O tanara a mers la mama ei si i-a povestit despre viata sa si despre lucrurile grele pe care le are de infruntat.

Nu mai putea, vroia sa se dea batuta. Se saturase sa se tot lupte si sa se chinuie. Se parea ca ori de cate ori reusea sa rezolve o problema, alta noua isi facea aparitia. Mama ei o duse in bucatarie. A umplut 3 vase cu apa si le-a pus pe fiecare la foc. In scurt timp apa din ele a inceput sa fiarba. In primul vas a pus morcovi, in al doilea oua, iar in ultimul vas cafea macinata. Le-a lasat sa fiarba fara sa scoata nicio vorba. Dupa 20 minute a oprit focurile. A pescuit morcovii si i-a pus intr-un bol. A scos afara ouale si le-a pus intr-un bol. Apoi a scos cu un polonic si cafeaua si a pus-o in al treilea bol. Intorcandu-se spre fata ei a intrebat-o: Spune-mi ce vezi? Morcovi, oua si cafea, a raspuns ea. Mama ei a adus-o mai aproape si a rugat-o sa ia morcovii in mana si sa-i spuna ce simte. Fata a facut ce i se ceruse, si a remarcat ca acestia sunt moi. Apoi mama ei a rugat-o sa ia un ou si sa-l curete de coaja. Facand aceasta, fata a observat ca oul este acum tare. In final, mama a rugat-o sa sorbeasca din cafea. Fata zambind a savurat o inghititura din cafeaua cu o aroma imbietoare. Curioasa, a intrebat-o pe mama ei: Ce inseamna toate acestea, mama? Mama ei i-a explicat ca toate cele 3 lucruri au avut parte de aceeasi adversitate, apa fiarta. Fiecare dintre ele a reactionat insa diferit. Morcovii au fost la inceput tari, puternici si neinduplecati. Dar apa fiarta i-a inmuiat si au devenit slabi. Oul a fost fragil. Coaja lui subtire i-a protejat lichidul interior, dar dupa ce a fiert continutul sau s-a intarit. Boabele de cafea macinate au fost unice. Dupa ce au fost fierte, ele au schimbat apa.

Care dintre ele esti tu? si-a intrebat fiica. Cand adversitatea bate la usa ta, tu cum raspunzi? Esti un morcov, un ou sau un bob de cafea?

Gandeste-te si tu: Care sunt eu? Sunt morcovul care pare puternic, dar durerea si adversitatea ma fac sa imi pierd puterile, sa devin fragil. Sunt oul care porneste la drum cu o inima maleabila, care se schimba cu caldura? Am un spirit fluid care dupa o moarte, o despartire, probleme financiare sau alte greutati se aspreste? Exteriorul meu e mereu acelasi, dar in interior zace o inima impietrita? Sau sunt precum boabele de cafea? Atunci cand apele devin fierbinti reusesc sa schimb situatiile din jurul meu si sa dau tot ce am mai bun din mine?

In timpurile in care intunericul si esecurile primeaza, te poti ridica la un alt nivel? Cum faci fata adversitatii? Esti un morcov, un ou sau o boaba de cafea? Poate ca ai parte de destula bucurie care sa te faca dulce, de suficiente incercari care sa te faca puternic, de suficienta tristete care sa te faca uman si de suficienta speranta ca sa te faca fericit. Cei mai fericiti oameni nu au neaparat cel mai bun sau cel mai mult din toate; dar ei stiu sa beneficieze din plin de tot ceea ce le apare in cale. Cel mai luminos viitor va avea intotdeauna la baza un trecut uitat, nu poti inainta in viata pana cand nu lasi la o parte esecurile si suferintele din trecut. Atunci cand te-ai nascut, tu plangeai si toti cei din jurul tau radeau. Traieste-ti viata astfel incat la finalul ei tu sa fii cel care rade si toti cei din jurul tau sa planga.

