I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

METODE INTERACTIVE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE

GRUPA 8

Cuprins
1. Analiză comparativă a utilizării şi eficienţei metodelor clasice în raport cu metodele interactive ....................................................................................................................................... 3

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

2. Utilizarea metodei brainstorming în predarea limbii engleze .................................................... 8 3. Plan de lecţie: Introducerea metodelor interactive la orele de limba engleză ........................... 11 4. Eseu Şcoala românească modernă ...............................................................................................14

5. Analiză comparativă a utilizării şi eficienţei metodelor clasice în raport cu metodele interactive

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

În societatea actuală are loc un proces dinamic care obligă toate categoriile sociale să ţină pasul cu evoluţia societăţii şi implicit a educaţiei. Transformările sociale implică necesitatea creării unui mediu de învăţare care să eficientizeze tehnicile de învăţare şi de muncă intelectuală. Cadrele didactice sunt incluse în mecanismul societăţii în continuă şi tot mai accelerată schimbare. Elevul vine la şcoală cu o experienţă mediată prin întermediul mijloacelor moderne de comunicare în masă care nu poate fi ignorată. Legile elaborate de către Kounin sunt actuale. Acestea subliniază că profesorul trebuie să urmărească: 1. progresul – elevii să aibă permanent senzaţia că progresează, că au câştigat ceva important în urma lecţiilor predate; 2. provocarea – lecţiile trebuie să fie astfel alcătuite încât să îi provoace pe elev; 3. varietatea - elevul de astăzi se plictiseşte foarte repede de un mod de instruire pe care cadrul didactic îl preferă; de aceea cadrul didactic trebuie să aibă la îndemână o gamă variată de metode. Astăzi are loc o explozie a metodelor interactive în clasificările tradiţionale ale metodologiei didactice. Sunt cunoscute dezbaterile conform cărora nu există în mod practic metode „active” şi metode pasive toate metodele posedând deopotrivă un grad de pasivism şi unul de activism; acesta din urmă variază de la metodă la metodă sau câteodată, de la un mod de aplicare /utilizare la altul al aceleiaşi metode. Trebuie avută în vedere dimensiunea activă a metodelor dar în mod special dimensiunea interactivă care presupune automat ca partenerii actului didactic sunt simultan activi. Pierre Goguelin precizează că „a fi activ nu în înseamnă că elevul face tot ce vrea şi nu contează ce; chiar în metodele cele mai active e vorba de o acţiune pedagogică”. Activ este elevul care gândeşte, care depune efort de reflecţie personală, interioară, abstractă, care intreprinde o activitate mintală de căutare, cercetare, de redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoştinţe. Noţiunea de metodă activă nu trebuie confundată cu noţiunea de metodă nouă, modernă sau cu orice metodă însoţită de o acţiune concretă, exterioară, nici cu metodele interogative sau cu cele captivante. În lucrarea sa „Metode active în pedagogia adulţilor”, Roger Muchielli defineşte metodele active ca „fundamentate pe însuşirea cunoştinţelor, pe luarea la cunoştinţă şi pe evoluţia reală a personalităţii” aceasta - prin opoziţie cu metodele bazate pe modelul imitării, pe memorizare şi repetiţie – modele expozitive sau de condiţionare. Autorul explică relaţia metodelor active cu „autoperfecţionarea indivizilor

