PREVENIREA RISCURILOR PRIN RESPONSABILITATE SOCIAL A INTREPRINDERII Dr.

Vasilica CIUC, CS I,
director general INCSMPS Bucureti

Mat. Draga ATANASIU, CS III

INCSMPS Bucureti

Dr. Cristina Lincaru, CS III

INCSMPS Bucureti
REZUMAT Principiile dezvoltrii durabile i de integrare a rezultatelor cunoaterii in intreaga viata socio-economica, au fost confirmate i recunoscute prin Agenda de la Lisabona (2000), reafirmate la Consiliul European de la Goeteborg (iunie 2001), scond in evidenta legtura strns ntre creterea economic durabil, coeziunea social i protecia mediului. Creste prin aceasta rolul ntreprinderii in planul socio-economic, concretizat in conceptul de responsabilitate social a ntreprinderii - RSE, care trece astfel de la integrarea voluntar de ctre ntreprinderi a preocuprile sociale si de mediu, in activitile lor comerciale si relaiile lor cu prile interesate, la un factor al competitivitatii. Ca o expresie a legaturilor strnse intre business, social i mediu, rezultatele unei ntreprinderi sunt apreciate prin indicatori ai celor trei arii, afacerea, cele care reprezint impactul asupra dimensiunii sociale i de mediu. Lucrarea isi propune sa evidentieze aspecte legate de necesitatea abordarii si in tara noastra a acestui concept, n contextul actual al globalizrii i a noii competitiviti, ca vector important al societii cunoaterii si ca o provocare in contextul integrarii. Actualitatea stringent i potenialul imens de dezvoltare a conceptului, permite ca prin mbogirea cunoaterii n acest domeniu s creasc contientizarea asupra importanei RSE, maximiznd efectele sale pozitive in planul afacerii. CUVINTE CHEIE globalizare, dezvoltare durabil, responsabilitate social a ntreprinderii, pri interesate SUMMARY The principals for the sustainable development and knowledge results integration in the entire socio-economical life were confirmed and adopted through Lisbon Agenda (2000), actualised on Goeteborg (june2001) European Council, making visible the strong connection between sustainable economical growth, social cohesion and environment protection.In this way becomes more important the firm role at socio/economical level, concretized in the Corporate Social Responsibility, which make possible the transition from volunteer integration in commercial activities of social and environment preoccupations and their relations with interested parties to CSR as competitiveness factor. As an expression of strong correlations between business, social and environment, the impact of social and environment dimensions is added in to the business. This paper enhances aspects regarding the necessity of more consideration for this concept in our country, in the globalisation and of the new competitiveness context, acting as a main knowledge society vector and also as a challenge during integration process. The acute actuality and the huge potential of concept development, allows the knowledge enrichment regarding and the awareness of its importance, resulting maximisation for the positives effects of business. KEY WORDS globalization, sustainable development corporate social responsibility, stakeholder

Globalizarea, dezvoltarea durabil i competitivitatea sunt trei mari provocri i repere ale prezentului nostru. De aceea, in ultimii ani, aproape peste tot in lume, a intrat in vorbirea curenta, obisnuita, folosirea unor notiuni, cum sunt: globalizare, guvernare, guvernabilitate, organizare, sustenabilitate, parteneriat, cunoastere, performanta, economic si politic, pietele si formele de interventie ale puterilor publice, restructurare, somaj, concediere, social poluare, ecologizare, etc, si ale caror intelesuri nu sunt mereu complete si ca urmare nu sunt valorizate, sau si mai grav, pot deveni arme cu o singura tinta. La inceputul anilor 90, prin afirmarea tendintelor de internationalizare a economiei, puse in evidenta prin mondializarea pietelor si consolidarea puterii institutiilor financiare, ordinea sociala si politicul au fost supuse unor profunde transformari. Fortele pietei definesc de acum inainte limitele politicului, diferite tari sunt supuse presiunii firmelor transnationale, puterii financiare ale acestora. Fundamental, globalizarea, ca rezultat al mondializarii pietelor, creaza noi forme de integrare si stimulare a concurentei intre actorii economici si sociali. Dar tot ea genereaza noi forme de
1