Povestea celor doi lupi

Exista o veche istorisire a indienilor Cherokee despre capetenia unui mare sat. Intr-o zi, acest conducator se hotaraste ca venise ziua sa-l invete pe nepotul sa preferat ce inseamna viata. Il duce la padure, il aseaza sub un arbore batran si ii explica: Fiule, in mintea si in inima fiecarui om s-a dus o lupta o lupta care dainuie si astazi. Chiar daca eu sunt conducatorul batran si intelept, capetenia poporului nostru, aceasta lupta se poarta si in interiorul meu. Daca nu stii ca ea are loc, te va aduce in pragul nebuniei. Nu vei sti niciodata in ce directie sa te indrepti. Uneori, vei castiga in viata, dar mai apoi, fara sa intelegi de ce, vei descoperi ca te-ai ratacit, ca esti derutat si ti-e teama ca poti pierde toate lucrurile pentru care ai muncit din greu. Adeseori vei crede ca faci ceea ce trebuie, iar apoi vei descoperi ca faceai alegerile gresite. Daca nu intelegi fortele binelui si ale raului, ale vietii colective si ale celei individuale, ale sinelui adevarat si ale celui fals, vei trai mereu o viata lipsita de liniste. Esta ca si cum in mine ar trai doi lupi imensi: unul alb si unul negru. Lupul alb este bun, bland si inofensiv. El traieste in armonie cu tot ceea ce se gaseste in jurul lui si nu se simte atacat atunci cand nimeni n-a avut aceasta intentie. Lupul bun - stabil si puternic datorita faptului ca intelege cine este si de ceea ce este capabil lupta doar daca e corect sa o faca si cand trebuie, pentru a se proteja pe el sau pentru a-si apara familia (si chiar si atunci o face cu masura). Are grija de toti ceilalti lupi din haita sa si nu se comporta niciodata altfel decat este. Dar in interiorul meu traieste si un lup negru, iar acesta este foarte diferit. El este agitat, manios, nemultumit, invidios si temator. Pana si cel mai neinsemnat lucru il face sa izbucneasca intr-o criza de furie. Se lupta cu toata lumea, tot timpul, fara niciun motiv. Nu poate gandi limpede, pentru ca lacomia de a avea mai mult, mania si ura il coplesesc. Dar este o manie inutila, fiule, deoarece aceasta manie nu va schimba nimic. El cauta cearta oriunde merge si de aceea o gaseste cu mare usurinta. Nu are incredere in nimeni si nu are prieteni adevarati. Batranul intelept a ramas in tacere pentru cateva clipe, lasand povestea celor doi lupi sa patrunda in mintea tanarului sau nepot. Apoi, s-a plecat usor in fata, a privit adanc in ochii nepotului si i-a marturisit: Uneori, mi-e greu sa traiesc cu cei doi lupi in mine, fiindca ambii se lupta cu inversunare, pentru a pune stapanire pe spiritul meu.

Pironit locului de povestea bunicului, baiatul se agata de hainele lui si il intreba pe nerasuflate: Care dintre cei doi lupi va invinge, bunicule? Cu un zambet cunoscator si o voce ferma, puternica, batranul ii spune: Amandoi inving, fiule. Vezi tu, daca aleg sa-l hranesc doar pe lupul alb, cel negru va astepta mereu in umbra, ca sa vada cand ma dezechilibrez sau cand sunt neatent, pentru a-l ataca pe celalalt si, astfel sa creeze multe probleme si mie, si tribului nostru. Va fi mereu furios si va face totul pentru a primi atentia de care are nevoie. Daca ii ofer atentie acestui lup negru, fiindca ii inteleg firea, daca il recunosc drept forta puternica ce este si ii dau de inteles ca il respect si ma voi folosi de ajutorul sau, atunci cand tribul nostru se va afla la necaz, va fi multumit si amandoi lupii au de castigat. Toti avem de castigat.

