n urma unor ofensive Turcia a fost nevoita sa ceara pace ,n care era cointeresata i Austria.Din cauza razboiului.

Austria slabise ceea ce era fovorabil pentru Franta care era inamica austriei .Anglia i Olanda care erau susinatoarele Frantei erau cointeresate i ele n stagnatrea razboiului.Drept rezultat n anul 1698 la Karlowitz,a fost convocat o conferin pentru elaborarea tratatului de pace dintre Turcia pe deoparte i pe de alta parte Liga Sfinta n componenta Austriei ,Poloniei,Veneiei,i a Rusiei pe de alta parte.La conferina au luat parte n calitate de trimii oficiali Anglia i Olanda.Necatnd la faptul ca odata cu intrarea Rusiei n Liga Sfinta sa pus conditia sa nu se incheie acorduri nelegeri de nici un fel cu Turcia ,Austria i alte ari participante la conferin,anume spre aceasta i tindeau .Rusia la rindul su a incearcat toate metodele de a o intoarce pe Turcia de la Austria i de a impiadica semnarea acordului(nelegerii) dintre Turcia i Austria. Insa incercarile rusiei nu sau incununat cu succes. n acelai timp se inregistrase o inrautaire a relaiilor dintre membrii Ligii Sfinte,ceea ce era in interesele Turciei. La 26 ianuarie 1699 la Karlowitz a fost semnat tratatul de pace pe timp de 25 de ani,cu Austria Polonia i Veneia.Austria primise aproape tot teritoriul Ungariei,care apartinea Turciei,Transilvania,Baciku,i aproape toata Sloveni,Veneia ,Moreea.Sa confirmat statulul arii rii Pomineti n cadrul Imp .Otoman. Poarta nu a fost niciodata suveran a Moldovei sau munteniei.Otomanii erau doar garantul integritaii teritoriale a rii romineti.La Polonia a trecut o parte din malul drept al Ucrainei i Podoliei care inainte erau in posesiunea Turciei.Veneia a acaparat Moreea,6 cetai din regiunea Dalmaiei i un ir de insule din Arhipelarg. Au foat nregistrate pierderile teritoriele mari i pierderi materiale pentru feudalii turci.Turcii feudali au fost nevoiti sa fuga de pe teritoriile sale i sai lase toate gospodariile in posesia strainilor.Turcia a inregistrat i pierderi de oaste de circa 32 mii ,care era rezultatul alungarii lor de pe teritoriilr care de acum nu mai aparineu imp otoman.. La Conferin nu a fost gasit un consens intre Turcia i Rusia ,deci nu a fost ncheiet accord intre cece daua tari,deoarece Turcia nu dorea sa satisfaca cerintele Rusiei referitor la cedarea : Azov,Cherci,i unele orae ..ntre Rusia i Turcia a fost incheiata doar pace pe termen de 2 ani.n vara anului 1699 Petru I a trimis la Constantinopol un delegate pentru a ingheia cu turcia accord si de a dovedi mareia Rusiai,, pe mare,,.Tratativele intre ambele pari au inceput n noiembrie i chiar daca Anglia i Austria au incercat de cu tot dinadinsul de a incucra acestor aciuni totui n 1700 a fost semnata intelegere intre cele doua ri. In anul 1699, dupa marile victorii obtinute de armatele austro-polone, dupa despresurarea Vienei de catre armatele crestine conduse de Ioan Sobieski, care au dus la incorporarea Ungariei si a Transilvaniei in posesiunile imperiului austriac, diplomatia imperiala si regala au reusit sa impuna celei otomane unele conditii asupra exercitarii cultului catolic in Moldova, stat in care traiau multi credinciosi apartinind ritului respectiv. Astfel, s-a ajuns la situatia in care a fost inscrisa, in articolul al VII-lea al tratatului incheiat la Carlowitz in 26 ianuarie 1699, prevederea numirii de catre regele Poloniei a episcopilor catolici de la Bacau. Dupa cite se observa, Ungaria n-a avut si nici nu putea sa aibe un rol in aceasta problema, devenita internationala, deoarece fusese inscrisa intr-un tratat de acest fel, pentru ca nu mai exista nici un stat care sa poarte numele de Ungaria inca de la nimicirea armatelor acestui regat, la Mohacs, in august 1526. Regele acestui stat a avut onoarea sa moara inecat, dupa ce a fugit de pe cimpul de lupta. In rindurile semnatarilor scrisorii adresate prefectului Broconi nu figureaza nici un administrator de parohie catolica din Moldova care sa fie de origine maghiara si nici din posesiunuile romanesti si maghiare aflate in stapinirea Casei de Habsburg.