excluziune care duc la somaj sau la precaritatea locurilor de munca, la o cultura consumatorista, neviabila pe termen lung. La nivel mondial, in literatura de specialitate se fac atentionari asupra specificitatii si complexitatii sociale ale proceselor responsabile cu producerea unor astfel de fenomene. In cadrul acestor procese, emergenta problemei sociale constituie un element cheie, fiind asociata saraciei care poate atinge grupe noi de populatie si in acelasi timp poate duce la accentuarea diferentierilor din cadrul aceleasi societati. Sunt mai ales agravante in contextul unor procese de restructurare economica care presupun, pe langa adoptarea unor noi tehnologii, a unor noi investitori, si adoptarea unor politici de concediere generatoare uneori de grave consecinte sociale. In acest ultim aspect se remarca cazul deja clasic al Argentinei, care releva necesitatea si importanta luarii in considerare in special a efectelor acelor transformari structurale care afecteaza sistemul de protectie sociala bazat pe asigurare (pensionare, alocatii familiale, asigurare de sanatate), generand criza sistemului traditional de politici sociale. Au fost necesare o serie de reforme structurale, printre care un nou sistem public de pensii reformat coexinstand mixt cu o capitalizare privata obligatorie, modificarea legislatiei muncii si introducerea flexibilitatii pietei muncii (noi forme de timp partial munca, accidente de munca, etc). Acest moment a reprezentat pentru autorii lucrarii, pe langa alte aspecte, si premiza abordarii studiului problematicii a ceea ce se defineste ca RSE, un instrument posibil sa preia, intr-un sistem democratic, misuni de realizare a echilibrelor economice, sociale neantagonic cu interventia statului . Pe fondul proceselor de globalizare parcurse inca din anii 80, caracterizate de faptul ca schimbarile economice sunt marcate de interdependenta crescuta a intreprinderilor locale cu pietele, cu circuitele si centrele de decizii financiare, inovare si difuzie tehnologica, apar continuu noi provocari. ntreprinderea practic nu poate exista, dac nu-i modific rolul i sistemul de interaciuni. Schema urmtoare propune, n viziunea autorilor, cadrul interrelaional al unei ntreprinderi.

Mediu Guvernare/ factor politic Piee

ntreprindere Comunitate local Intreprinderi transnationale Centre de difuzie tehnologic

Circuite i centre de decizii financiare Centre de inovare

De cativa ani, un concept nou si n crestere, a atras atentia actorilor economici, publici si privati. Este vorba de responsabilitatea in afaceri, conoscut mai ales sub denumirea de Corporate Social Responsibility /Responsabilite Sociale des Entreprises - RSE . Prin aplicarea responsabilitii sociale a ntreprinderii RSE (traducere adoptat de autotii prezentei lucrri), se sper n aplicarea unor drepturi sociale fundamentale n tari n care acestea sunt putin sau deloc respectate. Aceasta este i ratiunea demersurilor politice ale unor organisme internationale de prestigiu i la nivel UE, n sustinerea dezvoltrii unei atitudini bazat pe responsabilitate social n
2

afaceri. In sustinerea sa se nscriu si experientele si rezultatele deosebite n aplicarea RSE, n tri precum SUA, UK, Norvegia. In acest peisaj al ultimilor ani, global si sustenabil, ntreprinderile, care vor fi subiectul prezentei lucrri, sunt tot mai mult confruntate cu imperativul de a arta marelui public, societatii, cum si ct contribuie la dezvoltarea comunitatii n care activeaz. Aceasta n situatia n care ntreprinderile si exercita functiile economice traditionale: realizare de profit, dezvoltarea oportunitatilor pentru locuri de munca, reinvestirea, mbunatatirea n sens general, a mediului n care activeaz. ntr-o perioad marcat de demersurile Uniunii Europene de a stabili valori comune prin promulgarea unei Carte a drepturilor fundamentale, un numr din ce n ce mai mare de companii europene tind s pun tot mai clar accentul pe responsabilitatea social, pe care o percep ca o parte a identitii lor. O astfel de responsabilitate i privete att pe angajai ct i pe ceilali factori implicai cu care interacioneaz i care i pot pune amprenta asupra succesului firmei. In acelasi timp trebuie evidentiate si ateptrile cetenilor, a factorilor implicai fata de rolul pe care il are intreprinderea in condiiile unei societi aflata n continu schimbare. Aceste aspecte sunt in concordan cu mesajul de baz al strategiei pentru dezvoltarea continu a Europei, convenit cu prilejul Consiliului European de la Goeteborg (iunie 2001), n conformitate cu care creterea economic durabil, coeziunea social i protecia mediului sunt in stransa legatura. Muli factori sunt decisivi n vederea masurarea responsabilitii sociale a ntreprinderilor, printre care: *solicitrile i ateptrile cetenilor, consumatorilor, autoritilor i investitorilor n contextul globalizrii i a transformrilor industriale; * criteriile sociale i pun pecetea asupra deciziei investiionale a persoanelor fizice i juridice, n calitatea lor de consumatori sau investitori; * efectele negative asupra mediului nconjurtor cauzate de activitatea economic provoac o ngrijorare crescnd; * mijloacele media, precum i tehnicile moderne de informare / comunicare contribuie la transparena activitii economice. CE ESTE RSE ? Dei nu exist nc o definitie comun acceptat pentru conceptul RSE, toate definiiile gsite n literatura de specialitate, se refer la integrarea preocuparilor sociale si de mediu in afacerile curente ale intrteprinderilor, precum si n interactiile lor cu partile interesate = stakeholders, pe baza voluntara. RSE reprezint o parte integranta a conceptului de dezvoltare durabil si este inteleas si ca o contributie a mediului de afaceri la aceasta. Responsabilitatea sociala si de mediu nu sunt separate, sunt doua marimi ale aceleasi piese care formeaza, mpreun cu activitatea economic de baz, responsabilitatea in afaceri. Studiile de specialitate furnizeaz un tablou complet asupra implicatiilor, atitudinilor, costurilor si beneficiilor, a obstacolelor-frnelor pe care intreprinderile le intalnesc in aplicarea atitudinii responsabilite fata de partile interesate, in general exterioare. O atentie specifica o comporta in aceasta relatie doua grupe de stakeholders: - comunitatea in sensul larg al termenului si mediul natural. Conceptul antreprenoriat responsabil semnific strategiile voluntar adoptate de intreprinderi pentru a contribui la dezvoltarea durabila si a fost consacrat prin Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Aceast abordare corespunde i definitiei dat de CE-UE conceptului de responsabilitate social a intreprinderilor: RSE reprezinta integrarea voluntara de catre intreprinderi a preocuparile sociale si de mediu , in activitatile lor comerciale si relatiile lor cu
3

partile interesate 02.07.2002 Comunicat CE RSE Contributia intreprinderilor la dezvoltarea durabila Aceasta noua orientare a intreprinderilor pe care UE incearca sa o promoveze, reprezint un catalizator care privilegiaza inovarea, crearea de locuri de munca si competitivitatea in Europa, reprezentand deci si o actiune in realizarea obiectivului strategic fixat la Lisabona, acela prin care UE trebuie sa devina un spaiu economic cu o mare capacitate concurenial i dinamism, cu o cretere economic durabil, cu locuri de munc mai multe i mai bune i o mai mare coeziune social. Responsabilitatea social s-a manifestat la ntreprinderile de mari dimensiuni, publice ori private, atitudinea fiind urmata si de IMM i societile cooperatiste, care acioneaz n deplin concordan cu menionatul principiu. Definitia care se da unui comportament responsabil al unei ntreprinderi, precum si asteptarile de la un astfel de demers, pot fi foarte diferite, functie de contextul istoric, cultura, stadiu de dezvoltare socio-economic, cat si a rolului pe care il are sectorul public si privat. Ceea ce poate constitui un antreprenoriat responsabil inovator intr-o tara, poate fi considerat o simpla respectare a legislatiei, sau a normelor in vigoare in alta. Astfel, fiecare situatie trebuie evaluata intrinsec, tinand cont de specificitatea contextului, national, regional, local. Contientizarea responsabilitii sociale a firmelor, evocata n cadrul Consiliului European de la Lisabona din martie 2000, a dus si la introducerea conceptului de Best Practice n domenii precum: nvarea continu; organizarea muncii; egalitatea de anse; incluziunea social; dezvoltarea sustenabil. Odat cu recunoaterea importanei aplicrii unei atitudini responsabilil social i preluarea benevol a obligaiilor care le exced pe cele contractuale i legale, firmele tind spre atingerea standardelor sociale (SA 8000) i de mediu (ISO 14001, etc), n aa fel nct drepturile fundamentale s fie respectate cu consecven. Se are in vedere aplicarea pe termen lung a unei politici de mediu menit s armonizeze interesele divergente ale prilor interesate. Pornind de la premisa contientizrii importanei fiecarui aspect specificat in definitie, centrul de greutate al prezentei lucrari, va fi responsabilitatea intreprinderilor in sfera social. Conceptul responsabilitii sociale ofer: la nivelul ntreprinderilor, ansa dezvoltrii de noi parteneriate pe de o parte precum i cristalizrii celor deja existente, pe de alt parte, n domenii precum dialogul social, dobndirea de calificri, egalitatea anselor, anticiparea / adaptabilitatea la schimbare; la nivel local i naional, vizeaz coeziunea social, respectiv protecia sntii; la nivel global, se refer la protecia mediului i la respectarea drepturilor fundamentale. Pe parcursul prezentrii, s-a fcu adesea apel la Parties Prenantes Stakeholders Parti Interesate. n literatura de specialitate, prin Parti Interesate se nelege: persoane sau grupuri de persoane care au, sau pot avea, o propietate, un drept sau un interes, in intreprindere si in activitatile sale, trecute, prezente si viitoare (M Hopkins / La negociation planetaire: la responsabilite sociale des entreprises devient de saison (The Planetary Bargain: Corporate Social Responsibility Comes of Age). (Definiia prezentat reprezint optiunea autorilor, nu exista inc declarat un consens asupra definitiei).

Interaciunile firm pri interesate au fost imaginate de autori ca fiind un copac, a crei vigoare i existen in de armonizarea unui sol adecvat, cu un mediu favorabil vieii, ca i o afacere pe termen lung.

Fiecare parte interesat n raport cu ntreprinderea, poate avea n cadrul unui comportament responsabil social al acesteia, anumite activiti, prezentate sintetic n tabelul urmtor: Grupuri de parteneri interni implicati Actionari si proprietari Salariati Exemple de activitati ale intreprinderilor responsabile social Clienti Raportare actionarilor a practicilor responsabile social Stabilirea unei atributiii care include obiective non financiare Delegarea puterii catre salariati Stabilirea ca prioritate problemele de securitate si sanatate ale salariatilor Facilitarea oportunitatilor de distribuire a cresterii si profitabilitatii intreprinderii Incurajarea comunicarii intre salariati si conducere (management) Sustinerea salariatilor in echilibrarea problemelor de munca, familie si dezvoltare personala Controlul impactului produselor si serviciilor, in domeniul calitatii, securitatii si de mediu Raspunsuri rapide la reclamatiile clientilor Angajarea in minimizarea impactului negativ si optimizarea resurselor Analiza performantelor pe ciclu complet de viata, pentru toate produsele si serviciile Integrarea valorilor de mediu in toate deciziile
5

Mediu

Comunitatea in sensul larg (include autoritatile publice)

Contractanti/furnizori

Implicarea in actiunile filantropice care coincid cu nevoile comunitatii Promovarea antreprenoriatului in zona de activitate, prin parteneriat cu organizatiile locale care pot concura la succesul afacerii Practica de a recruta personal din grupurile defavorizate Sensibilitate la obiceiurile si cultura locala Conformitate la drepturile omului Integrarea valorilor sociale si de mediu in deciziile de piata Evitarea realatiilor de afaceri cu parteneri care recurg la practici ilegale, de munca a copiilor de exemplu Angajarea activa in gestiunea riscurilor in apovizionare, verificarea practicilor responsabile pe intregul parcurs al aprovizionarii Raspuns rapid la reclamatiile furnizorilor

