Instrumente de masurare a umiditatii

1. Aparate cu citire directa: psihrometre si higrometre

Psihrometrele
Sunt instrumente prin intermediul carora se determina tensiunea vaporilor de apa din aer si umezeala relativa a acesteia. Partea principala a acestora este data de doua termometre identice, unul avand rezervorul acoperit cu tifon care se umezeste in timpul efectuarii masuratorilor, iar celalalt masoara temperatura aerului in mediu uscat. Diferenta de temperatura dintre cele doua termometre (diferenta psihrometrica) este cu atat mai mare cu cat aerul este mai uscat, iar evaporarea mai intensa. Exista mai multe tipuri de psihrometre prihrometrul cu aspiratie, psihrometrul fara aspiratie, psihrometrul Assman, etc.

Psihrometrele cu aspiratie
Sunt acele instrumente meteorologice la care ventilatia aerului in urul rezervoarelor termometrelor se face prin mi locirea unor dispozitive speciale, ele capatand si denumirea de psihrometre cu ventilatie artificiala. Dintre acestea mai frecvent utilizate sunt! psihrometrul de statie cu doza dubla si psihrometrul tip Assman. Psihrometrul de statie cu ventilatie artificiala se instaleaza in primul adapost meteorologic, in pozitie verticala, pe acelasi stativ cu termometrele de maxima si minima. El este alcatuit din doua termometre ordinare identice, ale caror parti inferioare sunt introduse in canalele laterale ale undei doze metalice du"le, in timp ce rezervoarele termometrice patrund in interiorul unor tu"uri de aspiratie confectionate din sticla. #n afara canalelor laterale, doza du"la prezinta si un canal central la capatul caruia se insuru"eaza morisca aspiratoare (dispozitivul de ventilare).

#n statiile meteorologice din $omania a fost utilizat in trecut si psihrometrul cu doza simpla (fig. %%). Acesta se deose"este cu psihrometrul cu doza du"la prin faptul ca morisca lui aspira aerul printr&un singur tun de aspiratie, care prote a rezervorul termometrului umed si se insuru"a la capatul inferior al unicului canal al dozei.

Psihrometrul cu ventilatie artificiala tip Assman.

Acesta este format din dou' termometre identice de dimensiuni mai reduse dec(t cele din ad'postul meteorologic folosite la determinarea temperaturii aerului. )ermometrele sunt fixate *ntr&un cadru metalic format dintr&un tu" central, care la partea inferioar' se ramific' *n dou' p'r+i unde sunt fixate tu"urile de aspira+ie. ,a partea superioar' a tu"ului se *n-uru"eaz'

mori-ca aspiratoare. Pe p'r+ile laterale, acest tip de psihrometru are doua lamele metalice pentru prote area termometrelor. )oate componentele metalice sunt nichelate pentru a nu a"sor"i radiatia solar'. Pentru verificarea curentului de aer aspirat, mori-ca are un orificiu acoperit cu celuloid, iar verificarea se face prin durata de rotatie a casetei arcului ce se destinde. Astfel, rezervorul unuia dintre cele dou' termometre se *nf'-oar' *ntr&un tifon umezit. Pentru a se evapora apa de pe suprafata acestuia, se consum' o anumit' cantitate de c'ldur' -i implicit temperatura indicat' de acest termometru va avea o valoare mai sc'zut' dec(t cea indicat' de termometrul uscat. Aceast' diferen+' de temperatur' dintre cele dou' termometre depinde de umezeala aerului, *n sensul c' diferen+a va fi cu at(t mai mare cu c(t umezeala aerului este mai sc'zut' -i invers. Deci, la o umezeal' a aerului mai sc'zut' se evapor' o cantitate mai mare de ap' de pe rezervorul umezit -i astfel se consum' mai mult' c'ldur' din rezervor. Dac' umezeala aerului este .//0, nu se mai produce evaporarea apei de pe rezervorul termometrului umed, iar valorile temperaturii indicate de cele dou' termometre vor fi foarte apropiate.

