Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
0 0pastele
0 0pastele
Patele reprezinta o mare srbtoare pentru cretinii din toat lumea .n cele trei zile ei comemoreaz nvierea lui Iisus Hristos.
n prima noapte de Pate , crestinii se adun la biseric pentru a lua lumina.Alturi de lumnri se afl i coul cu diferite mncaruri specifice acestei srbtori(ou , pasc , cozonac) ce, sfinite de preot ,vor ajunge pe mas a doua zi, dimineaa.
Iepuraul de Pate
Iepurele este un reprezentant al Srbtorii Patelui , ateptat cu mult drag de copii.El vine ncrcat de cadouri pentru cei ce au fost cuminti.
Poezii
La Pasti
George Toparceanu
Astazi in sufragerie Dormitau pe-o farfurie Necajite si manjite Zece oua inrosite. Un ou alb abia ouat Cu mirare le-a-ntrebat: "- Ce va este fratioare Ce va doare? Nu va ninge Nu va ploua Stati gatite-n haina noua Parca, Dumnezeu ma ierte N-ati fi oua..."
"- Suntem fierte!" Zise-un ou rotund si frez Langa pasca cu orez. Si schimbandu-si brusc alura, Toate-au inceput cu gura: "- Pan' la urma tot nu scap" "- Ne gateste de parada" "- Ne ciocneste cap in cap Si ne zvarle coaja-n strada" "- Ce rusine! Ce dezastru! Preferam sa fiu omlet" "- Eu, de m-ar fi dat la closca, As fi scos un pui albastru" "- Si eu unul violet" "- Eu mai bine-ar fi sa tac Asa galben sunt, ca-mi vine Sa-mi inchipui ca pe mine M-a ouat un cozonac!"
Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a nceput sa bata din aripi. In traditia populara romneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice n felurite situatii etc. Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci cnd aceste obiceiuri vor nceta, el va iesi n lume. Alta poveste a oualor rosii: Sase surori maritate au vrut sa ucida pe a saptea sora a lor, care facea ochi dulci celor sase cumnati ai sai. Pietrele nsa cu care au cautat sa arunce ntr-nsa s-au colorat n diferite chipuri. Sora aceasta a ramas neucisa, dar n aceasta amintire poporul a nceput sa coloreze ouale n duminica Pastilor, cnd s-a ntmplat aceasta. Una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la romni este a secretarului florentin al lui Constantin Brncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.
Rosu = simbol al sngelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata. Negru = absolutism, statornicie, eternitate. Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate. Verde = rennoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta. Albastru = cer, sanatate, vitalitate. Violet = stapnire de sine, rabdare, ncrederea n dreptate.
Mai demult, ouale erau vopsite n culori vegetale, astazi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise din generatie n generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, n functie de momentul cnd erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul n care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea oualor. In functie de regiunile tarii, exista procedee specifice pentru realizarea oualor decorative. In unele parti sunt folosite oua fierte, n alte zone cele golite de continut. Oua decorative se mai fac cu vopselele n relief (Vrancea, Putna Sucevei), mpodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina).