GLOBALIZAREA REALITATEA SECOLULUI 21

Prof. Dr. Serban-Nicolae VLAD

I. GENERALITATI
Globalizarea fenomen social care dateaza de secole. Evolueaza: simplu complex. Va evolua cu sau fara vointa noastra. A inceput cand 2 sau > familii au fost nevoite sa infrunte mediul natural nefavorabil: se unesc, renunta la libertatea individuala, accepta convietuire + un sef (puternic, ales). * * * relatia individ individ (simplu) relatia comunitate individ (complex)

I. GENERALITATI
continuare

In prezent: pentru unii G este ce trebuie sa realizam pentru a fi fericiti pentru altii G este sursa nefericirii cert pentru toata lumea G reprezinta obiectivul implacabil spre care se indreapta umanitatea proces ireversibil ce afecteaza pe toti in aceeasi maniera.

I. GENERALITATI
continuare Termenul G este intalnit prima data in dictionarul Webster in 1961 Se dezvolta in anii 80 in asociere cu: piete, institutii, ecologie, finante, stiluri de viata, comunicatii, migratii, legi, fabrici&uzine, razboi, conferinte, societate civila, evenimente, riscuri. Sinonime: New Global Order Mondializare Globalizare

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G

* Comunicatiile, deplasarile umane si transportul de bunuri sunt tot mai extinse, ne imbogatesc cunostintele despre lume; Comertul international si acordurile politice devin tot mai ample la scara continentala, subglobala si globala. Societatea se intereseaza de probleme variate si complexe sau se confrunta cu situatii de natura diferita, dar cu profunde implicatii

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G continuare

care sunt problemele intalnite de negociatorii conflictului israelo-palestinian de ce sunt unele insule din Oceanul Indian vulnerabile la eruptii vulcanice de ce tarile africane au ramas in urma economic si politic de ce SUA a ignorat mult timp Africa iar acum devine interesata cum influenteaza schimbarile politice din fosta URSS nivelul de viata din tarile devenite acum independente; dar cele economice bazate pe o noua oligarhie va deveni China un lider mondial care sunt adevaratele probleme ce au generat conflicte interetnice (Irlanda de Nord, Bosnia, Kosovo) ce se intampla cu Miracolul asiatic va putea UE sa rezolve diferentele nationale mai ales dupa aderarea de noi membri cum evolueaza terorismul islamic terorismul, principalul pericol al mileniului 3

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G

continuare
** Dimensiunea globala se dezvolta, dar nu poate si nu va putea sa reduca importanta dimensiunii regionale Din 1991 Razboiul Rece a incetat politic - tendinta monopolara : SUA ~ inca neconsolidat economic un singur sistem ~ variatii locale aduc avantaje tarilor din zona cultural mesaje prin IT, radio, TV ~ culturi locale stabile mediu inconjurator - creste responsabilitatea in intreaga lume ~ diferente de abordare inca notabile

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G continuare

Daca analizam conjuctura contemporana pe cele 4 planuri politic economic cultural mediu care influenteaza G constatam:

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G continuare

FACTORUL POLITIC Politica se refera la ansamblul de activitati care se finalizeaza prin obtinerea puterii si prevad modul de guvernare a tarilor/statelor/societatilor. Dupa 1990 o noua abordare globala este marcata de prezenta pe scena politica mondiala a unei singure superputeri SUA, care inlocuieste bipolaritatea politica a perioadei razboiului rece.

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G continuare

Razboiul rece include perioada 1945 1990 - doua grupari rivale/sisteme politice diferite: First World & Second World
First World lider SUA capitalism/piata libera Democratie/stat de drept NATO Second World lider URSS comunism/economie planificata centralism: control al vietii politice, economice, culturale, Pactul de la Varsovia Third World sfere de influenta ale celor doua

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G

continuare

Competitie intre cele doua rivale

inarmari masive spectrul razboiului mondial razboaie: Coreea, Vietnam/caracter local razboaie civile

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G

continuare Epoca post razboi rece ->un singur lider mondial SUA -> interventii Kuweit 1991, Irak 2003

Noua Ordine Globala

SUA dificultati in mentinerea rolului de politie globala (problematica legitimitatii) URSS se destrama in 1991, pierde influenta politica pactul de la Varsovia se destrama NATO se extinde, cuprinzand fosti membri PV si URSS progrese in aplanarea unor conflicte (Orientul Apropiat, Asia de SE) pericolul terorismului international

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G

continuare
Tendinte revenirea Rusiei/provocare a hegemoniei SUA - rolul crescand al Chinei/aspiratii - Islamul radical/terorismul Noua Dezordine Mondiala - rogue states/ bomba atomica - occidentalizarea intregii lumi Prognoza necesitatea ca politica vestica sa accepte alte tari pe scena politica globala pentru a construi un viitor fericit pentru omenirii

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G continuare

FACTORUL ECONOMIC Economia este ansamblul activitatilor unei comunitati vizand productia, distributia si consumul de bunuri materiale. Procesele economice devin odata cu incetarea Razboiului Rece factorul motor primordial in stabilirea legaturilor la scara planetara.

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G continuare

* Sistemul economic capitalist: - organizarea privata sau corporativa a afacerii/investitiei, - determinarea pretului productiei si distibutiei de catre piata libera - guvernul intervine doar pentru reglementari ale termenilor comerciali ** Sistemul economic comunist - a esuat in crearea bunastarii, a bunurilor de larg consum - lipsa unei clase de mijloc, pauperizare generalizata - falimentul sau a contribuit la falimentul politic al regimului comunist *** Sistemul economic global - sistemul economic capitalist se generalizeaza - China adopta, chiar daca mentine controlul statului - Rusia si fostele tari comuniste perioada de tranzitie - exceptii: Amazonia, Papua, partial Africa/regiuni subdezvoltate - riscuri: marirea decalajelor intre bogati si saraci - blocaje: asistenta financiara catre lumea a treia se face in conditii drastice impuse de BM si FMI pentru a nu irosi fondurile si a reduce ineficienta birocratica.

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G continuare

**** Nucleu si periferie Diversitatea sistemului economic capitalist reflecta succesul relativ al componentilor - tarile nucleu: cele mai bogate spectru larg de produse si servicii, tehnologie avansata, salarii mari, rol important in comert exterior (import de materii prime din tari sarace, export de produse finite), balanta favorabila a schimburilor, rezerve de capital, investitii in exterior investitii si comert intranucleu rentabile, mai ales in 80 si 90 - tarile periferice: spectru limitat de produse, tehnologie invechita, salarii mici, rol secundar in comertul exterior, dependenta de tarile nucleu, adesea economie autarhica. - tranzitie (semiperiferie): relatie de subordonare cu nucleul, dar superioritate cu periferia. Exemple: tarile noi industrializate (Coreea, Mexic, Argentina). Fostul bloc comunist este fie in periferie fie in semiperiferie.

