ORGANIZAREA MEDIULUI DE NVARE SI ROLUL CENTRELOR DE INTERES N GRDINI

Prof.inv.prescolar Rugina Ana Maria

Grdinia trebuie s fie pentru copii un spaiu dorit, cu activiti care s-i implice, s le ofere posibilitatea de a se dezvolta ntr-o atmosfer deschis, stimulatoare. Prima impresie se formeaz n primele 20 de secunde, asa c, un copil care intr pentru prima dat ntr-o sal de grup, ar trebui s gseasc sala n asa fel nct s vin, n fiecare zi, cu plcere, la grdini. Organizat pe zone, centre de interes, centre de activitate sau arii de stimulare (asa cum au fost denumite n timp si n funcie de specificul grupei), sala de grup devine un cadru adecvat situaiilor de nvare. Prin felul n care este amenajat, ea ofer copilului ocazia s se simt bine n intimitatea lui, stimulndu-i interesul si invitndu-l la nvare prin descoperire si explorare. Sala de grup i vorbeste copilului prin ceea ce i ofer ca posibilitate de aciune si experien.Noul curriculum structureaz experienele copilului pe domenii experieniale. Astfel, avnd n vedere setul de interese si aspiraii ale copilului, nevoile acestuia, sala de grup poate fi delimitat n mai multe centre de activitate/interes: Bibliotec, Stiin, Arte, Construcii, Joc de rol,Nisip si ap. Centrul Bibliotec este spaiul n care copiii si exerseaz limbajul sub toate aspectele sale (vocabular, gramatic, sintax, nelegerea mesajului), n timp ce comunic (verbal sau nonverbal) sau asimileaz limbajul scris. Desi se adreseaz preponderent domeniului Limb si comunicare,contribuiile asupra dezvoltrii globale sunt multiple si pot include: dezvoltare motriciti fine,dezvoltarea abilitilor de interaciune cu copiii de vrst apropiat, curiozitatea si interesul,iniiativa si creativitatea. Acest centru trebuie s fie de dimensiuni medii, dotat cu scaune, covorase, perne, o mas de scris si desenat unde copiii pot scrie felicitri. Asezate ordonat pe rafturi, crile trebuie expuse astfel nct, copiii s le gseasc cu usurin, s aib acces la ele si s-si poat alege una la care s priveasc n liniste, asezai pe covor. Pentru a-i stimula pentru citit si scris, centrul poate fi decorat cu diverse forme ale cuvntului scris sau tiprit, cci imaginile si cuvintele ajut copilul de toate vrstele s neleag importana scrisului si cititului. Alturi de cri, educatoarea poate mbogi centru cu alte materiale: litere din autocolant, litere decupate din ziare, reviste, ambalaje, pe care copiii le decupeaz si formeaz silabe sau cuvinte. De asemenea copilul are la ndemn, n acest centru, o mulime de creioane, carioca, hrtie liniat si neliniat. n acest centru copiii creeaz povesti cu ajutorul materialelor si a ppusilor pe degete, care pot fi nregistrate si apoi audiate cu toat grupa. La mas, copiii pot confeciona cri, scrie, dar mai ales, desena. Multe sli de grup sunt dotate cu televizoare, dar utilizarea acestora trebuie fcut cu mult precauie. Televizorul trebuie introdus pentru a completa cunostinele copiilor si nu ca un element concurent pentru activitile din sala de grup, n scopul vizionrii desenelor animate. Centrul Stiine subsumeaz elementele care aparin deDomeniul Stiine, respectiv,

