Starea bibliotecilor din Romnia

Statisticile de tot felul, dar si experienta fiecaruia dintre noi ne conduc la constatarea ca, n genere, lumea de azi citeste mai putin dect n trecut. Globalizarea a adus printre altele spatiul virtual, digitalizarea, dar efectele acestei noi solutii sunt deseori perverse. n orice caz, n Romnia, ele au aparut pe fundalul disparitiei masive a bibliotecilor si al unui analfabetism n crestere. n comunism, bibliotecile erau functionale; existau peste tot: n orase, la sate, n scoli, n parcuri, n statiuni de vacanta; existau chiar si biblioteci volante. Erau bine aprovizionate. Cu toata oferta, puternic impregnata ideologic, nu erau nefrecventabile. Astazi, numarul lor este ntr-o scadere ngrijoratoare. Unele locatii sunt cu totul improprii, n timp ce altele au primit o cu totul alta destinatie. Multi dintre angajati nu sunt pregatiti pentru acest domeniu. Colectiile s-au nvechit. Nu sunt bani de achizitii. Ce pot face, n situatia data, bibliotecarii, ce ar trebui sa faca bibliotecile, care este astazi statutul social al acestor importante institutii publice? Acestea si altele, mai detaliate, sunt intrebari pe care le adresam n continuare invitatilor nostri, considernd ca ele constituie un suport minimal pentru o astfel de dezbatere. 1. Considerati ca Legea Bibliotecilor, care a suportat din 2002 ncoace mai multe modificari completari si actualizari inclusiv prin Ordonante de Urgenta, este, n sfrsit, suficient de moderna, de adecvata momentului pentru ca, n temeiul ei, sa-si ndeplineasca misiunea lor bibliotecile romnesti? 2. Ce schimbari majore inspira n sistem strategiile elaborate de Comisia Nationala a Bibliotecilor? Exista, de pilda, o deosebire ntre Strategia Nationala de Dezvoltare a Bibliotecilor n perioada 2004 -2007 si Directiile strategice de dezvoltare ale sistemului de biblioteci din Romnia (2008-2010), o deosebire esentiala vreau sa spun, pe care bibliotecarii nostri sa o resimta nu doar ca pe o obligatie, ci mult mai mult, la modul concret, ca pe un suport profesional ? 3. Cum credeti ca va putea fi implementat, n ce ne priveste, conceptul european privind bibliotecile, n conditiile unui buget de (sub)subzistenta? Cu att mai mult cu ct acest concept european presupune modernizarea infrastructurii, diversificarea serviciilor, programe de perfectionare profesionala, parteneriate interne si internationale etc.? 4. Ce se ntmpla cu bibliotecile noastre satesti? Dintre care unele, de bine de rau, functionau nainte de Revolutie, fie si pripasite prin sediile CAP-urilor? Beneficiaza ele de locatii noi? n ce conditii si servesc cititorii? Ct de bine (sau de rau) stau cu achizitiile de carte? De cine depinde, n fapt, destinul lor? 5. Exista standarde comune privind serviciile pe care le ofera bibliotecile publice si exista macar o comunicare ntre bibiotecile municipale, satesti si scolare? 6. Cine stabileste la noi viziunea generala asupra surselor de informare? Asupra selectiei si transferului de informatie n sistem si asupra serviciilor? Cum se gestioneaza informatia? Exista o metodologie comuna pentru a o face accesibila utilizatorilor? 7. Avnd n vedere ca astazi bibliotecarul este obligat sa si exercite competenta n doua culturi: n cea traditionala si n cea informationala, o ntrebare vine de la sine: cum pot selecta, iar apoi prelucra eficient si cu discernamnt unii bibliotecari informatia, cnd n mult prea multe cazuri, se stie, nu sunt calificati, nu poseda studii de specialitate, ci doar studii medii? 8. Daca lectura scade, ntr-adevar, o data cu numarul cititorilor, asa cum se spune, care credeti ca vor fi n viitor pozitia si rolul bibliotecii n comunitate? Va mai fi ea o institutie de importanta strategica? Va ramne un refugiu cultural si identitar? Va deveni un avanpost informational? 9. n ct timp credeti ca vom avea o biblioteca digitala nationala, apta sa se integreze n biblioteca digitala europeana ? 10. Cum resimtiti, ca profesionist al cartii, drama (de fapt, tragedia) prin care trece acum Biblioteca Nationala a Romniei? Ati putea propune o solutie salvatoare?

11. Ce motive de satisfactie aveti n activitatea pe care o desfasurati? Aveti, pe de alta parte, vreo ngrijorare privind viitorul bibliotecii pe care o reprezentati? Deocamdata, n acest domeniu, avem un sistem feudal 1. Legea este suficient de buna, dar mai are mult de parcurs pna la a fi buna. E nevoie de norme imperative clare, coerente, omogene si oportune. E nevoie de seturi de obligatii pentru organismele administrative, pentru ca bibliotecile sa devina cu adevarat institutii de cunoastere. Deocamdata, n Romnia, n acest domeniu, avem un sistem feudal, n care bibliotecile depind de gradul de ntelegere a lucrurilor de catre consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale. 2. Povesti! Cine ia n seama aceste strategii? Cine le implementeaza? Care organisme de autoritate le confera respect si aplicabilitate? Dezastru total! 3. Iar povesti! Am vazut biblioteci n 48 de tari ale lumii, cunosc situatia, am aplicat tot ce s-a putut, conduc o biblioteca ce constituie o OAZA DE NORMALITATE n Desertul Romnesc al Bibliotecilor. Bugetul unei biblioteci finlandeze de aceeasi marime, pentru o comunitate la fel de mare, este de 30 de ori mai mare! Asadar, unde ne situam ntr-o discutie despre conceptul european de biblioteci?! 4. Bibliotecile de la sate sunt ntr-o stare deplorabila, n general vorbind. Sunt cazuri fericite, avem si noi cteva. Sunt si modele pozitive, dar ce sa mai vorbim despre modele daca la nivelul Ministerului Culturii nu avem nici macar un departament, o directie, un serviciu BIBLIOTECI?! 5. Serviciile pe care le ofera bibliotecile publice sunt corelate direct cu atributiile principale ale fiecarui tip de biblioteca: judeteana, municipala, oraseneasca, comunala, subliniate n Legea bibliotecilor. Standardele comune de evaluare a activitatii acestora sunt evidentiate n Raportul statistic anual, raport identic pentru toate categoriile de biblioteci publice. Comunicarea ntre bibliotecile publice si cele scolare are loc la nivel profesional prin diverse modalitati: sesiuni de comunicari, simpozioane, dezbateri pe teme de biblioteconomie si stiinta informarii. n cazul nostru, o comunicare mai strnsa si eficienta se realizeaza prin intermediul unor Protocoale de colaborare, derulate pe parcursul a 2-3 ani ntre catedrele de limba romna bibliotecile scolare biblioteca judeteana. 6. n lipsa unei metodologii comune, fiecare biblioteca si stabileste propria viziune asupra surselor de informare, iar selectia acestora depinde, inevitabil, de bugetul alocat si de profesionalismul colectivului fiecarei biblioteci. 7. Exista n toate bibliotecile publice din Romnia urmatoarele categorii de bibliotecari: bibliotecari cu studii superioare de biblioteconomie ( foarte putini la numar), bibliotecari cu studii superioare de alte specialitati, dar cu un curs de formare n Biblioteconomie si Stiinta Informarii, organizat de Ministerul Culturii si Cultelor Centrul de Pregatire Profesionala n Cultura, si bibliotecari cu studii medii care, de asemenea au urmat acest curs. n realitate, meseria se nvata la locul de munca si prin studiu individual. Cei ce manifesta pasiune pentru profesie devin profesionisti, ceilalti n cazul nostru, de mentionat, toti bibliotecarii, operatorii si mnuitorii de carte au finalizat cursurile ECDL! 8. Importanta strategica a bibliotecii este o minunata sintagma ce se regaseste doar n Legea bibliotecilor. Guvernul n-a luat cunostiinta de ea De viziunea organismelor administrative (de la nivel central si local) asupra importantei culturii n general, a bibliotecii n special, depinde viitorul acestor institutii si, implicit, al natiunii 9. Biblioteca digitala nationala se constituie cu pasi mici, aceeasi lipsa a banilor blocheaza desfasurarea actiunii ntr-un ritm normal. Prin urmare, va fi apta sa se integreze n biblioteca digitala europeana n 2-3-10 ani, dupa ce va trece criza si vor fi bani n buget si pentru digitizare.

