H I P E R T E N S I U N E A A R T E R I A L A

Efectuat: studenta an V gr. 1520 Gheciu Natalia

In functie de valorile tensiunii arteriale

TA Sistolica Diastolica

normala
limita superoara normala HTA usoara gr.1

<130
130-139 140-159 160-179 180-209

<85
85-89 90-99 100-109 110-119

HTA moderata gr.2 HTA severa gr.3

HTA f.severa

>210

>120

Valorile normale ale tensiunii

la tineri: 130/85 mmHg sau 135/85 mmHg; la adulti: 140/90 mmHg sau mai mica; la diabetici: 130/80 mmHg si maxim 130/85 mmHg.

In functie de afectarea organelor-tinta

Stadiul 1 marirea TA fara semne obiective de afectare a organelor tinta

Stadiul 2

Prezenta a cel putin unuia din semnele de afectare a organelor tinta hipertrofia VS (radiologic, ECG, ecografie) ingustare locala sau generalizata a arterelor retinei proteinurie si sporire usoara a creatininei (1,2-2,0mg/dl) placi aterosclerotice demonstrate angiographic sau la USG (art.carotide, iliace, femurale si in aorta

Cord - angina pectorala infarctul miocardic insuficienta cardiaca Creier atacul ischemic tranzitoriu encefalopatia hipertensiva avansata Retina hemoragie si exsudate cu sau fara edem papilar Rinichi hipercreatiniemia peste 2,0mg/dl, insuficienta renala Vase - anevrizmul disecant de aorta afectiunile arteriale ocluzive simptomatice

Stadiul 3 Afectiunile organelor inta

CLASIFICAREA HTA (etiologica)

esenial (dac nu se depisteaz cauza HTA)

secundar (ca manifestare a unei suferine de baz) simptomatic

CAUZELE HTA SECUNDARE

1. Renale: a - renoparenhimatoase glomerulonefrita acut i cronic pielonefrita cronic nefrolitiaza nefropatie diabetic hidronefroza nefrit interstiial amiloidoz renal tuberculoz renal tumorile renale anomaliile de dezvoltare

b - renovasculare
ateroscleroza arterelor renale displazae fibromuscular aortoarteriita tromembolizm de artere renale anomalii de dezvoltare de arter comprimarea din exterior a arterei

2. ENDOCRINE
feocromocitom sindrom Cushing (hiperproducie de glucocorticoizi) sindrom Conn (hiperproducie de mineralocorticoizi) tireotoxicoz acromegalie hiperparatireoz tumori secretante de renin

3. HEMODINAMICE (cardiovasculare)

ateroscleroza aortei coarctaie de aort insuficiena aortic grav canal arterial persistent eritremie bloc atrioventricular complet fistule arteriovenoase

4. NEUROGENE

tumori cerebrale traume cerebrale encefalite hemoragii subarahnoidale sindrom diencefalic stenoza arterelor cerebrale cu ischemia creierului neurita nervului glosofaringian

5. EXOGENE

intoxicaie cu plumb, cadmiu, taliu utilizarea glucocorticoizilor utilizarea mineralocorticoizilor contraceptive orale

6. HTA de SARCIN

Care sunt factorii de risc p/u HTA

Aportul crescut de sare poate crete TA la anumite persoane. Stilul de via sedentar - inactivitatea crete riscul ctigului ponderal i al HTA. Fumatul - crete riscul cardiovascular general. Abuzul de alcool - consumul crescut i regulat de alcool poate crete TA dramatic. Cantiti crescute de grsimi saturate n diet. Obezitatea - persoanele cu un index de mas corporal > 30 kg/m2 (greutatea raportat la suprafaa corporal) au o probabilitate mare de a dezvolta TA crescute. Scderea ponderal reduce valorile TA. Normal, indexul de mas corporal este 18,5-24,9 kg/m2. Stresul - dei frecvent menionat, nivelul de stres este dificil de msurat i rspunsurile la stres variaz de la o persoan la alta.

Simptomele HTA
Cefaleea, manifestarile neuropsihice (iritabilitate, astenie) Tulburari de vedere si auditive (scotoame, vedere neclara) In stari avansate dispneea, angina pectorala i sau claudecaie intermitetnta

Din anamneza se atrage atenia la:

Durata cunoscuta a HTA i nivelele ei Prezena factorilor de risc (DZ, hiperlipidemie, tabacizm, obezitate, crampe musculare) Elemente caracteristice pentru HTA secundar (palpitaii, contraceptive etc) Simptomatologia afeciunilor principale, ce duc la HTA

Examen obiectiv
Msurarea repetat a TA: cel puin de 2 ori la interval de 1-2min. Msurarea la bra controlateral Determinarea taliei i masei corporale In reg. Cervical: turgescena venelor, dimensiunile glandei tiroide, suflurile vasculare