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

şi autoformarea grupurilor, rolul lor în declanşarea – la mulţi – a motivaţiilor şi creativităţii”. Privite sub acest aspect al stimulării curiozităţii ştiinţifice, al spiritului de cercetare, de creativitate şi inovare, în categoria metodelor active, participative, pot fi incluse atât unele din metodele mai vechi, cât şi unele din metodele mai noi. Utilizarea metodelor active, participative sau interactive va fi întotdeauna preferată celor pasive, deoarece învăţarea cu ajutorul lor este mai temeinică şi mai durabilă. Instruirea interactivă, asociată tipului superior de învăţare şcolară, interactivă şi creativă implică conjugarea eforturilor ambilor agenţi educaţionali (profesorul – elevii) în construirea cunoaşterii. Metodele şi mijloacele didactice tradiţionale, deloc de neglijat, şi-au demonstrat de-a lungul timpului neajunsurile, lipsurile şi o eficienţă medie, chiar scăzută atunci când discutăm de performanţele şcolare absolute. Observăm că într-un mod de netăgăduit relaţia dintre profesor şi elev este o componentă importantă inclusiv a tipului de învăţământ pus în discuţie, deşi se cunosc ataşamente şi afectivităţi deosebite, relaţii de prietenie impresionante elev-profesor încă din antichitate sau Evul Mediu. Cu un rol deosebit în dezvoltarea personală sau de grup , după cum remarca şi André de Peretti, învăţarea are ca suport deosebit relaţia dintre elevi şi profesori şi lumea exterioară 1. Rigorismul învăţământului clasic, tradiţional, bazat în forma lui cea mai extremă pe climatul glacial al relaţiei profesor – elev, pe stilul autoritar promovat de cadrul didactic, pe prezentarea neînsufleţită sau unilateral dramatică a faptelor, fără existenţa unui dialog real profesor - elev sau a pluralismului opiniilor, deasemenea printr-o evaluare scrisă sau orală rigidă fără ajustări sau compromisuri a fost în măsură într-un mod neaşteptat să aducă succese importante pe calea achiziţiilor şi cunoştinţelor elevilor, făcând cunoscută şcoala românească în epoca interbelică şi comunistă în întreaga lume. Răceala prezentării faptelor sau încorsetarea exprimării şi creativităţii juvenile sau adolescentine contravine însă majorităţii indicaţiilor şi opiniilor de top ale pedagogilor zilelor noastre. Rămân însă indispensabile o parte a acestor metode clasice sau tradiţionale prin profunda lor aplicabilitate practică şi prin rezultatele oferite. Din acest punct de vedere putem admite necesitatea unei coexistenţe sau coabitări a metodelor şi mijloacelor clasice,tradiţionale cu cele moderne. Constatându-se acest fapt numeroase lucrări din străinătate şi din România scot în evidenţă diferitele aspecte ale acestei importante manifestări didactice moderne, a acestei inflorescenţe metodologice. Metodele tradiţionale, clasice sunt acceptate unanim ca fiind cele cu un pronunţat caracter oral ca şi: povestirea, explicaţia şi prelegerea şcolară, lucrul cu manualul, exerciţiul. Ele pot să apară în formă
1

André de Peretti, Educaţia în schimbare, p.45

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

„pură”, dar recent se împleteşte cu alte metode mai moderne ca şi conversaţia sau demonstraţia în funcţie de materia la care este utilizată2 . Metodele activ-participative pun accent pe învăţarea prin cooperare, aflându-se oarecum în antiteză cu metodele tradiţionale de învăţare. Educaţia pentru participare şi democraţie face parte din gama noilor educaţii, care reprezintă cel mai pertinent şi mai eficient răspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane. Prin participare, elevii îşi pot exprima opţiunile în domeniul educaţiei, culturii, timpului liber, pot deveni coparticipanţi la propria formare. Elevii nu sunt doar un receptor de informaţii, ci şi un participant activ la educaţie. În procesul instructiv-educativ, încurajarea comportamentului participativ înseamnă pasul deosebit de la „a învăţa” la a „învăţa să fii şi să devii”, adică pregătirea pentru a face faţă situaţiilor, dobândind dorinţa de angajare şi acţiune. Principalul avantaj al metodelor activ-participative îl reprezintă implicarea elevilor în actul didactic şi formarea capacităţii acestora de a emite opinii şi aprecieri asupra fenomenelor studiate. În acest mod, elevilor le va fi dezvoltată o gândire circumscrisă abilităţilor cognitive de tip superior, gândirea critică. Aceasta reprezintă o gândire centrată pe testarea şi evaluarea soluţiilor posibile într-o situaţie dată, urmată de alegerea rezolvării optime pe baza argumentelor. A gândi critic înseamnă a deţine cunoştinţe valoroase şi utile, a avea convingeri raţionale, a propune opinii personale, a accepta că ideile proprii pot fi discutate şi evaluate, a construi argumente suficiente propriilor opinii, a participa activ şi a colabora la găsirea soluţiilor. Principalele metode de dezvoltare a gândirii critice sunt: Gândiţi, lucraţi în echipă, comunicaţi; Termeni-cheie iniţiali; Ştiu-vreau să ştiu-am învăţat; metoda Sinelg; metoda Mozaic; Cubul; Turul Galeriei; Elaborarea unui referat/eseu; Brainstormingul,Jurnalul în trei părţi; Tehnica predicţiei; Învăţarea în grupuri mici; Turneul între echipe; Linia valorilor,Metoda Philips 6-6, etc. Pentru ca învăţarea prin cooperare să se bucure de un real succes, se impune respectarea unor reguli. Literatura de specialitate relevă faptul că, pentru ca elevii să fie dispuşi să lucreze în echipă, se impune respectarea a două condiţii: asigurarea unui climat pozitiv în clasă; formularea unor explicaţii complete şi corecte asupra sarcinii de lucru, astfel încât aceasta să fie înţeleasă de toată lumea. În vederea asigurării unui climat pozitiv în sala de clasă este necesar ca elevii să aibă impresia că au succes în ceea ce fac. Factorii care asigură succesul într-o clasă sunt: formularea de expectanţe pozitive faţă de elevi; utilizarea unor strategii de management educaţional eficient; stabilirea de obiective
2

