Curs de acordare a primului ajutor

Acordarea primului ajutor reprezinta atat un act de solidaritatea sociala cat si o obligatie a fiecarui participant la trafic. Pentru a oferi un ajutor eficient este nevoie de o pregatire temeinica, o atitudine prompta si eficienta. Trebuie avut in vedere faptul ca de acordarea primului ajutor si de modul corect de aplicare depind multe vieti omenesti. O intarziere de cateva minute poate sa se soldeze cu pierderea de vieti omenesti, iar o interventie neadecvata poate sa inrautateasca starea victimelor.

1. Aspecte generale
1.1 Preluarea controlului
Dac sositi primul la locul unui accident si aici nu este nimeni nsrcinat cu organizarea asistentei, trebuie s preluati controlul asupra situatei. Pentru ca munca s se desfsoare eficient, este necesar s actionati cu calm, hotrat, sa organizati munca si s dati ordine directe si clare. Ajunsi la locul unui accident, veti acorda prioritate urmtoarelor trei aspecte:

1.2 Marcarea locului accidentului.

Pentru a preveni implicarea altor persoane n accident, este necesar s se marcheze in mod corespunzator locul accidentului. In accidentele rutiere, acest lucru se face prin instalarea semnelor de avertizare sau prin semnale luminoase de avertizare. De asemenea sa se opreasca motoarele masinilor implicate n accident si sa se deconecteze daca este posibil alimentarea de la baterie. In caz de pericol de foc, explozie sau avalanse, persoanele accidentate trebuie puse la adpost, departandu-le de locul accidentului acolo unde este posibil.

1.3 Realizarea unei imagini de ansamblu asupra situatiei.

In timp ce evaluati gravitatea accidentului si numrul persoanelor accidentate, asezati toate persoanele care si-au pierdut cunostinta, n pozitie lateral, stabil.

Evaluati ct mai rapid cu putint nevoia de ajutor. Repartizati pe cei care v ajut pe lng persoanele afectate.

1.4 Masuri de siguranta

Este foarte important sa va creati conditii sigure n care sa acordati primul ajutor. Pentru aceasta trebuie sa procedati dupa cum urmeaza: a) sa va protejati: neintrand n contact direct cu fluidele pacientului (snge, saliva) deoarece se pot transmite boli; folosind echipament de protectie: masti, manusi; n anumite situatii nec, intoxicatie cu monoxid de carbon daca exista persoane mai pregatite care pot sa rezolve situatia, atunci trebuie sa-i lasati sa intervina primii, apoi acordati ajutorul de care este nevoie. b) sa va asigurati ca victima este ntr-o zona lipsita de pericole (trafic auto, pericol electric, termic, de prabusire, etc.); c) daca victima este ntr-o situatie potential periculoasa, cel mai bine este sa fie mutata ntr-o zona sigura; A TENTIE - mutarea victimei se va face astfel nct sa nu i fie agravate leziunile existente.

1.5 Raportarea accidentului

Raportarea accidentului se face sunand la numarul de telefon - 112 Etapele raportarii accidentului la 112 sunt: apelantul formeaza 112 dispecerul de serviciu primeste apelul, moment n care i sunt afisate numarul de telefon al apelantului si adresa apelantului, locatia de unde suna acesta. dispecerul raspunde: 112. Ce urgenta aveti? n functie de natura urgentei apelul va fi redirectionat spre Ambulanta, Politie sau Pompieri Daca sunati la 112 trebuie sa transmiteti urmatoarele informatii: Ce urgenta aveti; Adresa locului accidentului; De la ce numar de telefon sunati; Cum va numiti. Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramneti la telefon pentru a primi eventuale recomandari legate de modul n care se poate acorda primul ajutor la fata locului.

