesiei? 4d) Determinati in speta elementele constitutive ale posesiei. Curn sunt acestea exercitate? €) Cum pot dovedi sotit posesia exercitata asupra terenului? 1) Cumar putea pierde sotii posesia? 4g) Descoperiti in speta calitatile posesiei si transformatile apoi in viii hh) Care sunt efectele pe care le naste posesia (cu privire la teren), exercitata de cei doi soli? i) Caracterizati viciile posesiei. }) _ Realizati o comparalie intre posesie si detentia precard. Speta nr. 24 La moartea lui T.L,, patrimoniul acestuia a fost preluat de catre cei dot fi ai s6i, numiti T.G. s) TH. Printre bunurile aflate in masa succesorala se afla si un apartament, despre care cei dot nu au sliut nimic pana in momentut in care au fost ingtinjati de cétre notariatul de stat din raza tertorialé a imobilului De fapt pan la momentul la care ei au luat la cunostint& de existenta imobilului, acesta a fost vandut de fosta concubiné a defunctului, care stia despre apartament, Intrucat la insistentete ei a fost cumparat. DT, cel care a cumparat apartamentul, a inchiriat locuinta unei alte pers: ane, pe timp de cinct ant, prin act autentic, pent suma de cinci mii de doleri Cei doi succesori au intental 0 actiune in revendicare impotriva lui DT. solicitnd de asemenea si cei cinci mii de dolar intrucat a fost un detentor, prin. ‘urmare nu avea dreptul s& inchitieze, cu at&t mai putin sa beneficieze de acesti bani, Instanta a constatat c& pardtul define de la un non dominus si a admis actjunea reclamantilor, obligandu-l pe parat sa inapoieze gi fructele. Dupa ce bunul a Tost readus in palrimoniul mostenitorilor, acestia bau inchirt tul GL., pe timp de dol ani, pentru doud mii de dolari american La scust timp de la Inchiriere G.L. a vandut apartamentul lui W.F., cetatean englez, cu suma de 20 de milliresterline. 279 WR. a cumpatat aparamentul printrun act sub semi de 12 decembrie 1990, act ulterior autentiicat, Dobanditoral sha trans {fin intriorul apartamentull sta amenajat sedi socal al firmei sale. Trai au aflat de aceasta situate sin martie 1981 au procedat cu deta sine putere la evacuarea lui WR, evacuare care $a desfagurat si cu folositea unor amenintas i violent. F WF a promovat o actiune prin care a solcitat instante, reintegrarea sain posesia inigtité a apartamentult ‘Parati Sau apéral spunand cf asemenea acfiune nu este admis, pentru cd reclamantul nu a posedat bunul timp de un an. Tnstanla a admis actiunea lui WF. «Probleme de solutionat a) Ce intelegeti prin viciul precartatii posesici? b) Poate fi acest viciu acoperit?” Cum se numeste aceast operatiune? ©) Identificati in speta astfel de operatiune juridica? Dacé da, care? 4) Cum poate fi protejata posesia? fe) Cum caractetizali actiunea intentatd de W.F., contra celor doi mostenitor?” 1) Ce fel de fructe a produs apartamentul inchiriat de D7? ) Fructele se cuveneau mostenitorilor sau tui DT.2 h)_ Pot dobaindi in proprietate cetatenil straini construct in Romania? . j) Ca sa fi intentat o actiune in complangere, ce conditit trebuia sd intruneasca posesia lui W.F.? Speta nr. 25 Jn 25 julie 1943 intre primus gi secunds s-a incheiat o conventie semnata de part si autentificata la notariat. Prin aceasta conventie primus 1i Misa lui secundus In posesie si folosint& linigtita, casa sa impreuna cu toate mobilele din ea. : ‘Aceastd folosin{A se putea intinde la orice act ar fi dorit secundlus, dar fara @ avea dreptul si dispund de bun. . ‘ Dupa ce actul a fost inchelat, primus s-a rézginit si mua mai wrut Sit inmaneze cheile de la casa. “Secunda fost nevoit s8 introduc 0 actjune In justiie, actiune ce a fost respinsi intrucat acesta nu poate aduce atingere dreptulul proprelarulu,280 DREPTURILE REALE moO _REPTURILE REALE alte cwvinte daca aceasta gi-a revocat consimtamantul nu poate fl obliga la predarea bunului. Cel mult acesta poate fi actionat pentru crearea uni preju- Giciu, in masura in care secunds dovedeste existenta acestuia. upd respingerea actiuni, partie sau infeles f€r8 si mal ajungd in apelin sensul ¢& primus acceptat sé-i dea bunul dar cu obligalia, pentru secundus, de inventariere a bunutilor mobile din cas constatarit start imobilulu, iar pe de alts parte, s& aduea un fidejusor care s& rdspunda in caz de insolvabiltate a lui secundus. ‘Secundus nu a reusit si aducé un fidejusor, dar primus -a motivat c& legea nT permite s& predea bunul daca secundus nu aduce un fidejusor. in cele din turma secundus a adus un fdejusor, ar primus Fa inmanat chelle de la cas, Conventia a fost incheiatS pina la sfarsitl viet lui secundus, si nu presu- punea nici o contraprestate din partea lui secundus. a nurai 10 luni de la luarea in posesie a imobilulti, secundus ba Inchirat lui certs, iar bani din chiie au fost folosti de acesta pentru a-s rica 0 c&sul8 latara ‘La incetarea contractului de locatiune cu fers, el a transformat casa in atelier mecanic, fapt care a dus la deteriorarea sistemului de consolidare al casei Datorita trepidatilor casa s-a deteriora, secundus nefacdnd nimic pentru a repara aceste stricdciuni, find convins c& toate reparafe, sf cu atét rai mult cele mari cad in sarcina lui pris. De asemenea, secundus nu a achitat sumele necesare pentru suportarea sarcinilor normale ale case: cheltueli de Iniretinere si conservare. Primus ia a dius la cunostiné c& aceste cheltuiel fi incuba lui, si nu se poate sustrage de Ja plata or. in aceasta situate, secundus a renuntat la dreptul siu nascut din conventie, rotificand acest luers lu primis. Din momentul renuntatii casa nu a fost predata, dar a fost inchiiaté unui te SSecundus a deceda, iar dupa acest moment impotiva mostenitorr a fost inteodusd o actiune in juste prin care primus solicita readnrerea bunului ir patrimoniul su, banii incasati cu titla de chirle de la ter, sumele de bani recesare pentru consolidarea casei ca urmare a degradérit sale prin fapta lui secundus, sumele de bani pentru suportarea sarcnilor normale ale casei Mostenitori lui secundus au aratat c& nu datoreaza sumele incasate din chiri, decat pe acelea incasate dupa moartea lui secundus, intruc&t conventia consituia in favoarea defunctului un drept vager ‘CAL priveste celelalte cheltuieli, acestia nu au de unde sa le plateascd,inttu- cat sunt insolvabil Instanfa nu a admis actiunea lu primus. Ce ata posii te are primus? Probleme de solutionat a) fn spel, din conventia incheiata intre parti reiese: Probleme teoretice 281 + un drept de creants in favoarea lui secundtus; + oposesie de bund-credinta a lui secundus; + un drept de abitaiie in favoarea lui secundus; un drept de uzufruct in beneficiul lui secundus/ nuda proprietate a lui prinurs. b) Cum putem sa-i denumim pe primus si secundus? ©) Care sunt caracterele juridice ale dreptului lui secundus? @) Determinay, in speta, drepturile lui primus. e) Care a fost modul de constituire a dreptului lui secundus? Mai sunt gi altele? 