Sunteți pe pagina 1din 9

SP_1_ACS_1

SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Antropologie culturala si sociala 1

TRUE/FALSE

1) Antropologia a apărut ca urmare a descoperirii de către europeni a unei omeniri exotice.

2) Antropologia a apărut din încercările specifice secolului Luminilor de a justifica raţional discon-
tinuităţile culturale

3) Antropologia a repudiat, cel puţin în plan teoretic, vechile sale concepţii referitoare la “marea
împărţire” în societăţi primitive şi societăţi civilizate

4) Max Weber a propus studierea religiei ca fapt social.

5) Lucrarea savantului Max Muller “Mitologia comparată” (1856) este considerată “actul de
naştere a ştiinţei religiilor”.

6) În lucrarea sa Formele elementare ale vieţii religioase E.Durkheim se ocupă de religiile


vedică şi greacă.

7) există o formă primitivă a religiei pe care o identificăm în Vede

8) există o formă primitivă a religiei pe care o putem identifica în religiile totemice

9) E. Durkheim a propus studierea religiei ca fapt social.

10) E. Durkheim a propus o teorie a sacrului camuflat în profan

11) Definiţia religiei se bazează pe noţiunea de supranatural.

12) Definiţia religiei se bazează pe noţiunea de “adevăr ocult”.

13) Definiţia religiei se bazează pe distincţia dintre cele două ordini : există o ordine a sacrului,
diferită de cea a profanului

14) Sacrul este considerat superior profanului

15) Sacrul şi profanul sunt două niveluri ierarhizate ale realităţii

16) Intre sacru şi profan nu există treceri

17) Între sacru şi profan există o eterogenitate de natură, pentru a trece din profan însacrul este ne-
voie de o totală transformare a individului.
18) Sacrul şi profanul sunt două lumi separate prin tabu, sancţiuni severe.

19) Fenomenele magice sunt deosebite radical de cele profane.

20) Ceea ce separă magia de religie este prezenţa unei biserici

21) Antropologia culturală şi antropologia socială sunt discipline diferite.

22) Antropologia culturală, sociologia, istoria şi psihologia sunt ştiinţe ale naturii.

23) Viziunea asupra lumii este o hartă a cerului.

24) Mitul este o poveste.

25) Familia este întâlnită numai în societăţile moderne

26) Religia este întâlnită numai la popoarele arhaice

27) Postul este un fel de regim alimentar.

28) Spaţiul şi timpul sunt categorii ale fizicii moderne pe care populaţiile arhaice nu le cunoşteau.

29) Categoria de cauză este o categorie a ştiinţelor moderne pe care arhaicii nu o cunoşteau.

30) Darul (a dărui) este un comportament întâlnit numai la români

31) Antropologie socială este terminologia preferată în SUA pentru studierea culturilor A/F

32) Antropologie culturală este terminologia preferată în Marea Britanie pentru studierea
culturilor

33) În Franţa antropologie şi etnologie pot fi utilizaţi ca sinonime A/F R : A


În Bucureşti există un institut cu titulatura „Centrul de Cercetări Antropologice”

34) În Universitatea din Bucureşti există un centru de excelenţă în „Antropologia vizuală” A/F

35) În Bucureşti şi Sibiu există un Muzeu al Satului A/F

36) În Bucureşti există un Institut de Etnografie şi Folclor A/F

37) În Universitatea de Vest din Timişoara există Facultate de Sociologie şi Antropologie Culturală
A/F
38) În Universitatea din Bucureşti există Master de Antropologie culturală A/F

39) În Bucureşti există un Muzeu al Ţăranului Român care prezintă şi colecţii reprezentative pentru
cultura ţărănească a celorlalte etnii din România A/F

40) Antropologia culturală studiază numai societăţi tradiţionale A/F

41) În descrierea unei culturi antropologul procedează la fel ca botanistul în descrierea unei plante
A/F

42) Antropologia este o ştiinţă „de cabinet” A/F

43) Antropologia este o ştiinţă „de laborator” A/F

44) Antropologia este o ştiinţă „de teren” A/F

45) Terenul antropologic nu presupune prezenţa antropologului în cadrul culturii studiate A/F

