I.

ACHIZITIONAREA $I PRELUCRAREA DATELOR PRIMARE iN sruorul FrAur,rrAlrr AUTovEHTCULELoR

NOTraNr TEORETTCE
Datele cu ajutorul cdrora se realizeazi studiile de fiabilitate pentru autovehicule provin din diverse surse: - din experienla anterioard, de la alli producitori sau din b[ncile de date ale institutelor specializate - pentru calclulcl fi a b i I it dy i i pr ev iz iona I e ; - din urmirirea in exploatareareald a automobilelor, fie prin reteaua de asistsn{d tehnicl care asigurd serviciul de garanfie, fie prin diverse companii de transport care-qi contabilizeazd activitatea de service propriu - pentru calctltlfiabilitdlii opera{ionale; - prin incercdri de fiabilitate organizate special in acest scop. - din alte surse de informa(ii, cum ar fi datele ob{inute prin controlul de recqpfie produselor. al Culegerea datelor se realizeazd, pe fiqe realizate special in acest scop, pe care trebuie sd se precizeze datele care prezintd interes: - sursa datelor; - condiliile de incercare a piesei sau de fiilizarc a autovehiculului; - tipul autovehiculului pe care urmeazd, a se monta sau este montatd piesa; - perioada de fabrica{ie a egantionului (de piese sau de autovehicule) urmdrit; - defecliunea qi timpul de funclionare sau rulajul la care este constatatd aceasta. Astfel, in caz'tl datelor oblinute prin incercdri, fiqa de culegere a datelor poa.te ar[ta astfel:
Numdrul piesei defectate Timp de functionare
I 2
3

In cazul datelor oblinute in exploatarea reald, a autovehiculelor, fiqa de culegere

a datelor poate

fi realizatd. astfel:
r\)F

n'S

a)

u\. $.! I\"S >N

s

tq)

q)

U'
,U
a) a)

+c \_l

)sp\
*P
b'! S S

()

SS? .dvv

r.
,S

l<
\,)

NV .sN
F,l N

u\ :br

L.

I-a
intervenlie (rulaj, tip intervenlie, defec;iuni)

RS\
\
q)

\
"a

t
t

\n

AJ

ris

Q.,
1

care

Pentru un lot de autovehicule urmlrit in exploatarea rcald. o primd evaluare a rulajelor parcurse de aceste autovehicule este realizatdprin legea de rulaj. Legea de rulaj este un indicator grafic (de aceea este numit5 qi curbS de rutaj)

evidenliazd procentul de autovehicule care au parcurs un anumit rulaj la un moment dat. In

general se lucreaz[ cu tranqe de 5000 km, calculdnd parcul cumulat aare a parcurs cel pulin 5000*i km.

100

I o
J

80 60 40 20 0

o E o

(5

km la 50.000I<^-n. Pe fiqele de date se identificd defecliunile constatate qi se determin[ frecven]a absolut6 de apariJie pentru fiecare dintre ele, dup[ care se ordoneazi defecfiunile in ordinea descresc[toare a frecven{ei de apari(ie. Prin definilie, defecfiunea reprezintd o'pierderea totald sau par{iald a capacitdlii de funcfionare, precum Si orice modificare a parametrilor constructiwi Si func{ionali tn afara limitelor impuse prin documentalie". Pentru mai multd relevanfS, se realizeazd diagrama Pareto a defecliunilor (aceastl diagramd reprezintd, tn caz particular de grafic cu bare: pe abscisi zunt reprezentate elemente - nu mlrimi continue, iar pe ordonat[ sunt prezentate descrescitor frecvenlele acestora) - frg. l.l.
Fig. 1.2. Diagrama Pareto pentru frecventa defecti unilor
;z

Astfel, dupl un afl legea de rulaj pentru un lot de autovehicule poate ardta ca in fig. 1.1, care relevl o distribujie cvasinormalS cu o impriqtiere foirrte mare - de la 10.000

10000 20000 30000 40000

Rulaj[km]

s0000

Fig. 1.1, [-egea de rulaj

E8 o

(U

10

fl4

a6
2

Defectiune

Diagrama Pareto permite identificarea celor mai frecvente defecjiuni, astfel incdt acestea sd fie prioritare inrealizarea studiului de fiabilitate. Pentru calculul indicatorilor de fiabilitate la nivelul autovehiculului se au in vedere toate defecfiunile constatate, iar pentru calculul fiabilitdfii componentelor se au in vedere defecfiunile care apar la fiecare dintre ele. Vor prezetta interes in primul r6nd componentele mai pufin fiabile, evidenliate prin diagrama Pareto a defecfiunilor.

1.1

C las

ific ar e a defe cliunilor la autwe hicule

prezintd, interes qi tipul defec{iunilor constatate, deoarece nu toate afecteazd in aceeaqi misurd func{ionarea autovehiculului. Ca urmare este interesantd clasificarea defecliunilor in func{ie de cble mai adecvate criterii. Existd numeroase moduri de 'clasificare a defecfiunilor, intrucdt fiecare clasificare pune in eviden{I anumite aspecte caracteristice, de aceea in continuare sunt prezentate o serie de clasificdri care sunt aplicabile componentelor auto qi autovehiculului in ansamblu. . Dupd modul de varia{ie o parametrilor: brugte (instantanee sau inopinate); progresive (in trepte). . . In raport cu cauzele care le-au generat: datorate utilizlrii necorespunzdtoare;

Pentru studiul

fiabilit[(ii

inerente. . in raport cu rela{ia de cauzalitate cu alte defecliuni: pimare; secundare.

Dupd frecvenla de producere: sporadice (nesemnificative

qi de mici

importan{a); cronice. . In raport cu gradul de reducere a capacitdlii de func{ionare: parfiale; totale. ' . In raport cu consecinlele defectdrii: minore; majore; critice. . infuncyie de volumul Si caracterul restabilirii: deregldri; c[deri; avarii. . infunclie de uSurin[a depistdrii defecliunii; evidente; ascunse. . iyfunclie de durata defec{iunii: temporare; intermitente; stabile. . In funclie de momentul apariliei raportat la perioada de exploatare: timpurii; intdmp I 5to ar e ; dator ate uzdri'i s au imb 6tr6nirii. Este de remarcat cd o categorie aparte o reprezinti defecliunile aplrute in urma unor incidente sau accidente'(de circulaJie rutierl) , care pot fi tratate separat doar din punct de vedere al cauzelor gi modurilor de defectare, dar din punct de vedere al simptomelor, al consecinlelor, sunt caracterizate asemdndtor cu toate celelalte.
1.2. Indicatori defiabilitate specffici in domeniul auto

Pentru calculul fia.bilitdfii in domeniul auto, urna elintre principalel,e surse o constituie anchetele client, realizate special de producdtorul de autovehicule, care pot fi telefonice, prin pogtd sau, mai nou, prin intemet. Utilizarea anchetelor client permite ca perioada de timp pe care se intinde studiul sI aibd mdrimea dorit6, dar ele implic5, inevitabil, gi o oarecare dozd, de subiectivism. Firma Renault utilizeazd, doud tipuri de "anchete client": Sofres qi Estel. Ancheta Sofres constd intr-un formular trimis prin poqtd unui anumit numlr de clien{i la sfhrqitul perioadei de 3 ani de utilizare a automobilului. Se acordi o notl (total satisfrcut: 9...10; foarte satisftcut: 7...8; mai degrabd satisfrcut: 5...6; mai degrabd nesatisfrcut: 3. ..4; total nesatisfbcut: 1...2) pentru fiecare punct de pe o list6 special realizatd (satisfacfie generald, calitate in general, linie exterioard, raport calitatelpref, accelerare, frdnare, fiabilitate mecanicd, silen{iozitate). Ancheta Estel consti intr-o chestionare telefonicd a unui anumit num[r de clienli dupd 3 luni de utilizare a autovehiculului, pentru fiecare defect acordAndu-se diferite punctaje: . dupd modul de rezolvare (autovehiculul nu a fost dus la service; problema n-a fost rezolvatS; problema a fost rezolvatd);

. dupi

importanla defectului (foarte important; pufin important; deloc

important). In funcfie de sursa din care se obfin datele se definesc indicatorii specifici de fiabilitate pentru autovehicule. Astfel, firma Renault utiLizeazd urmltorii indicatori bazalipe anchetele Sofres qi Estel:

- num[ru] de pldngeri (reclamafii, sesizlri) declarate de (telefonic), raportat la 1000 automobile, dupd 3 luni de rulaj client prin ancheta Estel Are avantajul de a oferi rapid un prim set de date, in ciuda subiectivismului inevitabil. Pe baza chestionarelor Estel se determind pentru fiecare subansamblu indicatorulEo/oo, cu punctaje diferite in funcfie de modul de inldturare al defec{iunilor qi de gradul de importanld al defecliunii pentru client.
S%o (S pour mille) - numdrul de pldngeri declarate de client prin ancheta (in Sofres scris), raportat la 1000 automobile, dupd I an sau 3 ani. Prezintd, avantajul unor informa{ii mrmeroase, datd fiind perioada mare de timp dupd care se culeg datele. Pe baza chestionarelor Sofres se penalizeazd, lipsa de calitate pentru componentele fiec[rui subansamblu al autovehiculului, suma final5 fiind chiar indicatorul S%o. Exist[ doi indicatori S%o:

. E%oo (E pour mille)

Sofres marketing - rezrltatele brute oblinute pe baza chestionarelor av6nd 84 rubrici adaptate penffu client - util pentru comparalii cu concurenfa; 2. Sofres opera(ional in care informafiile oblinute sunt mai complete - util pentru identifi care a catzelor.

l.

. K%o (Kpour mille) -rata cumulatd arepara[iilor (cazurilor) pe luna de livrare, raportatd, la 1000 autovehicule. Valorile exacte sunt validate atunci c6nd autovehiculele au incheiat primul an de garanfie. dup6 care s-au produs fiabilitdlii (de reguli, prin legea Weibull).
. PIMOL

. Bq - rulajul
-

qo

defecfiuni. Necesitd o modelare

num5rul de pene (defecfiuni) imobilizante pe lund (de la livrare).

RYoo (R pour milie) - rata cumulat[ a reparagiiior la un ruiaj dat, raportatii ia 1000 autovehicule. Indicatorul poate fi determinat dupd 3 ani de rulaj sau dupd ur an (in acest caz se numegte R%oo reactiv, pentru ci oferd date la un moment cdnd incl pot fi utilizate pentru aplicarea corecfiilor necesare). Calculul indicatorului R%o constd in parcurgerea unui algoritm special, care constl intr-o succesiune de etape. l. Pentru un anumit parc de autovehicule (de volum cunoscut) se ordoneazd crescitor timpii de rulaj (ultimul rulaj cunoscut, care poate s[ nu coincidd cu ultimul timp de reparajie). 2. Se imparte timpul de rulaj in tranqe de cdte 5000 km, numdrul de tranqe fiind:

nkm =

[,,'u* lsooo]+t

(l.r)
din tranqa i, adic6 avdnd rulajul in

3. Se definesc: nuimdrul de autovehicule intervalul [5000; 5000*(i+l)] km;

- parcul (n):

parcul cumulat (n): nr. de autovehioule cu un rulaj de cel pulin 5000*i km; - parcul virtual: deoarece autovehiculele nu au acelagi rulaj, este mai adecvatd aceast[ mdrime, calculatd ca medie armonicl a parcului cumulat:
-

Parcrir1uo1111= i=o

j+l
parc"u*ubtQ)

(r.2)

Pentru calcul se aplicd urm[toarele reguli: parcul cumulat: minim 15 autovehicule; parcul virtual: minim 50 autovehicule; calcul pe tranqe de 5000 km; R%o este in general calculat pentru 20000, 60000 qi 100000 km.