Prin integrarea preocuprilor sociale i de mediu n activitatea economic a ntreprinderilor, care reprezint de fapt definiia cea mai larg acceptat pentru Responsabilitatea Social a ntreprinderilor (RSE acronim adoptat de autorii lucrrii), se afirm aceast atitudine responsabil, ca motor n logica dezvoltrii sustenabile. Este de precizat c Responsabilitatea Social a ntreprinderilor (RSE) este perceput ca dimensiunea microeconomic a conceptului macroeconomic de dezvoltare durabil. ntr-o alt interpretare, RSE este neleas ca parte integrant a conceptului de dezvoltare durabila, o contribuie a mediului de afaceri n atingerea obiectivelor de dezvoltarea durabila. n acest sens, am considerat util evidenierea unor elemente de baza ale unei dezvoltari durabile cadrul conceptual. Tabelul urmtor structureaz intervenia prilor interesate, n raport cu domeniul lor de interes. ECONOMIC
PIATA

SOCIAL
LOC DE MUNCA COMUNITATE

MEDIU
MEDIU

GRUPURI CHEIE ALE PARTILOR INTERESATE

Clienti /consumatori Contractanti /furnizori si parteneri comerciali Investitori Sectorul public Gestiunea responsabila a canalului de aprovizionare Calitatea Inovatia Securitatea

Salariati Puterile Sindicate publice Patroni ONG Comunitate locala Organizatii profesionale Puterile publice

DOMENII

Mediul natural purtatorii de cuvant ptr. Mediu ONG Comunitatea locala Cetatenii/consum atori Salariati Puterile publice Diversitatea Integrarea Aspecte relativ la locurilor de munca sociala produse/procedee Egalitate de (toleranta etnica, Utilizarea sanse coeziune resurselor (materiale Echilibru intre sociala) epuizarea resurselor; viata profesionala Ingrijirea utilizarea apei impactul /privata sanatatii asupra habitatului,
6

produselor Preturi corecte Satisfacerea clientilor si a ceriontelor consumatorilor Publicitate etica

Higiena si Educatie secetele; energie: securitate Calitatea schimbarile climatice, Formarea si vietii (sport aciditate) dezvoltarea /cultura) Deseuri personalului Revitalizare (depozitare: ocuparea Satisfactia a economica si terenurilor, contaminarea muncii dezvoltare solului, apele subterane) Salarii si /locuri de munca Poluare (poluare avantaje Infrastructur atmosferica: schimbari Crearea/proteja a locala climatice, saracirea rea locurilor de Securitate stratului de ozon, smog, munca sanatate; poluarea apei: Drepturi de alterarea habitatului; munca contaminare sol: acumulare de poluante; diminuarea diversitatii bilogice)

ATITUDINEA RSE POATE S INTERVIN N PREVENIREA UNOR RISCURI ECONOMICE, SOCIALE, ECOLOGICE ? Pentru a rspunde acestei ntrebri, autorii au structurat mai nti problemele care pot apare n contextul marilor provocri ale momentului crora o ntreprindere/firm trebuie s gseasc o soluionare. Orice problem comport un risc, fa de care ntreprinderea trebuie s adopte o strategie. n tabelul de mai jos sunt evideniete principale probleme, riscurile induse de acestea i modul prin care autorii au apreciat c, atidunea RSE poate contribui la prevenirea dezvoltrii acestora.
PROBLEME RISCURI INTERVENTIA RSE

distrosiuni concurentiale intre intreprinderi raportare pasiva la norme si standarde conflicte intre culturi organizationale, companii/firme conflict intre nivele de dezvoltare economica evolutia economica si sociala abordari strategice unilaterale accentuarea segmentarilor pietelor muncii retele globale

excluderea de pe piata a actorilor care competitioneaza corect (inclusiv prin nerespectarea conformitatii normelor standard in vigoare) cresterea ocuparii precare accentuarea excluziunii sociale (tineri, batrani, persoane cu dizabilitati, etc) instabilitate, haos (crestere rapida a entropiei distrugere, autodistrugere)

evaluarea voluntara si continua a impactului activitatii si a rezultatului acesteia, in 3 dimensiuni integrate economic, social si de mediu raportarea activa la norme si standarde si excluderea actorilor cu comportament incorect (coruptie, practici ilegale de afaceri si munca, etc) transmiterea bunelor practici, transformarea in formator de atitudine si valoare adoptarea unui comportament etic in relatia cu toti stakeholders (castig castig) practicarea investitiei in cercetare, educatie, formare in functie de dimensiunea si tipul intreprinderii dezvoltarea capitalului uman corespunde unei economii bazata pe cunoastere
7