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G continuare

***** Impactul modificarilor economice - 80 si partial 90 au fost perioade rele pentru periferie datorita recesiunii in nucleul de care depindeau. Acestea au transferat capital de aici in alte tari nucleu. Totusi Mexic, Malaezia, Thailanda au devenit semiperiferice. Variatii locale/regionale sunt de asteptat in viitor.

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G continuare

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G continuare

Noua Ordine Globala: Nucleu < - > Periferie Tarile din nucleu sunt cele mai bogate tari din lume, care domina comertul/schimburile pe plan mondial sortiment extins de produse tehnologie avansata salarii mari consuma cantitati mari de resurse Tarile din periferie sunt sarace, au sortiment limitat de produse si adesea depind de comertul cu tarile mai bogate Tarile din semiperiferie migreaza fie spre nucleu, fie spre periferie.

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G

continuare Factorul cultural (cultura ansamblul structurilor sociale si a manifestarilor artistice, religioase, intelectuale care definesc un grup/o societate in raport cu altul/alta) Se remarca o tendinta spre One World / Cultura unica. Caracteristicile culturale la nivel local/national moduleaza influentele presiunii politice si economice globale producand varietate culturala.

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G continuare

* Cultura (ss) unui grup de popoare traind intr-o anume parte a lumii se bazeaza pe idei, credinte, practici comune transmise din generatii reflectate in limba, religie, viata sociala, creativitate particularitati vizand viata de famile, rolul femeii, arhitectura/arta/design/set de valori ce marcheaza actiunile comune sau individuale ** One World - se bazeaza pe extinderea culturii vestice urbano-industriala in paralel cu sistemul economic global - procesul se defineste ~ vesternizarea (occidentalizarea) ~ europenizarea ~ americanizarea Se traduce prin preluarea obiceiurilor de a manca (fast food), bea (Coaca Cola) si prin prezenta globala a acelorasi tipuri de calculator, automobile, bunuri de consum/extinderea muzicii vestice *** Diferente culturale - ereditatea unor aspecte arhitecturale si/sau conceptuale specifice - promovarea prin TV a aspectelor particulare in intreaga lume pentru a face cunoscute diferentele - in 90 factorul cultural a inlocuit uneori ideologia politica in generarea unor conflicte locale.

De ex.: diferentele culturale istorice din fosta Iugoslavie croatii catolici sarbii ortodocsi bosniacii islamici

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G

continuare

FACTORUL MEDIULUI INCONJURATOR Natural environment/Mediul reprezinta ambientul natural al planetei neafectat de om: muntii si raurile, atmosfera si plantele, oceanele, animalele, solul, cu contrastele specifice pe diverse planuri, de la local la regional. Variatiile de la desert la calota polara si jungla sunt determinate de procese endogene si exogene ale pamantului ce nu pot fi influentate de om.

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G

continuare
Activitatile umane modifica natura Impact asupra mediului - populatia globului creste rapid - performantele tehnicii sunt tot mai sofisticate Masuri de limitare a actiunilor distructive in tarile dezvoltate in anii 90 - limitarea eroziunii solurilor, poluarii apelor/aerului - problema deseurilor poluante Problematica globalizarii versus mediul inconjurator Popoarele lumii constientizeaza nevoia de a avea o politica eficienta de protejare a resurselor naturale ale planetei Protectia mediului risca sa devina o problema generatoare de tensiuni politice regionale si internationale in sec XXI. Populatia creste substantial ne asteptam la 9 miliarde in 2025 mai ales in tarile periferice (de la 4,5 la 7,5 miliarde) creand o presiune asupra cererii de resurse naturale necesare supravietuirii (suprasolicitarea resurselor din sol si a apei). Tehnologia moderna contribuie la reechilibrarea cererii cu oferta printr-o mai buna gospodarire a stocului existent si identificarea de noi resurse. Viitorul implica rezolvarea problemei saraciei de fapt nu este o situatie asociata mediului/resurselor, ci o chestiune de politica/economie/cultura. Implica o mai corecta distribuire in sistemul economic global.

II. CONTEXTUL ACTUAL SI G

continuare
Repere ecologia stiinta relatiilor dintre fiinte si a acestora cu mediul. ecologismul miscarea care invoca respectarea echilibrelor naturale/protectia mediului contra actiunilor nefaste ale societatii industriale. mediul (environment) ansamblul elementelor naturale si artificiale care inconjoara un individ om/animal, planta sau specie. mediul (milieu) ansamblul factorilor exteriori care actioneaza in permanenta (durabil) asupra fiintelor vii.

III. DEFINITIA G /CARACTERISTICI

Numeroase definitii de ex. in 1998 au aparut 589 de carti plus 2822 de articole pe tema G cu definitii proprii - Sa incercam o definitie (dupa Bari, 2001) G reprezinta procesul prin care distanta geografica este un factor tot mai putin important in stabilirea si dezvoltarea relatiilor transfrontaliere de natura economica, politica si social-culturala. Retelele de relatii si de dependente dobandesc un potential tot mai mare de internationalizare si mondializare - Comisia Europeana (1997) G - procesul prin care pietele si productia din diverse tari dobandesc un grad ridicat de interdependenta datorat dinamicii comertului de bunuri, serviciilor si fluxului de capital si tehnologie.

III. DEFINITIA G /CARACTERISTICI

- Alte variatii pe aceeasi tema G intensificarea relatiilor sociale in lumea intreaga, legand intr-o asemenea masura localitati indepartate, incat evenimentele care au loc pe plan local sunt privite prin prisma altora asemanatoare dar petrecute la mare departare (Giddens 1990) G serveste la legarea oamenilor si colectivelor acestora anterior separate si izolate in timp si spatiu (Axford 1995) G in primul rand o stare a omenirii care sa permita dialogul dintre civilizatii pe fundalul crearii de sanse egale pentru cat mai multi locuitori ai planetei, de a avea o viata mai buna (Daianu 2002)

III. DEFINITIA G /CARACTERISTICI

G este procesul de creare a unei lumi cu trasaturi comune:

pe plan politic este rezultatul aparitiei a numeroase state noi care influenteaza viata politica internationala pe plan economic este consecinta intensificarii schimburilor comerciale pana la realizarea unei noi piete mondiale unice, incluzand in circuit toate statele de pe glob pe plan tehnologic este rezultatul dezvoltarii transporturilor si comunicatiilor, transmiterea de informatii avand caracter universal si instantaneu; se implica si spatiul cosmic pe plan militar este efectul crearii de arme ce pot afecta instantaneu orice parte a globului pe plan lingvistic este marcata de generalizarea limbii engleze ca mijloc de comunicare. G devine astfel o realitate a timpurilor noastre, cea mai importanta modificare sociala cu care se confrunta lumea acum. G - este o redistribuire a timpului si spatiului, viata si activitatea noastra fiind tot mai mult influentata de evenimentele desfasurate la mare distanta.