1) Considerati c& secundus nu avea la indemané nici o acfiune prin care s8 ceara predarea bunului? 8) Avea sau nu dreptul secundus sa inchirieze casa lui {ertius, 58-51 insugeasca fructele si sa le foloseasca? h) Era necesara obligarea lui secundus, prin contract, la inventarirea bunurilor mobile si constatarea starii casei? 3) Ce parere aveti cu privire la obligarea lui secundus de aduce un fidejusor? i) Stabiliti care erau obligatiile lui secundus pe timpul exercitarii dreptului sau. 4) Comentati solutia instantel 1) Credeti cd, dupa respingerea actiunit, primus mai avea alta posibilitate? m) Actiunea lui primus contra mostenitoriior este: ine confesorie; + una negatorie; © actiune in revendicare. Speta nr. 26 {In anul 1994, V.B., taal lui V.U,, ba dat acesteia 0 casé, dar nu pentru satisfacerea nevoilor de locuit, intrucat aceasta primise de la institutja la care Jucra un alt apartament (pe care impreund cu solul ei Fa cumpatat ulterior). V.B. pastra dreptul de a dispune material si juridie de casa, in schimb V.U. avea dreptul de a folosi acea casé pentru interesul ef si al solului acestela, cculegand astfelfructele necesare pentru nevolle lor propri impround cu sotul ef a decis si inchirieze casa primité de la tatal ei, Casa a fost inetiriata pe 3 ani print-un act sub sematura privata, Banii platiti de tertul care a inchiriat au fost folositi de V.U. in intregime pentru ¢ serie de cAlatoriin strainatate ‘282 DREPTURILE REALE V.B. ia cerut lui V.U. 8 readucd casa in patrimoniul el pentru ¢& nu avea acest drept de a ceda folosinga. V.U. a replicat ca are acest drept, singurul flribut de care nu se poate bucura este acela de a dispune de bun, aja de pretentia tatalui ei aceasta a renuntat la drept, dar la zece zile de la renunjare V.U. a revenit asupra deciziei sia cera tatu ei si nu ia in conside- rare renuntarea, lucru care a fost acceptat de tata su. jin 1940 V.U. decedeaza si prin testament, defuncta a constituit in favoarea solulul supravietuitor un drept de a locut in casa primita de la tatal ei, drept de a Jocui cel putin un an de la data morti iui V.U, Sotul supravietuitor a inchitiat casa. ‘Tatal defunctei a introdus o actiune prin care solicita aducerea bunvlui in patrimoniul st, actjune introdusa impotriva so{ulul spravietuitor. « Probleme de solutionat a) Ce drept a conslituit V.B,, in favoarea lui V.U.? b) Unde se alla sediul materiei si care este notiunea acestui rept? ) Ce caracter are acest drept? Avea dreptul V.U. si cedeze dreptul sau unui ter? ) Cum poate inceta acest drept? Regisiti vreunul dintre aceste moduti in speta? ©) Ce parere aveti de renunlarea si revocarea renuntari facutd de V.U., cu privire la dreptul su? 1) Ce drept a dorit sa constituie V-U., in favoarea sotului supravietuitor? ) Care sunt condigile pentru ca acesta sa se constituie valabil? Sunt respectale aceste conditi in speta? h) Cum caracterizatiactiunea lui V.B? Speta nr. 27 Primus a cumpérat o casi si suprafata de teren la tard, unde s-a retras pentru a putea sa lurcreze In lnigte dupa ce iesise la pensie, Din punet de vedere topografic, casa se afia pe varful unui deal, Mind una intre celei mai inate agezari din acea localitate. Mai jos de proprietatea lui se ala proprietatea lui secunctus, care si-a indiguit proprietatea asifel incat apele de la ploaie nu puteau si se scurg de pe terenul Jui primus. tn aceasta situatie, pe timp de ploaie proprietatea ul primus era mereu sub apd, intrucat apele nu aveau unde si se scurga Desi a incercat 54 ajunga la 0 Injelegere cu secundus, acesta a refuzat spur rand e& nu are nici o obligatie cu privire la apele care se aduna pe proprietatea Probleme teoretice 283 altuia dar nimeni nu il impiedicd pe primus s& facd el insusi o serie de lucrari pentru a permite apelor naturale sa se scurga, De asemenea accesul lui primus la drumul public nu se putea face decat luecdnd pe proprietatea lui secundus, care nu a fost de acord, demonstrand c& primus putea 58 ocoleasca dealul si sa ajungé la drumul public. Prenus nu a negat acesta posibilitate dar a ardtat ca aceasta cale este destul de anevoiasd, chiar periculoasé, pentru ci presupune cobordrea unui deal estul de abrupt si urcarea altuia pentru care nu este amenajata nici o potecd. indus a spus ca nu fi poate permite acest lucru, pentru cd este proprietar ise poate opune la o astfel de ingerint Primus a introdus 0 actiune in justitie reclamand un drept de trecere prin terenul lui secundus, dar instanta a respins actiunea pe considerentul c& acesta ar putea s4-si amenajeze un loc de trecere. Inschimb instanta la obligat pe prirnus si-sI schimbe scurgerile streginitor in fara terenulul Iul secundus gi sa astupe aerisrile si luminatoarele care se deschid eatre proprietatea lui secundus, pentru c& au fost facute fara respec tarea distantelor prevazute de lege. Instanta de apel, sesizatd cu aceeasi cerere de cate primus a admis actiunea apelantulul gi, a obligat pe secundus la constituitea unei treceri pe fondul lui, cu obligatia pentru primus de a suporta cheltuetile de constituire ‘Dupé cinci ani, pe cealalté parte a dealului au fost construite case si primaria ‘a amenajat o cale de acces la drumul public, astel incat si primus avea posibilitatea 58 0 foloseasca. Securdus \-a cerut lui primus 88 foloseasca aceasta noua ale de acces, inucitactalacale de acces deveise prea Impovérdtoare pentra el Primus a refuzat, considerand c& s-a obignuit cu aceasta trecere, desi a recunoscut ca secundus are dreptate. ‘* Probleme de solutionat a) Despre ce dezmembramant al dreptului de proprietate se face referire in speta? b) Determinayi sediul materiel si nofiunea acestui dezmembramant ©). Care sunt caracterele acestui demembramant? )_Descoperitin speta acest dezmembramant? e) in functie de criterile refinute tn literatura de specia~ litate, clasificati dezmembramantal intalnit in spets. 