Constantin Cucoş, Psihopedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2009, p. 348

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

clare şi comunicarea acestora elevilor; valorificarea la maxim a timpului destinat predării; evaluarea obiectivă3. Conţinuturile, formele de organizare a activităţilor de predare-învăţare şi metodele didactice sunt într-o permanentă interdependenţă. Tehnologia didactică presupune un mod ştiinţific de proiectare, realizare şi evoluţie a lecţiei4. Capitolul „Pentru sau contra pedagogiei” al lui André de Peretti subliniază într-un mod magistral: „ Problema conţinuturilor învăţământului şi cea a metodelor de natură a le asigura transmiterea de către elevi diferiţi ca temperament şi ca mediu (de provenienţă- n. tr.) face obiectul întrebărilor anterioare, al disputelor fără sfârşit şi al conflictelor legate de confuzia noastră obişnuită. Conservatorism crispat sau progresism exaltat, declaraţii absolutiste sau temporizări relativiste, elitism sau democratism, pesimism vizavi de elevi sau de studenţi, apărări ale ştiinţelor şi tehnicii, uniformitatea autoritară şi iacobină sau pluralism girondin, clasicism sau baroc, între altele, nu încetează să inspire ăn mod contradictoriu educatorii şi cercetătorii ca şi pe responsabilii ierarhici”5. Multitudinea metodelor de învăţământ este ilustrată în majoritatea lucrărilor de specialitate, în 1980 existând peste optzeci (80) de clasificări ale acestor metode şi tot atâtea abordări didactice 6. Dorind crearea situaţiilor optime de învăţare , profesorul are îndatorirea modernizării şi oferirii unui caracter dinamic, flexibil , deschis spre înnoire şi inovaţie şi permiţând manifestarea creativităţii7 .

Bibliografie:
Ioan Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie,

Ştefan Păun, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucureşti, 2007 André de Peretti, Educaţia în schimbare Ion Zainea, Predarea şi învăţarea istoriei, Asociaţia Cultural-Ştiinţifică Adsumus, Oradea, 2001 Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997

3 4
5 6 7

Dumitru, I., Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara, 2001 Ioan Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie, p. 258 André de Peretti, op.cit. , p. 36 Ştefan Păun, op.cit., p.118 Idem,Ibidem

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

Cucoş, C.( coordonatori), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice , Editura Polirom, Bucureşti, 1998 Constantin Cucoş, Psihopedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2009 Dumitru, I., Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara, 2001 Guţu, V., Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învăţământul gimnazial: cadru conceptual, Grupul Editorial Litera, Chişinău, 1999 Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001 Marcu V. , Filimon L., Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Editura Universităţii din Oradea, 2003

Utilizarea metodei brainstorming în predarea limbii engleze
Brainstorming-ul este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educaţie, în stimularea creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii, etc.

