CURS 3 SUBIECTE DE RAPORT CONSTITUTIONAL IZVOARELE DREPTULUI CONSTITUTIONAL

SUBIECTELE pot fi fie oameni individuali, fie grupati in collective. Se mainifesta in relatii care au de-a face cu puterea de stat. Accentual cade asupra unor entitati care sa aiba autonomie decizionala. Posibilitatea autoritatilor administrativ-teritoriale de a fi subiecte de raport constitutional. Trebuie sa stim daca entitatile exercita putere de stat. In strucuta actual chiar daca textul contitutiei face vorbire despre o puternica descentralizare a statului marea majoritate a autoritatilor apreciaza ca autoritatile administrativ- teritoriale nu sunt subiecte pt ca ele detin doar o putere delegata. Altfel: descentralizarea corespunde In cadrul autonomiei locale entitatile se auto-gestioneaza. In aceasta perspectiva structurile locale care detin dreptul de autoritate locala ar putea fi subiect de autonomie juridica de drept constitutional. In privinta autoritatilor administrativ-teritoriale nu sunt subiecte ale unor subiecte de raport de drept constitutional cu exceptia unor forme de manifestare administrativ teritoriale. Sunt: poporul, statul, autoritatile publice, partidele politice si formatiunile asociate, cetatenii, strainii POPORUL Puterea de stat se manifesta pt ca e detinuta de popor.

Doar colectivitatea umana, indivizii detin puterea. Numai din aceasta perspectiva pop poate fi subiect al raportului de dr constitutional. STATUL Poate sa apara ca subiect daca vorbim de statele federale(state care sunt comp din mai multe state), state federate si statul federal cand statul acorda sau retrage cetatenia Raportul juridic abstract e intre indiv si stat( numai cand se solicita cetatenia) Rap juridice concrete intre: unitati de invatamant si individ, administratie si contribuabili Cel mai adesea subiectele sunt autoritatile statului. Autoritatile publice( cu statut juridic propriu) doar ele pot fi subiecte de raport de dr const, sau si structurile acesteia? PARTIDELE POLITICE SI FORMATIUNILE POLITICE ASIMILATE ACESTORA Part pol= forme de asociere cu scop de a ajunge la putere. Ele pot fi subiect de dr cst. Candidatii/alesii sunt propusi de partid. Pot participa in alegeri nu doar cei propusi de partide ci si cei propusi de org. administrative reprezantative ale pers care constituie minoritatile, care asociatie ulterior se comporta ca un partid( in caz ca propunerea lor castiga). SUBIECTE INDIVIDUALE Cetatenii pot fi subiecte si ca simpli cetateni( cand fac o propunere) Dar si din pozitia preeminenta cand calitatea de cetatean se suprapune cu cea de reprezentant al statului. Strainii sunt cei care nu au cetatenia statului de referinta. Apateii sunt cei care nu au niciun fel de cetatenie.

Apatizii si strainii pot fi subiect de dr const. numai cand cer cetatenia. IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI MATERIALE: conditii socio-istorice care dau nastere normelor juridice Formale: formele prin care se exprima/ manifesta normele juridice. Izvorul normei juridice =actul normative- forma de exteriorizare a regulii de conduita pe care o reprezinta norma juridica Izvoarele care sunt acte normative Acte normative= acte juridice unilaterale de manifestare a puterii prin care de regula se stabilesc, impun norme juridice. Acte normative= acte unilaterale. Actele consensuale- negociative Actele normative reprez haina juridica care este conferita procesului decizional. Sunt ierarhizate in baza unei teorii. Reprezinta autoritatea publica emitenta si autoritatile prin care aceasta se exprima in fct de 2 crit: Autoritatea publica emitenta Forma/procedura prin care aceasta se exprima Procedura e adaptata continutului normativ al actului. Actul juridic de care tin actele normative sunt corespondente cu autoritatea statului. Legi- de parlament Guvern- hotarari, ordonante Izvoarele jurid ale dr const: Constitutia Legile