Masurarea corecta a tensiunii arteriale

Masurarea tensiunii arteriale se face cu cea mai mare precizie cu sfigmomanometrul cu mercur
Dispozitivele electronice care pot masura TA la nivelul plicii cotului, la nivelul poruiunii inferioare a antebrauului sau la nivelul degetului, sunt comode pentru automasurarea TA, dar acuratetea masuratorilor efectuate este discutabila.

nu trebuie sa fumezi, sa bei cafea si sa mananci cu 30 de minute inainte de masuratoare; masurarea trebuie facuta dupa 5 minute de repaus; trebuie sa stai confortabil, cu bratele fara imbracaminte si tinute in dreptul inimii; picioarele trebuie sa fie pe podea; trebuie sa stai relaxata si sa nu vorbesti; se va utiliza o manseta de brat, de marime corespunzatoare si pentru ca masurarea sa fie corecta, manseta trebuie sa cuprinda cel putin 80% din circumferinta bratului; masurarile trebuie facute cu un instrument calibrat si validat recent; trebuie inregistrate atat valorile tensiunii arteriale sistolice, cat si diastolice si bratul la care s-a efectuat masuratoarea; trebuie facuta media la doua sau mai multe masuratori efectuate la distanta de 2 minute unele de altele. Daca citirile variaza cu 5mmHg, se noteaza valoarea cea mai mica.

Conditiile de masurare a tensiunii arteriale

Frecventa de masurare a TA
a. Persoanele cu valori tensionale necunoscute si fara alti factori de risc cardiovascular cunoscuti se incadreaza in protocolul de screening sau identificare activa de cazuri b. Pacienuii cu valori ocazional crescute ale TA, care necesita clarificare c. Pacientii cu HTA stabilita

Screeningul HTA

La aduluii sanatosi se indica, in scop de depistare a valorilor crescute ale tensiunii arteriale, cel puuin o masurare corecta la 2 ani. La pacienuii varstnici, peste 75 de ani, masurarea TA se va face anual. In scopul depistarii active de cazuri, este incurajata masurarea TA la fiecare vizita efectuata pacientului.

Stabilirea diagnosticului de HTA

Se recomanda ca stabilirea diagnosticului de HTA sa se faca dupa cel putin 3 masuratori consecutive, in conditii standardizate si folosind aceeasi metoda. Se recomanda ca intervalul dintre 2 masuratori sa nu fie, in general, mai mic de 1 saptamana.

Complicatiile HTA
1. 2. 3. 4.

Complicatiile Complicatiile Complicatiile Complicatiile

vasculare miocardice renale cerebrovasculare

EXPLORRI

PARACLINICE

ECG - semne de hipertrofia VS Sokolow-Lion Sv1+Rv5-6 =38mm Radiologia toracelui - semne de staz pulmonar venoas Urografia intravenoas aprecierea morfologiei i funciei renale Ecocardiografia hipertrofia VS, etiologia HTA (ins.aortic, coarctaie de aort). Complicaiile - disecie de aort

EXPLORRI PARACLINICE Ultrasonografia vaselor magistrale coarctaia de aort, stenoza arterei renale, anevrizm de aort, arteriita Takayasu, ecografia renal , eco- glandelor suprarenale. Tomografia computerizat - rinichilor, suprarenalelor Metode angiografice - aortografia coarctaia de aort, arteriita Takayasu Arteriografia arterelor renale - displazia fibromuscular, anomalii a arterei renale, Leziuni aterosclerotice de artere renale, tumori renale. Explorri cu radionucleizi - scintigrafia renal.

Medicamentele care controleaz TA sunt:

Diureticele: iniial amplific diureza, reduc retenia de ap si de sruri i scad volumul de snge. Beta-blocantele: reduc ritmul cardiac i scad presiunea cu care sngele iese din inim. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei: blocheaz producia unei substane specifice numit angiotensin II; angiotensina II determin constricia arterelor i eliberarea altei substane ce duce la reinerea de sruri de ctre rinichi. Blocante de canale de calciu: relaxeaz vasele sangvine prin ncetinirea intrrii calciului n celule. Alfa1-blocante: actioneaz asupra vaselor de snge blocnd aciunea unor substane care determin costricia vaselor; aceste medicamente sunt des folosite pentru tratamentul problemelor de prostat. Alfa2-agoniste: acioneaz n creier prin scderea constriciei vaselor de ctre sistemul nervos. Vasodilatatoare directe: relaxeaz pereii arteriali. Blocantele nervilor simpatici: impiedic constricia vaselor de ctre sistemul nerovs

Obiectivele tratamentului sunt:

1. Reducerea valorilor tensiunii arteriale la valori tinta de sub 140/90 mmHg (cu excepuia pacienuilor care asociaza diabet zaharat si afectare renala, la care TA tinta este de sub 130/80 mmHg) 2. Diminuarea riscului cardiovascular global prin: - interventia asupra factorilor de risc modificabili: fumat, obezitate, DZ, dislipidemie; - tratamentul corect al bolilor cardiace si vasculare asociate.

MULTUMESC PENTRU ATENTIE !!!