3)VEDEREA STEREOSCOPICA INDIRECTA(filtre polaroide, sclipiri, autostereoscopiei) In acest caz nu se observa direct obiectele ci niste imagini plane conjugate

ale acestora, preluate din 2 pct distincte. In prima figura de mai sus e prezentat modul de preluare a 2 fotograme successive dintr-o banda, iar in a 2-a modelul d e observare stereoscopica a acestora. In prima fig cele 2 statii de preluare sun O si O. Pct A din teren e inregistrat pe prima fotograma in poz a si a pe fotograma din dr eapta. Ck-ct camerei fotogrametrice. B-baza fotogrametrica de la preluare, H-inaltimea de preluare. In a 2-a fig, prin privirea separate a fiecarei fotograme si prin orientarea ad ecvata a acestor imagini se obtine modelul stereoscopic sau stereomodelul care e o imagine spatiala. Ansamblul celor 2 fotograme succesive cu acoperire longitudinala de cel putin 60 % s.n. stereograma. b-baza de observare, h-profunzimea la care se formeaza stereomodelul, Os, Od-cei 2 ochi, F, F-cele 2 fotograme. La exploatare nu se poate reproduce intocmai baza fotogrametrica si inaltimea fo togrametrica mai mult se exagereaza impresia 3D pe cote prin marirea bazei de ob servare sau prin utilizarea unor lentil de marire. Efectul stereoscopic poate fi: -ortoscopic-se obtine in cazul fotogramelor cu zona de acoperire comuna spre int erior (desenul apare ca in realitate). -pseudoscopic-se obtine atunci cand zona de acoperire e spre exterior (desenul a pare in negativ). Prima conditie a vederii stereoscopice indirecte: separarea imaginilor conjugate (obs separata a fiecarei imagini cu cate un ochi)-poate fi realizata folosind p rocedeul filtrelor polaroide, procedeul sclipirilor, procedeul autostereoscopiei . PROCEDEUL FILTRELOR POLAROIDE-se bazeaza pe fenomenul de preluare a luminii atun ci cand aceasta se proiecteaza pe un ecran, fiecare dintre imaginile conjugate f iind polarizata una in plan vertical, cealalta in plan orizontal. Cele 2 planuri fac intre ele un unghi de 90. Observarea se face prin ochelari ca re polarizeaza in mod diferit lumina pt fiecare lentila, asezand ochelarii cu le ntila care polarizeaza lumina vertical pt observarea imaginii polarizate tot in plan vertical. Procedeul se aseamana cu procedeul anaglifelor proiectate, deosebirea fiind ca i n acest caz sunt folosite filter polaroide si nu lumina. Avantajele esentiale fata de procedeul anaglifelor sunt: inlaturarea pierderilor de luminozitate datorate filtrelor de culoare si posibilittea observarii imagin ilor stereoscopice color. Un dezavantaj al acestui procedeu este acela ca directiile de polarizare a lumin ii depind de pozitia observatorului (in cazul departarii de axa de polarizare, p ot aparea imagini reziduale).

Pana la aparitia statiilor fotogrametrice digitale, acest procedeu a fost utiliz at in salile de cinema. In cazul folosirii procedeului la o statie fotogrametrica digitala, pe ecran apa r cele 2 imagini polarizate diferit, suprapuse, iar observarea se face cu ajutor ul unor ochelari ale caror lentile polarizeaza lumina in acelasi fel. PROCEDEUL SCLIPIRILOR-imaginile nu mai sunt separate pozitional, ci in timp. La inceput se foloseau diafragme speciale care se roteau cu viteze cuprinse intr e 20-50 rotatii/secunda. Imaginile conjugate stanga si dreapta erau observate vizual prin fantele practic ate in aceste discuri sau erau proiectate pe un ecran prin aceste fante. Imaginea care apare pe ecran are o rata de improspatare de cel putin 120 imagini /secunda. Cele 2 imagini sunt afisate succesiv de cate 60ori/secunda. Observarea se face cu ochelari speciali cu cristale lichide care permit sau inte rzic observarea imaginii de pe ecran, schimbarea fiind sincronizata cu schimbare a imaginilor afisate. PROCEDEUL AUTOSTEREOSCOPIEI-a aparut dupa aparitia calculatorului electronic. In cazul statiilor digitale fotogrametrice se folosesc monitoare cu cristale lic hide. Imaginile sunt compuse din pixeli conjugati sunt directionati in pozitii prestab ilite pt separarea zonelor de vizualizare. Procedeul nu necesita ochelari speciali, modelul stereoscopic se vede prin obser vare libera.