Sunteți pe pagina 1din 19

ACTIVITATEA DE TURISM PE PLAN MONDIAL TURISMUL,

CA FENOMEN ECONOMIC I SOCIAL, A CUNOSCUT DEZVOLTRI SPECTACULOASE, EXPLOZIVE N CEA DEA DOUA JUMTATE A SECOLULUI XX. DORINA DE A CLTORI I DE A CUNOATE LUCRURI NOI ESTE CUNOSCUT NC DIN ANTICHITATE, CHIAR DAC LA NCEPUT ACESTE DORINE AVEAU CA SCOP PRINCIPAL RZBOIUL, CUCERIRILE DE NOI TERITORII SAU SCHIMBURILE COMERCIALE.

POATE

PRIMII CARE I-AU DORIT S CLTORESC MULT I AU NLESNIT CLTORIILE AU FOST VECHII GRECI. EI NCHEIAU CONTRACTE DE VIZITE RECIPROCE,PRIETENEAU OAMENI DE ACEAI OCUPAIE, DOBNDIND N ACEST FEL SIGURANA CLTORIEI. ACEST CONTRACT DE VIZITARE SE PUTEA MOTENI DIN TAT N FIU. AU FOST ANTRENATE MASE RELATIV MARI DE OAMENI PENTRU VIZITAREA LOCURILOR SFINTE, BILOR CURATIVE,A LOCURILOR DE DESFURARE A JOCURILOR FESTIVE. DEOSEBIT DE IMPORTANT ERA CIRCULAIA SPRE BILE CURATIVE LA ROMA, ORAUL AVND 854 BI POPULARE I 14 BI DE LUX. PRIMUL GHID TURISTIC APARE LA 1130, SCRIS DE AIMERI PICAUD, UN CLUGR FRANCEZ. LUNGUL TIMPULUI, NCEP S SE DIVERSIFICE MOTIVAIILE DE CLTORIE, CONTURNDU-SE TOT MAI MULT ACTIVITATEA DE TURISM, DETERMINAT DE ACIUNI RELIGIOASE, FOLOSIREA BILOR CURATIVE, DEPLASRILE CALFELOR I STUDENILOR CTRE CENTRELE UNIVERSITARE, CLTORII CTRE LUMI NOI ETC. N PARALEL CU CRETEREA TRAFICULUI DE CLTORI, S-A DEZVOLTAT I INDUSTRIA HOTELIER, COMUNICAIILE, TRANSPORTUL, ACTIVITI DESTINATE TURISMULUI. TRANSFORMAREA CIRCULAIEI DE CLTORI N TURISM PROPRIU-ZIS A NCEPUT O DAT CU SECOLUL XIX I S-A MANIFESTAT, N PRIMUL RND, PRIN CRETEREA NUMRULUI DE CLTORI ENGLEZI CE SE NDREPTAU N MOD SPECIAL N FRANA, ELVEIA, ITALIA. DE-A LUNGUL ANILOR, TURISMUL A CPTAT DIVERSE DEFINIII, UNELE PUNND ACCENT MAI ALES PE LATURA DE AGREMENT. ASTFEL M. PEYROMAURE DEBORG DEFINEA TURISMUL CA FIIND ACIUNEA, DORINA, ARTA DE A CLTORI PENTRU PROPRIA PLCERE; N 1880 E-GUY FRENLER PRECIZA C ,,TURISMUL, N SENSUL MODERN AL CUVNTULUI, ESTE UN FENOMEN AL TIMPURILOR NOASTRE, BAZAT PE CUNOATEREA NECESITII DE REFACERE A SNTII I SCHIMBARE A MEDIULUI NCONJURTOR, CULTIVAREA SENTIMENTULUI PENTRU

DE-A

FRUMUSEILE NATURII, CA REZULTAT AL DEZVOLTRII COMERULUI, INDUISTRIEI, PRECUM AL PERFECIONRII MIJLOACELOR DE TRANSPORT.

SENSUL ACTUAL, TURISMUL A CPTAT UN CONINUT MULT MAI COMPEX DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC, SOCIAL I SPIRITUAL. TURISMUL PREZINT ANSAMBLUL DE MSURI PUSE N APLICARE PENTRU ORGANIZAREA N DESFURAREA UNOR CLTORII DE AGREMENT SAU N ALTE SCOPURI, REALIZATE, FIE PRIN INTERMEDIUL UNOR ORGANIZAII, SOCIETI SAU AGENI SPECIALIZAI, FIE PE CONT PROPRIU, PE O DURAT LIMITAT DE TIMP, PRECUM I INDUSTRIA CARE CONCURA LA SATISFACEREA NEVOILOR TURISTICE.

FACTORII DE INFLUENARE A TURISMULUI


POTENIALUL
TURISTIC ESTE INFLUENAT DE O SERIE DE FACTORI: FACTORI NATURALI (CARE RMN , N GENERAL, NESCHIMBAI) I FACTORI ECONOMICI, DEMOGRAFICI, POLITICI, PSIHOLOGICI (CE SUNT CARACTERIZAI PRINTR-O DINAMIC ACCENTUAT DAR I CU POSIBILITI DE DIRIJARE N SENSUL DORIT). FACTORII NATURALI AU ROL HOTRTOR N PRACTICAREA TURISMULUI, FORMELE DE RELIEF, REEAUA HIDROGRAHIC, CLIMA, FLORA, FAUNA DIFERENIAZ TURISMUL N: TURISM MONTAN, TURISM DE LITORAL, DE SCHI, DE VNTOARE ETC. UNII FACTORI INFLUENEAZ TURISMUL PE PERIOADE LUNGI DE TIMP. ACETI FACTORI SUNT:CRETEREA POPULAIEI GLOBULUI, CRETEREA VENITURILOR POPULAIEI, CRETEREA TIMPULUI LIBER, MODERNI-ZAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT I COMUNICAII. AMPLOAREA FENOMENULUI TURISTIC ESTE ILUSTRAT I DE FAPTUL C, ANUAL, PESTE 1,5 MILIARDE PERSOANE, REPREZENTND APROAPE O TREIME DIN POPULAIA GLOBULUI, EFECTUEAZ CLTORII N SCOPURI TURISTICE, CHELTUIND PESTE 2000 MILIARDE $ SUA (DIN CARE PESTE 10 % PENTRU CLTORII TURISTICE N STRINTATE). TURISMUL INTERNAIONAL REPREZINT 25-30 % DIN COMERUL MONDIAL DE SERVICII. PRINCIPALELE RI FURNIZOARE DE TURITI SUNT: SUA, GERMANIA, FRANA, MAREA BRITANIE, CANADA, OLANDA, ITALIA, SUEDIA, JAPONIA I ALTELE, IAR DINTRE RILE PRIMITOARE AMINTIM:SPANIA, FRANA, MAREA BRITANIE, AUSTRIA, GERMANIA, ELVEIA I ALTELE. CELE MAI MARI NCASRI DIN TURISM AU FOST NREGISTRATE N ITALIA, URMAT DE SPANIA,

FRANA, MAREA BRITANIE, AUSTRIA, GERMANIA, ELVEIA ALTELE.