46) Primele mari anchete de teren au fost expediţii colective A/F

47) Antropologul poate să realizeze singur un teren, cu ajutorul unui personal subaltern (translatori,
informatori, ghizi, paznici) A/F

48) Politicul nu constituie un domeniu de interes pentru antropologul cultural A/F

49) Economicul constituie un domeniu de interes pentru antropologul cultural A/F

MULTIPLE CHOICE

1) Obiectul antropologiei culturale şi sociale îl constituie:

A. Populaţiile exotice
B. Peştii exotici
C. Omul ca fiinţă culturală, socială
D. Omul integrat culturii sale, grupului său

1 A+B+C+D
2 C+D
3 B+C+D

2) Definiţia culturii considerată canonică în antropologia culturală, conform căreia “cultura sau
civilizaţia, înţeleasă în sens larg, etnografic cuprinde acel tot complex care include legea, cred-
inţa, cunoaşterea, arta, morala, ”a fost dată de:

1 E. Durkheim
2 Mihai Eminescu
3 Max Weber
4 R. Williams
5 Edward Tylor

3) Pentru antropolog, orice om are o cultură, chiar dacă nu a reuşit să termine nici un fel de şcoală:

1 Da, dacă a urmat cel puţin două din cele patru clase primare
2 Da, dacă a învăţat alfabetul
3 Da, chiar dacă nu a urmat nici o şcoală, cultura sa este constituită de tot ceea ce a învăţat
ca membru al comunităţii din care face parte (familie, sistemul de rudenie, biserică, sat
etc.)
4 Nu, pentru antropologul cultural numai cei cu studii superioare au o cultură

4) Dintre toate speciile, cele care au o cultură sunt:

1 omul care are studii superioare de 5 ani, master şi doctorat finalizat.


2 omul şi unele specii de animale (gorile, furnici, albine)
3 numai omul trăieşte mediat cultural raportul său cu natura
4 toate speciile, în afară de extratereştri

5) Procesul de asimilare a culturii de fiecare individ este denumit:

1 evoluţie culturală
2 enculturaţie
3 aculturaţie
4 absolvire

6) Procesul prin care două culturi vin în contact pentru un timp mai îndelungat şi prin care îşi îm-
prumută una alteia unele elemente culturale(limba, portul, obiceiurile, practici rituale, prctici
culturale alimentare, religia, modul de viaţă, sistem de gândire, viziunea globală despre lume
etc.) este denumit de antropologia culturală:

1 enculturaţie
2 subculturaţie
3 aculturaţie
4 multiculturaţie

7) Exemple de subculturi.

A. Grupuri de gang
B. Găşti de la bloc
C. Grupuri de cartier
D. Grupuri de lucru
E. Grupuri folclorice

R: a,b,c

1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+D+E

8) Limba maternă se învaţă astfel:


1 pe baza unui manual de gramatică mama predă copilului limba ei maternă
2 prin “impregnare”, imitare, repetare în cadrul interacţiunilor sociale pe care copilul le per-
formează în multitudinea situaţiilor de viaţă
3 în primii patru ani de şcoală
4 pe baza unor cursuri pe CD învaţă cuvintele limbii sale materne repetându-le de mai multe
ori

9) Identificaţi din lista următoare un autor important pentru analiza mitului:

1 Francisc Rainer
2 Alfred Schutz
3 Claude Levi-Strauss
4 Creatorul anonim al “Mioriţei”

10) Între religie şi magie există asemănări şi deosebiri. În viziunea lui E. Durkheim distincţia radic-
ală dintre magie şi religie este constituită de:

1 fiinţa spirituală care este rugată să intervină pentru a rezolva o problemă


2 tipul de adresare diferit în religie(rugăciune, rugăminte, adresare directă) faţă de magie
(incantaţie, invocare, adresare prin intermediul unui animal sau pasăre etc.)
3 după Durkheim, nu există nici o deosebire radicală înre religie şi magie
4 diferenţa radicală dintre magie şi religie o constituie existenţa întotdeauna a unei biserici
în cazul religiei, în timp ce în cazul magiei nu există niciodată un grup de credincioşi re-
uniţi într-o biserică, ci o relaţie de tip client-servicii oferite de magician.