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”= creier şi „storm”= furtună, plus desinenţa „-ing” specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă „furtună în creier”- efervescenţă, o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei. Este „ metoda inteligenţei în asalt.” • Brainstorming-ul se desfăşoară în cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane), de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii, sub coordonarea unui moderator, care îndeplineşte rolul atât de animator cât şi de mediator. Durata optimă este de 20–45 de minute. Un principiu al brainstormingului este: cantitatea generează calitatea. Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor optime şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii. De asemenea, utilizarea brainstormingului optimizează dezvoltarea relaţiilor interpersonale – constatăm că persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante. Identificarea soluţiilor pentru o problemă dată este un alt obiectiv al brainstormingului. ETAPELE METODEI: 1. Se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru. 2. Se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid, în enunţuri scurte şi concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate.Se pot face asociaţii în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar atenţie, fără referiri critice. Se suspendă orice gen de critică, nimeni nu are voie să facă observaţii negative. În acest caz funcţionează principiul „cantitatea generează calitatea”. 3. Totul se înregistreză în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon, etc. 4. Se lasă o pauză de câteva minute pentru „aşezarea” ideilor emise şi recepţionate. 5. Se reiau pe rând ideile emise, iar grupul găseşte criterii de grupare a lor pe categorii-simboluri, cuvinte-cheie, imagini care reprezintă posibile criterii. 6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcţie de idei listate, pentru dezbatere. Dezbaterea se poate desfăşura însă şi în grupul mare. În această etapă are loc analiza critică, evaluarea ,argumentarea şi

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

contraargumentarea ideilor emise anterior.Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluţii fezabile pentru problema pusă în discuţie. Se discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar. 7. Se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii, imagini, desene, cântece, colaje, joc de rol, pentru a fi cunoscute de ceilalţi. Profesorul de limba engleză trebuie să fie un autentic catalizator al activităţii, care să încurajeze exprimarea ideilor, să nu permită intervenţii inhibante şi să stimuleze explozia de idei. În desfăşurarea lecţiilor de limba engleză se realizează de cele mai multe ori variante prescurtate ale metodei, obiectivul fundamental fiind acela de a-i determina pe elevi să-şi exprime liber opiniile, să formuleze idei proprii eliberate de prejudecăţi, să exerseze atitudini deschise şi creative în grup, să fie motivaţi pentru activitate, să înveţe într-o manieră plăcută şi atractivă, într-o ambianţă plină de prospeţime şi emulaţie. Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple. Dintre acestea: - obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvatoare; - costurile reduse necesare folosirii metodei; - aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile; - stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor; -dezvoltă creativitatea,spontaneitatea,încrederea în sine prin procesul evaluării amânate -dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă; Limitele brainstorming-ului: - nu suplineşte cercetarea de durată, clasică; - depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit; - oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă; - uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi. nu suplineşte cercetarea de durată, clasică; -uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi; -poate să apară fenomenul numit „chiul social“ (când responsabilitatea se împarte între mai mulţi idivizi, unii depun mai puţin efort).

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

Brainstorming-ul se desfăşoară în cadrul unui grup format din maxim 30 de persoane, de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al înclinaţiilor, sub coordonarea unui moderator (în cazul nostru-profesorul), care îndeplineşte rolul atăt de animator, cât şi de mediator. Rolul profesorului este de a asculta cu atenţie pe elevi fără a interveni în discuţiile acestora; eventual, el poate intra în joc prin respectarea regulilor acestuia.Se mai recomandă ca grupul ce utilizează brainstorming-ul să fie compus dintr-un număr par de elevi. Folosită cu discernământ, această metodă stimulează creativitatea şi generează lecţii creative. Cu puţin curaj, acestea pot fi proiectate în parteneriat cu elevii. UTILIZAREA ACESTEI METODE LA ORELE DE LIMBA ENGLEZĂ Se poate folosi cu succes la: părţi de vorbire părţi de propoziţie semne de punctuaţie

EXEMPLE DE TEME: Literele s-au certat. De ce oare? Ce părere ai despre....? Ce s-ar întâmpla dacă....? Ce l-aţi sfătui pe ... dacă v-aţi juca cu el? Ce aţi face în locul lui ... ? Ce aţi face în locul personajului ... din nuvela ...? Aţi reacţiona ca şi personajul principal la una din probleme?