Psihrometrul electric cu ventilatie artificiala tip Rossel

1nele statii din reteaua meteorologica sunt dotate si cu psihrometru electric tip $ossel, a carui morisca aspiratoare este actionata fie prin curent electric de la retea, fie prin intermediul catorva "aterii uscate, fixate su" capacul acesteia. Pentru alimentare stecherul cu orificii de la unul din capetele cordonului de care dispune psihrometrul se cupleaza la priza cu picioruse a moristii aspiratoare, iar stecherul cu picioruse de la celalalt capat al cordonului se cupleaza la priza de curent electric. 2orisca aspiratoare se pune in functiune prin apasarea in os a intrerupatorului din dreapta, care trece astfel in pozitia 3aus4 (deschis). Dupa efectuarea determinarii, curentul electric se intrerupe si instrumentul se scoate din priza. Determinarile se efectueaza exact ca la celelalte psihrometre descrise anterior.

Psihrometrele fara aspiratie

#n aceasta categorie intra acele psihrometre la care ventilarea aerului din urul rezervoarelor termometrice se face fara interventia vreunui dispozitiv anume construit. #ndicatiile lor nu sunt cele mai exacte deoarece viteza curentului de aer din urul rezervoarelor termometrice nu este constanta. #n aceasta categorie se includ psihrometrele de tip August si psihrometrul de tip prastie.

Psihrometrul de statie tip August

Este un psihrometru fara aspirtie utilizat la statiile meteorologice numai in cazul indisponi"ilitatii psihrometrului cu morisca aspiratoare. Alcatuit din doua termometre psihrometrice identice, fixate pe stativul vertical prin intermediul clemelor ,este asezat in mi locul primului adapost meteorologic in asa fel incat rezervoarele termometrelor sa se situeze la inaltimea de 5 m fata de suprafata terestra. $ezervorul termometrului din dreapta se infasoara cu o "ucata de tifon al carui capat inferior a unge pana in paharelul de sticla umplut cu apa distilata si acoperit cu un capacel de material plastic in care este un mic orificiu.

Psihrometrul prastie
Este un instrument relativ simplu, fara aspiratie, care se utilizeaza mai ales in expeditiile de cercetari microclimtice lipsite de psihrometre speciale de tip Assman sau $ossel. El se compune dintr&un cadru metalic montat la capatul unui ax in urul caruia se poate roti usor. #n cadrul metalic sunt montate doua termometre psihromtrice de acelasi tip, cel din stanga fiind uscat iar cel din dreapta umezit. $ezervoarele lor sunt prote ate impotriva radiatiei solare prin mi locirea unor ecrane metalice nichelate. 6"servatiile se efectueaza intr&un mod oarecum deose"it, comparativ cu celelalte tipuri de psihrometre. #n cazul de fata, dupa umezirea tifonului care acopera rezervorul termometrului din dreapta, psihrometrul tinut de maner se roteste deasupra capului cu viteza de circa .5/ turatii pe minut, pentru a asigura o "una ventilatie a aerului in urul rezervoarelor termometrice. #n scopul o"tinerii unor date mai sigure determinarile se repeta de 7&8 ori.

Higrometrele
Sunt instrumente cu citire directa utilizate la statiile meteorologice in scopul determinarii umezelii relative a aeruluo. Ele usu "azeaza functionarea pe proprietatea firului de par omenesc, degresat, de a se lungi cand umezeala creste si de a se scurta cand umezeala scade. Pentru determinarea valorilor umezelii relative a aerului se folosesc higrometre de a"sor"tie, ce se impart in ! & higrometre de a"sor"tie cu fir de par9 & higrometre de a"sor"tie cu mem"rana organica.

Higrometrele de absorbtie cu fir de par

Se gasesc in ma oritatea statiilor meteorologice din tara, in aceasta categorie intrand higrometrele de tip :oppe si higrometrele de tip ;uess. #n higrometrie se folosesc, de regula fire de par omenesc "lond ce prezinta un numar foarte redus de pigmenti, ce le confera o sensi"ilitate mai mare fata de variatiile umezelii aerului. <igrometrele functioneaza "azandu&se pe proprietatea firelor de par de a se alungi in contact cu aerul umed si de a se scurta cand acesta este uscat. ;irele de par sunt supuse inainte de utilizare unor procese de spalare, degresate si de inmuiere intr&o solutie de "icar"onat de sodiu.

Higrometrul de tip Koppe

Este instrumentul cu cea mai larga raspandire in reteaua statiilor meteorologice din $omania. Se instaleaza in primul adapost meteorologic, in spatele psihrometrului de statie, in pozitie verticala. Piesa receptoare a acestui instrument cu citire directa este un fir de par omenesc, "lond si degresat care isi modifica lungimea in functie de cantitatea de vapori de apa a"sor"ita si condensata in porii sai li"eri. #n functie de variatiile starii de umiditate a aerului, acul higrometrului :oppe se deplaseaza dinspre stanga spre dreapta cand gradul de umezeala a aerului este in crestere si, de la dreapta la stanga, atunci cand umezeala aerului este in scadere.

Hogrometrul de tip Fuess

#nstrument mai putin raspandit dar suficient de precis, se deose"este de higrometrul de tip :oppe prin faptul ca piesa sensi"ila pentru umezeala este alcatuita din .&8 fire de par, el fiind prevazut cu un cadran circular.

Higrometrul tip UR
Este alcatuit dintr&un cadru metalic de care este prinsa scara cur"ata. <igrometrul tip 1$SS are drept piesa receptoare (sensi"ila) un singur fir de par. =u a utorul unui mic stift de lemn acesta se fixeaza la capatul superior intr&un suru" de reglare prevazut cu piulita de fixare. #n scopul punerii la valoare a acului indicator se sla"este piulita de fixare si se roteste dupa necesitate dispozitivul mo"il intre capetele indoite. Suru"ul de reglare inainteaza astfel in sus sau in os andrenand cu sine si capatul firului de par.

Higrometrele de absorbtie cu membrana organica

;unctionalitatea si modul de constructie a acestor higrometre se "azeaza pe modificarile dimensiunii unei mem"rane organice (vezica urinara, intestine) su" influenta umezelii aerului, ca urmare a proprietatii sale de higroscopicitate. Datorita acestei proprietati, mem"rana respectiva a"soar"e vaporii de apa din atmosfera si se alungeste sau ii pierde prin uscare si se scurteaza. Higrometrul rusesc de tip !"#$ este un exemplu in acest caz, acesta prezentand un mare nea uns, deoarece, in conditii termice ridicate exista riscul intinderii pana la refuz a mem"ranei, care se poate rupe.

5. Aparate inregistratoare !

Higrografele
2ai sunt numite si higrografe inregistratoare, ele inregistrand neincetat variatia umezelii relative a aerului. ,a sta+iile meteorologice se folosesc diverse tipuri de higrografe ($. ;uess, $ichard, >un?alor etc.), dar toate au ca pies' receptoare un m'nunchi de fire de p'r, care *n func+ie de tipul instrumentului variaz' *ntre 7@-i .5/. <igrograful se instaleaza pe podeaua celui de&al doilea adapost meteorologic, alaturi de termograf, la inaltimea de 5 m deasupra suprafetei solului. #nregistratoarele de umezeala sunt formate, ca si in cazul termografelor, din trei parti componente! a) partea receptoare & cuprinde un manunchi sau mai multe manunchiuri de fire de par omenesc, "lond si degresat, ce pot fi dispuse orizontal sau vertical, in functie de tipul higrografului9 ") partea transmitatoare & este data de un sistem de parghii, care amplifica si transmit deformarile suferite de manunchiul de fire9 c) partea inregistratoare este alcatuita din "ratul parghiei de inregistrare, tam"urul cilindric pe care se infasoara diagrama si care, prin intermediul unui mecanism cu ceasornic efectueaza o turatie completa in 58 de ore, la higrografele zilnice sau de o saptamana, la cele saptamanale. Deoarece deformarea firelor de par omenesc nu este proportionala cu variatiile umezelii relative a aerului, radatiile orizontale de pe higrograma ce marcheaza procente de umezeala, nu sunt egale intre ele, fiind astfel, din ce in ce mai mici cu cat valorile umezelii sunt mai mari.