Derutat, baiatul l-a intrebat: Nu inteleg, Bunicule. Cum e poate ca ambii lupi sa castige?Capetenia a continuat: Vezi tu, fiule, lupul negru are multe calitati importante de care sar putea sa am nevoie candva. Este aprig, are vointa puternica si nu se da batut niciodata. Este

destept, iscusit si poate concepe cele mai complicate strategii, de care ai mare nevoie in vremuri de razboi. Are multe simturi fine, pe care numai cel ce priveste prin ochii intunericului le poate aprecia. In mijlocul unui atac, ar putea fi cel mai mare aliat al nostru. Apoi, batranul scoate din desaga lui doua bucati de vanat si le pune pe jos, una la dreapta si una la stanga sa. Arata cu degetul spre ele si spune: Aici, in stanga, am hrana pentru lupul alb, iar in dreapta am hrana pentru lupul negru. Daca aleg sa-i hranesc pe amandoi, nu se vor mai lupta intre ei ca sa-mi castige atentia si ma pot folosi de fiecare dupa trebuinta. Si pentru ca intre ei nu mai e razboi, imi pot asculta vocea cunoasterii profunde si pot alege pe care trebuie sa-l folosesc atunci cand am nevoie. Daca bunica ta are nevoie de mancare pentru a pregati o masa mai deosebita, iar eu nu am avut grija de asta asa cum ar fi trebuit, il pot ruga pe lupul alb sa-mi imprumute farmecele sale, pentru a-l consola pe lupul ei negru, care e infometat si furios. Lupul alb stie intotdeauna ce sa spuna si ma va ajuta sa fiu mult mai atent la nevoile ei. Vezi tu, fiule, daca intelegi ca in interiorul tau exista doua mari forte si daca le oferi amandorura acelasi respect, toti vom avea de castigat si va fi pace. Pacea, fiul meu, este misiunea unui indian Cherokee-scopul suprem al vietii. Omul care poarta inauntrul sau pacea are totul. Cel care este dezbinat in razboiul interior nu are nimic. Tu esti un tanar care trebuie sa aleaga cum va interactiona cu fortele launtrice opuse. Ceea ce vei alege va hotari cum iti vei trai restul vietii. Iar atunci cand unul dintre lupi va avea nevoie de o atentie deosebita ceea ce se intampla uneori nu trebuie sa te rusinezi; poti recunoaste asta in fata inteleptilor si sa primesti ajutorul de care ai nevoie. Daca vorbesti deschis, cei care au trecut deja prin aceasta lupta iti pot ofei din intelepciunea lor.

Zmbete, chiar dac inima te doare Zmbete, chiar dac i e sfiat Cnd sunt nori pe cer Vei trece peste Dac zmbeti Cu frica i durerea ta Zmbete i poate mine Vei descoperi c viaa nc merit Dac tu i luminezi faa cu bucurie Ascunzi orice urm de tristee Dei o lacrim poate fi att de aproape Acesta e momentul n care trebuie s mai ncerci Zmbete, la ce folos plnsul Vei afa c viaa nc merit