10. Tragedia Bibliotecii Nationale a Romniei este cel mai mare afront adus CULTURII NATIONALE n ultimii 20 de ani de catre guvernele de tranzitie. Tragedia Bibliotecii Nationale este simbolul tragediei culturii nationale pe care o traim. 11. Prin munca mea de director al Bibliotecii Judetene Petre Dulfu Baia Mare si redactor sef al revistei Familia romna, eu ma consider CEL MAI FERICIT DINTRE ROMNI. E drept ca profit (!) masiv de faptul ca institutiile statului nu se preocupa suficient de problemele de limba si cultura pentru romnii raspnditi prin lume. Si, n consecinta, am avut bucuria sa le daruiesc BIBLIOTECI romnilor din Chisinau (Transilvania si Maramures), celor din Biserica Alba (Ukraina), Budapesta, Viena, Salamanca, Alcala de Henares, Coslada si Alicante (ultimele 4 din Spania). Revista Familia romna editata de noi este cea mai raspndita publicatie romneasca la romnii din ntreaga lume. ngrijorari privind viitorul bibliotecii pe care o reprezint am destule. Ele aduc si insomnii. Mai ngrijorat nsa sunt de viitorul institutiei pentru perioada cnd n fruntea ei nu va mai fi un BULDOZER !!!.

Responsabilitatea este a noastra, a tuturor 1. Mieux vaut tard que jamais, ar spune francezul, pentru care cultura, n general, si cartea, n special, reprezinta valori pe care nu le cuantifica n legi, ci n respectul profund fata de tot ceea ce nseamna aceste domenii esentiale ale umanitatii. n consecinta, modificarile aduse Legii 334 sunt binevenite, chiar daca ele s-au produs cu o ntrziere de 5-10 ani, comparativ cu tarile din fostul lagar comunist. S-ar putea afirma chiar ca Legea republicata este suficient de flexibila si are ca obiect exclusiv domeniul nostru de activitate. Ma refer aici la introducerea n cuprinsul Legii a statutului bibliotecilor particulare ceea ce nu e putin lucru la depozitul legal local, la Comisia Nationala a Bibliotecilor sau la utilizarea veniturilor proprii si a relatiilor institutionale si, nu n ultimul rnd, la gestionarea colectiilor din biblioteci. Sunt aspecte esentiale a ceea ce nseamna cartea si biblioteca, n general. 2. Devenirea presupune strategii, iar cele elaborate de Comisia Nationala a Bibliotecilor sunt semnificative n orientarea si informarea noastra profesionala, reprezinta un suport profesional important, fara a fi nsa obligatorii.Exista o oarecare libertate n a elabora strategii proprii. Soarta bibliotecilor publice este determinata de politici locale, iar Biblioteca este considerata ca fiind o institutie de cultura reprezentativa n cadrul comunitatilor. n cazul nostru, chiar euroregional, ceea ce presupune o abordare mai larga si mai flexibila a notiunii de strategie. Strategia nseamna cunoastere, nseamna previziune, nseamna o abordare, uneori temerara, ntr-o lume dominata de cunoastere atipica, i-as spune, o lume a cunoasterii virtuale prin excelenta. 3. Conceptul european se refera, in primul rnd, la schimbarea mentalitatilor. Se pot realiza schimbari fara bugete prea mari. La ora actuala, majoritatea bibliotecilor judetene poseda infrastructura necesara pentru a presta servicii de tip european. Totusi, selectarea si introducerea serviciilor moderne, utilizarea calculatorului, crearea interfetei electronice, accesibilitatea la informatiile postate si organizarea serviciului comunitar trebuie sa cstige mai mult teren, ele se afla nca n ntrziere. n ceea ce priveste cooperarea institutionala, aceasta reprezinta o modalitate mai practica dect parteneriatul, care presupune acordul ordonatorului de credite. 4. Din pacate sau, din fericire, destinul bibliotecilor satesti depinde, n mare masura, de primarii si de consiliile locale. n judetul nostru, exista 86 de biblioteci comunale, dintre care functioneaza un numar de 40, iar dintre acestea, competitive sunt doar 25. De ce 25? Pentru ca acestea s-au validat, urmare a campaniei organizate de Biblioteca Judeteana in cadrul programului BIBLIONET, proiect care a determinat o adevarata competitie ntre primarii. Problemele acute ramn nsa cele referitoare la spatiile improprii, precum si cele care vizeaza posibilitatea crearii postului de bibliotecar n organigrama acestora. 5. Asa cum stipuleaza Legea 334, Biblioteca Judeteana ndeplineste, n principal, functia de ndrumare metodologica. Standardele comune sunt implementate si controlate de bibliotecari specialisti in acest domeniu. n judetul Bihor s-au creat 5 centre zonale, n cadrul carora se organizeaza ntlniri de lucru,

