SMERENIA A fi smerit inseamna a te simti umil si mic fata de Dumnezeu, in acea legatura personala cu Tatal Ceresc, pe care crestinul

o simte din ce in ce mai puternic, pe masura cresterii sale duhovnicesti. De asemenea, se poate vorbi de smerenia din sanul Adunarii, in care aceasta trebuie sa reprezinte baza partasiei dintre frati, intrucat oricand neputintele unora din Adunare pot declansa disensiuni, lucru pe care satan il urmareste cu precadere cand este vorba de Adunarea lui Cristos. De aceea, in Epistola lui Iacov 4;10-11 se spune: "Smeriti-va inaintea Domnului, si El va va inalta. Nu va vorbiti de rau unii pe altii, fratilor! Cine vorbeste de rau pe un frate, sau judeca pe fratele sau, vorbeste de rau Legea sau judeca Legea. Si daca judeci Legea, nu esti implinitor al Legii, ci judecator". Pentru a putea ajunge la smerenie este nevoie de punerea in practica de zi cu zi a celor descrise la 1Corinteni 13;4-7: "Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul. " In afara Adunarii, smerenia are limitele ei si orice crestin este dator sa o aplice daca cel din "afara" da dovada de decenta in atitudine precum si de respectul care se impune intr-o discutie sau situatie de viata. Smerenia, in esenta ei, ca si atitudine in lume, tine de fapte si nu de un anumit schimb de pareri. Nu te poti smeri cu ideile pe care le impartasesti, ci cu atitudinea de respect daca, la randul tau, esti respectat. Altfel, smerenia se transforma in umilinta in fata lumescului, ceea ce este contrar conceptului crestin. Nu putem sta cu capul plecat in fata calaului, daca constiinta noastra este curata. Nu putem spune nu daca trebuie sa spunem da. Cristos si apostolii ne-au invatat sa fim deschisi si sa nu dam inapoi atunci cand marturisim adevarurile Lui. Nimeni nu are dreptul sa se foloseasca de smerenie pentru a inchide gura unui crestin care doar impartaseste ideile biblice in felul in care le-a inteles el, atata timp cat grija lui este sa spuna ceea ce crede si ceea ce traieste: 1Petru 3;15: "Ci sfintiti in inimile voastre pe Cristos ca Domn. Fiti totdeauna gata sa raspundeti oricui va cere socoteala de nadejdea care este in voi; dar cu blandete si respect".

Pe de alta parte, in Vechiul Testament sta scris: Proverbe 26;4-5: "Nu raspunde nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu semeni si tu cu el. Raspunde insa nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu se creada intelept." Unii oameni considera smerenia a fi trairea intr-o stare de iad. Pentru a invata smerenia, nu trebuie sa traiesti in iad, fiindca omul de rand nu ar reusi niciodata sa iasa din acesta stare, complacandu-se sa traiasca intr-o anume meditatie ce nu are menirea de a-l activa in sus, ci de a-l cufunda in jos, pastrand individul intr-un firesc uman care-l devalorizeaza si mai mult, prin constientizarea perpetua a starii respective. Una este sa cunosti si alta este sa traiesti starea de iad. Este adevarat ca cine nu cunoaste raul nu poate sti care este binele, dar de la a-l cunoaste si pana la a-l accepta, ca mod de viata, este o mare distanta si nepotrivire pentru cel ce isi doreste cu adevarat Calea lui Cristos. Moartea, iadul, nu reprezinta solutia vietii, ci pot ajuta doar la constientizarea unei stari in care omul se afla, stare din care el trebuie sa iasa, cat mai repede, prin aplicarea vietii in Cristos si nicidecum a unei trairi meditative, filozofice, morbide ce nu poate dezvolta niciodata nadejde, credinta si Dragoste. Mai mult, omul devine din ce in ce mai complexat si isi deformeaza potentialul, coborand intr-o groapa mentala ale carei conceptii nu-i mai ofera puterea de a se increde in salvarea lui. Astfel, el ajunge sa isi perceapa slabiciunile si neputintele intr-un mod extrem iar solutiile se intrevad foarte departe sau de cele mai multe ori sunt inexistente 06 Noiembrie Dezvoltarea mpriei Pilda gruntelui de mutar ( Marti, 25 Octombrie, 2011 ) Matei 13:31-35 (Matei 24:14) Scopul leciei: S descoperim stadiul de la care i ncepe creterea mpria lui Dumnezeu, modul n care se nfptuiete creterea, dovezile ce confirm aceast cretere i binecuvntrile de care este urmat. Coninutul leciei: Studiind pilda gruntelui de mutar, prin care Domnul Isus a descoperit modul n care mpria lui Dumnezeu va crete i se va extinde pn la marginile pmntului, descoperim: 1. Stadiul de la care ncepe creterea mpriei lui Dumnezeu