 Regulamentele parlamentare Ordonantele guvernului Tratatele international Discutii pot exista in leg cu alte pos surse: Cutuma= obiceiuri In dr cst roman cutuma nu est considerate izvor de drept. Cel mult vorbim de practice constitutionale In dr civil este In dr cst in genere exista sist juridice in care cutuma este princ izv. De dr. tr sa facem dif intre cutuma ca izv d dr cst si constitutia cutumiala( doar legea fundamentala e alcatuita din cutume,altfel form numai din expr.) Regulamentele de org si fct a camerelor guv: Nu peste tot regul parlam sunt izv de drept ilo tempore- parlam unicameral. Regulamentul acela era adoptat ca legea. Inainte de 88 in Rom regulamentele parlamentare erau ca legile) Dupa 89 fiecare camera are un ordin al ei+ un regulament al sedintelor commune. In actualul sistem regulamentar regulamentele nu au acc pondere ca legile In ce masura astfel de acte care nu sunt normative si sunt acte consesuale=) pot fi izvoare de drept( conventii de munca) Natura de izv de dr a juristprudentei: Rom face parte din dr romano- germ in care izv dr sunt acte normative si nu hotarari judecatoresti.

 In tendinta actual de modernizare care se manif international exista o tendinta reala ca in UNR tipul de hot judec sa devina izv: deciziile date de ICDJ le da pt recursurile legii pt unificarea jurisprudentei. Deciziile curtii contitutionale zise de INTERPRETARE. Actele normative sunt ierarhizate:

SFERA LUI KELNER- actele normative in cadrul statului, respecta principiul legalitatii. Actele normative inferioare va trebui intotdeauna sa respecte autoritatea emitenta, procedura de emitere si continutul normative al actului normative ierarhic superior. Princ care permite verif sist normative din treapta in treapta- fiecare act norm ierarh inf tr sa-l respecte pe cel super asupra criteriului formal si material. El are o parte= competent legata( de norma super) si care poate face controlul de legalitate parte competenta discretionar- aut emitenta a actului inf tr sa aiba ceva de spus in plus fata de cea ierarh. super. Obiect al controlului judiciar- competent legata

Ordonantele de urgent pot intervene in dom legii organice Ordonantele simple pot intervene dor in legea ordinara. Hotararile de guvernamant sunt acte de punere in executare a legii. Hotararile guvernamentale sunt acte normative care n-au cum sa schimbe nimic ce e deasupra lor. Izvoarele de dr cst roman sunt acele acte care reglementeaza relatiile sociale referitoare la putere: legi, ordonante si foarte rar hot de governamant. Pe masura ce coboram in ierarhizare scade sfera careia se adreseaza Invers creste gradul de generalitate TRATATUL INTERNATIONAL Sunt acte juridice consensuale( nu-s acte de putere), bilateral Sist juridic rom art 11, 20, 148 din Constitutia Romaniei stabileste un sistem dualist- atenuat=) raport dintre sistemul juridic national si sistemul juridic/ normativ international se bazeaza pe dualism. Dreptul international public e un ansamblu de acte structurate altfel decat dr intern.

Nu cunoaste o ierarhizare, e un conglomerare Art 11- izvoarele de drept in sistemul juridic rom sunt tratatele care sunt ratificate de catre parlament. Sunt legi. Tratatele internat care inainte de a fi ierarhizat se constata ca ar putea fi contrare constitutiei: ratificarea tratatului, revizuirea constitutiei Art 20 particularizeaza ipoteza la cazul special al dr fundamentale: reglementarile internationale in materia dreptului omului au intotdeauna prioritate de aplicare fata de legile contrare interne. Art 148 : in privinta dr UE avem o procedura speciala de adoptare a tratatelor: au trecut prin ratificate- al 2/ 148- tratatele si actele jurid oblig din dr UE au prioritate de aplicare fata de legiel interne.