Sunteți pe pagina 1din 4

PALATUL VICTORIA LOCALIZARE localizat n partea central-nordic a municipiului Bucureti ; n partea de est a Pieei Victoria; fiind ncadrat de bulevardul

dul Iancu de Hunedoara la est,strada Duiliu Zamfirescu la vest i cu vedere estica catre soseaua Nicolae Titulescu si cea vestica ctre oseaua Kiseleff si Bulevardul Aviatorilor; FUNCIA CLDIRII (scurt istoric) a fost poiectat iniial pentru a fi sediul Ministerului Afacerilor Straine (de Externe) i al Consiliului Naional pentru Stiin i nvmnt (inaintea izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial) . devine sediul executivului, fiind cunoscut n perioada comunist sub numele de Palatul Consiliului de Minitri. Dup 1989 edificiul este redenumit n Palatul Victoria, denumire sugestiv exprimnd victoria infrngerii comunismului i devine sediu al primului guvern al Romniei post-comuniste. Atribuie pstrat i n prezent. CONSTRUCIE I POIECTARE Construcia cldirii a nceput n anul 1937. Proiectul ar fi trebuit s fie terminat n anul 1944, n 7 ani. ns din cauza avariilor provocate de bombardamentele care au avut loc asupra Bucuretiului, dat fiind inceperea Celui de-al Doilea Rzboi Mondial, lucrrile nu au putut fi duse la bun sfrit la termenul preconizat. Ele urmnd a fi reluate i finalizate ulterior n anul 1952. Aadar construirea Palatului Victoria a durat aproximativ 15 ani. Iniial cldirea se afla n apropierea unui alt palat Palatul Surdza (nceperea c.1897finalizarea c.1901), care era la acel moment sediul Ministerului de Externe ns ulterior a fost demolat. ARHITECI Coordonatorul proiectului este profesorului arh. Duiliu Marcu (1885-1966 -fost elev al Scolii Superioare de Arhitectur din Bucuresti (1906) si apoi al Ecole de Beaux-Arts din Paris care a lucrat n colaborare cu prof.arh. Nicolae Zburcu (1910-1967). Ambii -unii dintre cei mai apreciai arhiteci romni ai secolului XX. Incepand cu mijlocul anilor 30, Duiliu Marcu a realizat cateva importante edificii publice cu functie oficial. Asa se explic optiunea arhitectului pentru ordinea monumental si limbajul neo-clasic simplificat. preedinte de onoare a Uniunii arhitecilor din Romnia. A participat la construcia Universitii din Bucureti. Hotelul Athene Palace (renovarea si extinderea corpului existent)Cldirea Biblioteca Academiei Romne,Palatul Monopolurilor de

Stat, Cldirea Academiei Militare, Cldirea Consiliului de Minitri.Piaa Unirii, Oradea,Teatrul din Timioara (faada),Politehnica din Timioara. PROIECTUL URBANISTIC Puini din cei care trec zilnic pe lng cldirea din Piaa Victoriei cunosc istoria acestui imobil i faptul c destinul su este subordonat irului de proiecte de rearanjare i sistematizare a zonei, n relaie cu ideologiile de moment din anii 1930, dar i de la sfritul anilor 1950. A fost inserata in spatiul pietei printr-un proiect urbanistic extrem de complex deoarece arhitecii au luat n considerare o list lung de constrngeri legate de amplasament i dimensiunile maxime permise. ARHITECTUR cladirea este una dintre cele mai expresive pentru arhitectura edificiilor publice de la sfritul anilor `40. emblematic pentru arhitectura romneasc din perioada interbelic. Prezena monumental a Palatului Victoria constituie un sincron cu estetica modernismului neoclasicist (arhitectura musolinian) . este expresia arhitecturii administrative post-Bauhaus. (Stilul arhitectural Bauhaus a fost impus imediat dup primul rzboi mondial i in America de Nord spatii ambientale ieftine functionale si practice.) SUPRAFA I STRUCTUR EXTERIOAR are o suprafa total de 26 000 mp, fiind conceput pe un plan simetric ,rectangular pe mai multe nivele. Un corp monolit ofer pieei o faad orizontal cu dou plinuri laterale, ntre care se desfoar pe 70m o ordonan de pilatri colosali cu un portic n arcade la parter. intrarea principal se sa face prin trei ui, n centrul compoziiei. La origine intrarea de onoare era pus organic n evident prin stemele sculptate deasupra a trei arce din axul cldirii. Faada este lung de 90m Initial, fatada principala era, imbracata cu placi de marmura de Carrara si avea pe cele doua plinuri laterale panouri decorative sculptate, din acelasi material; in urma avariilor provocate de bombardamentul din 1944, cele doua panouri de altorelief au fost suprimate (sculptor Mac Cpnstantinescu), iar fatada principala a fost refacut cu placi de travertin. Fiecare panou decorativ avea 15 metri nlime i cuprindea trei rnduri de reliefuri figurative ilustrnd personaje alegorice nsoite de texte n latin: agricultura i comerul, cultura, geografia i istoria,