TURISMUL-COMPONENT A COMERULUI DE SERVICII


N FUNCIE DE PROVENIENA TURITILOR, CURENTELOR ISTORICE , DURATA DE SEJUR, TURISMUL SE POATE CLASIFICA: -TURISM NAIONAL: ACEST TURISM SE SUBDIVIDE, N FUNCIE : - DE SEJUR (DE LUNG DURAT-PESTE 30 ZILE;DE DURAT MEDIE-4-30 ZILE; DE SCURT DURAT-1-3 ZILE); -DE CIRCULAIE (ITINERAT); -DE CIRCUMSTAN. -TURISM INTERNAIONAL -RECEPTOR: -DE SEJUR:DE LUNG DURAT;DE DURAT MEDIE;DE SCURT DURAT; -DE CIRCULAIE; -DE TRANZIT; -EMINENT: -DE SEJUR:DE LUNG DURAT;DURAT MEDIE;DE SCURT DURAT; -DE CIRCULAIE; -DE TRANZIT; -VIZITE DE O ZI.

ALTE CRITERII DE CLASIFICARE A TURIS LUI


PROVENIENA TURITILOR, DEOSEBIM TURISM INTERN I TURISM EXTERN, IAR N FUNCIE DE SENSUL CIRCULAIEI TIRISTICE DEOSEBIM TURISM EMINENT SAU RECEPTOR. N FUNCIE DE POTENIALUL TURISTIC I BAZA DE SERVIRE SUNT ORGANIZATE DIFERITE TIPURI DE TURISM: -TURISM MONTAN I DE SCHI ( DRUMEII,TURISM CLIMATERIC SPORTURI DE IARN) -N M-II ALPI, CARPAI, STNCOI, KENYA, HIMALAYA; -TURISM BALNEAR (APE MINERALE, TERMALE) -FRANA, CEHIA, GERMANIA, ROMNIA, UNGARIA ETC.; -TURISM MARITIM-BALNEAR ( CUR CLIMATERIC, HELIOTERAPIE, BI DE MARE, NMOL TERAPEUTIC) MAREA NEAGR, EGEE, ADRIATIC, CARAIBILOR ETC.;

DUP

-TURISM DE VNTOARE ( SAFARI ) RSPNDIT MAI ALES N AFRICA, DAR I N ZONELE : CANADA, SUA, UNELE RI EUROPENE; -TURISM CULTURAL ( MONUMENTE ISTORICE, ARHITECTONICE, MUZEE ) FRANA, ITALIA, SPANIA, GRECIA, ROMNIA; -TURISM SPORTIV ( LEGAT DE MARILE COMPETIII SPORTIVE, OLIMPIADE ); -TURISM FESTIVALIER -TURISM COMERCIAL ( TRGURI, EXPOZIII ).

MARILE BAZINE TURISTICE ALE TERREI


TURISTIC I FLUXURILE TURITILOR NREGISTREAZ VALORI DIFERITE DE LA O REGIUNE LA ALTA. POTENIALUL TURISTIC AL EUROPEI I AMERICII DE NORD I CENTRALE ESTE INTENS VALORIFICAT, AICI NREGISTRNDU-SE UN NUMR MARE DE TURITI I NCASRI APRECIABILE DE TURISM. PE CND N ALTE REGIUNI PRECUM SUNT CELE DIN AFRICA, AUSTRALIA, AMERICA DE SUD, POTENIALUL NATURAL NU ESTE VALORIFICAT N NTREGIME. N FUNCIE DE IMPORTANA OFERTEI TURISTICE ( STABILITE N GENERAL DUP NUMRUL DE TURITI PRIMII N SPAIUL TURISTIC ) , DISTINGEM MAI MULTE CATEGORII DE LOCALIZRI CONCENTRATE ALE OFERTEI TURISTICE. ASTFEL, N FUNCIE DE CRITERIUL FORMRII I POZIIEI LOR (DUP C. CRISTURENU), AVEM:

POTENIALUL

I.

BAZINELE TRADIIONALE: -EUROPA OCCIDENTAL; RILE NORD-AMERICANE; TURISTICE ALE LUMII A TREIA. II. BAZINELE NOI: -LOCALIZRI PERIFERICE; -LOCALIZARE NDEPRTAT; -LOCALIZARE DE PIONERAT.

LOCALIZRI

BAZINELE TRADIIONALE
REPREZINT PRINCIPALUL BAZIN TRADIIONAL. N CADRUL LUI DISTINGEM MAI MULTE ZONE: -ZONA MEDITERANEAN REPREZINT CEA MAI MARE CONCENTRARE TURISTIC DIN LUME, CONCENTRND PESTE 1/3 DIN NCRCTURA TURISTIC MONDIAL I DIN CEA REGIONAL; TOTODAT EA REPREZINT ZONA CU CELE MAI VECHI TRADIII, CHIAR DAC ATRACIA PENTRU SOARE SE MANIFEST ACUM CU

EUROPA

OCCIDENTAL

PRECDERE N SEZONUL CALD, SPRE DEOSEBIRE DE SECOLELE TRECUTE CND SE CLTOREA PE RMURI N ANOTIMPURI RECI. PRINCIPALELE CENTRE TURISTICE SUNT LOCALIZATE N ZONELE DE RM, DAR BAZINUL MEDITERANEAN CUPRINDE I MARI CENTRE URBANE ( ROMA, VENEIA, FLORENA, GRANADA, CORDOBA, ATENA ), ADUGND TURISMULUI MARITIM BALNEAR I PE CEL CULTURAL, SPORTIV, HOTELIER, COMERCIAL, ASTFEL C TOAT PERIOADA ANULUI ESTE FOLOSIT PENTRU TURISM. ANUAL, ACEAST ZON PRIMETE PESTE 15 MIL. DE TURITI. PRINCIPALELE REGIUNI SE CONTUREAZ N SPANIA, CE VALORIFIC DIN PLIN ZONELE LITORALE: COSTA BRAVO, COSTA DORADO, COSTA BLANCA, COSTA DEL SOL, LA CARE SE ADAUG INSULELE BALEARE, DAR I ZONA MARILOR CENTRE ISTORICE BARCELONA, MALAGA, ESTEPONA. N PRELUNGIREA LITORALULUI SPANIOL SE SITUEAZ RIVIERA FRANCEZ CU RENUMITELE STAIUNI DE PE COASTA DE AZUR ( SAINT TROPEZ, CANNES, NICE, ANTIBES ). ITALIA ARE STAIUNI MULT VIZITATE, ATT PE RMURILE NORD-VESTICE (RIVIERA ITALIAN - CU STAIUNILE SAN REMO, NERVI, SANTA MARGHERITA LIGURE) SAU PE RMURILE MRII ADRIATICE CU RENUMITA VENEIE, LA CARE SE ADAUG RIVIERA PALERMITON (SICILIA) I RIVIERA SARD (SARDINIA). ACEAST ZON ARE CA PUNCTE DE ATRACIE I ORAELE-MUZEU CU VESTIGII ANTICE I MEDIEVALE: ROMA, FLORENA, NAPOLI, VERONA. GRECIA REPREZINT POATE ARA CU CELE MAI VECHI TRADIII N TURISM. O ATRACIE DEOSEBIT, PE LNG ZONELE LITORALE, O REPREZINT ATENA (CU MPREJURIMILE), PELOPONES I INSULELE RHODOS, CRETA, IONICE, NCRCATE DE MRTURII ALE ISTORIEI I CIVILIZAIEI ELENE. PE LITORALUL TURCESC SUNT CONSTRUITE STAIUNI CLIMATERICE I BALNEOCLIMATERICE: ANTALYA, ADANA, TAARSUS. -ZONA FAADEI ATLANTICULUI DE NORD ESTE CARACTERIZAT MAI ALES DE UN TRAFIC INTERN I MAI PUIN DE CEL INTERNAIONAL, PRECUM I DE O DISPERSARE A ZONELOR PREDOMINANT TURISTICE. SE NTLNESC STAIUNI LITORALE PE COASTA ATLANTIC A SPANIEI (SAN SEBASTIAN), N FRANA : BIARRITZ, DEAUVILLE, MAREA BRITANIE : WHITHY BAY, SOUTH SHILDS, EAST BOURNE, BRINGTON. PRINCIPALELE ORAE ALE EUROPEI DE N-V CONCENTREAZ N JURUL LOR LOCALITI DE UN REAL INTERES CULTURAL I ISTORIC: PARISUL CU VERSAILLES I CHARTRES, IAR LONDRA CU OXFORD I CAMBRIDGE. -ARCUL ALPIN SITUAT N CENTRUL EUROPEI CONCENTREAZ CEA MAI MARE PARTE A TURISMULUI MONTAN (N SPECIAL N