2. Examinarea si evaluarea strii persoanei accidentate sau bolnave

Nu este posibil s se acorde o asistent corespunztoare fr o corect perceperea strii persoanei accidentate. Evaluarea traumatismelor corporale trebuie finalizat nainte ca cineva s treac la actiune. Dac aceast evaluare nu este fcut, traumatismele corporale se pot agrava. Toate examinrile trebuie s se efectueze n pozitia n care este gsit accidentatul de ctre personalul de prim ajutor. Imediat ce este posibil sau recomandabil, accidentatul trebuie s fie asezat n pozitia culcat pe spate, pentru o examinare suplimentar. Printr-o examinare rapid a tuturor accidentatilor, se poate obtine o imagine aproximativ a traumatismelor. Evaluarea trebuie s se efectueze rapid. Dac mai multe persoane au avut de suferit, cele mai serios afectate vor fi separate, pentru a li se acorda de urgent primul ajutor, n scopul salvrii vietii. In felul acesta, prima evaluare trebuie s se concentreze asupra selectrii persoanelor cel mai grav accidentate si ale cror traumatisme le pun viata n pericol. Concluziile rezultate din evaluarea rapida trebuie s rspund, n primul rnd, la urmtoarea ntrebare: se afl n pericol functii vitale cum ar fi: starea de constient, respiratia si circulatia sanguin?

2.1 Evaluarea starii de constienta

Pacientul se poate afla in una din urmatoarele stari: 1. pacient alert - pacient constient, cooperant 2. pacient care raspunde la stimuli verbali - pacientul va fi scuturat usor de umeri, adresndu-i-se intrebari simple: cum te numesti?; cti ani ai?; unde locuiesti? 3. pacient care raspunde la stimul dureros (Pain) = se va ciupi de brat sau alta zona (mamelon, regiune supraclaviculara) pentru a observa reactia la durere. 4. pacient care nu raspunde la nici un stimul - neresponsiv (unresponsive) 2.2 Evaluarea si eliberarea cailor aeriene O persoan fr cunostint se afl ntotdeauna n fata pericolului ntreruperii respiratiei. De retinut ca urmtoarele semne pot indica posibile probleme respiratorii: -respiratie imperceptibil; -respiratie greoaie, gemete si bolboroseli; -culoarea albastr a fetei; -dureri n zona toracelui; - traumatisme localizate in zona pieptului.

Pentru eliberarea caii aeriene, se procedeaza in modul urmator : hiperextensia capului si ridicarea barbiei. controlul vizual al cavitatii bucale. n caz de traumatism, pentru a nu se produce leziuni ale coloanei cervicale si maduvei spinarii, nu se va efectua hiperextensia capului si ridicarea barbiei. Singura manevra permisa este subluxatia mandibulei: cu palmele de o parte si de alta a capului victimei, se tractioneza mandibula spre anterior cu ajutorul degetelor 2 5 sprijinite de ramurile mandibulare, n acelasi timp se deschide gura cu cele doua police aflate la nivelul barbiei.

2.3 Evaluarea respiratiei

Tinnd caile aeriene deschise, PRIVESTE, ASCULTA si SIMTE respiratiile normale dar nu mai mult de 10 secunde.

Asa cum rezulta din figura de mai sus se privete micarea toracelui si anume dac se ridic sau se coboar pieptul, se ascult zgomotele respiratorii ale victimei prin aplicarea urechii deasupra gurii victimei si se simte respiraia victimei pe obraz.

2.4 Evaluarea circulatiei

Se realizeaza prin cautarea pulsului central timp de maxim 10 secunde. La adult se prefera palparea pulsului carotidian, iar la copilul sub 1 an cel brahial, deoarece are gtul scurt si gros si este dificil de gasit pulsul carotidian. Atentie! Nu se palpeaza pulsul la ambele carotide simultan ! Urmtoarele semne si simptome pot indica o posibil problem circulatorie: -piele palid, rece si umed; -puls absent, rapid sau slab; -pulsul normal al unui copil este de 120 bti/minut, iar al unui adult de 70 bti/minut.