seminarii de tip pregatire permanent. Am introdus, de asemenea, un element de competitivitate, acela de clasificare a bibliotecilor dupa criterii profesionale, estetice si implicare n proiecte ct mai eficiente. Anual, acordam un premiu pentru biblioteca avnd rezultate meritorii n activitate. 6. ANBPR Si CIMEC sunt institutiile care stabilesc viziuni generale asupra surselor de informare. La nivel national, n biblioteci se utilizeaza un soft comun de biblioteca, TINLIB. Baza de date este accesibila tuturor utilizatorilor si, ceea ce este esential, schimbul interbibliotecar functioneaza. 7. O problema esentiala este cea care vizeaza selectarea omului potrivit, competent n postul de bibliotecar. Poate e prea mult sa vorbim despre vocatie, desi exista si asemenea cazuri. Invocarea omului nou, de tip european este, poate, fortata. Si, totusi, nu pot sa omit calitati care sunt necesare n acest context nou, care ne pozitioneaza, odata n plus, ntr-o lume a normalitatii si a desavrsirii de sine. Unde e oare imaginea OMULUI UNIVERSAL al lui Da Vinci? Revenind, consider ca diseminarea, stocarea si furnizarea informatiilor, la ora actuala, necesita o pregatire profesionala mult mai profunda si mai laborioasa. Ar fi de dorit ca fiecare bibliotecar sa participe la un program de stagii de pregatire in domeniu, pentru ca profesionistul actual nu poate exista n afara unei pregatiri care sa-l situeze la acelasi nivel cu cel din Europa. Exista exemple pozitive n acest sens, dar mai sunt si cazuri n care lipsa de interes se resimte acut. 8. De la Biblioteca din Alexandria si pna n zilele noastre, BIBLIOTECA a parcurs etape nebanuite. Metaforic, lumea s-a construit pe pilonii bibliotecilor ca spatii ale cunoasterii si ale studiului,HOMO SAPIENS s-a regasit pe sine acolo unde litera cartii, ca semn divin, a existat si exista n continuare. Cred ca responsabilitatea este a noastra, a tuturor, ca Templul Cartii sa-si dovedeasca, o data n plus, valoarea perena. 9. 20 de ani este o cifra pe care o invocam n majoritatea cazurilor. Si Dumas a scris o carte care invoca aceeasi perioada de timp. De ce nu? 10. Cred ca exista suficienti profesionisti n cadrul acestei institutii care sa gaseasca justa cale pentru a iesi la lumina. Din pacate, exista pierderi iremediabile. Poate un proiect national sau unul european, de anvergura, sau o campanie nationala sustinuta att de marile valori ale culturii noastre, dar si de institutiile fundamentale ca Academia Romna, Institutul Cultural Romn si multe altele. 11. Niciodata, nicio carte adevarata nu mi-a tradat asteptarile si ncrederea. Eu sunt adepta lecturii si a relecturii, a ntoarcerii permanente la lucrurile stiute, dar si nestiute, pentru ca mi vine permanent n minte imaginea din finalul romanului Numele trandafirului, n care personajul principal se lasa devorat de propria pasiune pentru carte, dar si cea a metroului parizian unde, cu surprindere, am descoperit foarte multi calatori citind, pentru ca, parafraznd, nu e mai placuta ndeletnicire ca cea a cetitului Cred ca fiecare din aceste exemple poate fi o posibila pledoarie pentru lectura. Iar imaginea Bibliotecii Judetene Gheorghe Sincai din Oradea este una emblematica pentru ca viitorul sa fie unul spre care sa ne ndreptam cu incredere. Daca nu ne schimbam mentalitatea, vom deveni, cu siguranta, un depozit 1. Problema cea mare ramne, n continuare, nerespectarea Legii bibliotecilor, n special n mediul rural, unde dezvoltarea si modernizarea bibliotecii publice depinde de modul n care importanta acesteia este perceputa de autoritatile locale. 2. Strategia de dezvoltare a sistemului de biblioteci publice din Romnia pentru viitorii ani impune multe schimbari, att pentru profesia de bibliotecar, ct si pentru modernizarea serviciilor oferite comunitatii: perfectionare continua; informatizare; servicii moderne si complexe care sa atraga toate categoriile de populatie; dezvoltarea parteneriatelor si colaborarilor locale, nationale si internationale; imagine pozitiva ; politici publice s.a.m.d. 3. Pasii sunt vizibili, n fiecare an se multiplica parteneriatele si colaborarile, ncercam sa ramnem optimisti, dar si realisti.

