Ioan Alexandru Cerul si pamntul Trece-vor graiurile universului Se va stinge-n tarana seara Pamantului.

Lampile vor orbi Si-n vazduh va amuti larma Cucuvailor. Vulturii se vor retrage In nevazut si taria vederii Se va preface-n amurg. Toate Se vor aduna in acea matca Usoara de nimic din care Smulse-au fost de Duh la inceputuri. Atunci te voi vedea pe Tine Cum ma vezi si ne-om cunoaste Indeaproape cuvant din cuvant Putere din putere. Dimineata fi-va, Fi-vor ani fi-va si reveni-vor blande -N vested vant aprinsele tulburatoarele zari Ce ne hraneau nadejdea altadata. Pamant si cer vor trece ca o facla Din umbra sfantului mormant Ramane-va lumina din vapaie Ramane-va uitarea din cuvant Ramane-va iubirea iubitoare Din saraciile ce sunt.