Urmnd acest protocol de evaluare primara, cu durata de maxim 30 secunde: evaluarea starii de constienta 10 secunde, evaluarea respiratiei 10 secunde, evaluarea circulatiei 10 secunde, se va putea aprecia gradul deteriorarii functiilor vitale ale pacientului. Pacientul se poate afla n una din urmatoarele situatii: constient, situatie in care se poate obtine anumite informatii de la persoana accidentata; stare de constienta alterarata mergnd pna la coma profunda. stop respirator. Dupa eliberarea caiilor aeriene, pacientul are puls dar NU respira. Stop cardio-respirator. Dupa eliberarea caiilor aeriene, pacientul NU are puls si NU respira.

3. Primul ajutor pentru salvarea vietii

3.1 Primul ajutor in cazul opririi respiratiei
In situatia in care accidentatul este inconstient si nu respira normal, atunci se procedeaza in modul urmator. Se deschid cile de acces ale aerului, aplecandu-se capul spre spate si ridicanduse gtul. Se indeprteaza din gur corpii strini vizibili. Dac pacientul continu s nu respire se incepe respiratia artificial care consta in: respiratia gur la gur; respiratia gura la nas; 3.1.1 Respiraia gur la gur Cea mai folosit metod de ventilaie artificial este metoda gur la gur. Aceasta se va face cu victima in poziie de decubit dorsal (victima aezat pe spate) dup ce i s-au indepartat eventualii corpi strini din cavitatea bucal . Aeazati-va lng victim pe partea lateral a capului.inetii capul in hiperextensie i pansatii nasul in vedrea opturarii cailor de accea ale acestuia. Cu cealalt mn ridicatii brbia, dar in acelasi timp trebuie sa-i permiteti gurii s se deschid.Trageti aer adnc in piept, poziionativa gura peste gura victimei asigurnd etan eitate i suflati cu for de dou ori .

Pentru a fi siguri n realizarea acestei manevre trebuie avuta in vedere urm toarea schem memotehnic avand urmatoarele initiale H.E.L.P . care provin de la : Hiperextensia capului ; Evacuarea cavitii bucale Luxarea mandibulei (ridicarea brbiei i deschiderea gurii) ; Pansarea nrilor (astuparea nrilor)

Fiecare respiraie trebuie s fie att de puternic inct s produc ridicarea toracelui. Dup fiecare insuflaie se menine capul victimei in hiperextensiei brbia ridicat, se ndeparteaz gura de la gura victimei i se privete revenirea toracelui in pozi ia iniial , pe msur ce aerul iese afar.

3.1.2 Respiraia gur la nas

Aceasta se practic atunci cnd nu se poate efectua respiraia gur la gur: rniri ale gurii, ncletarea gurii(nec, electrocutare, epilepsie). Cai n cazul respiraiei gur la gur se elibereaza cile respiratorii prin extensia capului i ridicarea brbiei innd gura victimei nchis (peste care se poate aplica o compres de tifon). Apoi se inspir adnc, se realizeaz o cuplare intre gura persoanei care acorda primul ajutor i nasul victimei i se sufl puternic pe nri, dup ce in prealbil sa verificat permeabilitatea n rilor i evacuarea eventualelor cheaguri de snge sau corpi str ini.

Observatie: Respiraiile artificiale gur la gur i gur la nas prezint un risc minim de transmitere de infecii i de aceea nu ar trebui s ezii niciodat s le execui in cazuri de urgen. Din motive igienice se poate folosi un tifon sau batist aezat pe gura victimei. Ar fi de preferat utilizarea batistei persoanei care acorda primul ajutor, din trusa standardizat auto de prim ajutor a acestuia.

3.2 Primul ajutor in cazul stopului cardiac

Compresiile toracice externe se executa cu victim n decubit dorsal (culcat pe spate), pe o suprafa plan i dur, ap snd ritmic pe stern (osul lat al pieptului) . Persoana care acorda primul ajutor se a eaz in genunchi lng victim si aplica podul palmei dominante n zona central a toracelui i cealalt mn

deasupra. Frecventa compresiunilor toracice este de100 / minut. Se menin braele ntinse (cu coatele n extensie) i n contact cu osul stern se poziioneaz umerii astfel nct s fie deasupra pieptului victimei i se efectueaz 30 apsri.