Higrograful R. Fuess
Are piesa receptoare format' din 7@ 8/ de fire de p'r care alcatuiesc un manunchi dispus orizontal, fixat' la am"ele capete *n garnituri metalice. 2i-c'rile piesei receptoare sunt transmise printr&un sistem de p(rghii dispozitivului de amplificare de care este prins' o alt' p(rghie conectata cu "ra+ul peni+ei. Aceast' p(rghie are la cap'tul opus peni+ei o contragreutate, care men+ine firele de p'r *ntinse. ;irele de p'r sunt prote ate de o sit' metalic' care se fixeaza pe un cadru. =ateva dintre statiile meteorologice din tara noastra folosesc higrografe $.;uess pe un tip mai vechi, la care manunchiul de fire de par este dispus vertical. Acesta se fizeaza la capatul superior de garnitura metalica, aflata in legatura cu dispozitivul de punere la valoare, iar la capatul inferior de garnitura metalica. ,a acest tip de higrograf, higrograma are liniatura corespunz'toare sc'rii higrometrice, intervalele fiind din ce *n ce mai mici spre punctul de.//0. <igrograful se instaleaz' *n acela-i ad'post cu termograful, iar higrograma se schim"' dup' o"serva+iile de la ora .7.

%eterminarea nebulo&itatii
6"servatiile asuprea norilor se executa vizual si instrumental. #n cazul o"servatiilor vizuale, ne"ulozitatea se exprima pentru toata suprafata "oltii ceresti vizi"ile in sistemul zecimal sau optimal.

%eterminarea inaltimii ba&ei norilor cu ceilometrul

Principiul de functionare a ceilometrului se "azeaza pe masurarea timpului de propagare a impulsului de lumina de la emitator(lampa cu electrolizi de Aolfram) pana la "aza norului si de la acesta pana la receptorul cu celula fotoelectrica. Deoarece viteza luminii este cunoscuta, durata de propagare a impulsului este proportionala cu inltimea norilor. #mpulsul reflectat se vede pe tu"ul catodic, iar scala dispozitivului de inregistrare este gradata in metrii. )u"ul de impuls al ceilometrului are o durata de functionare scurta si de aceea tre"uie mentinut aprins cat mai putin timp pentru determinarea plafonului. #n componenta ceilometrului intra trei ansam"luri de "aza! & emitatorul9 & receptorul9 & indicatorul.

%eterminarea inaltimii ba&ei norilor cu proiectorul de nori

Statiile meteorologice de pe aeroporturi sunt dotate cu instalatii speciale prin intermediul carora se determina cu precizie inaltimea "azei norilor pe timp de noapte. Proiectorul de nori P#&8@ reprezinta o astfel de instalatie. #n alcatuirea lui intra ! & proiectorul propriu zis & vizorul & ca"lul de comanda lung de @// m si ca"lul de cuplare la reteaua electrica, la o "aterie anodica sau la un acumulator.

%eterminarea directiei si vite&ei de deplasate a norilor 'nefroscopul(

Se efectueaza cu a utorul instrumentelor nefroscopice care pot fi de doua feluri! nefroscoape oglinda si nefroscoape cu vizare directa.

)efroscopul oglinda prung

Este format dintr&o oglinda circulara du"la, fixata intr&o montura metalica. 1na dintre fetele ei este argintata(oglinda propriu zisa), iar cealalta neagra. Aceasta din urmasereste pentru efectuarea o"servatiilor in situatiile cu cerul partial acoperit, cand stralucirea Soarelui ar face dificile determinarile cu oglindapropriu zisa.