1) Care sunt, in speta, servitutile de interes privat? ) Instanta Fa obligat in mod just pe primus, si indrepte stresinilor astfel incét apa sa se scurga in afara proprietati lui secundus? h) Dar cu privire la deschiderite de aerisite si iluminat? 1) Identificati in speta fondul aservit si fondul dominant. '284 DREPTURILE REALE }) Despre ce senitute face vorbire primus, atunci cand solicita lui secundus accesul pe proprietatea acestuia? 1). Considerati ca primus nu avea in mod absolut acces la drumul public? 1) Dar daca prin fapta sa proprie, primus si-ar fi inchi accesul la drumul public, acesta ar mai putea soli accesul pe proprietatea lui secundus? m) Ce savargeste primus atunci cand refuza propunerea lui secundus, de a folosi noua trecere? 1) Solutja instantei privind actiunea, prin care primus a solicitat dreptul de a trece pe terenul tui secundus este corecté? Dar a instantei de apel? 0) Care sunt drepturile si obligattile lui secundus in calitate de proprietar al fondului aservit? p) Dar ale proprietarului fonduli dominant? @) Ce actiuni pot exercita cei doi? 1) Care sunt modalitatile de stingere a dreptului lui primus? ia Speta nr. 28 H.J.a vandut lui RN un teren in suprafata de 4000 metri patra Impreuna cu casa de pe acest teren Casa era formnata din subsol, parte, un etaj si dependinte si avea opt Actul inte pat a fost realizat sub sermnaturé privat, in doua exemplar, semnate de par i fecirei pata fst inménat cate un exemplar. in actul sub semnatura privata, partile au delimitat gi identificat ca atare atét suprafaja de teren, cats constructs ma sus amin Prejul a fost platit in intregime de cumpardtor la data in care sa incheiat act indeptinirea formalittiorprivindincheierea actu a fost asstat de cate un rartor, din partea fiecérei part. Dup& realzarea tranzactei, cumparstorul a ridicat un garaj, a plantat cava pom rucifer sta amenajat un grajd modem, pentru crestereacailor de rast Dupa cine! ani de la perfectarea actlui HJ. a adus la cunostng hu RIN c& trebuie s4 se prezinte la notariat penta a incheia actul in forma autentic, pentru ca altel act este nul. RN a replicat cd nu este necesaré aceasta formalitate, acl incheiat este valabil, arn ceea ce priveste anulbiitateaactului, aceasta nu poate fi ceruté Intrucdt a recut termenut in care aceasta actune poate fi promovata, Fata de Probleme teoretice aceasia situatie HJ, @ achiesat la dorinfa lui RIN, Intrucat lui nu ii ineumba nici oobligatie. * Probleme de solutionat a) Care este forma prin care se transmite in mod valabil, prin acte juridice, 0 constructie in Romania? b) Dar un teren intravilan care nu este agricol? ©) In spetg, prin actul incheiat, ce sa transmis in mod valabil si ce nu? 4) Ce drept a luat nastere in sarcina cumparatorului cu privire la teren? Ce drept conserva vanadtorul? €) Care este sediul materiei si notiunea acestui drept? 1) Determinati caracterele juridice. g) Cum poate exercita RN dreptul sau? h) Care sunt modalitatile de stingere a acestui drept? i) Ce formalitate s-a respectat atunci cand actul sa materializat in doua exemplare? })._ Ce bunuri detine in calitate de proprietar R.N.? Dar HJ? k) Ce sanctiune intervine atunci cnd nu se respect forma ceruté de art. 46 alin, 1 legea fondului funciar? 1D) Care este regimul juridic al acestei sanctiuni? Speta nr. 29 Proprietatea lui primus este delimitata In mod natural de cea a lul secundus, printr-an ru cu un debit mic de apa. {n anotimpurile ploioase acesta se uma si devine adane si periculos, apele sale find tulburi si greu de trecut daca nu exista un pod sau ceva improvizat in acest sens, {in primavara anului 1970, dupa topirea brusca a zapezil, acesta s-a umtflat $1 a inunat proprietatile celor doi riverani Dupa retragerea apelor intre acestia judecéti instantei competente. Acest conflict de interese adus in fafa instantei consté in urmatoarele: ‘¢ raul, la momentul retragerii sa schimbat cursul, cu alte cuvinte @ lsat portiune de teren in plus pe proprietatea lui secundus si a ‘ocupat 0 porjiune corespunzatoare pe proprietatea lui primus} in aceasta situatie primus a revendicat de la secundus partea din te- ucnit un litigiu, care a fost dedus286 DREPTURILE REALE renul cu care proprietatea lui secundus a crescut, respe« prietatea lui primus s.a diminuat + de asemenea, in momentul umflarit raului, din portiunea de teren proprietatea lui secundus s-a desprins 0 bucata Insemnata de teren care s-a alipit la proprietatea lui primus; astfel secundus a reclamat aceasta portiune de teren, iar primus a refuzat considerdnd ca partile sunt compensate acum tocmai datorita situatiei create, prin urmare el nu are nici o contribute, natura a fost cea care a lucrat in acest sens; + in aceasta stare de neinjelegere, primus de multe ori a prins in ‘capcanele sale 0 serie de animale de cas ale Iui secundus si acesta din urma solicita despagubiri pentru animalele prinse si ucise; primus a recunoscut c4 acestea au fost prinse in capacanele sale, dar nu el le-a ademenit, ci au venit singure si nu vede de ce sa le mai dea inapoi Instanta a dat dreptate atat lui secundus cat silul primus. pro- + Probleme de solutionat a) Ce institutie de drept civil este incidenta in speta? b) De cate feluri este aceasta? ©) Definiji-o si aratati sediul materiei «) Clasificat! aceasta institutie in functie de criterile cunoscute ) in cate tipuri identificati aceasta institutie in speya? 