In timpul compresiilor toracice externe se realizeaza o deplasare a sternului cu 4-5 cm, dar fr a pierde contactul cu peretele toracic si permitandu-i acestuia revenirea in pozitia normala.Se continua cu

aceast manevr pn cnd inima pacientului incepe sa functioneze. Reluarea functionarii inimii se poate constata dupa aparitia pulsului, recolorarea pielii si miscarea pupilei. In multe situatii stopul cardiac coincide si cu cel respirator(stop cardio-respirator). In acest caz vor alterna compresiile toracice externe (30 compresii) cu respiratia artificiala (2 insuflari).

3.3 Primul ajutor in cazul hemoragiilor

Hemoragiile reprezint pierderea de snge n afara sistemului vascular. n func ie de vasului din care curge sngel hemoragiile pot fi: arteriale - sngele este rou deschis i curge ritmic n plag ; venoase - sngele este rou nchis i curge n valuri; capilare - sngele mustete n plag. Dup locul unde se scurge sngele, hemoragiile se mpart n: interne - sngele se scurge ntr-o cavitate nchis ; externe - sngele apare la suprafaa corpului n mod direct; Pentru o localizare corecta a eventualelor hemoragii se prezinta in figura urmatoare sistemul vascular fomat din inim i vase de snge (artere,vene, capilare). tipul

Dupa cantitatea de snge pierdut, hemoaragia poate fi: mica: se pierde o cantitate de snge de pna la 500 ml; tensiunea arteriala si frecventa cardiaca se mentin n limite normale. medie: se pierd 500 - 1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism, tegumente palide, reci. mare: cantitea de snge pierduta - 1000 - 1500 ml, iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, transpiratii reci, tahicardie si hipotensiune arteriala.

foarte grava: pierderi de snge de peste 1500 - 2000 ml, puls slab, greu perceptibil, pacient inconstient.

Semnele de recunoatere ale unei hemoragii interne sunt: ame eli; transpiraii reci; tensiune arterial sczut; respiraie accelerat; puls rapid; frisoane; agita ie; convulsii; lipotimie; dilatarea pupilelor. Primul ajutor n cazul hemoragiilor presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1) scoaterea victimei din vehicul; 2) poziionarea victimei pe spate, iar daca hemoragia nu este localizata in apropierea capului, capul victimei se pozitioneaza mai jos dect nivelul trunchiului i cu picioarele ridicate cu 20-30 cm, pentru a uura irigarea cu snge a creierului; 3) stabilirea tipului de hemoragie; 4) efectuarea hemostazei prin: compresiune manual la distan, mai sus de plag. Aceasta compresiune este corect efectuat atunci cnd face s dispar pulsul arterial de pe artera pe care o comprim; pansament compresiv, care se realizeaz prin aezarea unor comprese groase direct pe plaga sngernd, aplicndu-se apoi, direct peste comprese, un bandaj de presiune, care nu trebuie strns prea tare, pentru a nu opri circulaia arterial; aplicarea unui garou, numai atunci cnd gravitatea hemoragiei pune n pericol via a victimei i cnd sngerarea nu poate fi oprit prin alte mijloace. Garoul trebuie s fie suficient de lung pentru a nconjura membrul respectiv de dou ori. El se aeaz ntotdeauna deasupra rnii (ntre ran i corp), dar fr a atinge rana. Garoul se strnge, eventual cu ajutorul unui b, pn cnd sngerarea se oprete. Odat aplicat, garoul nu se mai lrgete i nu se mai mic. Se ata eaz un bilet n care se menioneaz ora i minutul n care a fost aplicat garoul, care nu se acoper cu alte pansamente. n vederea transportrii victimei la spital, aceasta va fi a ezat cu capul mai jos dect nivelul corpului (daca hemoragia nu este localizata in apropierea capului), lateral dreapta sau stnga pentru incontieni, iar membrele inferioare vor fi ridicate la 30-45 grade. Pe timpul transportului, victima va fi nvelit , pentru evitarea frisoanelor i, dac este contient, va fi hidratat.