Educatia ntr-o coal de la marginea unui ora, era un profesor foarte iubit de copii. Totdeauna, domnul profesor avea grij de toi elevii, ncercnd s-i nvee ct mai multe. Dar, ntr-o zi, copiii au observat c unul dintre colegii lor fur i l-au prt imediat profesorului. Acesta ns nu l-a pedepsit pe fpta. Dup cteva zile, houl a furat iar, dar a fost prins imediat. Nici de aceast dat, domnul profesor nu l-a pedepsit. Cnd acelai lucru s-a ntmplat i a treia oar, civa biei s-au dus la profesor s se plng i i-au spus: - Acest coleg al nostru fur mereu. Nu este bine ceea ce se ntmpl i v rugm s-l dai imediat afar din coal, altfel plecm noi. - N-am s-l dau afar. Dac vrei, putei pleca toi ceilali, dar el rmne. - Domnule profesor, dar cum este posibil s renunai att de uor la noi toi, care v-am ascultat mereu? Privindu-i cu blndee, profesorul le-a explicat elevilor si, att de mirai de aceast neateptat situaie: - Voi tii, deja, ce e bine i ce e ru. Dac ai pleca n lume, cu siguran c ai ti cum s v purtai, nici nu m ndoiesc! Dac ns el ar pleca de aici, dintre noi, ce ar face? Asta de ce nu v-ai ntrebat? De ce v-ai gndit doar la voi? Credei c dac o s-l dau afar, va fi mai bun? Dac aici, ntre noi, el nu tie cum e bine s te pori, ce va face el n lume? Aa c, indiferent dac voi rmnei sau plecai, el va sta n continuare aici, iar eu voi avea grij s se schimbe i s devin un om bun. Iar atunci cnd va dori i el acest lucru, cu siguran c dintr-un ho ocolit de colegi, va deveni un copil apreciat i iubit de toi cei din jurul su. Cnd a aflat despre cele petrecute, impresionat de buntatea profesorului su, bieelul care pn atunci furase i le pricinuise attea necazuri celor din jurul su a promis c se las de furat. i s-a inut de cuvnt, fiindc aa cum spusese i domnul profesor de data aceasta EL era cel care dorea din tot sufletul s fie mai bun. ............................................................................................................................................................................ O dragoste adevrat!!!! Era o diminea aglomerat la cabinet cnd, n jurul orei 08:30, intr un domn btrn cu un deget bandajat. mi spune imediat c este foarte grbit cci are o ntlnire fixat pentru ora 09:00. L-am invitat s se aeze tiind c avea s mai treac cel puin o jumtate de or pn s apar medicul. l observ cu ct nerbdare i privete ceasul la fiecare minut care trece. ntre timp m gndesc c n-ar fi ru s-i desfac bandajul i s vd despre ce este vorba. Rana nu pare a fi aa de grav n ateptarea medicului, m decid s-i dezinfectez rana i m lansez ntr-o mic conversaie. l intreb ct de urgent este ntlnirea pe care o are i dac nu prefer s atepte sosirea medicului pentru tratarea rnii mi rspunde c trebuie s mearg neaprat la casa de btrni, aa cum face de ani buni, ca s ia micul dejun cu soia. Politicoas, l intreb de sntatea soiei. Senin, btrnul domn mi povestete c soia, bolnav de Alzheimer, st la casa de btrni de mai bine de 7 ani. Gndindu-m c ntr-un moment de luciditate soia putea fi agitat de ntrzierea lui, m grbesc s-i tratez rana dar batranul mi explic c ea nu-i mai aduce aminte de 5 ani cine este el i-atunci l ntreb mirat: i dvs.. v ducei zilnic ca s luai micul dejun mpreun?. Cu un surs dulce i o mngiere pe mn, mi rspunde: E-adevrat c ea nu mai tie cine sunt eu, dar eu tiu bine cine este ea. Am rmas fr cuvinte i un fior m-a strbtut n timp ce m uitam la btrnul care se ndeprta cu pai grbii. Mi-am nghiit lacrimile spunndu-mi n sinea mea: Asta este dragostea, asta este ceea ce mi doresc de la via! Cci, n fond, aa este dragostea adevrat ?! nu neaprat fizic i nici romantic n mod ideal. S iubeti nseamn s accepi ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi i ceea ce nc nu s-a ntmplat. Persoanele fericite i mplinite nu sunt neaprat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care tiu s fac ce-i mai bun din tot ceea ce au. Viaa nu nseamn s supravieuieti unei furtuni ci s tii s dansezi n ploaie !!

Este nevoie de putere ca s fii ferm. Este nevoie de curaj ca s fii delicat. Este nevoie de putere ca s cucereti. Este nevoie de curaj ca s te predai. Este nevoie de putere ca s fii sigur. Este nevoie de curaj ca s ai ndoieli. Este nevoie de putere ca s fii independent. Este nevoie de curaj ca s te sprijini pe ceilali. Este nevoie de putere ca s fii ca ceilali. Este nevoie de curaj ca s fii tu nsui. Este nevoie de putere ca s-i ascunzi suferina. Este nevoie de curaj ca s-i ari durerea i s lupi cu ea. Este nevoie de putere ca s nduri abuzurile. Este nevoie de curaj ca s le opreti. Este nevoie de putere ca s iubeti. Este nevoie de curaj ca s te lai iubit. Este nevoie de putere ca s supravieuieti. Este nevoie de curaj ca s trieti. Fie s gseti ntotdeauna curajul de care ai nevoie n via!