1) Ce infelegeti prin faptul cA instanta a dat dreptate am. belor parti? Speta nr. 30 “TN. a incepur in vara hut 1982 constructia nel case pe un ren care sia ca este proprietatea lui DR., dar despre care nu mat sia nimic, decat ca plecase in 1990 in strdndtate giincd nu se intorsese Is fapt,acesta nu era plecat in strndtate, ci se afla in Bucuresti, unde era angajatal une firme cu capital integral strain. D.R.a stiute& TN, construieste pe terenul su, dar la lsat, pentru cd oricum urma sé: determine si 0 daxdene Sotia lui DLR, -a cervt acestuia sa aducd la cunostnja fui TN, s& Inceteze hucriile, dar acesta a convins-o 8 satisfactia va fi mai mare atunci cand i va obliga 8 0 demoleze. Dupa terminarea construct, T.N. a plantat gio serie de pom fuctfer care, au fost cumparati din bani sa. Probleme teoretice 287 Materialele folosite de constructor au fost de asemenea ale acestuia gi o parte dintre ele au fost de prisos. astfel ci, fard acordul fui T.N., o parte din acestea au fost folosite de un ter{ la construirea unui garaj pe tereaul proprietatea tergulu In instant DR. ba actionat pe TN, cerind si demoleze claditea si readucerea terenulut la sltuatia intial La randul su, T.N. Fa actionat in juste pe ter, pentru a se stabili c& reclamantul are un drept de proprietate echivalent cu valoarea materialelor ‘incorporate in garajul constrult * Probleme de solutionat a) Ce ipoteze identiticati in speta? b) Este T.N. constructor de buna-credinta? ©) Care este situatia sa fata de D.R? @) Cand se naste dreptul lui D.R. asupra constructici lui T.N.? €) Ceva decide instanta cu privire la ambele cereri? Speta nr. 31 Primus, proprietarul unui diamant valoros, sa infeles cu secundus sa prinda aceasté piatra intrun inel, materialul pentru inel fiind pus la dispozitie de seaundus, in conereto aut, {nelul realizats.a constituit intro bijuterie frumoasé, care a fost vanduti de secundlus acesta incasand baal fr si-i dea nimi lui primus. Primus a introdus actiune in revendicare impotriva ter{ului achizitor de bbund-creding Instanta a respins actiunea, intrucat acesta nu avea calitatea de proprietar, ‘nummai aceasta calitate fundamentand promovarea unei astfel de actiuni Tertul de buna voie, dupa proces a dat inelul inapoi lui primus, care a platit lui secundus valoarea aurului in care a fost incorporat diamantul, dar secundus nu a acceptat considerand ca el este proprietarul aurului, iar dacd nu si se esparta bunurile, * Probleme de solutionat a) Ce ipotezs surprinde speta de mai sus? b) Ce alte ipuri de accesiune mobiliard mai sunt reglementate in C. civ.? ©) Credeti cd instanta a respins actiunea I intemeiat? @) Considerati ca bunurile trebuie despartite? primus in mod '288 DREPTURILE REALE e) Enumerati modurile de dobandire a proprietatii si a altor drepturi reale. 1D. Clasificati aceste moduri in functie de criterile cunoscute in literatura de specialitate, Speta nr. 32 DJ. a cumparat printr-un act sub semnaturd privata 0 casa compusa din 5 camere, dependinte si subsol, pentru care prejul urma s&- plateasca in rate. La momentul la cate D.J. a cumparat casa, nu a stiut c& a dobandit-o de la un on dominus, acest lucru Fa aflat atunci cand a fost chemat in fata instantei de catre RT, in fapt DJJ. si T.P. au incheiat un act sub semndturd privatd, In dows exemplare semnate de catre parti si datate. Atat vanzétorul c&t si cumparatorul au primit cate un exemplar, dar ceea ce a fost caracteristic la acel moment a fost faptul ca T.P, nu era proprietarul imobilulul, cea ce cumparatorul nu avea de unde sa stie. Acest act a fost incheiat in data de 23 august 1942, Cand a fost realizata tranzactia, RT. se alla in localitate, avandu-si domiciliul in care isi desfagura activitatea profesionala si viata de familie. In perioada ianuarie 1945 - ianuarie 1947 lui D.J., care facea parte dintr-un partid politic traditional, i-a fost rechiziionat imobilul pentru a caza atagati militar ai armatei sovietice, {In anul 1951 RT. a plecat din localttatea tn care se afta imobilul si a mutat in Bucuresti, unde a fost numit director la o intreprindere de constructii de masini. Aici sia cumparat un alt imobil, cu banii din vanzarea locuintei din localitatea din care a venit. Cand a iesit la pensie, in martie 1962, R.T. a vandut imobilul din Bucuresti i s-a retras in localitatea natala. intrucat aici nu mai avea nick ‘un imobil, a introdus impotriva lui D.l, o actiune in revendicare imobiliara prin care solicta aducerea bunului detinut far& drept de catre Dl, in patrimoniul sau, Paratul s.a apéral jnvocand in favoarea sa uzucapiunea scurta, depunand in ‘acest sens ttl sau gi in acest sens a facut dovada impliniiitermenului, Intrucat reclamantul a locuit un timp in aceeagi localitate sun timp in afara localitai * Probleme de solutionat a) Ce institutie de drept civil a invocat in apararea sa D.1? Detirnitati notiunea si sediul materiei b) Care sunt diferentele si asemanarile acestel institufi fats de prescriptia extinctiva? €). Aceasta institutie constituie: Probleme teoretice 289 + un mod de realizare a publ faptul posesiei; + un dezmembramant al dreptului de proprietate; ‘+ un drept real principal; + unefect al posesiei (daca sunt respectate si celelalte conditii cerute de lege); + un mijloc de proba; + un mod de dobandire a dreptului de proprietate si altor drepturireale; + dovada absolut a dreptului de proprietate. 4) De cate feluri este aceasta institute gi in ce ipoteza ne aflam in aceasta speta? e) Este RT. un posesor de buna credinta? Are sau nu titlu? 