TIMPUL IERNII, PENTRU SEZONUL DE SCHI). ANUAL, ACEAST ZON NREGISTREAZ 12-13 MIL. TURITI, NEUNIFORM RSPNDII N ZONELE AMENAJATE. PE LNG RESURSELE NATURALE, STAIUNILE AU I TRADIII VECHI, ELE FIIND CONSTRUITE I AMENAJATE NAINTEA CELUI DE-AL DOILEA RZBOI MONDIAL N ELVEIA (GAUS MONTANA I DAVOS), N FRANA (CHAMONIX, MEGEVE I AXLES BAINS),N AUSTRIA (INNSBRUCK) SAU N ITALIA (CORTINA DAMPEZZO. TOTODAT, STAIUNILE DIN ACEAST ZON DISPUN DE FACILITILE DEOSEBITE CUM AR FI :CI FERATE I OSELE MODERNE , AMENAJRILE DE AGREMANT DEOSEBITE CARE DAU UN PLUS DE ATRACTIVITATE ZONEI. N ACEAST ZON PRINCIPALELE STAIUNI CU FLUX MARE DE TURITI I AMENAJRILE TURISTICE IMPORTANTE SE NTLNESC N: FRANA (GRENOBLE, CHAMONIX); N ITALIA (CORTINA DAMPENZZO, VALE DAOSTA, COURMAYEUR); N GERMANIA ( GARMISCH PARTENKIRCHEN, BERCHTESGADEN, MITTENWALD ); N AUSTRIA ( KITZBUHAL, INNSBRUCK , BAD GASTEIN). -EUROPA ORIENTAL- ACEAST ZON S-A DESCHIS CU ADEVRAT ABIA CU ANII 90. NAINTE DE ACEAST DAT ,TURISMUL , INTERNAIONAL N ACEAST ZON SE LIMITA NUMAI LA ANUMITE ZONE RESTRNSE I NU NDEAJUNS DE DEZVOLTATE.DE UN INTERES DEOSEBIT SUNT STAIUNILE DIN MAREA NEAGR, ATT DE PE LITORALUL ROMNESC, CT I DE PE CEL BULGRESC (VARNA, BURGAS, NISIPURILE DE AUR) SAU DIN CARPAII ROMNETI. AFLUXUL DE TURITI PROVINE DIN GERMANIA, POLONIA, CEHIA, SLOVACIA, CSI. PN N 1991, APROAPE 4-5 MIL. TURITI PE AN, N DRUM SPRE GRECIA, TRAVERSAU IUGOSLAVIA. -RILE NORD-AMERICANE. BAZINELE TURISTICE NORDAMERICANE PRIMESC MAI PUINI TURITI DECT CELE DIN EUROPA, SUNT MAI PUIN NUMEROASE I RSPNDITE PE O SUPRAFA MARE. PRINCIPALELE ATRACII TURISTICE ALE SUA SUNT CONSTITUIE DE: ZONA LITORAL DE LA OCEANUL ATLANTIC, N SPECIAL PRIN PENINSULEE FLORIDA (MIAMI BEACH , PALM BEACH) SAU LITORALUL PACIFIC (SAN FRANCISCO, LOS ANGELES, SAN DIEGO), ZONELE MONTANE CE PERMIT I PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARN, ZONA MARILOR LACURI, MARILE ORAE DIN N-E (BOSTON, NEW YORK, PHILADELFIA). CEI MAI MULI TURITI STRINI PROVIN DIN CANADA. TURITII EUROPENI PARCURG N GENERAL TRASEE CE TRAVERSEAZ SUA, URMRIND ANUMITE PUNCTE INCLUSE N TRASEU: NIAGARA, MARELE CANION, PARCUL YELLOWSTONE, CASCADA NIAGARA, DISNEY LAND.

-LOCALIZRILE TURISTUCE ALE LUMII A TREIA PREZINT CONCENTRRI DISPERSATE PE TOAT SUPRAFAA , DEI SE

EXTINDE I N ZONE UNDE TURISMUL ARE TRADIIE; NCASRILE TURISTICE SUNT REDUSE, FIIND N JUR DE 80% DIN TOTALUL NCASRILOR PE GLOB. ALTURI DE INSULELE CARAIBE SE SITUEAZ ORAELE DIN MEXIC: MANZAHILEO, PUERTO VALERTA. N EGIPT, UN PUNCT DE ATRACIE TRADIIONAL L CONSTITUIE VALEA NILULUI I VESTIGIILE LUMII ANTICE. ALTURI DE ACESTE BAZINE SUNT INCLUSE I ALTE ORAE : CAIRO, HONG KONG, PORT SAID.

BAZINELE TURISTICE NOI


ACESTE BAZINE TURISTICE AU APRUT N APROPIEREA REGIUNILOR EMITATOARE CLASICE, DAR I N ZONE CEVA MAI NDEPRTATE, CA URMARE A LRGIRII FENOMENULUI DE TURISM N MAS. LOCALIZARE PERIFERIC-N APROPIEREA BAZINELOR CLASICE, S-A REALIZAT PRIN CRETEREA BAZINELOR DIN LUMEA A TREIA, LA DISTANE RELATIV MICI FA DE RILE INDUSTRIALIZATE (MAXIM 3 DE ORE ZBOR). ACESTEA SUNT CONCENTRATE N TREI ARII GEOGRAFICE: - LITORALUL NORD AFRICAN ARE O OFERT DIVERSIFICAT I DE BUN CALITATE N PRIMUL RND N MAROC (TANGER, AL HOCEIMA, AGADIR, CATO NEGRO), TUNISIA (TUNIS), CU MPREJURIMILE CU VESTIGII ROMANE, FENICIENE I ISLAMICE. TOT N ACEST SECTOR SE NSCRIU ALGERIA, CU STAIUNILE BALNEARE (TIPASSA, COTE TURQUOISE) I ORAE CU TRECUT ISTORIC NCRCAT (ALGER, BEJAIA) I LIBIA (TRIPOLI). -PARTEA SUD-ESTICA A BAZINULUI MEDITERANIAN, ZON NC
AFECTAT DE EVENIMENTE POLITICE CE AU STOPAT PENTRU O PERIOAD TURISMUL INTERNAIONAL. -ZONELE RECENT INCLUSE N ACEST TIP DE BAZINE TURISTICE SUNT REPREZENTATE DE BAZELE TURISTICE REZERVATE RENTRU TURISMUL DE SHOPPING, TURISMUL PENTRU PARTICIPAREA LA CONGRESE, CONFERINE, PENTRU A CUNOATE ARTA, OBICEIURI TRADIIONALE. LOCALIZARE NDEPRTAT ESTE CARACTERIZAT DE O OFERT AFLATE N ZONE DIN CE N CE MAI NDEPRTATE, DAR CARE PRACTIC PREURI MICI, LA CONDIII DE CONFORT RIDICATE. -AFRICA CENTRAL I DE SUD SE REMARC PRIN POTENIALUL NATURAL (CINEGETIC, PENTRU SAFARI) I TRADIIILE AFRICANE. PRINCIPALELE ARII SUNT:GOLFUL GUINEII, AFRICA DE SUD, BAZINUL FLUVIULUI ZAIR, LACURILE AFRICANE, LITORALUL ESTIC. -AUSTRALIA I NOUA ZEELAND SUNT VIZITATE MAI ALES DE EUROPENI (BRITANICI). ZONELE CELE MAI VIZITATE SUNT N AUSTRALIA : MARILE ORAE (CAMBERRA, SYDNEY, MELBOURNE),