III. DEFINITIA G /CARACTERISTICI

Cele 5 stadii ale G in sensul lui Paul Valery cunoasterea si evaluarea resurselor planetei Cunoasterea, cartografierea si distribuirea terenurilor locuibile si cultivabile de pe glob interconectarea prin sistem de comunicatii a tuturor regiunilor globului implicare si solidaritate a tuturor regiunilor globului in situatii de criza: razboaie, crize economice, revolutii, catastrofe naturale. noile raporturi dintre popoare si regiuni nu atenueaza importanta obiceiurilor, ambitiilor si traditiilor locale/regionale, ci din contra le poate transforma in eventuale surse de conflicte globale. G apartenenta tuturor persoanelor/societatilor la un sistem social unic de valori umane in calitate de locuitori ai Terrei cu drepturile/responsabilitatile ce le revin.

III. DEFINITIA G /CARACTERISTICI

Dimensiunile G
G omogenizare a lumii/trecerea de la spatiul local la spatiul global

Omogenitatea specifica teritoriilor mici in prezent extinsa la scara mare (in locul diferentierilor din cadrul unitatilor teritoriale acum se constata o uniformitate de miscari libere de bunuri, oameni, idei la nivel international) Aspect criticat de anti- G standardizarea si uniformizarea ce conduce la indivizii vor fi la fel peste tot in lume prin americanizare/occidentalizare pe plan cultural-material: limba engleza, retele de magazine/hoteluri, aeroporturi, etc G unificarea discontinuitatilor temporale Se poate vorbi de depasirea discontinuitatilor date de ora locala si unificarea la un timp global de ex. bancile, pietele bursiere au adoptat, lucrand in concordanta cu timpul mondial. In prezent diferentele de timp nu mai exclud o zona datorita tehnicii noi G proces istoric Largirea cadrului interdependentei evenimentelor. Comportamentul si activitatile oamenilor au repercusiuni extinse dincolo de granite locale, atingand in evolutie dimensiuni mondiale. De ex. problema poluarii aerului.

III. DEFINITIA G /CARACTERISTICI

PRO SI CONTRA * Elemente pozitive intreprinderea particulara (spre deosebire de cea de stat) este mai apta sa genereze bogatie. G face posibila existenta concurentei libere, oferind un grad de libertate individuala pe care statul nu o poate asigura. stimuleaza transferul/schimbul de informatii tehnologie si cunoastere/know-how prin fluidizarea circulatiei marfurilor si a fortei de munca realizeaza contactul dintre culturi/traditii diferite. Stimuleaza contactele interumane/interetnice/interprofesionale contribuie la constientizarea /solutionarea unor probleme globale de mediu, demografice, dezarmare, de sanatate stimuleaza cresterea economica in ansamblul economiei mondiale prin efectul de propagare a boom-ului economic spre regiuni adiacente.
G

III. DEFINITIA G /CARACTERISTICI

** Elemente negative aduce adesea instabilitate si schimbari nedorite la nivel guvernamental sau de firma; expune muncitorii la concurenta cu produsele importate ducand pana la pierderea locului de munca; mai ales tari subdezvoltate unde sistemul de securitate sociala este pus la pamant mari discrepante economice in lume. Este capabila comunitatea internationala internationala cu succes in conditii in care de ex: 200 STN au o cifra de afaceri > PIB a 150 de tari SUA/anul 2000: 40 milioane de oameni traind sub pragul saraciei 258 miliardari au o avere egala cu cea a 2,5 miliarde oameni. raspandirea tehnologiei de varf pe langa efectele pozitive produce adancirea decalajelor datorita indiferentei fata de stadiul de dezvoltare a zonelor in care patrunde prin promovarea criminalitatii, violentei etc. prin mass-media afectarea suveranitatii statelor (suveranitatea statelor constituie in anumite limite o frana; reconsiderare, adaptare la lumea noua, altfel se ajunge la izolare si la stagnare) cresterea decalajelor intre tarile bogate si sarace (tarile sarace au dificultati in accesul la informatii si tehnologie datorita stadiului modest de dezvoltare economica si financiara) aparitia unui lider mondial SUA care controleaza procesul de G .

III. DEFINITIA G /CARACTERISTICI

datorita resurselor financiare si materiale americanizarea prin consum de Coca-Cola, imitatii jeans, alimentatie fast-food, muzica MTV amenintarea stabilitatii individuale insecuritate economica/financiara ca urmare a crizelor in domeniu instabilitatea la locul de munca datorita restructurarilor raspandirea SIDA si a altor boli moderne insecuritatea culturala datorita hegemoniei retelelor globale de film-TV insecuritatea personala datorita utilizarii frauduloase a tehnologiei moderne in operatii ilicite: trafic de droguri, comert cu arme, spalare de bani etc.

III. DEFINITIA G /CARACTERISTICI

G este un prag istoric nu trebuie privita ca un rau necesar, ci inteleasa, institutionalizata pentru a deveni operativa/ functionala. a adus cu sine oportunitati extraordinare a permis deschiderea pietelor/posibilitatea asimilarii de noi tehnologii a stimulat comertul international si distribuirea activitatilor de productie a facut posibila existenta unei concurente libere a dus la caderea sistemelor totalitare/formarea unei constiinte globale privind problematica planetara.

III. DEFINITIA G /CARACTERISTICI

Stanescu (2001) Societatea civila in fata Globalizarii scrie: Globalizarea nu trebuie idealizata, dar nici demonizata. Ca proces istoric - social poarta cu sine germenii crizelor de tot felul; ea prezinta lacune si dificultati chiar erori pe care viata, experienta le corecteaza. Daca insa este vointa politica conjugata, daca exista consens, transparenta, spirit partenerial, solidaritate, intelegere, bunavointa si foarte mult pragmatism atunci durata procesului va fi mai mica, crizele vor fi mult diminuate si cu costuri economice, sociale si de alt ordin incomparabil mai reduse.