Plan de lecţie: Introducerea metodelor interactive la orele de limba engleză Lesson plan

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

Data: 17.01.2013 Şcoala: Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu”, Oradea Profesor: Clasa: a III-a Unitatea: We’re all friends Lecţia: What have they got? Tipul lecţiei: mixtă Scopul lectiei  INFORMATIV: imbogatirea vocabularului prin insusirea noilor cuvinte ce definesc si descriu parti ale corpului (eyes, nose, ears….; big, small, brown)  FORMATIV: stimularea unei vorbiri corecte prin realizarea de scurte dialoguri intre elevi in vederea formarii de priceperi si deprinderi  EDUCATIV: lectia urmareste sa trezeasca interesul elevului prin dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral si de comunicare intr-o limba straina Obiective operationale: 1. Sa recunoasca si sa foloseasca notiuni invatate intr-o lectie anterioara 2. Sa citeasca cu voce tare diferite cuvinte 3. Sa reproduca enunturi simple dintr-un text audiat (cantecel) 4. Sa produca enunturi simple,parti ale unui enunt Metode si procedee: brainstorming, conversatie, auditie, dialoguri intre elevi Materiale didactice: fise de lucru, manual, dvd Forma de organizare: frontal, colectiva, microgrupuri Desfasurarea activitatii: Activ. 1 Moment organizatoric Timp 2’ Interactiune P-E,E-P Profesorul intra in clasa, saluta elevii, intreaba elevul de serviciu data si noteaza absentele.

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

Activ. 2 Reactualizarea ideilor din lectia anterioara Timp 10’ Interactiune P-E,E-P,E-E O1- sa recunoasca si sa foloseasca notiuni invatate intr-o lectie anterioara Verificarea temei. Profesorul verifica daca elevii si-au facut corect tema. Elevii ies la tabla , pentru a scrie si citi rezolvarea exercitiilor avute ca tema , corectandu-si eventualele greseli sub atenta supraveghere a profesorului. Activ.3 Captarea atentiei Timp 3’ Interactiune P-E,E-P

O2- sa citeasca cu voce tare diferite cuvinte Elevii primesc fise cu partile corpului in limba engleza. Profesorul le citeste copiilor partile corpului de pe fisa ,iar elevii le repeata in cor si pe rand. Activ.4 Anuntarea lectiei si dirijarea invatarii 01;O2 Profesorul scrie titlul lectiei pe tabla. Apoi le spune elevilor sa deschida cartea la pagina 26 pentru a face impreuna un exercitiu de citire. In propzitiile citite elevii intalnesc cateva cuvinte noi ce le pot folosi pentru a descrie pe cineva (cuvinte ce descriu anumite parti ale corpului dar si cateva trasaturi cum ar fi :long-lung,short-scurt,blond-blond,brown-maro,saten, big-mare,smart-destept….)dar si formele verbului to have la present. Profesorul le scrie cuvintele noi pe tabla,iar elevii le scriu in caiet. Apoi impreuna scot formele vb to have din propozitiile citite. Profesorul le cere elevilor sa se uite din nou pe fisa cu partile corpului si sa le repete din nou atingand in acelasi timp si partea corpului care o pronunta. De exemplu cand vor spune head vor atinge capul, mouth-gura etc. Elevii fac intocmai. Apoi profesorul le cere sa asculte si sa vizioneze cu atentie un cantecel intitulat “Head, shoulders,knees and toes” “ Head ,shoulders,knees and toes;knees and toes. Head ,shoulders,knees and toes; knees and toes, And eyes and ears and mouth and nose , Head ,shoulders,knees and toes;knees and toes.” Timp 20’ Interactiune P-E,E-P