inventivitatea i ingenuitatea, abundena. Sub ambele panouri se afla cte o fntn decorativ, ornat cu mti i o suit de steme ale provinciilor istorice romneti. Ansamblul marca cu sinceritate destinaia diplomatic a palatului. Faadele laterale erau placate cu aceeai marmur de Carrara i echipate cu dispozitive de bronz pentru arborarea drapelelor, ncununate de acvile.

PLANUL CLDIRII are ca ax de compoziie slile oficiale de recepie, n jurul acestora fiind construit ntrega cldire. Fundaiile sunt executate pe tlpi de beton armat,legate transversal. La parterul palatului vestibulul i holul de onoare prezint o scar monumental ocupnd o suprafaa de trei travee. De-a lungul holului sunt montate ui glisante ,care permit accesul la cele dou cldiri interioare de 14x55m. La etajul unu- etaj este dedicat n ntregime recepiilor se gsete salonul principal, acesta ocupnd ntreg frontonul faadei i are acces direct la terasa de deasupra intrrii principale. Urmtoarele nivele sunt ocupate de cabinetele minitrilor, birourile funcionarilor precum i diferite sli de consiliu.Toate acestea fiind conectate printr-un coridor n form de E. Toate nivelele comunic prin galeria de onoare, format din coloane i grinzi. Holul i galeria de onoare au ferestre catre cele dou grdini interioare. Interiorul se bucura de un desen clasic stilizat, dar nzestrat cu monumentalitate, pus n oper prin folosirea de materiale nobile. Din lista de varieti de marmur folosite iniial pot reaminti marmura de Ruchia, cea de Botticino, Carrara sau cea verde de Issoria, marmura de Calcatta, marmura de Alun, marmura roie de Verona. Finisajele n materiale nobile ntrein atmosfera oficial a interioarelor.

Dupa cum declara Duiliu Marcu, atat interioarele cat si fatadele Palatului Victoria ilustreaza preocuparea de a pastra fundamentul clasic si de a face sa apara in conceptia de ansamblu si in studiul detaliilor ideea de simplitate moderna. In anul 2003 o polemic vie a pus n discuie designul copertinei metalice adugate recent la faada principal. In 2004, Palatul Victoria a fost inclus in Lista monumentelor istorice. De anul acesta Palatul Victoria este supus unui amplu proiect de reamenajare intrucat prezinta un risc seismic destul de mare.

VIITOR Concursul international de arhitectura a fost organizat de Guvernul Romniei n colaborare cu Universitatea de Arhitectura Ion Mincu, beneficiind de o concurenta si de un juriu international de prestigiu. Proiectul prevede realizarea unei extinderi cu 40.000 mp a cladirii actuale a Guvernului, situata n spatele sediului construit acum mai bine de jumatate de secol de arhitectul Duiliu Marcu, clasat monument istoric. Extinderea trebuia sa urmareasca constrngerile urbanistice ale sitului. Ea respecta cladirea veche att prin naltime, dimensiune, ct si prin pozitionarea aproape simetrica, n plan, fata de constructia actuala. Noile birouri sunt organizate n jurul a doua atriumuri, spatii plantate ce se deschid pe toata naltimea cladirii, acoperite de mari luminatoare. Complexul organism interior este protejat de un dublu nvelis. Primul este cel al ferestrelor cu storuri motorizate si al placarilor cu piatra din fatada. Al doilea este realizat dintr-o retea de fibre de inox si kevlar cu structura antiglont, care asigura att protectia solara, securitatea, ct si intimitatea necesara. Desenul acestei retele se inspira att din sculptura n lemn a arhitecturii populare romnesti ct si din arta brncusiana. Un sistem complex de ventilare confera un caracter ecologic cladirii. Al doilea nvelis permite respiratia si aerisirea spatiilor interioare. Atriumurile beneficiaza de un sistem propriu de ventilare, ce transporta aerul din subsol pna la nivelul luminatoarelor, pentru a raci sau a ncalzi, n functie de anotimp. Ultimul nivel este acoperit cu o retea, suport pentru panourile solare si pentru cele de producere a energiei electrice. Mai mult dect un simplu imobil de birouri, cladirea raspunde nevoilor de transparenta ale unei cladiri guvernamentale actuale si de contemporaneitate, prin folosirea noilor tehnologii si tendinte arhitecturale.