IV REGIONALIZAREA TREAPTA PRELIMINARA A G

Extinderea/intensificarea cooperarii/integrarii economice la nivel mondial/regional caracteristica majora a economiei mondiale Regionalizare Globalizare

G modalitate de receptare/abordare pe termen lung a marilor probleme contemporane aparute datorita

restrictionarii elementelor economice, tehnice, politice, sociale, culturale, ecologice etc

R procesul realizarii unor angajamente comerciale regionale, cu grade diferite de integrare, conform Cartei
ONU amplificare in ultimele decenii

trebuie privit ca proces de tranzitie la nu ca alternativa >crearea de zone de complementaritate inglobate intr-un sistem deschis Evolutii: primul val, anii 60: zone de comert liber/piete comune: Africa, Europa, America Centrala si de Sud, Asia de SE, Orientul Mijlociu al doilea val anii 80, 90 transformarea CEE in UE, crearea de noi zone de liber schimb, de ex.: MERCOSUR piata comuna a Americii de Sud NAFTA acord nord american de comert liber ASEAN asociatia natiunilor din Asia de SE, zona de comert liber In realizarea obiectivelor partiale si globale ale sistemului comercial multilateral regionalismul este o etapa necesara si inlocuibila. In circumstantele prezente trebuie folosita la maxim utilitatea sa si restransa influentele fragmentarii sistemului comercial.

V CADRUL INSTITUTIONAL AL G
Principala problema a G nu este grabirea/incetinirea procesului, ci controlul situatiei Atitudini diferite fata de G sprijin fara rezerve respingere in totalitate sprijin cu ajustare institutionala sprijin partial, reclama, gestionare corespunzatoare a numeroaselor contradictii Necesitatea unor institutii/mecanisme internationale vizand corelarea si sincronizarea chiar identificarea: comunicatiilor economiilor normelor judiciare politicilor principalelor curente ideologice

V CADRUL INSTITUTIONAL AL G
Organizatii interguvernamentale (asociere de state prin tratat cu act constitutiv, organisme comune si
personalitate juridica diferita de cea a statelor membre) ONU cea mai reprezentativa organizatie internationala, caracter universal scop: mentinerea pacii si securitatii internationale dezvoltarea de relatii prietenesti intre natiuni cooperare internationala armonizarea eforturilor natiunilor pentru realizarea dezideratului creata in 1945 pe principiul egalitatii membrilor, are 6 organisme principale: Consiliul de Securitate, Adunarea Generala, Consiliul Economic si Social ECOSOC, Consiliul de Tutela, Curtea Internationala de Justitie, Secretariatul, si ~20 de institutii specializate OMC Organizatia Mondiala a Comertului infiintata in 1995 pentru a elabora reglementarile ce stau la baza acordurilor de comert international, cuprinde 142 de state. Tendinta actuala este diversificarea in sectorul IT, finante, servicii/comert. FMI infiintat in 1946 pentru a promova cooperarea financiara internationala, a sustine stabilitatea ratelor de schimb si a
ordona sistemele de schimb monetar intre tari, a furniza asistenta temporara tarilor cu deficit in balanta de plati

cauta sa realizeze reforma institutionala in tarile unde acorda asistenta ca si OMC considera ca prosperitatea economica a lumii este data de intensificarea schimburilor comerciale intre tari.

V CADRUL INSTITUTIONAL AL G
continuare

Banca Mondiala reprezinta un sistem bancar care urmareste sa sprijine tarile in curs de dezvoltare prin utilizarea de resurse finaciare din tari dezvoltate. Prin finantare externa suplimentara contribuie la usurarea poverii datoriei externe. Adesea asistenta tehnica a institutiilor este mai importanta decat finantarea programelor vizand domenii importante sanatate, managementul resurselor, educatie, sprijinirea guvernelor pentru realizarea de reforme in sfera sectorului public etc

V CADRUL INSTITUTIONAL AL G
continuare

Organizatii neguvernamentale (ONG) acopera integral aspectele si componentele vietii politice sociale si economice in contextul actual de accelerare a procesului G mai ales in domenii referitoare la sanatatea planetei noastre, medicina, istorie, cultura, religie, drepturile omului, securitate nationala si internationala ONG-urile au promovat incepand cu anii 60 G militand pentru planeta unica si constiinta planetara. In anii 90 G a inceput sa fie criticata, atacurile vizand noua tehnologie si marile corporatii. se constata o crestere a influentei ONG ce actioneaza pe plan global in domenii variate, de ex: Green Peace (ecologie), Amnesty International (drepturile omului), sau organizatii ce apara drepturile animalelor. Aceste ONG au fost recunoscute oficial de ONU la Reuniunea Sefilor de State/Conferinta de la Rio de Janeiro (1992) consacrata problematicii protectiei mediului

V CADRUL INSTITUTIONAL AL G
continuare

Societati transnationale (STN)

firma cu activitate economic-financiara extinsa dincolo de granitele tarii de origine. Alcatuieste un ansamblu international constituit dintr-o societate principala si ramificatii in diferite tari. Abordeaza sectoare economice variate: industrie, agricultura, banci, asigurari, publicitate, turism etc. afirmare initiala in tari dezvoltate cu economie de piata, ajungand adesea sa aiba o forta economica mai mare decat a unui stat-natiune Integrarea globala si regionala reprezinta o provocare majora pentru organizatiile internationale. In multe situatii eficacitatea actiunii lor este sub nivelul asteptarilor devenind un subiect predilect de contestare atat de catre opinia publica (vezi amplele miscari anti- G ) cat si de catre state. Totusi contributia organismelor internationale este importanta. Clubul de la Roma a lansat conceptul sa gandim global si sa actionam local prin care se prevede un proces de autoreglare a globalizarii cu participanti/ansamblu in locul organizarii de catre un guvern mondial.

DEZVOLTAREA DURABILA SI GLOBALIZAREA

Dezvoltarea durabila concept important pentru secolul XXI reprezinta un compromis intre abordarea economica (dezvoltare) si nevoia ecologica este initiat in 70 pornind de la limitele cresterii - Clubul de la Roma publicat prima data in Strategia mondiala pentru conservare 1980 Neglijarea costului degradarii/pagubelor aduse mediului si sanatatii umane a fost semnalata in vederea masurilor ce trebuie luate pentru stoparea reducerea pericolelor ecologice. Semnal de alarma Conferinta asupra mediului/Stockholm 1972 sub egida ONU Recunoasterea interactiunii dintre problemele mediului si cele vizand procesele economice/ bunastarea in general se infiinteaza Comisia Mondiala a Mediului si Dezvoltarii/ONU organizeaza, intreprinde investigatii recomandari privind mediul dezvoltarea conceptului de dezvoltare durabila manifestare a dezvoltarii economice circumscrise folosirii resurselor naturale ale planetei, a formelor de energie conventionala si a celor neconventionale concomitent cu conservarea mediului inconjurator

DEZVOLTAREA DURABILA SI GLOBALIZAREA

Definitie: Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care raspunde nevoilor prezentului fara a compromite capacitatea de satisfacere a nevoilor generatiei viitoare (conform Raportului CMMD 1987 Raportul Brundtland)

Conferinta Natiunilor Unite de la Copenhaga (1995) se refera la:

Proces economic si social caracterizat prin actiunea conjugata/simultana la scara globala, regionala si locala vizand asigurarea conditiilor de viata pentru generatiile prezente si viitoare.