ZONELE LITORALE, BARIERE DE CORALI; N NOUA ZEELAND : ORAELE AUCKLAND, CHRISTCHURCH, STAIUNILE PENTRU CURE BALNEARE CU APE TERMALE (ROTORNA, TANPO) SAU STAIUNI PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARN. -ASIA. ACEST CONTINENT S-A REMARCAT, N PRIMUL RND, PRIN TURISMUL CULTURAL GENERAT DE MULIMEA MRTURIILOR ISTORICE, LA CARE SE ADAUG TURISMUL RELIGIOS (RELIGIILE: ISLAMICE, BUDISTE, HINDUSE) SAU TURISMUL MONTAN SAU MARITIMBALNEAR. TURITII SUNT ATRAI AICI DE MONUMENTELE ISTORICE I ARHITECTONICE, MRTURII DE CIVILIZAII ANTICE. SE REMARC NINIVE, UR, ERIDU, BABILON (IRAK), PERSEPOLIS, HAMEDAN, KERMANSHAH (IRAN), MECCA (ARABIA SAUDIT), DELHI, BOMBAY, MADRAS, HYDERABAD (INDIA), ANURADHAPURA, COLOMBO (SRI LANKA), DACCA (BANGLADESH), IAR N ESTUL CONTINENTULUI ASIATIC PRINCIPALELE ZONE TURISTICE APRECIATE PENTRU TRECUTUL ISTORIC SUNT CELE DIN CHINA, COREEA, FILIPINE, JAPONIA, INDONEZIA. SUNT APRECIATE I STAIUNILE MONTANE AMENAJATE LA POALELE MUNILOR HIMALAYA SAU N JAPONIA PENTRU TURISM MONTAN I SPORTURI DE IARN. DIN CE N CE MAI MULI TURITI SE NDREAPT CTRE STAIUNILE LITORALE, BALNEOCLIMATERICE DIN INDIA (GOLFUL BENGAL), FILIPINE SAU CTRE EXOTICELE INSULE HAWAII, SAMOAA, FIJI, TAHITI. LOCALIZAREA DE PIONERAT. EXPEDIIILE CU SCOP TIINIFIC DIN ZONELE ARCTICE I ANTARCTICE AU AVUT CA EFECT POPULARIZAREA ACESTORA. NTRE TIMP, AU CPTAT AMPLOARE I TURISMUL DIN ALTE REGIUNI CUM AR FI : DEERTUL SAHARA, NEPAL SAU AMAZONIA.

TURISMUL N ROMNIA
TURISTIC REMARCABIL AL ROMNIEI ESTE DAT DE RESURSELE NATURALE (VARIETATEA RELIEFULUI, CLIMA, HIDROGRAFIC, FLORA, FAUNA), CT I DE RESURSELE ANTROPICE (VESTIGII ARHEOLOGICE, MONUMENTE ISTORICE I ARHITECTONICE, MUZEE, CASE MEMORIALE). N PREZENT, ROMNIA DISPUNE DE 2.840 UNITI DE CAZARE, DIN CARE 811 UNITI SUNT REPREZENTANTE DE HOTELURI DE DIFERITE CATEGORII, IAR RESTUL DE VILE (1.255 UNITI), CABANE, CAMPINGURI, TABERE. CAPACITATEA DE CAZARE A ACESTOR UNITI ESTE DE 292.479 LOCURI (1994),DIN CARE 57,4 % LOCURI N UNITI DE CAZARE DE 1 I 2 STELE I 7,5 %N UNITI DE 3 , 4 I 5 STELE.

POTENIALUL

DIN TOTALUL LOCURILOR DE CAZARE, 45 % SUNT LOCURI N UNITI DE CAZARE PERMANENT. N ANUL 1994 AU FOST CAZAI 7.005 MII TURITI DIN CARE 848 MII STRINI. CEI MAI MULI TURITI STRINI CARE VIZITEAZ ROMNIA PROVIN DIN EUROPA (N SPECIAL DIN R.MOLDOVA, ITALIA, GERMANIA, ANGLIA). VENITURILE DIN TURISM SUNT DE APROXIMATIV 135,5 MILIARDE LEI, DIN CARE 37 MILIARDE PROVIN DIN CAZAREA TURITILOR STRINI. O PARTE IMPORTANT A OFERTEI TURISTICE O CONSTITUIE RESURSELE TURISTICE ANTROPICE. VESTIGIILE ARHEOLOGICE SUNT LEGATE DE FORMAREA I CONTINUITATEA POPORULUI ROMN, VECHILE CETI DE PE LITORALUL PONTULUI EUXIN, RUINELE DE LA ORTIE. MONUMENTELE ISTORICE I ARHITECTONICE AU VALORI DEOSEBITE PE PLAN MONDIAL : MNSTIRILE I BISERICILE DIN BUCOVINA (MOLDOVIA, VORONE, PUTNA), CU FRESCE EXTERIOARE, BISERICILE DIN LEMN DIN MARAMURE, CETILE I CASTELELE DIN TRANSILVANIA, MONUMENTELE DIN ORAELE FOSTE CAPITALE ALE RILOR ROMNETI. LA TOATE ACESTEA SE ADAUG ELEMENTELE DE FOLCLOR, SATELE TURISTICE (CU SPECIFIC ETNOFOLCLORIC, CULTURAL-ISTORIC, PEISAGISTIC), MUZEELE I CASELE MEMORIALE CARE SPORESC ATRACTIVITATEA ZONEI. POTENIALUL NATURAL I CARACTERUL CARPATO-DANUBIANOPONTIC AL RII DETERMIN VARIETATEA FORMELOR DE TURISM CARE SE POT PRACTICA: TURISMUL DE LITORAL, TURISMUL N DELTA DUNRII, TURISM MONTAN, TURISM BALNEAR, ALTE FORME.

TURISMUL PE LITORAL
DEI
ACTIVITATEA TURISTIC DIN ACEAST ZON SE CARACTERIZEAZ PRINTR-O SEZONALITATE PUTERNIC, TURISMUL DE LITORAL ESTE CONSIDERAT CEA MAI IMPORTANT FORM DE TURISM DIN ROMNIA. LITORALUL OFER, PE LNG RESURSELE NATURALE : PLAJA, APELE MRII I RESURSE BALNEARE (APE TERMOMINERALE, NMOLURI SAPROPELICE). PE LITURALUL ROMNESC AL MRII NEGRE (244 KM) SUNT AMENAJATE 12 STAIUNI TURISTICE (NVODARI, MAMAIA, EFORIE NORD, EFORIE SUD, ECHIRGHIOL, COSTINETI, NEPTUN, OLIMP, JUPITER, CAP AURORA, VENUS, SATURN), CU O CAPACITARE DE CAZARE DE 126.900 LOCURI, REPREZENTND 43,3 % DIN SPAIILE DE CAZARE, LOCURI SITUATE N PESTE 260 HOTELURI DE DIFERITE CATEGORII.