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

Profesorul canta cantecelul ,aratand si partile corpului din cantecel, in acelasi timp, si le cere elevilor sa faca la fel.Elevii indeplinesc sarcina cu placere. Apoi ei mai audiaza cantecelul inca o data deoarece in partea adoua a cantecelului ei pot face si karaoke (se aude linia melodica, si se vad versurile iar ei pot canta) . Profesorul le cere apoi sa se imparta in doua grupe si unii sa cante prima parte a cantecelului iar ceilalti cealalta parte,si invers. Activitatea5: Fixarea cunostintelor; feed-back O4- sa produca enunturi simple Profesorul le da elevilor sa rezolve exercitiul 4 de la pagina 27 in care ei au de completat doua propozitii referitoare la partile corpului in functie de o imagine data. 4.Priveste imaginea si completeaza cu small, big, blue, short. He has got…………eyes and…………..hair. He has got a ……….nose and ………..ears. Elevii il rezolva cu atentie sub indrumarea profesorului. Apoi ei trebuie sa rezolve exercitiul 5 in care trebuie sa-si aleaga un partener si sa-i descrie acestuia un coleg sau o colega din clasa folosind ca exemplu propozitii de la ex 4. Partenerul trebuie sa ghiceasca numele celui descris. Elevii indeplinesc sarcina. Activitatea 6. Anuntarea temei Timp 2’ TIMP 8’ Interactiune P-E, E-P,E-E

Profesorul le da ca tema elevilor ex 3 pag 27 dar le reaminteste sa mai repete si cantecelul invatat astazi. Ii felicita pe elevi pentru atentia lor si placerea cu care au participat la ora le spune “Good bye!” si iese din clasa.

Şcoala românească modernă

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

În societatea contemporană, caracterizată de schimbări rapide şi de efecte imediate, educaţia şi învăţământul trebuie reînnoite, completate, adaptate, astfel încât să putem vorbi despre o permanentă inovaţie şi creaţie în activitatea didactică. Obiectivul şcolii ar trebui să fie acela de a promova creativitatea ca factor cheie în dezvoltarea competenţelor personale, antreprenoriale şi sociale, prin învăţarea pe tot parcursul vieţii, dar şi de a găsi strategii moderne pentru asigurarea unei educaţii de calitate în învăţământ. Pentru elev, şcoala viitorului trebuie să pună accentul pe o educaţie de calitate şi să fie axată pe valori în care elevii să creadă, în care să se regăsească, îndeplinind două condiţii esenţiale în opinia lor: şcoala viitorului trebuie să le placă, dar să fie şi eficientă. Ceea ce este prioritar în învăţământ este informatizarea. Softul educaţional, reprezentat de anumite programe informatice, special dimensionate în perspectiva predării unor teme specifice, reprezintă o necesitate atât în prezent, cât şi în viitor. Utilizarea calculatorului în procesul instructiveducativ uşurează îndeplinirea scopurilor şi idealurilor educaţionale. În plus, reprezintă o metodă mai plăcută şi pentru elevi, care apreciază întotdeauna noutatea şi ineditul. Aceştia au fost obişnuiţi cu metodele clasice de predare, dar cele noi le-au atras mereu atenţia şi s-au dovedit a fi mai eficiente. Copiii vor aprecia mai mult o lecţie realizată pe calculator, decât una clasică. Calculatorul nu este folosit în activitatea didactică pentru a înlocui activitatea de predare a dascălului. Cu alte cuvinte, nu-i exclude importanţa. El vine în sprijinul predării, ajutându-l în procesul instructiv-educativ. Programul de calculator poate deveni un suport important pentru o predare eficientă. Bineînţeles, pentru acest lucru, toate şcolile ar trebui dotate cu tehnologia necesară. Aceasta presupune numeroase investiţii costisitoare. Dacă educaţia ar reprezenta, într-adevăr una dintre priorităţile ţării noastre, cu siguranţă că s-ar găsi metode pentru ca acest lucru să fie posibil cât mai curând. Mai sunt destule localităţi în care şcolile nu sunt racordate nici la curent electric, iar clădirile vechi sunt o povară pentru cei care îşi trimit zilnic copiii să înveţe acolo. Trebuie să fim totuşi conştienţi de importanţa calculatorului. Formarea capacităţii de-al utiliza nu îi este necesară elevului doar în procesul de învăţământ, ci îl poate ajuta şi în activitatea extraşcolară. Trăim cu toţii într-o lume a vitezei, a tehnologiei, a internetului. Asemenea capacităţi, ca cele de a lucra pe calculator, se cer din ce în ce mai mult, chiar şi în momentul angajării. Cu alte cuvinte, ele vor ajuta tinerii şi pe viitor.

