Cucerirea Independentei de stat

1877-1878

Carol de Hohenzollern-Sigmaringen

In 1866, dupa abdicarea lui Cuza, a fost adus la conducerea tarii prinul german Carol de HohenzollernSigmaringen, proclamat domn, pentru a asigura sprijinul german pentru obinerea independenei.

CAROL I

Contextul international

Incepand cu anul 1875, poparele din Europa, aflate sub dominatia Imperiului Otoman, incep lupta de eliberare.In Bosnia, Hertegovina, Serbia, Muntenegru si Bulgaria au izbucnit rascoale. Rusia sprijina lupta acestora.

In a doua jumtate a anului 1876, pe msur ce relaiile dintre Imperiul arist i Imperiul Otoman s-au deteriorat, prevestind izbucnirea rzboiului, guvernul romn a apreciat c era necesar s se ajung la o nelegere cu cel dinti.

Cu toate insistenele Domnitorului Carol i ale marelui om politic Ion C. Brtianu de a ncheia un tratat care s asigure recunoaterea independenei Romniei, dorina Rusiei a fost de a semna doar un tratat limitat care s evite chestiunile politice i s permit armatei ariste s traverseze teritoriul Romniei, ceea ce a dus la ncheierea Conveniei din 4/16 aprilie 1877, care obliga guvernul imperial s respecte integritatea existent i drepturile politice ale Romniei.

12 aprilie 1877 Rusia declar rzboi Imperiului Otoman

Alturi de armatele ruse a luptat armata romn, la solicitarea expres a Curii de la SanktPetersburg, dar i srbi, muntenegreni i bulgari, organizai n trupe de voluntari pe teritoriul Romniei.

Mihail Koglniceanu

La 9 mai 1877 Adunarea Deputailor a proclamat Independena de stat a Romniei. De la tribuna Parlamentului, Mihail Koglniceanu, ministrul de externe, declara: Sntem independeni, sntem naiune de sine stttoare. [...] Sntem o naiune liber i independent.

Intrare Romaniei in razboi

La Plevna, armata otomana a oprit inaintarea armatei ruse. In august 1877, ca urmare a telegramei marelui duce Nicolae ctre Principele Carol I n care solicita ajutorul romnesc, are loc intrarea efectiv n lupt a armatei romne.

Batalia de la Plevna

Ostirea romana s-a unit cu cea rusa si au inconjurat Plevna. Aici, generalul otoman Osman-Pasa, cu multa armata si armament din belsug , se intarise ca intr-o cetate. Romanii au dus lupte grele. Aici s-au jertfit, alaturi de mii de ostasi, multi ofiteri, ca maiorul Gheorghe Sontu si capitanul Valter Maracineanu. Osman-Pasa a trebuit sa predea Plevna.

Cucerirea redutei Grivia

Atacul de la Smrdan - pictur de Nicolae Grigorescu

Participand la luptele de la Plevna, Grivita, Rahova, Vidin si Smardan, Romania isi obtine independenta pe campul de lupta. Armata rusa a putut inainta pana la Constantinopol, silindu-l pe sultan sa incheie pace.

Scen din Independena Romniei (1912). La mijloc, Brtianu (M. Vrgolici), Carol (Ar. Demetriade) i Koglniceanu (I. Niculescu

Mausoleul eroilor de la Plevna

Urmarile razboiului

Romnia a participat la rzboi cu o armat de 58700 oameni i 190 de tunuri moderne. Pierderile de viei omeneti s-au ridicat la peste 10000 persoane. Rusia, Imperiul Otoman, Germania, Anglia, Italia, Austro-Ungaria recunosc independena Romniei. Independenta de stat a Romaniei a fost recunoscuta pe plan international prin pacea de la San Stefano si prin Congresul de la Berlin. In acelasi timp, prin Tratatul de Pace de la Berlin, s-a restabilit autoritatea statului roman asupra Dobrogei - stravechi teritoriu romanesc, ce fusese cotropit de turci in 1417.

Urmarile razboiului

Sporeste puterea economica a Romaniei. Prin promovarea unei politici externe proprii, Romania va gasi aliati pentru desavarsirea unitatii nationale. In 1878, Romania devine regat, Carol I fiind rege. Coroana regilor Romaniei era fabricata dintr-o eava de tun turcesc capturat la Plevna de armata romn sub comanda lui Carol I. A nsemnat eliberarea altor populaii balcanice de sub dominaia otoman, contribuind decisiv la evoluia acestora ca state moderne ntr-o epoc de afirmare a spiritului naional.