AQR - este un indicator specific utilizat de firma Renault (AQR Assurance Qualit6 Renault) lavdruarea automobilului, cu un caracter calitativ. Deoarece fiabilitatea este analizatd in cadrul conceptului mai cuprinz[tor al calitd(ii - fiabilitatea fiind o 'oexpresie in timp a calitdlii" - acest indicator poate fi considerat o cuantificare a calitlfii in momentul inilial de utilizare al automobilului, este o "fiabilitate fabricatS' qi de aceea este prezentat in cadrul indicatorilor specifici de fiabilitate ai autovehiculelor. Principiul acestui indicator este: fiecare autovehicul posedi un "capital calitate", la finalul fabricafiei, de 162 pwcte; inainte de vdnzare, pentru fiecare defec{iune se retrage din acest capital un anumit numdr de puncte (numit "d6m6rite lipsit de merite, fr.). Astfel, ponderarea defectelor asupra lipsei de calitate este cotatl in functie de importanji (de efectul asupra clientului): 1. Defect uqor (pulin perceptibil, nu deranjeazd clientul): 0 puncte; 2. Defect mediu (poate fi perceput de cdtre client, dar este considerat pu{in ienant qi nu impune repara{ie); 3 puncte; 3. Defect important (deranjeazd clientu!, impune reparafie la termen): l0 puncte; 4. Defect refuzat (derar4eaz[ sigur clientul, trebuie inl6turat imediat): 50 puncte; 5. Defect de securitate (poate afecta securitatea clientului qi este interzisd utilizar ea autovehiculului) : 2 0 0 puncte. Se observd cI existenfa unui defect de ultimul tip anuJeazd complet "capitalul calitate", deci autovehiculul nu va fi vdndut cu un astfel de defect.
Ceea ce este specific acestor indicatori este faptul cd ei se determind pentru un anumit moment, Ia care autovehiculele au parcurs rulaje foarte diverse, ceea ce impune ponderarea calculelor in funcfie de rulajul fiecdrui autovehicul Cei mai fiiliza[i pentru definirea obiectivelor de fiabilitate sunt R%o (R pour mille) qi Bq. Calculul indicatorului R%o este relativ complex, iar determinarea indicatorului Bq, care se bazeazd, pe funclia de nefiabilitate, trebuie interpretatl in corelafie cu legea de rulaj, care de asemenea se determin[ printr-un calcul specific.

. Indicatorul

APLTCATTA r.1.

Avdnd la dispozi{ie datele pentru u, O*. de 120 autovehicule cu rulaje gicuo distribulie a numSrului de defectdri pe tranqe de 5000 km conform tabelului [, sd se calculeze indicatorul R%o.
Tabelul
TranSa

l.

Calculul sintetic pentru

TranEa (i)
0

R%oo.

kilometricd 0 - s000
10000 15000 15000 - 20000 20000 - 25000 25000 - 30000 30000 - 3s000 35000 - 40000 5000 10000

Parc (i)
22

Numdr defectdri
J

Parc cumulat

Parc virtual
120
107,9 83,8 55,9

t20
98 58 28

I
2 J

40
30
T4

2
6
1

4
5 6 7

J
8

I
0

t4
l1
-1

35,0 25,7
12,3 5,1

I
0

Rezolvare: Se prelucreazd datele cu formulele anterioare, rezultdnd valorile din tabel. Conform regulilor enun{ate anterior se re{ine tabelul filtrat constituit doar din primele 4 trange (pentru care parcul cumulat depigeqte 15 autovehicule gi parcul virtual depdqegte 50 autovehicule) gi se calculeazdpentru fiecare tranqd raportul:

ro/oo(i)

d(i)
Parcru*r1oy(i)

unde:

. d(i) - numdrul de defecfiuni in tranqa i; . Parc.u*,1u1(i) - numdrul de vehicule ce atrealizat cel pufin rulajul 5000*i km. Rezultd valcriie din tatielul2:
Tabelul 2. Calculul sintetic pentru
Transa kilometricd
f/oo
r%oo.

I
2198

31t20

6t58

t/28

Ca urmare, se poate determina pentru 20000 km (rulajul maxim pentru care datele sunt suf,iciente pentru a calcula acest indicator):
R%oo
Ro/oo

Fie

1.

bgeaenfri

slm
f

o80
B40

* Z *a * a) 135 =,ooo[l(120 e8 s8 28 ) =

foo o z0
L

Ea

Exprim0nd in procente parcul cumulat, in funcfie de rulajul realizat, rczultd curba de rulaj din fig. l.
t0