11) Interdicţiile sau tabuurile reprezintă în toate culturile:

1 mod de a stabili distincţii între regiuni radical distincte ale realităţii, de ex. între sacru-pro-
fan, permis/nepermis, accesibil/interzis.
2 rituri pozitive
3 reguli iraţionale întâlnite numai la popoarele necivilizate
4 reguli de comportament întâlnite numai la popoarele civilizate

12) Pentru antropologul cultural, calendarul are, în toate culturile, următoarea semnificaţie:

1 mersul trenurilor de călători


2 expresia sintezei experienţei timpului în cultura respectivă
3 o formă de a evita sarcinile nedorite
4 lista scrisă a tuturor activităţilor ce trebuie desfăşurate în comunitate

13) Dintre lucrările lui Emile Durkheim, cea mai importantă pentru teoria antropologică este:

1 Diviziunea muncii sociale


2 Regulile metodei sociologice
3 Formele elementare ale vieţii religioase

14) Dintre lucrările lui Max Weber sunt importante pentru teoria antropologică:

A. Etica protestantă şi spiritul capitalismului


B. Teorie şi metodă în ştiinţele culturii
C. Economie şi societate
D. Sociologia religiei
1 A+B+C+D
2 A+D
3 A+C+D

15) Pot constitui obiect de investigaţie pentru antropolog:

A. ceremonia de investire intr-o funcţie a unui angajat în cadrul unei organizaţii moderne
B. botezul la creştini
C. ceremonia de început de an şcolar
D. ceremonia de depunere a jurământului unui preşedinte de ţară

1 A+B+C+D
2 A+D
3 A+C+D

16) Explicatiile date in cadrul curentului evolutionist diversităţii culturilor omeneşti:

A. ordonau diversitatea societăţilor omeneşti opunând lumea civilizată, rezervată istoricului,


lumii sălbatice, supusă curiozităţii etnologului
B. considerau culturile primitive un stadiu in evoluţia culturii omeneşti
C. erau centrate pe conceptul de funcţie
D. erau centrate pe conceptul de structură

1 A+B
2 A+B+C+D
3 A+C

17) Explicaţiile date organizării sociale sau diferitelor instituţii sociale în cadrul curentului funcţion-
alist erau centrate :

A. pe conceptul de proprietate
B. pe noţiunea de nevoie
C. pe noţiunea de drept
D. pe noţiunea de funcţie

1 A+B+C+D
2 B+D
3 B+C

18) După toate exigenţele terenul antropologic presupune :

A. izolarea antropologului într-o insulă îndepărtată


B. interacţiunea antropologului cu o altă cultură diferită de a sa, învăţarea limbii
C. observaţia participantă un timp îndelungat
D. căsătoria antropologului în grupul sau tribul studiat
E. Consumarea ca hrană a antropologului de către grupul studiat
F. Consumarea ritualică a antropologului de către grupul studiat

1 A+B+C+D+E+F
2 A+D+E+F
3 B+C

19) Primele abordări ştiinţifice ale religiei sunt marcate de o serie de principii comune:
A.ideea că religia este un produs cultural, o creaţie a omului într-o anumită etapă a istoriei
omenirii.
B. Ştiinţa şi raţiunea nu păreau dispuse să accepte nici o realitate supranaturală.
C. schema pozitivistă de interpretare a religiei este una tipic evoluţionistă la începutul său,
premisa sa de bază fiind aceea că religia aparţine unui stadiu primitiv, mitic,fabulatoriu
al istoriei omenirii, de care aceasta se va emancipa ulterior, omenirea progresând
permanent şi aceste sens această primă etapă a elaborărilor ştiinţifice asupra religiei
D.obsesia originii religiei - toate teoriile acestei etape caută un moment prim al apariţiei
religiilor:

1 A+B+C+D
2 A+D
3 B+C+D

20) Schema evolutivă aplicată atât istoriei culturii, cât şi religiei se bazează pe următoarele
principii:

A. dezvoltarea societăţii se supune unei aceleaşi legi generale


B. fiecare societate are propria sa lege sau tendinţă de trecere da la o etapa la alta in istoria
sa.
C. evoluţia presupune trecerea prin aceleaşi stadii, evoluţia este lentă, dar constant
progresivă.
D. unele societăţi nu se schimbă niciodată

1 A+C
2 A+B+C+D
3 B+D

21) Animismul se referă la :

A. “credinţa în fiinţe spirituale”


B. cea mai rudimentară formă de religie.
C. Omul descoperă în afara sa, un principiu de acţiune diferit de al său.
D. Visul, transa, moartea – conduc la ideea de suflet, altceva decât corpul.
E. ideea de spirite ale morţilor, benefice/primejdioase.
F. Credinţa în spirite şi venerarea acestora

1 A+C+E+F
2 B+D+E+F
3 A+B+C+D+E+F

22) In ce raporturi se află antropologia, etnologia şi etnografia:

A. În raporturi de concurenţă, îşi dispută obiectul de cercetare (cultura şi culturile)


B. In nici un fel de raporturi, fiecare are obiectul său de studiu, diferit de al celeilalte
C. În viziunea lui Cl. Levi-Strauss, ele sunt mai degrabă momente diferite ale aceluiaşi
demers, studierea culturilor
D. Folosirea unui termen sau altul exprimă diversitatea tradiţiilor naţionale, a programelor
tematice, a opţiunilor teoretice şi metodologice în studierea culturilor.
1 C+D
2 A+D
3 A+B+C+D

23) Metoda-etalon a antropologiei culturale şi sociale este:

1 Descrierea etnografică
2 Comparaţia
3 Ancheta prin sondaj
4 Interviul
5 Observaţia participantă

24) Printre lucrările importante pentru practicile de teren ale antropologilor se numără:

A. M. Mauss, Manuel d’ethnographie,


B. E. Durkheim, Regulile metodei sociologice,
C. M. Griaule, Methode de l’ethnographie,
D. A. Van Gennep, Riturile de trecere
E. B. Malinowski, Argonauţii Pacificului occidental.

1 A+C+E
2 A+B+C+D+E
3 A+B+E

25) „Fapt social total” este un concept propus de:

1 C. Levi-Strauss
2 E. Durkheim
3 M. Mauss
4 Ion Ionică

26) Între temele „privilegiate” ale antropologiei culturale şi sociale se află:

A. agricultura în societăţile tribale


B. istoria populaţiilor arhaice
C. religia
D. mitul
E. etnobotanica
F. rudenia

1 C+D+F
2 A+B+C+F
3 B+D+E+F

27) Cele mai mari tradiţii naţionale în antropologia culturală şi socială au fost:

A. chineză
B. americană (SUA)
C. britanică
D. franceză
E. portoricană
F. germană
G. sovietică
1 B+C+D+F
2 A+B+D+G
3 B+C+E+F+G

28) Între clasicii antropologiei culturale şi sociale se numără:

A. B. Malinowski
B. A.R. Radcliff-Brown
C. M. Foucault
D. F. Boas
E. L. Morgan
F. E. Tylor
G. Derrida
H. E. Leroi-Ladurie

1 B+C+D+H
2 A+B+D+E+F
3 A+C+G+H

29) Analizând diversitatea tipurilor de căsătorie putem spune că omul este o fiinţă:

1 poligamă
2 monogamă
3 poliandrică
4 conjugală

30) Următoarele cuvinte reprezintă termeni de rudenie din sistemul terminologic al rudeniei în soci-
etatea românească
A. cumnat
B. socru
C. lele
D. mamă vitregă
E. mama pădurii
F. tante
G. vecin

1 A+C+E+F
2 B+D+F+G
3 A+B+D

31) Darul şi a dărui există în multe societăţi şi reprezintă o expresie a:

1 corupţiei
2 raporturilor de reciprocitate din societate
3 schimbului valutar