3.4 Primul ajutor in cazul fracturilor, entorselor i luxaiilor

De regula accidentele rutiere afecteaz de cele mai multe ori sistemul ososi articular. Persoanele accidentate sunt afectate de urmatoarele leziuni, fracturi care presupune ruperea osului, entorse si lucsatii care presupune alterarea integritii articulaiei. n cazul entorselor avem rupturi, mai mari sau mai mici, ale esutului care ncojoar articulaia, iar in cazul luxaiei, aceste rupturi sunt mult mai mai mari, astfel incat nct oasele care se ntlnesc n interiorul articula iilor accidentate ies din locul lor, pierznd par ial sau total contactul dintre ele. Identificarea leziunilor mentionate se face usor, deoarece fiecare leziune are caracteristici distincte.In practica medicala fracturile sunt de doua feluri: fractura complet si fractura incomplet. Fractura complet se caracterizeaza prin: deformarea zonei; mobilitatea anormal a osului lezat unde n mod normal este fix;

 prezena sau perceperea crepitaiilor durere vie. Fractura poate fi nchis sau deschis. Trebuie avuta atenie mare la imobilizare, pentru a nu fi transformata din fractura nchis n fractura deschis. Fractura incomplet se caracterizeaza prin: inexistenta deplasarii; tumefierea sau deformarea leziunilor; durerea este n punct fix asemenea cu leziunile prin lovire i contuzii fr leziuni osoase; Dac pacientul acuz dureri violente, chiar dac nu suntem siguri c are o fractur, ca masura de prim ajutor se poate proceda ca in cazul unei fracturi. Luxaiile se caracterizeaza prin: deformarea regiunii i durere violent; scurtarea membrului; dispariia rontunjimii normale a suprafe ii articulare; poziia anormal a membrului afectat (rotaie interioar sau exterioar). Obiectivele in cazil primului ajutor sunt prevenirea complica iilor leziunilor ini iale i dimunarea suferinei. Principalele complicaii n cazul fracturilor i luxaiilor sunt : perforarea pielii de ctre os; transformarea fracturii sau luxaiei din nchis n deschis; comprimarea i lezarea esutului, vaselor i organelor din vecin tate (dac e vas provoc m hemoragie, dac e nerv provoc m paralizie);

3.5 Acordarea primului ajutor in cazul fracturilor si luxatiilor

n cazul unei fracturi de clavicul se aduce antebraul ndoit la 90 , lipit de toracele victimei apoi fie cu pansament triunghiular sau cordon de halat de baiei se noad napoi n jurul gtului. vezi foto n cazul fracturarii um rului, indiferent de natura leziunii se poate apela la pansamentul triunghiular sau batista salvatorului sau o simpl fa. Se execut la fel ca la clavicul .

n cazul fracturarii bra ului se imobilizeaz cu metoda sandwich ntre 2 scnduri. Aten ie! Scndura trebuie s fie nvelit cu un material moale, pentru a nu veni n contact cu osul sau cu membrul lezati a

nu accentua durerea. Dup ce am fixat cu fa, cele 2 puncte se leag ntre ele, una n interior i una n exterior i se fixeaz cu cele 2 scnduri. Se aduce braul n poziia de 90 i se aplic pansament exact ca la fractura de clavicul sau umr.

Dac nu avem scndur la ndemn, putem folosi carton sau alt material uor. Dac nu avem nimic la ndemn aplic m pansament triunghiular (batist).

\ n cazul lezarii cotului, acesta se imobilizeaz n poziie de flexie i ndoit la 90 cu ajutorul pansamentului triunghiular. Pansamentul va cuprinde bra ul i antebraul. n cazul fracturarii antebraului se foloseste metoda sandwich. Cu o scndur se prinde faa palmar de la vrful degetelor pn la cot, se leag cele dou scnduri n 2 puncte i se aplic pansamentul triunghiular . Atenie! o atel trebuie s cuprind dou articulaii: una deasupra i una dedesupt.