TURISMUL N DELTA DUNRII


VALOAREA
DE EXCEPIE A ACESTEI ZONE NU ESTE VALORIFICAT LA ADEVRATA SA VALOARE. ANUAL, DELTA DUNRII ESTE VIZITAT DE 150.000 TURITI, DIN CARE 20.000 TURII STRINI. POTENIALUL ANUAL, EXOTICUL FLOREI I FAUNEI OFER DELTEI DUNRE UN CARACTER DE UNICAT N EUROPA.

TURISMUL MONTAN
TURISM ARE TRADIIE N ROMNIA. PRIMELE CABANE AU FOST CONSTRUITE LA SFRITUL SECOLULUI XIX N MUNII FGRAI (BUCEGI, CINDREL). TURISMUL DE MUNTE S-A DEZVOLTAT MULT, FIIND AMENAJAT O BAZ MATERIALA DEOSEBIT, UNITI DE CAZARE (HOTELURI, VILE, CAMPINGURI, CABANE ETC.), UNITI DE ALIMENTAIE, BAZE DE AGREMENT, PRTII DE SCHI (89APROXIMATIV 80 KM) , MIJLOACE DE TRANSPORT PRIN CABLU (APROXIMATIV 60 KM DE TELECABINE, TELESCAUNE, TELESCHIURI). STAIUNILE DE MUNTE DEIN 13,9 % (1993) DIN CAPACITATEA DE CAZARE, IAR NUMRUL TURITILOR DE CAZAI N UNITI SPECIALIZATE A FOST DE 14,8 % DIN TOTAL I 1,1 % DIN TURITII STRINI CARE AU VIZITAT ARA. PRINCIPALELE OBIECTIVE TURISTICE DIN CARPAII ORIENTALI SUNT : POIANA BRAOV, LACUL ROU (LAC DE BARAJ NATURAL), LACUL SF.ANA (N CRATER VULCANIC), DURU , IZVORUL MUREULUI; DIN CARPAII MERIDIONALI SUNT MAI IMPORTANTE STAIUNILE DIN MASIVUL BUCEGI (SINAIA, BUTENI, PRUL RECE, PREDEAL), IAR N CARPAII OCCIDENTALI : SEMENIC, N MUNII BANAT, SCRIOARA, PULI.

ACEST

TURISMUL BALNEAR
CARE AU VALORIFICAT PROPRIETILE TERAPEUTICE ALE APELOR MINERALE GEOAGIU-BI I HERCULE AU FOST DACII I ROMANII. N PREZENT, EXIST PESTE 160 STAIUNI I LOCALITI CU FACTORII NATURALI CARE AU PROPRIETI CURATIVE. POTENIALUL TERAPEUTIC ESTE DAT DE PROPRIETILE APELOR MINERALE I CARBOGAZOASE, ALE APELOR MINERALE TERMALE, ALE LACURILOR CU APE SRATE, ALE NMOLURILOR SASPROPELICE, ALE

PRIMII

SALINELOR ETC. PRINCIPALELE STAIUNI BALNEARE SUNT SITUATE N CARPAI. N CARPAII ORIENTALI, STAIUNILE IMPORTANTE DATORIT PROPRIETILOR TERAPEUTICE I DOTRILOR MATERIALE SUNT : SNGEORS-BI, VATRA-DORNEI, BORSEC, SLNIC MOLDOVA, BILE TUNAD. N CARPAII MERIDIONALI NTLNIM STAIUNILE CLIMNETI, OLNETI, MONEASA, GEOAGIU-BI ETC. PE LNG ACESTE STAIUNI TRADIIONALE, CARE MBIN TURISMUL MONTAN CU CEL CURATIV, TREBUIE ADUGATE I STAIUNILE BALNEARE DE LA BILE FELIX (APE GEOTERMALE), GOVORA (APE MINERALE), LACUL SRAT, LACUL AMARA (CU APE SRATE I NMOLURI SAPROPELICE). LA TOATE ACESTE TIPURI DE TURISM (LITORAL, MONTAN, BALNEAR), GENERATE DE EXISTENA RESURSELOR NATURALE, SE ADAUG TURISMUL CULTURAL, TURISM GENERAT DE VALORILE ISTORIEI I CREAIEI ARTISTICE ROMNETI.

TURISMUL N MOLDOVA
TURISMUL
A DEVENIT N ZILELE NOASTRE O ACTIVITATE SOCIALCULTURAL I ECONOMIC DE MARE IMPORTAN. ACESTA CREEAZ LOCURI DE MUNC PENTRU PERSOANELE CARE SE OCUP CU ORGANIZAREA, TRANSPORTAREA, CAZAREA I ALTE FORME DE DESERVIRE A TURITILOR. ACTIVITATEA PRIN CARE OMUL I PETRECE TIMPUL LIBER N REPUBLICA MOLDOVA ESTE VARIAT . R. MOLDOVA DISPUNE DE UN POTENIAL TURISTIC VALOROS, CARE ESTE SLAB VALORIFICAT. SE NTLNESC FRECVENT PEISAJE NATURALE PITORETI I MULTE MONUMENTE DE MARE VALOARE ARHEOLOGIC, PALEONTOLOGIC I GEOLOGIC. CLIMA BLND, PEISAJELE NATURALE PITORETI DIN ZONA DE CODRU, DIN VILE RULUI NISTRU ORI PRUT, ABUNDENA DE DIVERSE PRODUSE AGRICOLE (STRUGURI, FRUCTE), APELE MINERALE I CURATIVE, POT SERVI CA FACTORI DE ATRACIE A TURITILOR. N ACEST CONTEXT MERIT ATENIA STUDIEREA PRACTICII MULTOR STATE EUROPENE, INCLUSIV A ROMNIEI, DEZVOLTAREA PE BAZA ACESTOR RESURSE A TURISMULUI RURAL I A ALTOR FORME DE TURISM. LA NCEPUTUL SEC. AL XV-LEA APAR PRIMELE MENIUNI DOCUMENTARE ASUPRA MNSTIRILOR BASARABENE (VRZETI, CPRIANA). N S EC. XVII-XVIII, NCEPND CU DOMNIA LUI VASILE LUPU, VIAA MONARHAL DIN STNGA PRUTULUI S-A NVIORAT I CA REZULTAT AU FOST FONDATE ZECI DE MNSTIRI (HRBOV,

HRJAUCA, DOBRUA, CURCI, SAHARNA, RUDI, IGNETI). PN N 1812 NTRE PRUT I NISTRU AU EXISTAT PESTE 40 DE MNSTIRI I SCHITURI ROMNETI, CARE AU DEVENIT BASTIOANE DE REZISTEN NAIONAL I CULTURAL N FAA OVINISMULUI RUSESC. DUP AL DOILEA RZBOI MONDIAL, N PERIOADA DE GUVERNARE A REGIMULUI COMUNIST, DIN CELE PESTE O MIE DE BISERICI I MNSTIRI CEA MAI MARE PARTE AU FOST DISTRUSE, IAR MULI PREOI I CLUGRI AU FOST DEPORTAI N SIBERIA.DUP ANUL 1989, O DAT CU NCEPUTUL PROCESULUI DE RENATERE NAIONAL I RESPECTIV A CREDINEI, AU FOST REDESCHISE PESTE 600 BISERICI ORTODOXE I O MARE PARTE DIN MNSTIRI I SCHITURI :CPRIANA I TABRA,NOUL NEAN, HNCU, RCIULA, VRZRETI, CLREUCA, SAHARNA I SURUCENI, HRBOV, DOBRUA, HRJAUCA, CURCI, ORHEIUL VECHI. N PREZENT RAMURA TURISMULUI DISPUNE DE 70 HOTELURI, CASE PENTRU VIZITATORI I MOTELURI.CAPACITATEA UNIC DE CAZARE ESTE DE 6700 LOCURI, NS UTILIZAREA LOR ANUAL ESTE DE NUMAI 20 % . NUMRULUI PERSONALULUI ANGAJAT N SFERA TURISMULUI ESTE DE 1500 PERSOANE. N PREZENT PROBREMELE TURISMULUI SUNT DIRIJATE DE COMPANIA DE STAT MOLDOVA TUR I ORGANIZAIA SPUTNIK, CARE COORDONEAZ TURISMUL PENTRU TINERET, CT I PESTE 100 DE ORGANIZAII I FIRME. DEI REPUBLICA DISPUNE DE UN POTENIAL TURISTIC VALOROS , NS LIPSA UNEI INFRASTRUCTURI RESPECTIVE (DRUMURI, SPAIU AMENAJAT PENTRU CAZARE),SITUAIA ECONOMIC PRECAR, LIPSA SECURITII ENERGETICE ETC. NU PERMIT UTILIZAREA EFICIENT A ACESTUI POTENIAL. PE PARCURSUL ULTIMILOR 10 ANI, DIN CAUZA SITUAIEI DE CRIZ ECONOMIC, AU SCZUT BRUSC INDICATORII DEZVOLTRII TURISMULUI. DIN ANUL 1994 PN N 1997 NUMRUL DE PLECRI AL VIZITATORILOR DIN REPUBLIC A DIMINUAT DE LA 36,6 LA 31,6 MII. CEL MAI MARE NUMR DE VIZITATORI STRINI N 1997 A FOST DIN ASTFEL DE STATE : RUSIA-5,3 MII, UCRAINA-3,9 MII, ROMNIA-2,6 MII, BELARUS-1,3 MII, SUA-931. DUP NUMRUL DE PLECRI ALE VIZITATORILOR DIN R.MOLDOVA N ALTE STATE PE PRIMUL LOC SE CLASEAZ ROMNIA (20 MII), BULGARIA (4,8 MII), UCRAINA (3,2 MII), POLONIA (2,1 MII), GERMANIA (1,1 MII ). DINTRE VIZITATORII STRINI MALORITATEA SOSESC N REPUBLIC(87%) N SCOPURI DE AFACERI SAU DIN MOTIVE PROFESIONALE I NUMAI 13% AU DREPT SCOP RECREAREA I ODIHNA. DIN NUMRUL TOTAL DE VIZITATORI CEL MAI MARE NUMR L SOLICIT TRANSPORTUL RUTIER I CEL AERIAN. LA
ORA ACTUAL SFERA TURISMULUI NAIONALE ESTE SLAB DEZVOLTAT. CA RAMUR A ECONOMIEI

TURISMUL-REZERVAIILE PEISAGISTICE LA CASTEL


OCUP SECTORUL VII LUNGIME DE 5 KM NTRE SATELE (JUD.EDINE). ESTE UN PEISAJ NATURAL TOLTRELOR SUNT CRESTATE DE FORME CARSTICE DE RELIEF CA PETERILE I PLNIILE CARSTICE. SUB ACIUNEA DEZAGREGRII, EROZIUNII, A PROCESELOR EOLIENE, I A CELOR CARSTICE, PE ALOCURI N STNCI AU LUAT NATERE FORME MISTICE DE RELIEF CARE AMINTESC DIFERITE FIGURI, ANIMALE, CASTELE, OAMENI. DIN STNCI IZVORSC MULTE IZVOARE CU AP RECE POTABIL. ACOLO UNDE RUL RACOV NTRETAIE IRUL DE TOLTRE, EL FORMEAZ DEFILEURI IMPRESIONANTE, IAR CURSUL LOR RAPID I ZGOMOTOS CREEAZ IMPRESIA UNUI PEISAJ MONTAN. MALURILE STNCOASE ALE VILE RULUI RACOV SUNT ACOPERITE PE ALOCURI DE CRNGURI, GRUPE DE ARBORI, STEJAR COMUN, CIRE SLBATIC, PR PDURE, JUGASRU,DIN ARBUTI AICI CRESC VERIGARUL, PORUMBARUL, PDUCELUL, IERBURILE SUNT REPREZENTATE PRIN PULMONARIAPUFOAS, STRIGOAIE, CRNCE, FRAGI, DIN PLANTELE RARE CRESC POPILNICUL, STRANICUL.

RACOV PE O HORDINETI I BRNZENI TIPIC DE TOLTRE. STNCILE


RULUI

SUTA DE MOVILE ESTA SITUAT PE TERASELE VII BAZINULUI


CURSULUI DE MIJLOC AL RULUI PRUT, LNG SATELE AVRAMENI I CUBANI (JUD.BLI). DESPRE SUTA DE MOVILE PRIMA DAT POMENETE N 1715 D.CANTEMIR N LUCRAREA SA DESCRIEREA MOLDOVEI.CONFORM UNEI LEGENDE POPULARE, AICI AU FOST NMORMNTAI OSTAI MOLDOVENI CZUI N LUPTELE CU TTARII. CERCETRILE SAVANILOR AU ARTAT C ACESTE MOVILE S-AU FORMAT N URMA UNOR MARI ALUNECRI DE TEREN.PEISAJUL SUTA DE MOVILE SE NTINDE PE O LUNGIME DE 7,5 KM I ARE O LIME DE 2 KM. AICI SE NTLNESC MULTE IZVOARE CARE FORMEAZ - N DEPRE- SIUNILE DINTRE MOVILE-BLTOACE, BLI, MLATINI,N CARE CRESC ROGOZUL, IPIRIGUL, COADA CALULUI, RODUL PMNTULUI, LIMBA ARPELUI, DIN ARBORI-PLOPUL ALB, PLOPUL TREMURTOR. PE MOVILILE MAI NALTE I BINE DRENATE CRESC STEJARUL COMUN, ARARUL, TEIUL, FRASINUL, CIREUL SLBATIC, DIN ARBUTI-SALBA MOALE, LEMNUL CINESC, ALUNUL, CORNUL, DIN ALIANE-HAMEIUL. N CURSUL DE MIJLOC AL BAZINULUI RULUI NISTRU UN DEOSEBIT INTERES PREZINT PEISAJUL SAHARNA, SITUAT LNG SATUL CU ACELAI NUME. OBIECTELE LUI PRINCIPALE SUNT MASIVELE RIFOGENE CALCAROASE STNCOASE STRBTUTE DE DEFILEURILE FERMRCTOARE ALE RULEELOR SAHARNA I STAHNA. CEL MAI