DEZVOLTAREA DURABILA SI GLOBALIZAREA

Durabilitate Definitie: Termenul durabilitate provine din silvicultura si desemneaza procedurile conform carora capacitatea de productie a padurilor si lemnul recoltat se afla in echilibru, asa incat, pe termen lung, sa poata fi recoltat cat mai mult material lemnos, dar, concomitent, padurile sa nu sufere de pe urma defrisarilor: nu trebuie taiati mai multi copaci decat pot fi cultivati prin replantare Se formuleaza sintagma: Sa traim din productie, nu din substanta

DEZVOLTAREA DURABILA SI GLOBALIZAREA

continuare

Dimensiunile DD
dimensiunea economica dimensiunea social-culturala dimensiunea ecologica dimensiunea politica

DEZVOLTAREA DURABILA SI GLOBALIZAREA

DIMENSIUNEA ECONOMICA Se bazeaza pe conceptul de maximizare a veniturilor generate de activitatea economica in conditiile mentinerii la nivel constant a resurselor Se folosesc conceptele de - optimalitate - eficienta economica, aplicate utilizarii resurselor limitate Componenta economica - dinamica progresiva in unele tari, regresiva in mari parti al globului/subdezvoltare - diferentieri in distributia bogatiei/saraciei in ciuda avertizarilor specialistilor, a organismelor ONU cu recomandarile acestora feedback-ul politicienilor nu a fost la inaltime - programul de reducere a saraciei globale la jumatate pana in 2015 nu a fost respectat la parametrii propusi fiind incetinit si de tragicul eveniment 11 Septembrie 2001 care a generat sintagma lumea va fi cu totul altfel - afectand atat securitatea planetei cat si economia globala incetinirea ritmurilor de crestere umane, informationale. Necesitatea studiilor privind identificarea tipurilor de resurse naturale, umane, informationale mentinute in activitatea economica, posibilitatea inlocuirii acestora si evaluarea resurselor de mediu folosite in circuitul economic.

DEZVOLTAREA DURABILA SI GLOBALIZAREA

Dimensiunea cultural-sociala DD urmareste mentinerea stabilitatii sistemelor socio-culturale prin: - eliminarea saraciei si realizarea echitatii sociale in cadrul aceleiasi generatii - respectarea drepturilor viitoarelor generatii - comservarea diversitatii culturale la scara globala - dispersarea cunostintelor privind DD in toata lumea Aceasta componenta prezinta mari diferentieri pe glob cu polarizari pe planuri diferite subglobal, regional, national Dimensiunea ecologica DD vizeaza realizarea stabilitatii sistemelor naturale (biologice/fizice) Asigurarea pe termen lung a viabilitatii subsistemelor critice pentru mentinerea stabilitatii globale a ecosistemelor protectia biodiversitatii. Reprezinta cea mai grava problema a DD deoarece implica soarta omului/planetei. Punct de cotitura in conditiile alarmante ale exploatarii irationale a resurselor neregenerabile, poluarii si modificarilor climatice actiuni coerente

DEZVOLTAREA DURABILA SI GLOBALIZAREA

Dimensiunea politica - si-a gasit o acceptare larga sub monitorizarea ONU sau UE elaborare de strategii nationale in contextul politic in care: tot mai multe tari acced la democratie si piata libera, stat de drept cadrul institutional se dezvolta rolul femeii in DD sporeste Cea mai importanta sarcina a guvernelor in calitate de partener/ catalizator al DD este marcat de: legislatie in domeniu/introducere/consolidare investitii in infrastructura si serviciile de baza prioritate pentru protectia mediului

Indici de dezvoltare durabila

Un Index de dezvoltare durabila reprezinta o valoare ponderata a mai multor valori specifice care caraterizeaza dezvoltarea societatii umane, respectiv: speranta de viata, gradul de alfabetizare, educatia, standardul de viata, PIB-ul, etc., cat si capacitatea de conservare a mediului, exprimata de indicii de protectie a habitatului, de calitate a mediului, apei, de reducere a emsiilor poluante, etc.

Dimensiunea Globala a Dezvoltarii Durabile

Economic Iec=F(Ic, Ief)

Iec
Ie Isd Ic Social + Institutional Is=F(Iq, Ihd, Iks) Ecologic Ie=Ies=ESI

Setul de Indici Globali de Dezvoltare Durabila

Dimensiunea dezvoltarii durabile Componenta Economica (Iec) Indexul global Ic - indexul de crestere a competitivitatii Ief - indexul de libertate a economiei Ies - indexul de durabilitate a mediului Iq - Indexul de calitate a vietii Ihd - Indexul de dezvoltare umana Iks - Indexul de cunoastere a societatii Constituenti 49 indicatori, 188 de seturi de date 3 indicatori, 4 seturi de date 10 indicatori, 50 seturi de date 21 indicatori 76 seturi de date 9 indicatori 3 indicatori 3 indicatori, 15 seturi de date Sursa Forumul Economic Mondial (www.weforum.org) Fundatia mostenirii (www.heritage.org) Universitatea Yale, SUA (www.yale.edu/esi) Unitatea de inteligenta economica (www.en.wikipedia.org) Programul de Dezvoltare a Natiunilor Unite (www.hdr.undp.org) UDESA, (UN, NE.04,C.1,2005

Componenta Ecologica (Ie) Componenta Sociala (Is)

Modelul matematic de calcul al indexului de dezvoltare durabila

Dimensiunea Economica (Iec) 13 indicatori 97 seturi de date Dimensiunea Ecologica (Ie) 21 indicatori 76 seturi de date

Ief Iq Dimensiunea Sociala (Is) 15 indicatori 15 seturi de date Ihd Iks

Ic

Ie = ESI

Isd=f(Ief + Ic);
Isd

Ie(ESI); Iq+Ihd+Iks;
Total: 49 indicatori 188 seturi de date

Reprezentare grafica: Indicele de Dezvoltare Umana - HDI

Legenda
Tendinta intre 1975 - 2004 # Tarile OECD # Europa de Est # America Latina # Caraibele si Estul Asiei # Statele din Arabia # Asia de Sud # Africa Sud Sahariana

Indicele GINI de dezvoltare durabila

Masura a distributiei inechitabile a veniturilor sau a bogatiei. Este defintia ca un raport cu valori intre: 0 si 1. 0 = echitate 1 = inechitate.