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

De asemenea, într-o şcoală a viitorului, ar trebui respectat dreptul tuturor copiilor la învăţătură, indiferent de starea lor fizică, intelectuală, emoţională sau de diferenţele de origine etnică, religioasă, culturală. Principiul discriminării ar trebui eliminat, precum şi cel al izolării copiilor cu nevoi speciale. În România însă, principiul incluziv este încă timid. Experienţa ţărilor europene demonstrează cu rezultate concrete că acest lucru este realizabil. Pentru că incluziunea este unul dintre punctele de bază ale şcolii viitorului, ar trebui îndeplinite o serie de obiective: valorizarea egală a tuturor elevilor şi a personalului; creşterea participării tuturor elevilor la educaţie, reducerea celor excluşi din cultură; restructurarea culturii, a politicilor şi a practicilor din şcoli, astfel încât ele să răspundă diversităţii reducerea barierelor în învăţare; înţelegerea diferenţelor dintre elevi ca resursă pentru procesul de învăţământ, nu ca pe o problemă recunoaşterea dreptului elevilor la educaţie în propria localitate; creşterea rolului şcolii în construirea comunităţilor şi a valorilor lor, precum şi în creşterea cultivarea unor relaţii de susţinere între şcoli şi comunităţi. O altă iniţiativă a şcolii viitorului ar trebui să urmărească nu numai creşterea performanţei şcolare, ci şi educaţia elevilor pe relaţii de colaborare şi pe îmbunătăţirea mediului de învăţare şi de predare. Pentru atingerea acestui obiectiv, copiii şi tinerii trebuie să fie implicaţi activ, integrând ceea ce li se predă cu propria lor experienţă de viaţă. Datorită strategiilor cooperative toţi elevii învaţă să asculte activ, să fie toleranţi, să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi în cadrul grupului. Învăţarea în grupuri mici, activă şi colaborativă, asigură o reală interacţiune şi intercomunicare, o redistribuire corectă de recompense sociale (apreciere, considerare, respect), o distribuţie eficientă a sarcinilor de lucru, un simţ al disponibilităţii şi al artei solicitării sau acordării ajutorului, mult sporite. Lecţiile bazate pe învăţarea prin cooperare influenţează în mod pozitiv formarea răspunderii individuale (elevii trebuie să comunice rezultatele în nume personal sau în numele grupului), interacţiunea directă şi formarea deprinderilor interpersonale şi de grup mic. De asemenea, ele creează între elevi o interdependenţă pozitivă(aceştia realizează că au nevoie unii de alţii pentru a realiza

elevilor din localitate;

ce trebuie depăşită;

performanţelor;