FRUMOS I PITORESC ESTE DEFILEUL SAHARNA, A CRUI ADNCIME ESTE DE 175 M I CARE I FACE IMPRESIA UNEI PRPSTII FIOROASE. N ALBIA RULEULUI SAHARNA S-AU FORMAT 22 DE CASCADE CARE PROVOAC ZGOMOTUL LUI ZGOMOTOS. UNA DINTRE ACESTE CASCADE ARE NLIMEA DE 4 M, LIMEA DE 6 M I A SPAT N PIATR O ADNCITUR DE CIRCA 10 M. VERSANII VERTICALI AI DEFILEULUI, SUB ACIUNEA PROCESELOR DE DEZAGREGARE, CARSTICE, EROZIUNII, VNTULUI, SUNT MARCAI DE NUMEROASE NIE I PETERI CARE AU SERVIT PENTRU OMUL PRIMITIV DREPT ADPOSTURI NATURALE. N PREZENT AICI VIEUIESC LILIECI, PSRI RPITOARE, JDERUL DE PIATR, VULPI, BURSUCI, CARE ZIUA ED N ASCUNZIURI, IAR NOAPTEA IES LA VNAT. N MULTE LOCURI VERSANII STNCOI SUNT ACOPERII DE PDURI :STEJARI SECULARI, ARAR TTRESC, GORUN, VIIN TURCESC, DIN ARBUTI SE NTLNASC SCUMPIA, PDUCELUL, ALUNUL, CORNUL. N ACESTE PDURI VIEUIESC CPRIOARE, CERBI, BURSUCI, VULPI, JDERI. PE TERITORIUL ACESTUI PEISAJ S-AU NREGISTRAT O SERIE DE VECHI AEZRI OMENETI DIN PERIOADELE ANTIC I MEDIEVAL. N STNCILE LANDAFTULUI SE OBSERV I ASTZI RUINELE UNOR MNSTIRI DIN SECOLELE XII-XVII.

TREBUJENI

ESTE SITUAT N VALEA RULUI

RUT. EA

INCLUDE

SECTORUL VII RUTULUI N FORM DE CANION AL AFLUIENILOR LUI-IVANCEA DIN DREAPTA I DRGHHINICI DIN STNGA. VILE ACESTOR RURI SE DEZVOLT N CALCARE SARMAIENE CU VERSANI ABRUPI, STNCOI,MPIESTRIAI DE NUMEROASE PETERI, PLNII CARSTICE, IAR N ALBIILE LOR S-AU FORMAT VADURI I CASCADE MICI. PE VERSANII STNCOI AI RUTULUI S-AU PSTRAT UNELE MNSTIRI MEDIEVALE SPATE N PIATR.VERSANII VILOR SUNT ACOPERII CU PDURI :DE GORUN, VIIN TURCESC, PR DE PDURE, CARPEN, FRASIN, ARAR, CIRE SLBATIC, ULM.DIN ARBUTI AICI CRESC CORNUL, DRMOZUL, SNGERUL, SCUMPIA.N PDURI VIEUIESC CPRIOARE, MISTREI, VULPI, VEVERIE, PSRI RPITOARE. PE STNCI SE NCLZESC LA SOARE ARPELE LUI ESCULAP, ARPELE CU ABDOMENUL GALBEN, ARPELE CORONELE, OPRLE.AICI SE AFL UNUL DINTRE CELE MAI PREIOASE MONUMENTE ARHEOLOGICO-ISTORICE:RUINELE ORAULUI CETATE MEDIEVAL ORHEIULUI VECHI.

VALEA ADNC

OCUP VALEA RULUI CU ACELAI NUME,

AFLUENT STNG AL NISTRULUI. VALEA SE DEZVOLT N CALCARE RIFOGENE DE VRST SARMAIAN, ARE FORMA DE CANION CU ADNCIMEA DE 150-180 M.VERSANII ABRUPI PREPOROI, PE ALOCURI STNCOI AI VII SUNT FRAGMENTAI DE PETERI, PLNII

CARSTICE. DE PE ACETI VERSANI I IAU NCEPUTUL MULTE IZVOARE CARRE SE SCURG N ALBIA RULUI, DAR AICI APA DISPARE DIN CAUZA RSPNDIRII FORMELOR CARSTICE.DE ACEEA VALEA RULUI ARE O ALBIE SEAC. CEA MAI MARE PARTE A VERSANILOR I A LUNCII NGUSTE A VII ESTE MPDURIT. PREDOMIN PDUURILE DE STEJAR N AMESTEC CU FRASIN, TEI, CARPEN, ARAR.PE ALOCURI PE STNCILE GOLAE SE NTLNETE VIINUL TURCESC;DIN ARBUTI CRESC SCUMPIA I DRACILA, IAR DIN IERBURI RARE-IMORTELA, SARDINA, DROBIORUL,SOFRNELUL.

IGNETI

ESTE SITUAT N APROPIEREA SATULUI CU ACELAI

NUME (JUD.CHIINU) I OCUP VERSANII UNUI HRTOP CARE SE DESCHIDE N VALEA RULUI ICHEL N FORM DE AMFITEATRU. N PARTEA INTERIOAR ACESTUI HRTOP ESTE O MNSTIRE. PE VERSANI SE NTLNESC MULTE IZVOARE CE FORMEAZ UN PRIA. VERSANII HRTOPULUI SUNT ACOPERII DE PDURI DE GORUN, STEJAR COMUN (UNII ARBORI AU VRSTA DE 200-300 DE ANI, DIAMETRUL TULPINII AJUNGND LA 1 M), CARPEN, TEI, ARAR, DIN ARBUTI CRESC SALBA MOALE, MCEUL, CORNUL.

IPOVA

ESTE SITUAT N CURSUL DE MIJLOC AL BAZINULUI

RULUI NISTRU NTRE SATELE IPOVA I HORODITE (JUD.ORHEI).EL INCLUDE TERASELE NISTRULUI I VALEA RULEULUI IPOVA I ARE FORM DE CANION CU ADNCIMEA DE 150-200 M.N ALBIA RULEULUI S-AU FORMAT MULTE CASCADE. PE VERSANII CANIONULUI SE NTLNESC FORME EOLIENE DE RELIEF, FORME CARSTICE:PETERI, PLNII CARSTICE. AICI S-AU PSTRAT RUINELE UNEI CETI GETICE, IAR N APROPIERE DE SATUL IPOVA-ALE UNEI MNSTIRI N PIATR. N PDURILE NOASTRE SE NTLNESC ARBORI CARE SE CARACTERIZEAZ PRIN DIMENSIUNI IMPRESIONANTE I PRINTR-O VRST EXCEPIONAL CA STEJARUL LUI TEFAN CEL MARE DIN SATUL COBLNEA(JUD.SOROCA). DE ASEMENEA PARCURILE VECHI CA: P.AUL, P.PAVLOVCA, P.DIN REDIUL MARE, P.DIN MILETI, P.DIN BRNZENI, P.DIN IVANCEA I ALTELE. CETILE FORTREE AU O MARE VALOARE N ISTORIE, DATORIT CRUI FAPT MOLDOVA ERA N CENTRUL ATENIEI SPRE A FI CUCERIT. ACESTEA SUNT:HOTIN,SOROCA, TIGHINA, CETATEA ALB, NISTRU, PRUT;I PETERILE:EMIL RACOVI, DIN PREAJMA SATULUI CRIVA, PETERA DE LA HLIJENI.BAZINELE ACVATICE ARTIFICIALE SUNT:RAVEN, TOLTRE. SE NTLNESC UNELE MONUMENTE GEOLOGO-PALEONTOLOGICE CU RENUME EUROPEAN : RMIILE NUMEROASELOR FOSILE DE ANIMALE CARE AU VIEUIT N PERIOADELE NEOGEN I CUATERNAR.

ELE

AU FOST DESCOPERITE N DEPOZITELE UNOR RAVENE DIN PREAJMA LOCALITILOR CIMILIA I TARACLIA (JUD.LPUNA I TARACLIA), CALFA (JUD.TIGHINA), VLCEAUA COLCOTOV DE LNG TIRASPOL.