Fig. Indexul GINI incepand cu sfarsitul celui de al II-lea razboi mondial

DEZVOLTAREA DURABILA SI GLOBALIZAREA

DD G stransa corelare deoarece DD nu se poate realiza intr-un
cadru strict national, ci in conditii de cooperare internationala. De ex. tarile nordice/Germania au stabilit in anii 70 -80 un program destul de costisitor de protectie a mediului pe plan national prin securizarea centralelor atomo-electrice, dar totusi teritoriul lor a fost afectat de radiatiile Cernobal (1986)

DD raportul crestere economica versus crestere demografica, protectia

mediului, consumul resurselor nu mai este o problema intrastatala, ci trebuie sa tina cont de implicatiile mondiale Conferinta de la Rio de Janeiro (1992) (Earth Summit) a recunoscut necesitatea adoptarii unei strategii globale Agenda 21 aplicand principiile DD reconcilierea a doua aspiratii umane necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale imbunatatirea starii mediului/singura cale de asigurare a bunastarii generatiilor prezente/viitoare

DEZVOLTAREA DURABILA SI GLOBALIZAREA

BILANT DUPA UN DECENIU - progrese in special in sfera conceptuala, normativa si institutionala, pentru promovarea DD la nivel global Summitul de la Johannesburg (2002) pentru DD a subliniat importanta economiei mondiale in stimularea comertului si a dezvoltarii; consens vizand necesitatea schimbarii opticii de dezvoltare orientarea acesteia dupa principii/functionalitati cu efecte pozitive durabile necesitatea rezolvarii problemelor majore ale omenirii: saracia, decalajul dintre tarile bogate si sarace, insecuritatea, decalajul educational si de sanatate probleme globale

PERSPECTIVE
Zece tendinte pe termen lung care ar putea contura viitorul umanitatii in sec 21 Complexitatea si incertitudinea - cuvinte cheie ale epocii noastre. Globalizarea accelerare si multiplicare a schimbarilor viitorul pare obscur nevoia de a elabora actiuni care sa prevada consecintele nu numai adaptare ci previziune clarvazatoare, anticipatie, nu orbire pentru a construi viitorul identificarea principalelor tendinte.

PERSPECTIVE
* avantul celei de-a treia revolutii industriale? * agravare a saraciei si a excluderii? * pace, securitate, drepturile omului: noi amenintari? * modificari demografice * mediul planetar in pericol * progresul societatii informatice * mai multa guvernanta? * spre egalitatea sexelor? * noile intalniri intre culturi * provocarile etice ale tehnostiintei

AVANTUL CELEI DE-A TREIA REVOLUTII INDUSTRIALE

3RI (a treia revolutie industriala) transforma radical societatile. Implica: dezvoltarea revolutiei informatice dezvoltarea accelerata a stiintelor si tehnologiilor comunicarii si informatiei progrese in biologia genetica si aplicatii in domeniu. Noi convergente apar intre noi sectoare ale cercetarii si activitati, dar si cu discipline /sectoare mai traditionale Consecintele avantujui acestui nou complex stiintific/tehnic astazi decat potential intrevazute. Pe baza ciberneticii si a ordinului de coduri informatice acum, genetica maine 3RI transforma societatea productiei materiale in societate programata

SOCIETATEA PROGRAMATA extinderea retelelor planetare (private si publice), principalul agent al G , accelerandu-i cursul consecinta: produce in societate un impact ruptural asupra institutiilor traditionale (scoala, familia, statul-natiune, cultura, orasul, satul, activitatea profesionala) riscul nu este restrangerea spatiului public, eroziunea contractului social? ritmul in T si S implicand activitati intens mobilizatoare de capital si mari investitii educative ghidat asa incat G sa devina forta de comunicare/solidaritate internationala (NU excludere, izolare identitara ) conturarea unei societati bazate pe retete, descentralizata, mai democratica, mai putin ierarhica. implica asigurarea unei constiinte planetare.

A doua G G constiintei vs G economica, tehnica.

AGRAVAREA SARACIEI SI A EXCLUDERII?

Progrese in ultimele decenii (PNUD) saracia a scazut in ultimii 50 de ani tot atat cat in ultimele 5 secole. Totusi: 3 milarde (1\2 din populatia Terrei) supravietuieste cu < 2 USD/zi 1,5 miliarde nu au acces la apa potabila 2 miliarde nu primesc ingrijire medicala minimala 60% din saraci sunt femei 2/3 din saraci au < 15 ani Previziuni BM numarul saracilor va creste in 2015 / vor fi 1,9 miliarde sub limita saraciei absolute (1 USD/zi) fata de 1,5 miliarde acum si 1,2 miliarde in 1987 in 25 de ani circa 80% din populatia globului va trai in tarile periferie si semiperiferie concentrarea bogatiei la un numar mic de persoane se mentine cresterea saraciei se masoara economic, dar si in termeni educativi, tehnologici, culturali, sanitari 800 milioane din lumea a treia sufera de malnutritie Obiectivul propus de Summitul Alimentatiei (1996) reducerea la a subnutritilor pana in 2015 nu se realizeaza reducerea actuala are un ritm lent (ar trebui 20 milioane pe an)

PACE, SECURITATE, DREPTURILE OMULUI: NOI AMENINTARI?

11 septembrie 2001 si consecintele - o noua paradigma a securitatii internationale, a razboiului si pacii, a contradictiei dintre statele care sustin terorismul international si coalitia statelor civilizate. - necesitatea nuantarii acestei paradigme pentru a evita propagarea mitului periculos socul civilizatiilor - noile pericole nu elimina pe cele existente, se suprapun la sfarsitul Razboiului Rece pericolul de razboi se diminua atragea problematica cheltuielilor militare apar confruntari de tip infrastatal interetnic conflicte tipologice ale secolului 21 prezenta statelor care prin dictatura elimina institutiile democratice si nu respecta normele juridice internationale rogue states (state ticalosite) intoleranta, xenofobia, rasismul, discriminarea, s-au amplificat uneori justificate de autori in numele apartenentei religioase, nationale, culturale globalizarea terorismului si a crimei organizate

PACE, SECURITATE, DREPTURILE OMULUI: NOI AMENINTARI?

continuare

Statele si organizatiile internationale vor actiona pentru gestionarea diferentelor in loc de a contribui la intarirea legaturilor? * Sfarsitul Razboiului rece prevedea reducerea bugetelor militare/cursa dezarmarii (Berlin 1989) investitii mai mari in progresul uman mai ales al educatiei ** Astazi recrudescenta in cheltuieli militare. SUA cel mai mare buget 400 miliarde USD/an Alte pericole ce ameninta umanitatea: degradarea mediului si a conditiilor de trai problematica populatiei, rivalitati culturale si etnice toate formele de violare a drepturilor omului

