Viaa n mnstire O mnstire este un aezmnt religios, sau un ansamblu de cldiri, n care triesc, dup anumite reguli ascetice,

clugri sau clugrie. n cultul ortodox, mnstirea are n centrul aezmntului biserica, n jurul creia se afl construciile anexe:

chiliile (ncperile pentru folosina clugrilor din mnstire), trepeza (sala de mese din mnstirea ortodox), arhondaricul (spaiu al unei mnstiri ortodoxe destinat pentru gzduirea oaspeilor i pelerinilor), paraclisul (mic biseric cu destinaii restrnse, echivalent ortodox a capelei din cultul catolic), cuhnia (buctria), turnul-clopotni (acesta fiind de obicei turn de poart).

Primele mnstiri cretine au fost construite n secolul al IV-lea n Egipt i Siria. n evul mediu, mnstirile au devenit mari proprietari funciari i deintoare de adevrate tezaure; n aceea epoc, multe ele au constituit centre de cultur i art. Numeroase mnstiri sunt monumente de arhitectur (cum ar fi mnstirile de la Muntele Athos din Grecia, mnstirea Cluny din Frana, cea de la Pavia, Italia, de la Escorial din Spania sau mnstirea Westminster din Londra). n fruntea fiecrei mnstiri se afla un egumen, ales de sobor sau direct de domnitor (de regul, numirea era pe via). Egumenul era ajutat de unul sau mai muli duhovnici (responsabili cu slujbe, mrturisiri, ndrumri) i de econom (conductorul gospodriei mnstirii). La rndul su, duhovnicul era ajutat de eclesiarh (care avea n grij inventarul bisericii i se ngrijea de ntreinerea ei) i de canonarh (conductorul ceremonialului, mai ales duminica i de srbtori). Economul avea i el mai multe ajutoare: vistiernicul (casierul), chelarul (care se ocupa cu pregtirea i supravegherea slii de mese), arhondarul (responsabil cu primirea vizitatorilor), bolnicerul (cruia i era ncredinat bolnia n care erau ngrijii clugrii bolnavi i btrni) i bibliotecarul. Viaa ntr-o mnstire se aseamn cu viaa albinelor dintr-un stup: toi clugrii i clugriele i cunosc ndatoririle i tiu fiecare cnd i ce au de fcut. n afara orelor de rugciune i a slujbelor din biseric, clugrii muncesc pmntul mnstirii, cresc animale i confecioneaz diferite obiecte spre a fi vndute. Cu banii obinui din vanzarea produselor obinute de ei, mnstirea i procur cele de trebuin vieii clugrilor.