plutitoare comportamentul intrepreinderilor transnationale nu interfera cu normelor nationale lipsa strategiilor structurale presiunii asupra sistemului de asigurari

stagnare, neadaptare impact negativ asupra sanatatii la locul de munca, comunitati, clienti si mediu epuizarea resurselor umane spre exemplu brain drain exploatarea fara limita a resurselor naturale si a mediului

productivitate crescuta investitia in locuri de munca de calitate, implicarea in comunitate prevenirea erodarii cunostintelor prevenirea imbolnavirii la locul de munca si interventie voluntara ptr. mentinerea sanatatii comunitatii si mediu investitia in politici active politica de recrutare a persoanelor defavorizate la nivelul comunitatii-spre exemplu investitia in armonia sociala dezvoltarea dialogului intre toate partile interesate

Precizm c, alegerea problemelor, a riscurilor pe care acestea le pot induce, precum i modul prin care poate o atitudine RSE le poate preveni, reprezint opiunea autorilor, tabloul suportnd discuii i completri. Conceptul RSE nu este la acelai nivel studiat, neles i aplicat n toate rile europene, aspecte care in de tradiiile, cultura i mai ales de calitatea mediului de afaceri. Ceea ce ntr-o ar reprezint o atitudine voluntar adoptat de mediul de afaceri, n alta acelai comportament este supus unor reglementri naionale, sau nu este luat n consideraie. Astfel, domeniul social este tratat diferit, de la o tar la alta: anumite tari -Danemarca si UK spre exemplu - dezvolta politici active in domeniul social; n altele RSE abia reprezint o prioritate; UK din 2000 a fost numit un ministru cu atribuii n elaborarea planurile viitoare ale guvernului n domeniul RSE; 8% din IMM europene au un comportament responsabil social; n Austria, guvernul a luat numeroase initiative legislative in domeniul ocuparii persoanelor cu dizabilitati, premiind n acelai timp intreprinderile favorabile dezvoltrii familiei, etc n Belgia din 2001, a fost adoptat legea etichetei sociale aplicat la produse din tari in dezvoltare, aplicnd standardele ILO cu privire la munca copiilor, la munca fortata, la discriminare, la dreptul sindical de negociere n domeniul conditiilor de munca; Franta masuri fiscale ptr. promovarea donatiilor intreprinderilor catre ONG, masuri de insertie sociala someri pe durata lunga, persoane cu dizabilitati; Spania acord anumite avantaje fiscale intreprinderilor care particip la activiti sociale (donatii, cooperari activiti interes general Pentru 25% din europeni imaginea sociala a intreprinderi reprezint un factor n decizia de cumprare produse sau servicii; spre exemplu, n 1998 n UK, 17% au boicotat produsele pe baze etice, 19% i bazeaza alegerea n cumprare pe reputatia etic a productorului, etc A crescut ncrederea n sectorul privat; conform studiilor efectuate, rezult c 66% din europeni declar c intreprinderile mari din sectorul privat sunt mult mai mai mult implicate in sectorul social.