dezvoltarea gndirii logice, nelegerea relaiilor dintre obiecte si fenomene, exersarea capacitii de a rezolva probleme, familiarizarea si aplicarea cunostinelor si deprinderilor elementare matematice sau a celor care privesc cunoasterea si nelegerea lumii vii. n acest centru este util s existe un spaiu pentru expunerea permanent a materialelor din natur (ghinde, pietre, scoici, semine, fructe, legume, cereale, colecii de insecte, ierbare s.a.), un loc pentru animale vii (acvariu cu pesti sau cu broscue estoase), dar si mulaje din plastic, reprezentnd animale sau psri. De asemenea, nu trebuie s lipseasc diverse pliante, imagini,planse, atlase de anatomie, botanic, zoologie, enciclopedii, hri s.a. Copiii sunt oameni de stiin, care caut permanent s se informeze n legtur cu lumea care-i nconjoar, de aceea este necesar s existe si un loc pentru instrumentele de investigaie:magnei, oglinzi, termometru, recipieni, clepsidr, diferite obiecte de msurare. Totodat, n acest centru, copiii si construiesc cunostinele matematice, durabile si utile, prin utilizarea de jocuri cu numere, dominouri, puzzle-uri, jocuri Lotto, jocuri matematice, rigle, rulete, cntare, balane, piese lego, table magnetice cu numere, etc. Centrul Arte are influene asupra dezvoltrii copiilor n toate domeniile, deoarece acestea se ntreptrund n sarcinile si tipurile de activiti de aici si pot asigura dezvoltarea global a copilului. Gama de materiale din acest centru poate cuprinde: blocuri de desen, hrtie de toate dimensiunile si culorile, creioane colorate, acuarele, foarfece, past de lipit, plansete, plastilin,coc, colorani alimentari, autocolant, sfoar, srm, gheme de ln divers colorate, casetofon,radio, casete sau CD-uri cu muzic, muzicue, fluiere, tamburine. n acest centru li se ofer copiilor posibilitatea s exerseze pictura cu degetele, cu buretele,cu dopuri sau rulouri de carton, imprim materiale textile, picteaz cu cear, modeleaz, confecioneaz colaje. Asadar, n amenajarea acestui spaiu, educatorul se va asigura de confortul si intimitatea n care copiii lucreaz. Centrul Joc de rol este spaiul n care dezvoltarea socio-emoional se regseste din plin.Aici, copilul se regseste ntr-un mediu ideal si poate s nvee cu plcere. Prin jocul n acest centru,copiii refac locuri, evenimente, imit comportamentul prinilor sau joac roluri ale unor personae cunoscute; reproduc lumea asa cum o neleg ei, repet, reinterpreteaz, reproduc si retriesc experiene. Jocul de rol i ajut pe copii s-si exprime si s-si gestioneze emoiile, s comunice cu ceilali, s accepte diversitatea. n acest centru se pot desfsura activiti de gtit si de cunoasterea hranei. Este necesar un spaiu n care s nu se joace n mod frecvent copiii, s fie un loc sigur si usor de supravegheat. Aici,activitile de gtit reprezint o distracie si o relaxare pentru copii, acestia exersndu-si toate simurile, dar n mod special cel olfactiv si gustativ. Centrul Construcii mijloceste dezvoltarea cognitiv, socio-emoional, fizic, dar si iniiativa, creativitatea si perseverena, prin activitile individuale sau de grup. Spaiul alocat acestui centru trebuie s fie destul de mare pentru ca un grup de copii s poat lucra aici mpreun sau fiecare separat, fr ca santierele lor s se intersecteze. E de preferat s existe un covor care s acopere podeaua, pentru a reduce zgomotul fcut de blocurile de lemn sau cele de plastic n cdere,iar copiii si adulii vor putea sta mai comod. Este ideal ca toate cuburile s fie asezate pe rafturi, sortate dup form si mrime, iar rafturile cu materiale de construcii s fie marcate si etichetate cu forma si mrimea pieselor. De asemenea, centrul poate fi decorat cu imagini care reprezint construciile pe care le vor realiza copiii: poduri, nave cosmice, vapoare, blocuri etc. Centrul trebuie dotat si cu jucrii de tip mijloace de locomoie, de diferite mrimi. Dezvoltndu-si gndirea creatoare, imaginaia, copiii