1) Ce urmeaza sa decida instanta? itatit fata de terti prin ust Speta nr. 33 Prinus a cumpérat de a secundus 0 casa cu dou etae, depending 5 ara) subteran In apt primus a dobandk de I un neproprietar, (secundus nu era proprietar), dar acest lucru nu era cunoscut de catre cumparator. Acta fost ncheat in februare 1944 n forma autentica, far preful sa ptt la monentul Incheler actulu in emul 1954 primus decedeazd s casa a recut in patrimoniul uniculul su mogtentor,terius Acesia a primi bunul cu toste cf stia de faptul cf acesta apainea lui quarts, {In tot acest timp quartius a locuit in aceeasi localitate unde se afla bunul. in anul 1968 quarts a inuodus 0 acllune in revendicare impotrva tul primus prin cae a solcatreaducerea casein patimonitl su Pritula apiratinvocdnd foptulc& a stpanit impreund cu tata sdu mai mult de 20 de an, fapt ee duce la paralizarea aciiunil in revendicate a lui urns, Instanta a respins aciunea lui quarts * Probleme de solutionat a) Ce reprezinta actiunea in revendicare a lui quartius fata de posesia lui tertius?290 DREPTURILE REAL b) Ce invoca in apararea sa tertius? ©) Ce conditii trebuie sé indeplineasca tertius, pentru a putea beneficia de aceasta apiirare? 4) Ince ipoteza ne aflam? e) Considerati solutia instantet intemeiata? Argumentali 1) Care sunt efectele prescriptiei achizitive? Speta nr. 34 Primus a dobandit de la secundus un teren si 0 constructie formata dintr-o ‘cas cu dou nivele, dependinte siun garal Secundus, vanzitorul, ba Indemnat pe primus s& realizeze formalitatile de publicitate imobiliara altfel dreptul sdu asupra terenului si constructiei nu se va luansmite in mod valabil. Secundus ins, nu a transmis acestuia inscrisul doveditor care s& permité inscrierea dreptutilor lui primus in cartea funciara, refuzand sé predea atunci cand primus [a cerut. Primus a intvodus o acfiune in justite, prin care a solicitat inscrierea drep- turlor sale, cerere care a fost admisa. Astfel, primus, prin intermediul hotararii judecdtoresti, a indeplinit aceste formalitati, transcriindwsi dreptul de proprietate asupra bunurilor cumpérate in cartea funciara. Aceasta Inscriere In cartea funciard s-a fécut pe baza hotarariijudecatoresti, primus dobandind in mod valabil dreptul de proprietate de la secundus. Ulterior primus a imprumutat o suma de bani de la fertius, acesta din urma ccerand inscrierea uni drept de ipoteca in cartea funciatd in favoarea sa. «Probleme de solutionat a) Ce lege reglementeaza, de lege lata, publicitatea imobiliara? b) Pentru a dobandi in mod valabil, primus trebuia s& realizeze formalitatile de publicitate imobiliara? ©) Care sunt functile cadastrului general? @) Care sunt principiile care stau la baza sistemului de publicitate, conform legislatiei in vigoare? ©) Ce fel de inscrieri a realizat primus? 1) Cum puteti caracteriza actiunea introdusa de primus? g) Daca intre situatia juridica reala si cea retinuta in cartea funciard nu exist concordanta, ce actiune are la inde- mana primus? a) b) Tiflul tit SOLUTILE PROBLEMELOR Speta nr. 1 patrimoniul desemneaza suma tuturor drepturilor gi obligatiilor cu ‘ontinut patrimonial, care aparjin unei persoane.' Astfel cum rezult din nofiunea patrimoniului, din confinutul acestuia fac parte doar drepturile si obligatiile care pot fi evaluate economic, pecuniar. Per «@ contrario nu fac parte din patrimoniu drepturile si obligatiile care u au un astiel de continut, astfel: 1) cele personal nepatrimoniale {cum ar fi dreptul la onoare, dreptul la reputatie, dreptul la nume ate.) 2) actiunile de stat; 3) cele care asigura participarea la axercitiul functiei publice. Sunt autori de specialitate care considera patrimoniul ar cuprinde atat drepturile susceptibile de o evaluare daneasca, cat si drepturile fara echivalent material, sustinand in acest sens cA incdlcarea drepturilor personal nepattimoniale atrage obtinerea de daune-interese izorate din posibilitatea pe care 0 are cel lezat de a solicita daune morale. Alaturi de alti autori’, consi- derdim ca o astfel de ipotezd nu poate fi retinut, din urmatoarele considerente ‘© atunci cdnd sunt incalcate asemenea drepturi se naste un drept la reparatie, la despagubire morald, sau in anumite conditi, material; + acest drept la reparatie face parte din patrimoniul persoanei lezate, dar este distinct de dreptul personal nepatrimonial incaleat; in spe{a distingem un creditor chirografar in persoana lui primus $i tun creditor a carui creanié este garantata real -tertius. in aces sens LPFILIPESCU, 9. pg. 7 Veal © BIRSAN, M,GAITA. ACC PNRICERU, op. cit, pag 8. ALP. PILPESCU, op i, ae 6 'co DREPTURILE REALE ©) prin nojiunea de creditor chirografar desemnam pe acel creditor care nu are o garantie reala (gaj, ipoteca, privilegiu)' pentru a-si asigura creanta pe care o deline impotriva debitorului séu; prin urmnare, creditorii care au gatantata creanta lor printr-un drept real de garantie se numesc creditori cu garantii reale; fata de aceste lerente, in conformitate cu art. 1719 si art. 1720 C. civ., concluzionam: creditorii cu garantii reale vor fi platiti cu preferinga din pretul obtinut prin vanzarea bunului care serveste de garantie, cu alte cuvinte inaintea creditorilor chirografari? 4d) caracterele juridice ale patrimoniului sunt + este 0 universalitate juridica; + numaj persoanele pot avea un patrimoniu (atat persoanele fizice, cat gi cele juridice); * orice persoana poate avea un patrimoniu; ‘+ opersoand nu poate avea decat un singur patrimoniu; + patrimoniul poate fi impart in mai multe mase de bunuti, fiecare asemenea masa avand un regim juridic distinct; e) in speta este incidenta functia relativa la gajul general al creditorilor chirografari, functie care se desprinde, de lege lata, din dispozitiile art. 1718 C. civ, astfel: ,oricine este obligat personal, este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare.” 1) aceasta aparare nu este intemeiaté pentru urmatoarele motive: + art. 1718 C. civ. se referd la: ,foate bunurile sale (ale debitorului-s.n.), mobile si imobile, prezente si viitoare”; + secundus poate sé-si instréineze orice bun si chiar toate bunurile, sale insa la scadent’, primus poate si urmireasca orice bun, existent la data urmérini, din patrimoniul lui secundus, indiferent dac& acest bun se afla sau nu in patri- ‘moniul lui secundus la momentul nasterii obligate’ debitorului; + bunurile care nu existau in patrimoniul lui secundus