 Marile intreprinderi sunt considerate responsabile nu numai pentru propriile realizari n aplicarea RSE, dar si pentru acelea ale furnizorilor, conform efectului n cascad, pe tot parcursul aprovizionarii; Prin trecere de la economia industrial la economia bazat pe cunoastere, capitalul uman devine o RESURSA STRATEGIC foarte important; Cresc investitiile IRS: in UK 5% din investitori sunt legati de IRS, fata de 13% in SUA. Toate cele prezentate, precum i importana tematicii, au stat la baza demarrii proiectului Dezvoltarea conceptului responsabilitate social n ntreprinderile romneti, n context european, competiionat n cadrul Programului Cercetare de Excelent finanat de ANCS, de un consoriu coordonat de INCSMPS, prin care se iniiaz abordarea stiintific, coerent, pragmatic, din punct de vedere conceptual si metodologic, a atitudini RSE. Consortiu este alctuit din: INCSMPS, UPT, IPA, INOE, CURS i urmrete abordarea urmtoarelor obiective: Situaia existent la nivel internaional, inclusiv UE, referitor la conceptul IRS/CSR. O.1. Abordri conceptuale IRS/CSR, existente i tendine de dezvoltare; O.2. Experiene i evoluii relevante n spaiul internaional; O.3. Analiza comparativ a metodelor i practicilor IRS/CSR la nivel UE i internaional Elaborarea unor analize O.1 Standarde normative care reglementeaz practicile empirice privind situaia IRS/CSR la nivel internaional, n domeniul social, de mediu existent la nivelul Romniei a i al calitii; dimensiunii externe (n afara O.2. Determinarea nivelului de cunoatere i aplicare a ntreprinderii) a IRS/CSR. standardelor IRS/CSR la naional; O.3. Metode de monitorizare a aplicrii standardelor IRS/CSR n Romnia; O.4. Identificarea tipurilor de sanciuni pozitive i negative care privesc practicile IRS/CSR aplicate n Romnia; O.5. Proceduri (standardizate) de mediere a conflictelor privind aplicarea IRS/CSR n Romnia. Elaborarea unei metodologii de O.1. Elaborarea unei metodologii de investigare a IRS/CSR investigare a dimensiunii la nivelul ntreprinderii, pentru Romnia IRS/CSR la nivel intern (de O.2. Definirea i proiectarea unui set indicatori de tip ntreprindere), pentru cantitativi i calitativi; Romnia O.3. Elaborare model (econometric) privind evaluarea prezenei IRS/CSR n organizaie. Evaluarea impactului O1. Proiectarea modelului econometric de evaluare a IRS/CSR asupra variabilelor impactului IRS/CSR n Romnia. efect: competitivitate, calitatea O2. Selectarea indicatorilor prin care se cuantific variabilele ocuprii, incluziunea i efect. coeziunea social. O3. Estimarea impactului RSE asupra variabilelor efect 4. CONCLUZII nlturarea obstacolele care apar n calea demersurilor unei largi cunoateri, difuzare i adoptare a unor practici responsabile sociale de ctre ntreprinderi are ca punct de plecare urmtoarele :

insuficienta cunoatere cu privire la relaia care exist ntre practicile responsabile social i performanele economice ale ntreprinderilor ( argumente economice ) ; consensul ntre diferite pri interesate innd cont de dimensiunea mondial a conceptului RSE i n principal de diversitatea cadrului strategic naional n care acesta se aplic; formarea, general i individual, n cadrul unor coli economice spre exemplu, asupra rolului pe care l are RSE n dezvoltarea economic, precum i n dezvoltarea pe termen lung a unei ntreprinderi; transparena n aplicare, care provine n principal din lipsa instrumentelor larg recunoscute pentru elaborare i gestionare a politicilor n domeniul RSE; recunoaterea i acceptarea, att de consumatori ct i de investitori, a comportamentului social responsabil ; coerena politicilor puterilor publice. n tranziia la o economie bazat pe cunoatere, o mare importan revine formrii i pregtirii continue a salariailor, a tuturor cetenilor. n acest fel, informarea asupra consecinelor unor decizii incorect luate, la nivelul ntreprinderii, local sau global, pot fi mai bine cunoscute i nelese, astfel nct efectele pe termen lung s fie prentmpinate printr-o atitudine responsabil adoptat de toate prile interesate, n care se includ i puterile publice.

5. BIBLIOGRAFIE
[1] Strategie de lUnion europeenne en faveur du developpement durable, COM(2001) 264 [2} Conclusions de la Prsidence, Conseil europen, mars 2005 [3] M Hopkins, The Planetary Bargain: Corporate Social Responsibility Comes of Age [4] Meghan Conolly, Corporate Social Responsibility Newswire Service, Ce este Responsabilitatea Social a Corporaiilor? [5] Comunicat CE RSE Contribuia intreprinderilor la dezvoltarea durabila, 2002 [6] Green Paper - Promoting a European framework for Corporate Social Responsibility (COM(2001) 366) [7] Les lignes directrices du CAD -Stratgies de dveloppement durable - OCDE, 2001 [8] Communication from the European Commission of 2 July 2002 concerning corporate social responsibility: A business contribution to sustainable development [COM (2002) 347 [9] United Nations Department of Economic and Social Affairs, Division for Sustainable Development, Guidelines for Major Groups on CSD, 12 , April 2004

10