MODIFICARI DEMOGRAFICE
Prognoze ONU: populatia globului 8 miliarde in 2028 si 9 miliarde in 2054 evolutia nu prevede o bomba demografica ci o crestere urmata de o plafonare posibil chiar de o implozie (dupa anumite evaluari ar putea chiar diminua la 7,3 miliarde in 2050) populatia imbatraneste < 15 ani de la 31% la 19% (1995 - 2050) >60 de ani de la 10% la 22% (1995 - 2050) repartitia evolueaza: Japonia, Europa scadere, imigrarea, mortalitatea (boli infectioase mai vechi eradicate de ex. variola 1980, altele noi cunoscute, de ex. SIDA 1981), scaderea sperantei de viata. educatia tinerelor fete dezvoltarea sociala si sanatatea (mortalitatea infantila/natalitatea) urbanizarea masiva (efect al transformarilor social/economice cu tot cortegiul nefast)
saracie si excludere urbana secesiune urbana afectarea mediului/poluare acces dificil la resursele naturale si culturale restrangerea spatiului public

MODIFICARI DEMOGRAFICE
continuare

Daca aceste tendinte exista si in continuare, ar trebui ca in 40 de ani sa se edifice 1000 de orase cu 3 milioane de locuitori adica cam tot atatea cate exista acum. Cresterea urbana in regiuni sarace in regiuni bogate generand o explozie haotica vizand aprovizionarea cu apa potabila, energie, securitate alimentara, violenta, marginalizare /excludere. Prin contrast comunitatile inchise (protejate de ziduri, paratrupe, izolate prin distanta)

Cum umanizam orasele? Cum recream urbanitatea si civismul? Cum ii reincludem pe cei exclusi?

MEDIUL PLANETAR IN PERICOL

Impactul activitatii umane asupra mediului pune in pericol supravietuirea biosferei si a generatiilor viitoare daca nu se iau masuri de mare amploare Incalzirea climatica globala - efectul de sera/emanatii de gaze urbanizarea - topirea ghetarilor, consecinta cu gravitatea antrenand o veritabila catastrofa ecologica - dereglari regionale, alta constatare Masurile preconizate de ex. Conferinta de la Rio 1992, se lasa asteptate (vezi si dificultatile in ratificarea Protocolului de la Kyoto) Apa si provocarile sale necesitatea utilizarii eficiente a resurselor, reducerea consumului excesiv (in special in irigatii care consuma 2/3 din apa prelevata din rauri, lacuri, panza freatica) Degradarea stratului de ozon daca dispozitiile protocoalelor internationale se respecta, pentru 2050 se prevede refacerea sa integrala

MEDIUL PLANETAR IN PERICOL

continuare

Desertificarea se extinde, acum afecteaza direct 250 milioane oameni si indirect 1 miliard. Cifra se poate dubla in 2050 daca ritmul actual se mentine. Padurea - pierdere neta de 11,3 miliarde hectare pe an cu toate eforturile unor tari de protejare. Oceanele degradarea resurselor, modificarea circulatiei planetare Poluarea chimica influenteaza agricultura industriala, noi produse chimice care exercita o poluare invizibila (produse de consum, ambalaje, in apa&aer , in casa, scoala, la locul de munca) migrand prin intermediul lantului alimentar/ traversand barierele spatiale. Biodiversitatea risca o restrangere considerabila numeroase specii actuale sunt in curs de diminuare sau disparitie cu o viteza de 1.000 la 10.000 superioara celei din marile perioade de cataclism geologic.

PROGRESUL SOCIETATII INFORMATICE

Patrunderea in toata lumea (cu ritmuri inegale) a IT ofera: acces sporit la cunoastere stiintifica-tehnologica, cultura, comunicare. Se preconizeaza unificarea planetara: industria informatica telecomunicatii televiziune procedee de codificare numerica a transmisiilor Contactul cu realitatea sufera confuzie intre viata si fictiune - derivate, manipulari de imagine electronice - se incurajeaza manevrarea de coduri, imagini, simboluri

PROGRESUL SOCIETATII INFORMATICE

continuare

Aspecte pozitive conceperea de instrumente de ultima generatie pentru transmitere de know-how, educatie, democratie. Unele elemente interogative vizand consecintele acestei forme de G: - dupa unii societatea informatica = societatea cunoasterii; informatie se confunda cu cunoastere - excesul de informatie risca sa condamne cunoasterea care presupune controlul informatiei prin reflexie critica, deci prin educatie - mai ales participarea la civilizatia imaterialului este inegala in diferite parti ale lumii cum se combate tehno-apartheidul atunci cand noutatile tehnologice constituie una din cheile sec XXI de acces la informatie si de punere in aplicare a retelelor de educare la distanta? Un sistem unde 5 persoane din 100 au acces la informatii noi prin internet nu este un sistem antidemocratic si nestabil (P. Kennedy, Discutii asupra sec XXI, UNESCO/2002)?

RETEAUA VIITORULUI
5 ani Internet 2 viteza de transmisie cu 2,4GB/sec de 4500 de ori mai repede decat modemul de 56kbps produsele web (Google, MSN, Yahoo!) vor fi inlocuite cu agenti virtuali care vor interactiona vocal cu navigatorii 10 ani Viteza Petabit (1 M mai rapid decat Gigabit) Flux constant de informatii: ziarele virtuale concureaza cu cele reale, TV virtuala rating > TV clasica, arhive de film/muzica accesibile universal online Dezvoltarea inteligentei primare de retea: agentii de retea vor folosi un vocabular complex/capacitate de a invata permanent din greseli Tehnologia haotica va putea personaliza cyberspatiul: agentii de retea vor asigura atingerea reciproca a participantilor ce interactioneaza in spatiul realitatii virtuale TV online va inlocui TV clasic Ziarele virtuale pe hartie electronica vor inlocui ziarele clasice

RETEAUA VIITORULUI
continuare

20 de ani Toata aparatura electronica va fi interconectata intr-o retea globala Computerele vor avea dimensiuni milimetrice vor fi implantate in alte aparate/in corpul uman Interactiunea sociala om masina va fi o banalitate Istoria vietii online: aceeasi importanta pe care au astazi posesiunea CC si suma de pe CC pentru statutul social va fi reputatia individului pe retea 50 de ani Computerele vor depasi inteligenta umana Progresul tehnologic avant naucitor datorita supercomputerelor care vor rezolva orice problema stiintifica Nanomedicina va face posibila investigarea creierului la nivel molecular.