la data nasterii obligatiei sale, dar care exist la momentul urmatiri sunt bunutiviitoare si deci pot fi urméite "aja sou amanetul este un contract acceso, pin care debitorl remit creionus su un ‘cru mobil penta garantarea dato, penis deta, STATESCU, @ BIRSAN, op cs pag. 392 lumnétoaccle; de asemenea, erature de specialitate sl practcafudilara canose sul fe \eposedare;,poteca este un drept real asupraimabitelrafecate ls plato uel obliga” ~ ar 1746 Cel: conform art, 1722 C. ci. prvilegiol este erepul recunaseut unui eestor, care dlecurge de eguld din caltatescreanel sale, deaf preferat celorll}ereor cu toate c4 cesta suntipate de 3 Solute problemetor g) consideram c& instanta in mod just a respins actiunea ca fiind 293 prescrisé, astfe!: + termenul la care trebuia sa se restituie imprumutul este 20 martie 1993; + de la acest termen curge prescriptia extinctiva, care in materia drepturilor de creanté este de trei ani; + termenul se va implini pe data de 20 martie 1996; * primus a introdus actiunea in justitie pe data de 29 martie 1996. h) nu; argumente: + in contract partile au stipulat c suma imprumutaté nu produce fructe civile (dobanzi); + art. 969 C. civ, contractul valabil incheiat este legea pariilor, + art. 970 alin. 1 C. civ., conventile legal incheiate trebuie executate cu bund ctedinta. i) secundus a facut o plata valabilé, cu alte cuvinte o executare voluntara. 1D ipoteca este o aplicatie a formei ad vatiditatern si-n acelasi timp 0 exceptie de la principiul consensualismului. k) contractul dintre primus si secundus 5-a incheiat in mod valabil la data incheieriiactului sub semnaturé privata, argumente : * art. 1191 Ceiv,, in consecinta: ,dovada actelor juridice al ror obiect are 0 valoare ce depageste suma de 250 de lei, chiar pentru un depozit voluntar, nu se poate face decat prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata”; + contractul dintre parti nu este prevazut de dispozitile legale printre aplicatile formei ad vatidttaterr * neincheierea actului in forma scrisa (act sub semnéturé privata) nu duce Ia inexistenta lui negotium juris, ci la impost bilitatea dovedirii actului cu alte mijloace de proba or, idem est non esse et non probari. Speta nr. 2 a) acestea sunt: * constituie gajul general al creditorilor chirografari; + explica si ingaduie subrogatia real cu tilly universal; + explica si permite transmisiunea universala si cu tilu universal204 DREPTURILE REALE b) creanfa lui S.E, este ndscutd in legaturd cu un bun comun, pentru urmatoarele argumente: + cu banii imprumutati de S.E,, sotii au cumpérat autoturismul pe care ulterior Lau vandu + bunul a fost dobandit de ambii soti in timpul casatoriei si prin urmare face parte din categoria bunurilor comune, proptie- tate comuna devalmasa. ©) clasificare: + acte de conservare; + acte de administrare prin natura lor/acte de administrare prin scopul lor, + acte de dispozitie. Astfel, distingem in speta: + cumpararea autoturismelor si vanzarea primului autoturism sunt acte de dispozitie; contractul de asigurare inchefat cu societatea de asigurare este un act de administrare; 4) prin subrogatie se injelege inlocuire, substituire; distingem subroga- fia personald $i subrogatia reald. e) avem in vedere subrogalia reali atunci cdnd un bun se substituie altuia; distingem in cadrul acestei subrogatii + universalé sau cu title universal, atunci cand se aplica ta cuprinsul unui patrimoniu sau al unei mase patrimoniale; + cutitla particular, cand se are in vedere un bun determinat. ) apararea lui V.B, nu este intemeiati, pentru urmatoarele considerente: * suntem in ipoteza dreptului de gaj general al creditorilor chirografari si a diviziblitati patrimoniului * in caz de divizbilitate a patrimoniului in mai multe mase de bunuti, dieptul de gaj al creditorilor chirografan este speci lizat, astfel gasim masa bunurilor proprii ale sotului/sotiel, respectiv masa bunutilor comune ale solilor; + creanja lui $.£, este o creanta nascuta in legatura cu un bun comun al sofilor, + SEE, in calitate de creditor comun al sotilor, poate urmati nu- ‘mai bunurile comune ale lor, astfel ca in mod just i-a actionat be ambii in justitie. 8) in spetd distingem subrogatia reala: + cu Gilly universal: autoturismul instrdinat a fost inlocuit in ‘masa bunurilor comune de pretul incasat, iar prequl incasat Solutite problemeior 295 (plus imprumutul de la RT.) a fost inlocuit de autoturismul now cumpérat si de aparatura electrocasnic’, in judiciis universalibus pretium succedit loco rei, et res loco preti: + cu ily particular: indemnizatia de asigurare’ va inlocui autoturismul distrus in accident, h) Ia decesul unei persoane fizice sau in caz de reorganizare a unei persoane juridice se transmit toate drepturile si obligatjile ce au apartinut subiectului de drept civil, object al transmisiunii consti- tuindu-} patrimoniul ca universalitate juridicd si nu drepturile si obligatile acesteia privite izolat? Distingem urmatoarele categoril de transmisiuni: ‘© universald, atunci cand intreg patrimoniul se transmite unui singur succesor, ¢ cu tu universal, atunci cand transmisiunea patrimoniulut se face fractionat cétre mai multi succesor i) se rumeste subrogatie cu ttlu particular; cazurile in care intervine: + jpoteza prevazuta de art. 1721 C. civ ‘© inccaz de expropriere, bunul expropriat intra in proprietatea sta~ tului descdrcat de orice sarcina, pentru ca sarcinile care il greveaza se vor stramuta ope legis asupra despagubirilor cuve- nite fostului proprietar (in acest sens dispovitile Legit nv. 39/1984 privind exproprierea pentru cauza de utlitate publica); «© ipoteza art. 51 din Legea nr. 18/1991, privind schimbul de terenuti j) soluiia care se impune: + S.E. este un creditor comun al sofilor paratj, prin urmare va urmnari bunurile comune ale sotilor; + RiTeste de asemenea un creditor comun, intrucat creanta sa a luat nastere in legaturd cu bunurile comune ale sotilor (nou! autoturism cumpérat gi aparatura electrocasnic’ sunt bururi comune); + faptul