4. Bibliotecile publice din mediul rural functioneaza n majoritatea comunelor noastre, unele avnd filiale si n satele apartinatoare. Multe biblioteci au fost modernizate n ultimii ani, li s-au atribuit spatii mult mai generoase si se fac eforturi n continuare. Programul national BIBLIONET , prin care un mare numar de biblioteci publice romnesti vor fi dotate cu echipamente moderne, a provocat reactii pozitive n rndul autoritatilor, care nteleg acum, dupa multe insistente, ca e nevoie sa investeasca si n acest domeniu. Se ntmpla lucruri frumoase, daca motivatia exista!!! 5. Fiecare tip de biblioteca are propriile standarde. Comunicarea depinde n fiecare judet de modul n care partile implicate percep importanta unei bune colaborari. Biblioteca Judeteana Salaj a ncheiat parteneriate de colaborare cu toate bibliotecile scolare, iar activitatile sunt complexe, atractive si de mare impact. Locul de desfasurare a activitatilor comune nu este unul fix, ne orientam mereu dupa interesul si propunerile grupurilor carora li se adreseaza tema sau activitatea propusa. Suntem foarte solicitati att n municipiu, ct si n judet, ne implicam n viata culturala a judetului si provocam la colaborare. Reactiile sunt dintre cele mai frumoase! 6. Conducerea ANBPR (Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romnia) stabileste viziunea generala asupra tuturor problemelor care privesc viata bibliotecilor din sistem, iar apoi, la rndul sau, fiecare biblioteca judeteana si stabileste propria viziune, misiune, programe de dezvoltare, metodologii, activitati Cnd toate bibliotecile publice vor fi informatizate, comunicarea si accesul la surse de informare va fi mult mai eficienta. Nadajduim ca n urmatorii 3-5 ani se va produce aceasta mare nevoie! 7. Foarte importanta este si va ramne implicarea bibliotecilor judetene n instruirea si sprijinul profesional acordat bibliotecarilor din bibliotecile publice orasenesti si comunale. La nivelul bibliotecilor judetene se vor organiza cursuri IT pentru bibliotecarii din judet, mai ales pentru cei care nu au beneficiat de fonduri din partea autoritatilor locale ca sa participe la cursuri de pregatire profesionala. ntlnirile metodice au, de asemenea, o mare importanta, acestea fiind organizate tot de bibliotecile judetene, fiecare dupa cum si programeaza activitatea metodica n teritoriu. 8. Biblioteca nu mai poate fi privit~ acum ca n trecut, daca nu ne schimbam mentalitatea si nu cautam alte modalitati, activitati si servicii pentru atragerea populatiei spre lectura si informare vom deveni, cu siguranta, un depozit Lucrurile nu stau nsa asa, iar bibliotecarii sunt chemati sa puna n practica idei moderne. Multa lume nu cunoaste cu adevarat viata bibliotecilor si multiplele lor activitati, poate de aici si o perceptie negativa asupra acestor institutii. E de datoria noastra sa informam comunitatea, prin toate mijloacele posibile, dar, n primul rnd, prin realizari, prin activitati de mare impact pentru public. 9. Greu de precizat, dar se fac eforturi 10. Drama Bibliotecii Nationale a Romniei este, de fapt, drama noastra, a tuturor! Ar fi multe de spus, important este sa nu se tot tergiverseze rezolvarea acestei probleme nationale, care atrage dupa sine alte..drame! 11. Personal si mpreuna cu bibliotecarii salajeni pot afirma ca avem multe satisfactii, dar nu fara foarte multe eforturi. Cea mai mare durere a noastra ramne rezolvarea problemelor de spatiu, vor mai fi ctiva ani de mutari, reorganizari, insistente, dar avem ncredere ca nu vom pierde credibilitatea utilizatorilor si ca vom gasi mereu solutii si metode de a ramne cea mai solicitata si mai activa institutie de cultura la nivel judetean. Mai sunt, de asemenea, de rezolvat probleme legate de spatiul n care mai functioneaza nca unele biblioteci din mediul rural.