Pilda gruntelui de mutar este cea de-a treia pild rostit de Domnul Isus n predica inut la malul Mrii Galileei (Matei 13:1,53). Dac prin pilda semntorului, Domnul Isus a artat c mpria lui Dumnezeu se ntemeiaz prin proclamarea (semnarea) Cuvntului Scripturii, iar prin pilda neghinei, c aceast mprie se formez n mijlocul mpriei ntunericului, prin facerea de ucenici i rspndirea celor neprihnii, prin pilda gruntelui de mutar i cea a aluatului, Domnul Isus arat c mpria cerurilor va avea un nceput aproape neobservat, dar va crete pn va umple ntreg pmntul. Pentru a ilustra aceast cretere, El a folosit exemplul gruntelui de mutar (Matei 13:31). Gruntele de mutar nu era cea mai mic smn cunoscut n acea vreme, ci Domnul Isus a folosit acest exemplu fiindc asemnarea cu gruntele de mutar era un proverb folosit frecvent n primul veac pentru a descrie un lucru mic i nensemnat, dar care apoi crete i se dezvolt, dobndind o poziie i o importan deosebit (Luca 17:6). Acelai adevr este descoperit i de faptul c nsui Domnul Isus S-a asemnat cu un grunte de gru care cade n pmnt i moare, ca s aduc apoi mult road (Ioan 12:24) i de pietricica din visul lui Nebucadnear, care devine un munte mare (Daniel 2:35, 44-45). 2. Modul n care se nfptuiete creterea mpriei lui Dumnezeu

Creterea mpriei lui Dumnezeu ncepe n momentul n care gruntele de mutar este semnat n arin. Omul care l seamn este Domnul Isus (Matei 13:24, 3738), Care a venit n mijlocul acestei lumi (n arina Lui Matei 13:24/e, Psalmul 24:1; 1 Corinteni 10:2), unde S-a adus jertf pe Sine nsui (Ioan 12:24). Este important de observat faptul c semnarea gruntelui de mutar nu a fost un incident, ci mplinirea unui plan bine stabilit. Omul menionat de Domnul Isus a ales smna, a luat bobul de mutar i l-a semnat n arina sa (Matei 13:31/b). Pilda aluatului completeaz pilda gruntelui de mutar, artnd c aluatul, care este mic din punct de vedere cantitativ, influeneaz plmdeala i o transform ntr-o plmdeal nou. Dei n Sfnta Scriptur aluatul apare deseori avnd o conotaie negativ (Matei 16:5-12; Leviticul 2:11; 1 Corinteni 5:68; Galateni 5:9), n pilda aluatului rostit de Domnul Isus, aluatul este folosit cu sens pozitiv, simboliznd lucrarea Evangheliei (scrise sau proclamate Evrei 4:12) i a Evangheliei aplicate (trite, confirmat de mrturia practic a celor credincioi Matei 5:13-16), care exercit prin puterea Duhului Sfnt un impact major asupra lumii. Pstrnd n atenie aceste adevruri descoperim c mpria lui Dumnezeu crete n linite (aluatul lucreaz n linite Matei 4:5-7; Luca 17:20-21), se dezvolt

gradual (aluatul face plmdeala s cresc treptat Matei 24:14), aduce schimbare (aluatul transform plmdeala 2 Corinteni 5:17; Efeseni 4:24; Coloseni 3:10) i conduce spre un nou destin (aluatul pregtete plamdeala pentru a deveni pine Ioan 10:28-30; Filipeni 1:6;1 Petru 1:3-5; Iuda 1:24-25). Aplicaie practic: artai ce obstacole pot fi generate de nceputurile slabe i definii ce lucruri trebuie mplinite pentru ca aceste nceputuri s fie urmate de cretere i progres. 3. Dovezile ce confirm creterea mpriei lui Dumnezeu

Aceste pilde rostite de Domnul Isus arat c aceia care formeaz mpria lui Dumnezeu (cei credincioi) vor crete din punct de vedere numeric, n proeminen, n expansiune privind aria geografic n care vor fi rspndii i n maturitate spiritual. Aceast cretere este dovedit de faptul c mpria cerurilor a nceput cu Domnul Isus (care S-a nscut ntr-un loc nensemnat i a fost privit cu suspiciune Ioan 1:45-46, 7:52; Marcu 6:3) i cu oameni simpli (Matei 4:18-21, 9:9; 1 Corinteni 1:26-27), cu o credin mic (Matei 4:31, 6:30, 8:24-26, 16:6-12; Luca 12:32). La nlarea Domnului Isus la cer, numrul ucenicilor era de cel mult 500 de persoane (1 Corinteni 15:6). Cu toate acestea, dup coborrea Duhului Sfnt, creterea mpriei lui Dumnezeu a cunoscut un progres continuu (Fapte 2:41, 4:4, 5:14, 6:7). 4. Binecuvntrile generate de creterea mpriei lui Dumnezeu

Pentru a prezenta binecuvntrile generate de creterea mpriei lui Dumnezeu, Domnul Isus arat c spre planta de mutar ajuns la maturitate vin psrile cerului, care i fac cuiburi ntre ramurile ei (Matei 13:32/b). Acest fapt arat c n mpria lui Dumnezeu se poate gsi: odihn (Matei 11:28; Evrei 1-13), adpost (Matei 12:48-50; Ioan 10:28-29) i hran (Matei 6:25-34). ntrebri pentru discuie: 1. n ce cadru a fost rostit pilda gruntelui de mutar ? 2. Care este adevrul primordial comunicat prin pilda gruntelui de mutar i a aluatului ? 3. Care este stadiul de la care i ncepe creterea mpria lui Dumnezeu ? 4. De ce a folosit Domnul Isus exemplul gruntelui de mutar ? 5. Ce arat c semnarea gruntelui de mutar a fost o aciune planificat ?

6. Ce adevruri despre mpria lui Dumnezeu ne sunt descoperite prin pilda aluatului ? 7. Cum a ilustrat Domnul Isus binecuvntrile generate prin creterea mpriei ? Pastor Dan Boingeanu