PIATA

Dintre fenomenele si procesele economiei de piata contemporane, piata are istoria cea mai indelungata. Piata a aparut cu multe secole in urma ca o punte istorica de legatura intre producatori si consumatori. In genere, piata este locul de intalnire dintre oferta si cererea cumparatorilor. Piata este un mod specific de confruntare intre producatori sin consumatori- proces care are forma unor relatii specifice dintre vanzatori si cumparatori, dintre creditori si debitori, dintre cererea si oferta de bunuri economice. Functiile generale ale oricarei piete sunt multiple, dar unele dintre ele ar fi: 1.verifica concordanta sau neconcordanta dintre volumul, structura si calitatea ofertei cu nivelul, structura si calitatea cererii. 2.ofera informatii obiective si rapide tuturor agentilor economici participanti la piata. Piata s-a extins in concordanta directa cu dezvoltarea factorilor de productie, cu cresterea productivitatii si cu randamentul utilizarii acestora. Deci, PIATA este: un spatiu economic locul de intalnire dintre vanzator si cumparator locul de intalnire dintre cerere si oferta locul de informare a posibililor cumparatori locul de formare a preturilor la care se vand si se cumpara bunurile economice in functie de fiecare agent economic care se orienteaza cat sa ofere si cat sa cumpere un instrument de reglare a concurentei. Piata se poate prezenta sub mai multe forme: -targuri -expozitii -hale -supermarket-uri -camere de comert -firme. Piata reprezinta toata gama de actiuni prin care cumparatorii si vanzatorii intra in contact si schimba bunuri si servicii indiferent de locul unde se desfasoara.

CEREREA

Preferintele personale ale consumatorilor se concretizeaza in structura cererii acestora, cerere care se manifesta pe piata bunurilor de consum. CEREREA reprezinta cantitatea totala dintr-o anumita marfa dorita care poate fi cumparata de un indivi intr-o perioada de timp determinata la un pret unitar dat. Insumand cererea tuturor cumparatorilor de pe piata a unui anumit bun de consum sau serviciu, rezulta cererea totala de pe piata a acelui bun sau serviciu. Cererea exprima relatiile dintre: -cantitatea maxima dintr-un anumit bun care la un anumit pret este dorita si poate fi cumparata; -pretul maxim care poate fi achitat pentru cumpararea unei anumite cantitati din bunul dorit . In functie de natura bunurilorce fac obiectul cererii se disting: 1. Cererea de bunuri substituibilie; 2. Cererea de bunuri complementare ; 3. Cererea de bunuri derivate. Marimea cererii pentru un anumit bun este determinata in principal de nivelul si dinamica pretului bunului respectiv, care constituie cauza extinderii sau contractiei cererii. Elasticitatea cererii exprima sensibilitatea cererii la modificarea pretului. Coeficientul de elasticitate se noteza cu Ec si arata gradul sau procentul modificarii in functie de schimbarea pretului. El se detemina pe baza raportului dintre modificarea cererii si modificarea unui factor al cererii. Coeficientul elasticitatii cererii pentru un bun x , in functie de modificarea pretului acestui bun se poate calcula astfel: Ecpx= - ------ : ------ = - -------------- : ------unde : C - proportia modificarii cererii: C1 - cererea initiala: P1 - pretul initial: P - proportia modificarii pretului. In functie de marirea acestui coefcient, cererea pentru anumite bunuri/servicii poate fi: 1.Cerere elastica 2.Cerere inelastica 3.Cerere cu elasticitatea unitara 4.Cerere perfect elastica 5.Cerere perfect inelastica cand Ecp>1 cand Ecp<1 cand Ecp=1 cand Ecp -oo cand Ecp<0

OFERTA

Oferta reprezinta cantitatea maxima dintr-un anumit bun /serviciu pe care un vanzator intentioneaza sa o vanda intr-o perioada determinata de timp la un anumit pret. In functie de nivelul cererii cantitatea vanduta poate fi diferite de cantitatea oferita. Daca pe piata unui bun/serviciu se insumeaza cantitatea oferita la acelasi pret de catre toti vanzatorii rezulta oferta totala de pe piata a acelui/serviciu. Oferta exprima relatii in legatura cu : cantitatea maxima dintr-un anumit bun/serviciu pe care vanzatorul doreste sa o vanda la un anumit pret; pretul unitar minim acceptat de vanzator pe o anumita cantitate dintr-un anumit bun/serviciu pe care el doreste sa il vanda. In functie de natura bunurilor se pot distinge urmatoarele forme de oferta: oferta de bunuri /servicii independente; oferta complementara, atunci cand din productia unor bunuri principale rezulta alte bunuri secundare; oferta mixta;atunci cand mai multe bunuri oferite satisfac o anumita cerere. Elasticitatea ofertei exprima dimensiunile sau gradul modificarii ofertei in functie de schimbarea pretului sau a oricarei conditii a ofertei. Elasticitatea poate fi evidentiata prin coeficientul de elasticitate pe care il notam cu Eop. Coeficientul de elasticitate se poate calcula astfel: Eop= ------ : -------= -------unde: - O-proportia modificarii ofertei; P-proportie modificarii pretului; - oferta; P-pretul. In functie de modificarile pretului, oferta bunurilor /serviciilor se imparte in trei categorii: -oferta elastica atunci cand P%< O% -oferta elastica unitara atunci cand P%= O% -oferta inelastica atunci cand P%> O% CONCURENTA Manifestarea cererii si a ofertei se intemeiaza cu ajutorul liberei initiative, generata de proprietatea particulara. Forma activa a liberei initiative este insasi CONCURENTA.