DAUNELE PROVOCATE DE TURISM


LA
INTRAREA A UNEI DINTRE CELE MAI RUINATE TEMPLE DIN PETRA DIN JORDAN, ESTE O INSCRIPIE CIZELAT PE PIATRA ROIE BINE LEFUIT. ACEASTA ESTE PRIVIT CA UNA, CEA FOST CIOPLIT DE MAI BINE DE SECOLE NTREGI. PUTEA FI SCULPTAT DE RZBOINICII REGELUI HEROD, ATUNCI CND AU FOST NCHII LA NCHISOARE N 40 .CH. DAR TOTUI EA NU PARE A FI UNA FOARTE VECHE, N CARE SE SPUNE: AICI AU FOST SHANE I WENDY DIN SIDNEI PE 16 APRILIE

1996. RUINELE

DIN PETRA AU FOST DESCOPERITE N 1810 DE UN MARE EXPLORATOR SWISS, I N RELATAREA SA, SE SPUNEA C ACESTEA SUNT NTR-UN MARE PERICOL DE A FI DISTRUSE DE MARUL NEMURITOR AL TURITILOR. MAI MULT DE 4000 DE TURITI PE ZI, VIZITEAZ ACESTE LOCURI UNICALE I DE MARE PRE. ACETEA DISTRUG GRESIA, TRANSFORMND-O N CENU I OCAZIIONAL I LAS NUMELE PE ROC I-N ASTFEL DE CAZURI SUNT MAJORITATEA LOCURILOR TURISTICE. MAI MULT DE 600 MIL. DE TURITI PE AN STRBAT TOT GLOBUL PMNTESC,I MAJORITATEA VIZITEAZ LOCURILE CELE MAI BOGATE I VESTITE CA: PARTHENON, TAJ MAHAL, STONEHENGE, PARCURILE NAIONALE DIN KENYA. INDUSTRIA TURISTIC VA FI N ANII CE URMEAZ CA UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE I CEA MAI LARG INDUSTRIE DIN LUME, I CARE ARE DEJA 50 DE ANI DE LA APROBARE. MULTE LOCURI CARE NAU FOST APRECIATE LA JUSTA VALOARE, ACUM FAC PARTE DIN ANTURAJUL TURISTIC.VA FI OARE CEVA CARE VA FI N STARE S OPREASC ACEAST MICARE CE PROGRESEAZ PE ZI CE TRECE? I PUN FOARTE MULI ACEAST NTREBARE DAR CE S-I FACI AA E VIAA PLIN DE NECAZURI, I SPUN TURITII EFECTELE TURISMULUI NCEPND CU ANUL 1960 AU FOST INCREDIBILE. HAI S LUM CTEVA EXEMPLE: -RMUL MEDITERANEAN ARE O POPULAIE DE 130 MIL DE OAMENI DAR ACEASTA MAI ARE UN NUMR DE 230 MIL. DE OAMENI DATORIT TURISMULUI. ACEASTA NC NU E NIMIC. NAIUNILE UNITE CONSIDER C VIZITATORII CARE VIN N ACESTE REGIUNI VOR FI N NUMR DE 760 MIL. N ANUL 2025. N SPANIA, FRANA, ITALIA, I MAI ALES N GRECIA SE CONSIDER C NU MAI EXIST LINIE DE COAST CARE N-A FOST DESCOPERIT, CERCETAT I APRECIAT CA

UNA DINTRE ACELE LOCURI DE VALOARE, IAR MAREA MEDITERANEAN ACUM, ESTE UNA DINTRE CELE MAI MURDARE MRI DE PE GLOB. -N MUNII ALPI PROBLEMA DE POLUARE ESTE N STARE FOARTE ACUT DATORIT ACESTUI FIR FR MARGINI CREAT DE MAINI. VRFURILE MUNILOR SUNT CUCERITE DE CTRE INVENIILE OAMENILOR CARE DEVIN DIN CE N CE MAI GREU DE SUPORTAT. NU ESTE O GLUM (PE TIMPURI ERA DOAR UN BANC) C GUVERNUL ELVEIAN VA FI NEVOIT S CONSTRUIASC MUNI ARTIFICIALI PENTRU C ACETIA SUNT ACOPERII CU 15000 SISTEME DE FIRE ELECTRICE PENTRU MAINI I 40000 KM FOLOSIT CA UN TEREN VAST PENTRU SCHI. -DESPRE PARCURILE NAIONALE ALE AMERICII SE SPUNEA C SUNT SUB PROTECIE, DAR N 1981 A FOST CREAT O LIST TIMP DE OPT ANI. ACEASTA ERA O CALE DE-A VIZITA MARELE CANION DE LA RUL COLORADO, I ACUM ESTE O LOTERIE CARE PERMITE VIZITATORILOR NOROCOI S VAD ACESTE LOCURI. -N NOTRE DAME DIN PARIS, DOAR NTR-O SINGUR MINUT, 108 DE VIZITATORI VD ACEST MINUNAT LOC . CTE 25 DE MAINI SUNT N ATEPTARE N AFARA ORAULUI. -SRMANA VENEIE ! NTR-O ZI A ANULUI 1987 ACEST FRUMOS LOC A FOST ATT DE AGLOMERAT NCT CETENII AU FOST NEVOII S NU LE PERMIT VIZITATORILOR CA S INTRE N ACEL PARADIS DEZASTRUOS. -N BARBADOS I HAWAII, FIECARE TURIST FOLOSETE AP POTABIL I ELECTRICITATE DE ZECE ORI MAI MULT DECT UN BTINA. -PETERA PREISTORIC DIN FRANA-LASCAUX, A FOST NCETUL CU NCETUL RUINAT DIN CAUZA RESPIRAIEI TURITILOR I A BACTERIEI ADUS DE 200000 DE TURITI PE AN. ACUM ACEST PEISAJ ISTORIC A FOST NCHIS I S-A CONSTRUIT UNA ARTIFICIAL PENTRU CA S-I FIE ADMIRATE PICTURILE UNICALE.

ACEAST LUCRARE ESTE SCRIS CU SUFLET, DATORIT CRUI FAPT A VREA S V SUGEREZ C TREBUIE S AVEM GRIJ ATT DE NOI CT I DE MEDIUL NCONJURTOR. V MULUMESC C MI-AI EXAMINAT STUDIUL SCRIS ASUPRA ACESTUI SUBIECT.

CUPRINS
PAGINA

ACTIVITATEA DE TURISM PE PLAN 1


MONDIAL

FACTORII DE INFLUENARE 3 ALTE CRITERII DE CLASIFICARE 4


A TURISMULUI TURISMUL-COMPONENT A

4
COMERULUI EXTERIOR MARILE BAZINE TURISTICE ALE TEREI

5 BAZINELE TURISTICE 8

TURISMUL N ROMNIA TURISMUL PE LITORAL TURISMUL N DELTA DUNRII 10 11 TURISMUL BALNEAR 11

9 10

TURISMUL MONTAN

TURISMUL N MOLDOVA TURISMUL-REZERVAIILE PEISAGISTE DAUNELE PROVOCATE DE TURISM


BIBLIOGRAFIE

12 13 16

-GEOGRAGIE CL A 9-A, EDIIA CHIINU, -GEOGRAFIE CL A-8-A, EDIIA CHIINU, -INTERNET INTERNAIONAL, -GEOGRAFIE OXFORD-TRADUCERE, -CUNOTINE PERSONALE ACUMULATE DE-A LUNGUL ANILOR ,RESPECTIV, DIN SPUSELE COLEGILOR DE LA CONFERINA DIN ANUL 1999 I 2000. V MULUMESC PENTRU ATENIE.