c& bunul a fost distrus nu are nici o semnificatie, inirucat suma incasaté de soti de la societatea de asigurare va lua locul bunulut; + NiLare calitatea de creditor privilegiat, astfel cum rezulta din dispoziiile art. 1730 pet. 5 C. eiv.; + inconformitate cu dispozitile art. 1718, coroborat cu art. 1719 ©. civ, ambele raportate la art. 1721 si 1730 pet. 5 C. civ " pi indemmlzaie de asigurareInjeleyem sama de bani pe care societatea de asigurare © plateste nor cae qa asiguat autotrsl der 2 pag. 16.Be RePTURILE REALE primul care isi va satisface creanta este N.L,, in calitatea sa de creditor privilegiat fata de S.E, si RT., care au calitatea de creditori chirografari; * dupa satisfacerea creantei lui N.L., se vor satisface in mod proportional si creanjele lui S.E. $i Speta nr. 3 a) in structura patrimoniului avem in vedere doua categorii de drep- tur, astfel: + drepturite reale; + drepturile de creanta, ») in categoria jus in re: ‘+ dreptul de proprietate al lui secundus asupra imobilului achizitionat; dreptul de ipoteca al bancii asupra imobilului lui sécundus; dreptul de servitute al vecinului asupra terenului lui secuncus; + dreptul de servitute al vecinului asupra imobilului dobandit de quartius; + dreptul de gaj al lui securtus asupra bunului lui tertius; + dreptul de proprietate al lui tertizs asupra autoturismului dat in gaj; + dreptul de proprietate dobandit de quartius asupra imobilului cumparat de la secundus; + Greptul de ipoteca al bancii asupra imobilului achi: quartius. * dreptul de uzufruct al fratelui lui quartius. ©) in categoria jus ad rem distingem: + dreptul de creanté al lui primus impottiva lui secundus; + dreptut de creanlé al lui fertius impotriva lui secundus pentru folosinta imobilului inchiriat; + dreptul de creanf alli secundus fol de terus pentey plata chiriei; + dreptul de creanté al lui quartius fata de fratele sau. + dreptul de creanta al bancii faté de secundus pentru banii imprumutati ¢) asemanari: + ambele fac parte din patrimoniul unei persoane, cu alte cuvinte nu pot fi concepute in afara unui patrimoniu; + ambele sunt drepturi patrimoniale; ‘+ ambele sunt reglementate de dreptul civil. iionat de Solute problemetor 297 deosebiri: + cuprivire la determinarea titularilor (subiectelor) dreptului; * cu privire la continutul obligatiei corelative dreptului (de creanta sau real); + cuprivire la dreptul de preferintd sila dreptul de urmarire; + cuprivire la numarul lor; + cuprivire la actiunile prin care sunt proteguite; + cuprivire la durata lor in timp, e) categoriile juridice intermediare sunt acele categorii de obligatii aflate la granita dintre drepturile reale gi drepturile de creanta; desi sunt raporturi de obligatii, deci care au in continutul lor un drept de creanté, totusi se caracterizeazd printr-o opozabilitate mai mare decét a drepturilor de creanta, cea ce le situeaz’ pe linia de de- marcatie dintre drepturile de creanta si cele reale. Aceste categotii juridice intermediare sunt: + obligatiile reale de a face, propter rem; in speta o intalnim in persoana lui securdus cu privire la fondul sau aservit;! ulterior aceasta obligati + obligatiile opozabile partlor, seriptae in rem; in speta gasim obligatia lui quartius, care, desi nu a fost parte la incheierea contractului de inchitiere intre secundus si tertius, el este tinut sa respecte dreptut lui fertis. 8) se clasifica in: + drepturi reale principale; + drepturi reale accesori; Cele principale: + dreptul de proprietate al lui: secundus asupra imobilului’ tertius asupra bunului gaja/quartius asupra imobilului; + dreptul de uzufruct al fratelui tui quartius; + dreptut de uz (tu avern un asemenea caz in speti); + dreptul de abitatie (nu avem in speta); + dreptul de servitute al vecinului asupra imobilului lui secundus si apoi asupra imobilului ui quartias; + dreptul de superficie (nu regasim © aserenea ipoteza in speta). Cele accesori ‘© dreptul de gaj al lui secundus asupra bunului lui tertius; ‘+ dreptul de ipoteca al bancii asupra imobilului lui secundus si ulterior asupra imobilului lui quartius; " Pan fond asendt desernm fond afecat pentu consttuirea une serif fn beneficial ‘iar fendi orinant, 1298 DREPTURILE REALE + privitegiile; + dreptul de retentie. 8) In speta, identificdm urmatoarele raporturi juridice: ‘+ Intre primus si secundus, raport juridic obligational + inte secundus si banca, raport obligational cu privire la bani imprumutay, dar si raport real cu privire la constituirea ipotecii; + intre secundus si tertius, raport obligational cu privire la con tractul de inchiriere, dar si raport real cu privire la gajul constituit in favoarea lui secundtus; intre secundus si vecinul sau, raport real; intre secundus §i quartius, raport real; intre banca si quartius, raport real; intre quartius si vecinul, raport real; intre quarts si tertius, categorie juridica intermediara (seriptae inrem); + intre quariius gi fratele sau, raport real, dar si obligational, h) sunt prescriptibile: + toate drepturite de creanta din speta; + dreptul de servitute al vecinului (in acest sens art. 1890 C. civ.); + dreptul de gaj al lui secuncus (art. 1890 C. civ.); + dreptul de ipoteca al bancii (art. 1800 pet. 4 C. civ., raportat la art. 1890 C. civ + dreptul de uzufruct al fratelul lui quartius (art, 1890 C. civ.) Celelalte drepturi sunt imprescriptbile. i) sunt creditori cu creanta garantata real: * banca prin ipoteca sa; + secundus prin gajul constitu Ceilalti creditori sunt chirografar. favoarea sa; Speta nr. 4 a) dreptul de proprietate; b) ,dreptul de proprietate este acel drept subiectiv asupra unui lucru, virtutea cdruia lucrul se aflé supus in mod exclusiv si perpetuu la uterea unei persoane sau a celor care il dobandesc de la ea, si care se manifesta prin facultatea de a se servi, a se bucura si a dispune in mod liber de ace! lucru”; "G HANANGHL 1 ROSETN BALANESCU, AL, BAICOANU, tod dep cl somdn Edt ALL, Bucuresti 1997, pag. 4 as i Solutile problemetor 299 ) art. 480 C. civ. arata ca: .proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura gi a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.” Fala de aceasta definitie refinuta de legiuitor, in literatura de specialitate au fost exprimate urmatoarele crtici: =) Sadefinit proprietatea prin insiuirea atributelor sale si nu s-a surprins insasi natura proprietati; + cutoate ca s-a definit proprietatea prin atributele sale, totusi nu s-a fasut 0 enumerare completa a acestora; astfel art. 480 C.civ,, se referd doar la fructus si abusus, fara a aminti si de usus; ut c& dreptul de prioprietate este unul absolut; )) caracterele juridice ale dreptului reclamantei sunt ‘© absolut, se refera la opozabilitatea erga omnes, deci si fata de NM; astfel, in virtutea acestui caracter, SV. poate si-si exercite dreptul sau de proprietate, fara a cere sprijinul altei persoane pentru a putea realiza continutul acestui drept; + exclusiv, SV. fiind singura indreptatita s& exercite atributele dreptului su, cu excluderea tuturor celorlalte persoane, deci inclusiv a tui NM, + perpetuu; astfel, pe de o parte, dreptul de proprietate al lui 5. ,se perpetueaza transmitandu-se” ' iar, pe de alta parte, dreptul lui S.V. nu se pierde prin neuz, oricat de mult timp SV. a lsat bunul in neintrebuintare; © nu suntem de acord cu opinia exprimata in literatura de specialitate, conform careia printre caracterele juridice ale dreptului de proprietate ar trebui retinut si urmatorul: ,continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege”? Consideram ca cele trei caractere retinute (exclusiv, absolut, perpetuu) sunt imanente dreptului de proprietate si numarul for nu poate fi extins in mod artiticial, cu alte cuvinte fard a tine cont de natura dreptului de proprietate; €) atritutele dreptului de proprietate al reclamantei sunt: «jus utendi, confera lui S.V.: 1) 0 stapanire efectiva si directa asupta imobilului; 2) 0 stapanire prin putere proprie si in interes propriu; 3) posibilitatea unei stapaniri in numele si in teresul sau de catre N.M " AMBROISE COLI, HENRI CAPITANT, Cours elementaire ce droit ci francis tome I, 0 8 ‘a, Paris Dali, 1928, pag. 736 “Inactst sens P.FILIPESCU opt, pag 78 '300 DREPTURILE REALE + jus fruendi, confera lui S.V. posibilitatea de a utiliza bunul in folos propriu, dobandind in proprietate fructele pe care acesta le poate produce (in cazul nostru avem in vedere doar fructele civile); + jus abutendi, consta in facultatea lui $.V., de a: 1) instraina bunul sau de a greva bunul cu sarcini (latura juridica a dispo- iei); 2) dispune de bun in substanta lui de al distruge, abandona (latura materiala); 1) nueste corecta pentru urmatoarele motive: + reclamanta, atunci cand a parasit fara, nu a instrdinat imo: bilul, ci a luat 0 masura de administrare, in acest sens permi- {andu+i lui N.M,, s se mute in imobil; + fata de aceasta situatie nu se poate sutine ca S.V. este un proprietar neglijent; + dreptul de proprietate al lui .V. este un drept absolut si nu se pierde prin neuz, astfel cd reclamanta isi poate relua oricand stapanirea de fapt asupra bunului pentru ca pe cea ,de drept” nu a pierdut-o niciodata, Speta nr. 5 a) da, sunt sinonime; b) toate cele trei sensuri sunt retinute de dispozi ©) se pot retine urmatoarele considera + din punct de vedere juridic si practic dreptul de proprietate al Jui secundus nu este unul absolut, pentru aceasta afirmatie a se vedea art. 480 C. civ., partea finald gi art. 41 punctele Isi 6 din Constitutia Romaniei; + formula ,drept absolut” folosita de legiuitor a avut urmitoa. rele ratiuni: 1) rezuma transformarea calitativé a proprietatii din una dependenté, sufocaté de sarcini si obligati, intr-o proprietate independent gi liberd, aga cum a fost cunoscuta de dreptul roman; 2) di continut comparatiei dreptului de proprietate cu celelalte drepturi reale, prin urmare, se poate spune ca proprietatea este absoluta in comparatie cu formele ei anterioate sau cu celelalte drepturi reale, dar nu este absolut cu ea insagi? le legale in materie' in acest sens IP. FLIPESCU, op cit 4.75. * CHAMANGI, L ROSETTLBALANESCL|, AL. BAICOIANU, rata ce crap il roman, Etre ALL, Bucuresti 197, pag? Solutite problemetor 301 d) da, secundus avea acest drept conferit de atributul jus abutendi (dispozitia materiala); nu a comis un abuz de drept, motive: + nuse poate sustine ca secundus a nesocotit scopul economic si social al dreptului sdu de proprietate, nu a facut decat s&-si exercite dreptul de a dispune de bunutile sale, drept conferit de lege; nu a incailcat legea si nici normele de convieluire sociala nua acfionat cu rea-credinta; limitele dreptului sau de proprietate au fost respectate.! ©) in literatura de specialitate au fost retinute urmatoarele opinit + justificarea se gaseste in legea ci in posesia prelungit © inmunca; + inideea de utilitate socialé a proprietati 1) da, solutiainstantei este corecta. Speta nr. 6 a) injelegem: nu este afectala de modaiitatile juridice ale dreptului de proprietate. b)_ sunt modalitaijjuridice ale dreptului de proprietate: proprietatea rezolubild/anulabilé/comund (coproprietatea, indiviziunea, devalmasia). ©) in speta distingem urmatoarele modalitat juridice ale dreptului de proprietate: + proprietate rezolubila rezultaté din contractul prin care S.D. vinde lui AT. autoturismul; ‘+ proprietate rezolubila rezultata din vinderea autoturismului de catre AVT., tertul + proprietate rezolubila rezultaté din vinderea pianului de catre AT, lui SD. * proprietate rezolubild nascuté din vanzarea pianului de care S.D,, tertului; + proprietate anulabilé in cazul vanzarii bijuterilor. 4) in ipotezele enumerate retinem: + S.D,, in contractul de vanzare al autoturismului, este propri- tar sub conditie suspensiva, AT. este proprietar sub conditie rezolutorie/in contractul de vanzare-cumparare avand ca Pere detali GH. BELEIU, 0p ct, pag, 82 =o 12 p80.

Drept Civil Culegere de Spete

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Civil Culegere de Spete

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și