Concurenta exprima comportamentul specific subiectilor aflati in conditiile unei economii de piata, si reprezinta confruntarea specifica dintre agentii economici (vanzatori/ofertanti) pentru a atrage de parte lor clientela (cumparatori/solicitanti). Concurenta este o confruntare loiala, deschisa in cadrul careia vanzatorii si cumparatorii invata prin tatonari sa amelioreze situatia pe piata. De aceea concurenta este considerata calea de satisfacere a intereselor tuturor participantilor la economia de piata. Instrumentele de lupta ale concurentei sunt atat de natura economica cat si de natura extraeconomica. Principalele cai economice sunt: -reducerea costurilor bunului/serviciului sun cele ale concurentilor: -reducerea pretului de vanzare: -ridicarea calitatii bunulrilor/serviciilor: -acordarea unor facilitati clientilor. Principalele instrumente extraeconomice sunt: -furnizarea de informatii generale pentru toti clientii: -sponsorizarea unor actiuni speciale/sociale. In functie de instrumentele folosite concurenta a fost impartita in: 1.Concurenta loiala; 2.Concurenta neloiala. 1Concurenta loiala se caracterizeaza prin folosirea de catre vanzatori a unora dintre instrumentele economice amintite, in conditiile accesului liber pe piata. 2Concurenta neloiala consta in marirea artificiala a propriilor produse, in stimulente deosebite acordate clientilor, in folosirea unor mijloace extra economice de patrundere si mentinere pe piata. In economia de piata concurenta, prin functiile ei generale indeplineste un rol important, fiind apreciata ca lege economica cu cel mai mare rol in realizarea progresului tehnico-economic si a egalitatii intre oameni. Mecanismele concurentei difera de la o tara la alta, de la o perioada la alta sau de la o piata la alta. Factorii si conditiile care fac sa se contureze mai multe tipuri de concurenta sunt: numarul si puterea economica a participantilor; gradul de diferentiere al bunului/serviciului care satisface o anumita nevoie umana; facilitatile acordate sau limitele ridicate in calea acelora care intentioneaza sa intre pe o anumita piata; gradul de transparenta a pietei; nivelul general al dezvoltarii economice raportul dintre cerere si oferta;

conjunctura interna si internationala politica

Concurenta perfecta sau pura presupune un asemenea raport pe piata incat, pe de o parte, toti vanzatorii sa-si vanda toata productia, toate marfurile ofderite la pretul pietii fara ca unii dintre ei, si toti impreuna, sa-l poata influenta hotarator, iar pe de alta parte cumparatorii sa poata cumpara ceea ce au nevoie si cat doresc din fiecare bun la acelasi pret al pietei, deasemenea fara a-l putea modifica dupa vointa lor. Piata cu concurenta perfecta se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati: -atomicitate perfecta -transparenta si fluiditate perfecta -omogenitatea produsului -intrare si iesire libera pe piata -perfecta mobilitatea a factorului de productie. In concluzie - piata cu concurenta perfecta nu a existat si nici nu va exista in realitate. Ea a servit ca model de analiza a mecanismului pietei concurentiale. PIATA CU CONCURENTA IMPERFECTA Caracterizeaza realitatea economica si poate fi rezultata prin urmatoarele forme: 1.Piata cu concurenta monopolista. Aceasta forma de piata pastreza toate trasaturile concurentei perfecte cu exceptia omogenitatii produselor, care este inlocuita cu diferentierea produselor. Intr-o asemenea situatie cumparatorii au posibilitatea de a alege produsul/serviciul pe care si-l doresc, vanzatorii pot sa-si impuna pretul sau chiar calitatea si cantitatea prin politica noilor sortimente de produse, deosebite de cele vechi. 2.Piata cu concurenta oligopol care este dominata de cativa producatorivanzatori; In acest caz numarul cumparatorilor este mai numeros fata de numarul producatorilor. Aceste piete sunt cele mai raspandite in tarile cu o economie de piata adevarata. 3.Piata cu concurenta de monopol. Elimina libera concurenta instaurand dominatia absoluta a vanzatorului sau a producatorului asupra consumatorului,ceea ce deterioreaza mecanismul pietei si conditiile de satisfacere a nevoilor de consum. 4.Piata cu concurenta monopsamica.Este caracterizata prin faptul ca insusi cumparatorul/consumatorul poate exercita o influienta asupra pretului In concluzie concurenta imperfecta se manifesta in acea piata in care agentii economici si cumparatorii pot sa infuenteze, prin actiunile lor , raportul dintre cerere si oferta prin nivelurile preturilor , calitatii si cantitatii in intentia de a obtine profituri mari si stabile.

POLITICI ANTICONCURENTIALE

Producatorii/vanzatorii intra in concurenta fiecare incercand sa obtina o pozitie mai buna fata de cumparatori prin anumite strategii. Practica economica a sintetizat trei tipuri principale de strategii anticoncurentiale: 1.strategia efortului concentrat; 2.strategia elitei; 3.strategia costurilor. Aceste strategii anticoncurentiale nu apar in mod delimitat. Producatorii utilizeaza simultan sau in diferite perioade alternative aceste strategii.

Bibliografii: Economie politica