si formeaz concepte matematice referitoare la mrime, form, nlime, volum, spaiu, direcie, echilibru,msurare, numrtoare, ordonare. Centrul Nisip si ap este gazda experienelor care asigur dezvoltarea fizic a copiilor prescolari. n sala de grup, copiilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a explora senzaia atingerii nisipului si apei si fiecare sal ar trebui s fie dotat cu suporturi pentru nisip sub diverse forme,cuve din plastic, ligheane, deoarece copiii se simt atrasi de nisip si ap, indiferent de vrst. Masa cu nisip si ap trebuie s fie nalt, pn la talia copilului, iar podeaua unde aceasta este plasat trebuie acoperit deoarece se risipeste nisip si ap si devine alunecoas. La dispoziia copiilor trebuie puse prosoape, mturi si frase pentru a strnge nisipul si apa, ori de cte ori este nevoie. Materialele si accesoriile care se folosesc la acest centru cuprind: vase si unelte, material din natur, substane lichide sau solide, care se dizolv. Masa cu nisip trebuie pus ntr-un loc mai retras, nu n drumul copiilor, deoarece pot transporta pe nclminte nisip, sau pot luneca din cauza apei. Din acest motiv si materialele de curenie trebuie asezate la ndemna copiilor si, mai mult dect att, acestia trebuie nvai s le foloseasc.Ambiana n care copilul si trieste direct experiena de via trebuie s pregteasc un climat socio-afectiv, punnd prescolarul n faa mai multor posibiliti dintre care el trebuie s aleag, s decid ceea ce i se potriveste. Criteriul principal care st la baza amenajrii unei sli de grup este spiritul critic al copilului. Acesta trebuie s exploreze posibilitatea rmnerii n sal pentru mai mult timp, precum si a revenirii n spaiul educaional. Ochiul critic al copilului vede, exploreaz, analizeaz si interpreteaz nc din primele secunde spaiul n care urmeaz s fie primit si si exprim acordul sau dezacordul de a intra n sal prin intenia de a face sau nu primii pasi. Pe lng o educatoare prietenoas, zmbitoare si primitoare, existena altor copii cu care se poate interaciona, precum si prezena pentru un anumit timp a prinilor n sal, face posibil dorina copiilor de a rmne la grdini. ns toate aceste lucruri nu sunt de ajuns dac prescolarul nu gseste o sal amenajat pe placul su, adic n concordan cu particularitile vrstei sale. Aceasta nseamn c sala de grup trebuie s fie un spaiu larg, luminos, aerisit, curat, zugrvit n culori vesele calde, mbinate armonios. Chiar si mobilierul trebuie s fie dimensionat specific vrstei prescolare, dotat cu o varietate de materiale si jucrii, toate aflate la ndemna copiilor, iar spaiul trebuie s fie delimitat astfel nct s dea impresia mai multor universuri care asteapt s fie descoperite si explorate. Organizarea spaiului educativ prin delimitarea centrelor ofer att prinilor ct si educatoarelor oportunitatea de a-i observa mai bine pe copii n interaciunea cu materialele, cu ali copii sau cu adulii. n organizarea pe centre a spaiului educativ educatoarea trebuie s asigure: securitatea si protecia copiilor, confortul prin mobilier, canapele, pernue, existena unui spaiu suficient studiului si ntlnirii cu ali copii, existena unui material adecvat oricrei situaii de nvare, poziionarea adecvat a centrelor respectnd reguli specifice. Acestea se refer, n special, la posibilitatea supravegherii oricrui centru din orice loc n care se afl educatoarea n sala de grup. Nu trebuie omis nici poziionarea centrelor n sala de grup, respectiv separarea centrelor zgomotoase de cele mai linistite, dar si asigurarea suficient de lumin natural. Mijlocul slii trebuie s fie permanent liber pentru fluidizarea circulaiei copiilor si pentru a putea desfsura ntlnirea de diminea sau alte activiti de grup. Este totodat necesar ca mobilierul, mesele,scaunele, covorasele, perniele existente la fiecare centru de activitate, s fie

dimensionate potrivit vrstei copiilor si poziionate astfel nct s se poat lucra n grup, dar s nu se creeze conflicte ntre membrii grupului. De menionat este faptul c, pentru prescolari, este foarte important s existe un loc special amenajat unde se pot expune n fiecare zi lucrrile acestora: desene, cntece, poezii nvate, picture macheta s.a. Acest spaiu trebuie s fie destinat exclusiv creaiilor copiilor si trebuie amenajat undeva la ndemna prinilor, ns avnd grij s nu se suprapun cu spaiile de joac ale copiilor sau cu centrele de interes. Prescolarii au nevoie si de aprecieri ale prinilor cu privire la activitile pe care ei le-au desfsurat n fiecare zi. Fiecare obiect sau jucrie din sala de grup trebuie s si pstreze locul dinainte stabilit si cunoscut de prescolari. Acestia trebuie responsabilizai n ceea ce priveste aranjarea obiectelor si jucriilor pe care le folosesc si trebuie s cunoasc locul fiecreia n sala de grup. n cazul n care educatoarea decide s schimbe locul unui obiect, va face acest lucru prin anunarea ntregului grup si prezentarea motivului care a dus la luarea respectivei decizii. Nu n ultimul rnd, pereii slii de grup trebuie decorai innd cont de particularitile individuale ale copiilor. Fie c se vor confeciona personaje din povesti, peisaje din diferite anotimpuri, cifre sau litere animate sau orice alte decoraii, se va avea n vedere specificul grupului, nivelul de cunostine si vrsta prescolarilor. Evident, pavoazarea se va schimba n fiecare anotimp si se va mbuntii ori de cte ori este nevoie. Respectnd toate aceste condiii si criterii, cadrul didactic va amenaja sala de grup astfel nct copilul prescolar va psi cu optimism si si va dori s rmn n acest mediu special amenajat pentru el si pentru activitile n care acesta ocup rolul principal. Asadar, se poate concluziona faptul c amenajarea corespunztoare a slii de grup reprezint o condiie necesar pentru ca un prescolar s aib curaj s pseasc pentru prima dat ntr-o sal de grup, iar cadrul didactic are obligaia de a respecta particularitile de vrst si individuale ale copiilor, tocmai pentru ca educaia timpurie s se poat desfsura n condiii optime si pentru ca personalitatea copiilor s se poat forma nc de la cea mai fraged vrst. Deci, se poate afirma c, dintre dimensiunile managementului clasei de elevi, dimensiunea ergonomic nu este lipsit de importan, ci ocup un loc frontal pentru succesul profesional al cadrului didactic.