In cazul unei fracturi de bazin, singurul ajutor pe care il putem acorda este aezarea victimei pe un plan dur n decubit dorsal. In cazul unei fracturi de old se imobilizeaz cu ajutorul a dou scnduri lungi, una se fixeaz pe exterior ce va cuprinde 5 10 cm deasupra taliei pn la clci. Cea din interior mai scurt va cuprinde rdcina piciorului (la coaps) pn la clci. Cele 2 atele se fixeaz ntre ele n patru puncte cu ajutorul feelor sau a benzilor textile. Partea liber a atelei din exterior va fi fixat de bazin i de talie cu ajutorul unei curele sau pnze textile.

In cazul unei fracturi de genunchi se imobilizeaz cu ajutorul unei atele aplicate pe faa posterioar a membrului. Lungimea atelei va fi de la glezna pana deasupra genunchiului cu 10-15 cm asa cum este ilustrat in figura urmatoare.

3.6 Acordarea primului ajutor in cazul leziunilor la nivelul coloanei vertebrale

Daca victima a suferit o fractur la nivelul coloanei vertebrale, aceasta nu trebuie mi cata. Orice mutarea a victimei de la locul accidentului poate agrava ireversibil starea victimei. In cazul in care victima se plnge de durere la nivelul cefei sau simte amor eala sau chiar paralizia membrelor superioare sau inferioare, acesteia i se imobilizeaza corect gtul cu un guler cervical sau cu dou p turi rulate ca ntr-o menghin. Victima este transportat obligatoriu pe un plan dur sau targ de lemn. Capul i gtul se menin n ax.

3.7 Acordarea primului ajutor in cazul plagilor

Plaga este o lips a continuitii pielii. Traumatismul este un eveniment frecvent ntlnit n cazul accidentelor rutiere. Plaga trebuie considerat o urgen medical care trebuie ngrijit din primele momente, deoarece aceasta devine n primul rnd poarta de intrare a microbilor n organism care poate infecta i complica starea general a pacientului. Acordarea primului ajutor in cazul plagilor consta in sp larea cu ap i spun a mainilor celui care acorda primul ajutor i se dezinfectarea mrginilor plgii cu alcool i iod. Se toarna apa oxigenata pe rana si apoi solutie de rivanol. Se acoper rana deja dezinfectata cu comprese sterile. Nu trebuie sa se foloseasca vat

n contact direct cu rana. Apoi se aplic o fa rulata in jurul zonei sanatoase apropiata plagii si se fixeaza compresa sterila cu fasa.

4. Trusa de prim ajutor

In conformitate cu ordinului ministerului sanatatii nr.427 din 14 iunie 2002, trusa de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele: cutie din material plastic, etansa, cu colturi rotunjite 1 buc.; foarfece cu varfuri boante 1 buc.; garou 50cm 1 buc.; deschizator de gura din material plastic 1 buc.; dispozitiv de respiratie gura la gura 1 buc.; pipa Guedel marimea 4 1 buc.; pipa Guedel marimea 10 1 buc.; manusi de examinare, pereche 4 buc.; pahare de unica folosinta 5 buc.; batiste de hartie cu solutie dezinfectanta 10 buc.; atele din material plastic 2 buc.; fese din tifon mici 5cm/4m 5 buc.; fese din tifon mari 10cm/5 m 3 buc.; bandaj triunghiular l = 80mm 2 buc.; vata hidrofila sterila, pachet A 50 g 2 buc.; ace de siguranta 12 buc.; leucoplast 5cm/3m 1 buc; leucoplast 2,5cm/2,5m 1buc.; alcool sanitar 200ml 1 buc.; comprese sterile 10cm/8cm 10 buc.; pansament individual 2cm/6cm 10 buc.; pansament cu rivanol 6cm/10cm 5 buc.; plasture 6cm/50cm 1 buc.; creion 1 buc.; caiet 50 pagini 1 buc.; brosura cu instructiuni de prim-ajutor 1 buc.; rivanol solutie 10/0. 200ml 1 buc.; apa oxigenata sau perogen 1 buc.; alcool iodat 1 buc.