MAI MULTA GUVERNANTA

Globalizarea majoritatii provocarilor evocate implica intarirea sistemelor de guvernanta internationala sau regionala? Singura institutie existenta care are mijloacele ONU Lumea se caracterizeaza interdependenta constientizare a destinului comun *.* e nevoie de actiuni coordonate la scara planetara in problemele cheie: - protectia mediului - sanatate - lupta contra coruptiei, crimei organizare, terorismului Provocarile viitorului globale, complexe, intrepatrunse, ne invata sa traim impreuna

MAI MULTA GUVERNANTA

continuare

G avanseaza spre democratie evoluata internationala sau

regionala? Noi actori apar pe scena internationala: - modifica practica democratiei, participarea, asocierea chiar regulile jocului cooperarii internationale - desigur statele nu vor disparea in sec XXI, dar puterea societatilor civile stimuleaza o noua cultura diplomatica /democratica se vor aprofunda conexiunile dintre democratia reprezentativa si democratia participativa.
Chestiunea cruciala a secolului XXI cum sa umanizam G in fata noilor mize si pericole.

NOILE INTALNIRI INTRE CULTURI

G avantul noilor tehnologii de informatie si comunicare

stabilirea retelelor informatice interactivitate si interconectivitate sporite conduc la modificare considerabila/durabila, la organizarea peisajului economic, social, politic dar si a peisajului cultural

NOILE INTALNIRI INTRE CULTURI

Prima problema cheie G & noile tehnologii vor favoriza avantul pluralismului cultural, dialogul /intalnirea dintre culturi? - care va fi natura acestor intalniri? - vor fi pozitive si creatoare sau ostile si distructive? - mergem spre o coliziune culturala sau hibridizare culturala / etnica? - unele intalniri vor genera hegemonii culturale sau exacerbarea diferentelor/fragmentare?

NOILE INTALNIRI INTRE CULTURI

*.* ce se va alege de aceasta bogata diversitate de astazi intr-o lume tot mai racordata la retele interconectate? Sa nu uitam ca circa jumatate din cele ~ 6000 limbi vorbite pe glob vor disparea pana la sfarsitul secolului XXI - identitatile culturale se vor substitui cetateniei sau vor participa la intarirea/reinventarea acesteia chestiunea majora la care gandirea/actiunea politica trebuie sa raspunda: Cum sa se stabileasca o legatura intre spatiul prea deschis al economicului si lumea prea inchistata /prea fragmentata a culturilor alta chestiune Ce tip de identitati, ce forte vor fi favorizate de societatea informatica si retelele sale?

NOILE INTALNIRI INTRE CULTURI

Tendinta de a tehnologiza cultura - noile posibilitati de copiere/tiparire ,difuzare, recompozitie si manipulare a imaginilor si sunetelor nu risca sa accelereze avantul unei societati a simulacrului si a virtualului? Care este in noul context sensul notiunii de proprietate intelectuala? Care va fi modul de protejare a drepturilor de autor? Provocarea majora a sec XXI asigurarea accesului tuturor la cultura/la toate culturile/asigurarea dialogului cultural - nevoia dezvoltarii informaticii in domeniul public si universalitatea accesului sau - impactul noii tehnologii asupra cartii si lecturii gratie interactivitatii lectura poate deveni plurala si pluralista dezvoltarea lucrarilor cu caracter educativ/manuale scolare dezvoltarea autopedagogiei si autodidacticii noua practica a lecturii Evolutia notiunii de patrimoniu s-a extins de la cel cultural si natural la cel imaterial, simbolic, spiritual, apoi la genomul uman. Care sunt noile teritorii ale patrimoniului?

SPRE EGALITATEA SEXELOR

Inegalitati cea dintre sexe este una specifica, traverseaza toate tarile, chiar si cele avansate in domeniu - contrar unor idei preconcepute, progresul in domeniu nu depinde mereu de bogatia tarii, nici chiar de nivelul dezvoltarii umane - este vorba in primul rand de o problema conceptuala - de dezvoltare - de vointa politica - de evolutie culturala - de angajare a intregii societati

SPRE EGALITATEA SEXELOR

continuare
S-au facut progrese in ultimele decenii in special in educatie. Rolul femeii ar trebui sa creasca in sec XXI - domeniul sanatatii speranta de viata a femeii a crescut cu un ritm de 20 % superior celui al barbatilor in ultimii 20 de ani rata de fecunditate medie a scazut cu o treime in aceeasi perioada - domeniul politic in multe tari rol activ al femeii Cu toate progresele educatie, sanatate, reprezentare - mai sunt obstacole - in educatie aproape 2/3 din totalul analfabetilor din lume sunt femei (o adulta din trei nu stie sa scrie/citeasca; majoritatea in zonele rurale) - in sanatate, in special lumea a treia, femeia este mai putin ingrijita decat barbatul - in forta de munca sunt mai multe cazuri de somaj la femei - saracia este mai pregnanta la femei: 70% din persoanele care traiesc sub pragul saraciei absolute sunt femei, in mediul rural numarul de femei atinse de saracie s-a dublat in ultimii 20 de ani. - ameliorarea procesului formativ la femei nu s-a tradus inca in termeni de venit, egalitate efectiva a drepturilor si recunostere sociala. Majoritatea femeilor ramane cantonata in ghetto-ul roz: personal de serviciu, agricultura de subzistenta, lucru de birou prost platit. - persecutii si opresiuni morale si fizice, femeile in postura de victima (violenta in familie, abuz sexual, prostitutie, mutilare sexuala/ turism sexual, retele de pedofilie, avorturi selective, infanticidul minorelor)

PROVOCARILE ETICE AL TEHNOSTIINTEI

Progresul in biotehnologie, genetica, astrofizica, stiintele macro/micromateriei au revolutionat perceptia noastra despre vietuitoare si lumea inconjuratoare In multe cazuri aceste progrese au aplicatii benefice: - terapie genica - eficacitatea energetica - implicatiile medicale/informatice ale nanotehnologiilor - aplicatiile biotehnologice in agricultura pentru lupta contra subnutritiei In alte cazuri apar nelinisti etice: - puterea de artificializare a naturii - puterea de manipulare a speciilor, chiar a omului risca sa conduca la situatii inadmisibile, omul sa domesticeasca pe om Care va fi statutul fiintei umane devenita domeniu de manipulare, experimentare, mutilare, pana la urma distrugere? Care va fi atunci sensul vietii si al mortii? Cine decide utilitatea uneia sau alteia din caracteristicile genetice? Manipularea paralela a patrimoniului genetic, al speciilor vegetale si animale nu va constitui in deceniile urmatoare provocarea fara precedent a mediului global?

PROVOCARILE ETICE AL TEHNOSTIINTEI

Dincolo de societate/mediu definitia si integritatea biologica a omului sunt in joc/pericol caci omul poate sa modifice patrimoniul genetic al orcarei specii inclusiv a sa, putand sa posede privilegiul trist de a-si planifica propria disparitie. Necesitatea de a limita puterea tehnicii prin etica si intelepciune La tehnica trebuie aplicat principiul lui Montesquieu: tout pouvoir absolu corrompt absolutement La stiinta sa ne amintim ce spunea Rabelais: science sans conscience nest que ruine de lame