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

obiectivele şi sarcinile grupului, că au resurse pe care trebuie să le administreze în comun, că recompensele vor fi comune). Predarea în parteneriat s-a dovedit până acum un real succes şi poate reprezenta şi o metodă utilizată în şcoala viitorului. Aceasta presupune prezenţa şi colaborarea a două cadre didactice în cadrul lecţiei propriu-zise. Unele condiţii se cer a fi respectate: să se realizeze după asistenţă reciprocă la oră, să fie riguros planificată anterior, să se desfăşoare activităţi compatibile şi complementare, să reprezinte o unitate în concepţiile prezentate, în modul de a acţiona. Vor trebui evitate controversele. Asemenea lecţii sporesc interesul elevilor şi le captează atenţia. Pentru abordarea creativităţii în procesul educaţional, elevul trebuie să fie încurajat să gândească independent, să îşi asume riscuri şi responsabilităţi în demersul său spre formarea intelectuală. Evaluarea pentru asigurarea calităţii trebuie să identifice nivelul de pregătire al elevilor şi să ne ajute să descoperim componentele ce au nevoie de sprijin în dezvoltare. Un alt obiectiv pe care ar trebui să îl stabilim în anii ce vor urma este acela de a dezvolta un indicator internaţional al capacităţii de a învăţa, toate acţiunile bazându-se pe cercetarea ştiinţifică. Învăţământul modern are ca sistem de referinţă competenţele generale şi specifice pe care trebuie să le dobândească elevul pe parcursul şi la sfârşitul unui ciclu de instruire, al unui an de studiu, etc. Profesorul trebuie să fie şi un distribuitor de recompense, o sursă de informare, evaluator, deci, manager al învăţării. Lumea modernă pune accentul pe folosirea mai eficientă a cunoaşterii şi a inovaţiei. Este necesară extinderea abilităţilor creatoare ale întregii populaţii, mai ales ale acelora care le permit oamenilor să se schimbe şi să fie deschişi faţă de idei noi într-o societate diversă din punct de vedere cultural, bazată pe cunoaştere. Noul mileniu a adus noi cerinţe educaţionale care impun noi metode, altele decât cele folosite până acum. O mare importanţă în pregătirea elevilor pentru noile cerinţe o au cele trei forme de educaţie: educaţia formală; educaţia nonformală; educaţia informală.

Evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului înregistrat pe elev în raport cu sine însuşi, pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute în programă. Nu trebuie evaluată numai cantitatea de informaţii de care dispune elevul, ci, mai ales, ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte.

I

nvesteşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare este însoţită de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare în parte. Astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor pentru fiecare elev şi pot fi stabilite modalităţi prin care se poate regla, de la o etapă la alta, activităţi de învăţare-formare a elevilor, în mod diferenţiat. Trebuie realizat un echilibru dinamic între evaluarea scrisă şi cea orală. Aceasta din urmă, deşi necesită mai mult timp, prezintă avantaje deosebite: realizarea interacţiunii elev-profesor, demonstrarea stadiului de formare a unor competenţe prin intervenţia cu întrebări ajutătoare, demonstrarea comportamentului comunicativ şi de interrelaţionare al elevului, etc. Este necesară şi folosirea, mai des, a metodelor de autoevaluare. Într-o şcoală a viitorului trebuie pus accentul şi pe managementul clasei( dimensiunea ergonomică, dimensiunea psihologică, socială, operaţională, inovatoare, normativă). O şcoală numită „a viitorului” există în Philadelphia. Copiii intră în clădirea şcolii prin dreptul unui detector invizibil de metale. Deschid dulapurile personale cu carduri inteligente, îşi lasă hainele şi-şi iau laptopurile personale. N-au caiete de notiţe şi nici cărţi. Ar trebui să adoptăm politica paşilor mărunţi şi să evoluăm încet, dar sigur. Ar trebui să renunţăm să batem pasul pe loc, să propunem aceleaşi metode învechite, denumindu-le însă în alt mod. Procesul intructiv-educativ trebuie să se centreze pe elev şi să urmărească să îl transforme din obiect al procesului educativ, în subiect activ al propriei deveniri. De la centrarea pe conţinut ar trebui să se treacă la centrarea pe activitatea elevului. Profesorul trebuie să răspundă exigenţelor fiecărui elev care îi calcă pragul clasei, cu speranţa reuşitei lor. Astfel, el trebuie să se plieze după fiecare caz, să-şi flexibilizeze procesul didactic pentru a satisface cerinţele educative ale fiecărui elev luat în parte şi ale tuturor la un loc. În concluzie, şcoala viitorului trebuie să ţină cont atât de ţelurile profesorilor, de obiectivele programelor, dar şi de preferinţele şi necesităţile elevilor, fără a face abstracţie de nevoile de ordin tehnic, financiar, material. Atâta vreme cât nu vom acorda educaţiei resursele de care aceasta are nevoie, nu vom putea vorbi decât de o şcoală a trecutului în straie de viitor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful