Cap I.

PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTRERISTICI ALE DELTEI DUNARII

Un tinut exotic, unde daca ai ocazia poti vedea peste 1830 de specii de copaci si plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluste, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de pasari si 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice si monumente ale naturii. Si sa nu uitam ca in apele sale traiesc 133 de specii de pesti, ce constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice precum si o importanta resursa stiintifica si economica. Aici vei avea ocazia sa intalnesti la un loc toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, ce se reflecta in medii de viata multiple: vegetatia plutitoare submersa, vegetatia riverana ce se formeaza pe marginea inundabila a baltilor si lacurilor, vegetatia de pajisti a grindurilor marine, vegetatia zonelor de saraturi si a zonelor cu apa temporara. Vei vedea un tinut ce reprezinta cel mai important loc de popas pentru pasarile migratoare ce calatoresc intre regiunea tropicala si cea arctica, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecand pe aici. Multe dintre aceste pasari cu siguranta te vor insoti de-a lungul plimbarilor tale cu barca. In afara de speciile migratoare, aici cuibaresc si un mare numar de specii rare, ca oaspeti de vara, dupa cum altele, oaspeti de iarna, clocesc in nordul Europei si vin sa-si petreaca iarna in Delta. Aici ai ce vizita, Delta Dunarii fiind pe locul doi in Europa ca intindere, dupa delta fluviului Volga, avand aproximativ 4180 Km2 , iar dar daca luam in considerare si complexul lagunar Razim - Sinoie si limanul Dunarii, aceasta suprafata se extinde la aproximativ 5500 Km2. Delta Dunarii apartine intr-un procent de 82% Romaniei, restul fiind localizata pe teritoriul Ucrainei. Dunarea, cel de-al doilea fluviu ca marime al batrnului continent construie la ntlnirea sa cu Marea Neagra, de mai bine de 10000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa si chiar din lume, cunoscuta si ca una din marile zone umede ale planetei. Multe specii vegetale sau animale au constituit, totodata si importante resurse naturale, exploatabile economic care au atras oamenii pe aceste locuri din cele mai vechi timpuri. Asezarile omenesti nfiintate s-au bazat, n principal pe valorificarea resurselor naturale dezvoltdu-se astfel activitati economice traditionale si relatii sociale caracteristice. Cercetarile au concluzionat existenta in Delta Dunarii a cca. 5000 de specii de plante care asigura adapost si hrana la circa 300 de specii de pasari si mamifere,iar in apele ei se pescuiesc apoximativ 30 de specii de pesti. In ceea ce priveste bogatia faunei zburatoare,aceasta este data nu numai de conditiile de hrana de aici, ci si de pozitia geografica a Deltei Dunarii, care a favorizat ca pe teritoriul ei sa se intersecteze nu mai putin de cinci drumuri de migratie. In perioadele de pasaj, carduri imense de pasari trec sau pleaca de aici spre tinuturile calde pentru iernat, ca primavara ele sa vina din nou in zonele lor de cuibarit. Aceleasi conditii prielnice sunt oferite si unor mamifere, unele foarte rare pentru fauna europeana, altele fiind cotate a fi de un interes cinegetic deosebit.

Pentru linistea si refacerea lor, in Delta Dunarii s-au creat rezervatii si zone de refugiu pentru numeroase specii.

1.1 LOCALIZARE GEOGRAFICA

Delta Dunrii este limitat la sud-vest de podiul Dobrogei, la nord formeaz grania cu Ucraina, iar n est se vars n Marea Neagr. Delta Dunrii este traversat de paralela de 45, latitudine N i de meridianul de 29, longitudine E. Delta ocup, mpreun cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km, din care 732 km aparin Ucrainei, Deltei romneti revenindu-i o suprafa de 2540 km. Datorit celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunre, Delta Dunrii crete anual cu aprox. 40 m. Dunrea ajuns la Ptlgeanca se bifurc n dou brae, Braul Chilia la nord i Braul Tulcea la sud, bra care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte n Braul Sulina i Braul Sfntul Gheorghe. Braul Chilia, formeaz grania cu Ucraina, i transport pe cursul su de o lungime de 104 km, 60% din apele i aluviunile Dunrii. Braul Sulina este situat n mijlocul Deltei, i spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat i ntreinut pentru navigaia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km i transport 18% din volumul de ap al Dunrii. Cursul Braului Sfntul Gheorghe este orientat spre sud-est, i se desfoar pe 112 km, transportnd 22% din debitul Dunrii. La vrsare formeaza insulele Sacalin considerate un nceput de delt secundar. Delta Dunrii (cu excepia deltei secundare a braului Chilia) face tradiional parte din Dobrogea, dar n Antichitate i Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (ntre Chilia Veche i Murighiol pe vremea lui Strabon, ntre Periprava i Lacul Dranov n epoca bizantin), astfel nct hrile istorice care reprezint Dobrogea cuprinznd toat Delta actual, sunt geomorfologic false.

1. Harta Deltei Dunarii zona de NV,cuprinde :

Zona Pardina Stipoc, acum uscata, speram ca prin programul de reabilitare si renaturare a Deltei sa o mai vedem vreodata inundata.Cu localitatile: Tatanir, Pardina pe bratul Chilia. Zona Tulcea Mila 23, o zona bogata in trasee turistice, cu multe lacuri, canale si localitati deltaice ca: Partizani, Ilganii de Sus, Maliuc, Vulturu, Gorgova, Mila 23 pe bratul Sulina.

Zona Tulcea Mahmudia o zona accesibila auto (pe soseaua Tulcea Dunavat), cu localitatile: Malcoci, Nufaru, Victoria, Baltenii de Sus, Bestepe, Mahmudia pe bratul Sfantu Gheorghe.

2. Harta Deltei Dunarii zona de NE,cuprinde :

Zona Campul Chiliei Musura, cu localitatile Chilia Veche si Periprava. Zona Crisan Sulina, cu localitatile Crisan si Sulina. Aici gasim Campul Chiliei, sau Grindul Chiliei, care, alaturi de Grindul Stipoc sunt grindurile de tip continental ale Deltei, ramasite ale uscatului predeltaic. Totodata aici se afla Grindul Letea, probabil cel mai cunoscut Grind al Deltei Dunarii, grind de origine fluvio-maritim, este harta vie a formarii Deltei si tot odata o rezervatie naturala unica. Alternanta de dune de nisip fin si palcuri de paduri de stejar (hasmacuri) ofera o priveliste uluitoare. Bratul Chilia reprezinta granita Romaniei cu Ucraina.

3. Harta Deltei Dunarii, zona de SV.

Zona Razim - Sinoe, zona cu o bogata istorie. Aici gasim cele mai prospere cetati ale Deltei dar si cele mai agitate evenimente ale timpurilor. Localitatile din aceasta zona sunt: Murighiol, Dunavatu de Sus, Dunavatu de Jos, Sarinauf, Iazurile, Agighiol, Sabangia, Sarichioi, Enisala (unde se afla si Cetatea Enisala), Babadag, 6 Martie, Jurilovca, Visina, Lunca, Ceamurlia de Jos precum si alte puncet de inters precum: La Bisericuta, Gura Portitei, Casla Perisor, La Indicator, Periteasca. Pe lacul Razim se afla Insula Popina, rezervatie acvafaunistica de mare importanta iar langa satul Murighiol rezervatia Saraturi Murighiol.

4. Harta Deltei Dunarii, zona de SE.

Zona Rosu Sfantu Gheorghe, sau zona braului Sfantu Gheorghe. Aici avem localitatile Caraorman si Sfantu Gheorghe. Satul Caraorman se afla pe grindul cu acelasi nume, unde se afla si rezervatia Caraorman, continuarea grindului Letea si un peisaj asemenator. Langa Sfantu Gheorghe se afla o alta locatie obligatoriu de vazut: Insulele Sahalin (sau Sacalin). Locul in care Dunarea depune aluviuni si continua formarea Deltei, de la un an la altul se pot vedea metri de tarm aparuti in acest loc care este si un important loc de hranire pentru o multime de specii de pasari. Mai exista o harta a Deltei Dunarii scoasa ulterior acesteia, cu zona Pardina Stipoc uscata dar nu este chiar atat de detaliata ca si aceasta.

1.2.RELIEF

Relieful Deltei Dunarii este reprezentat printr-o succesiune de cmpii litorale continuate spre selful continental al Mrii Negre printr-un front litoral. n cadrul cmpiei litorale se disting dou forme de relief care dau nota specific : grindurile si cmpurile. Grindurile fluviale se nalta cu ncetul din depunerea n lungul bratelor deltei, putnd fi simple sau complexe. Se considera complexe, cele alcatuite din alaturarea si suprapunerea mai multora simple. Oricare le-ar fi structura, nsotesc felurite cursuri de apa, ale deltei. Dimensiunile lor sunt proportionale cu gradul de marime a cursurilor de apa care leau dat nas-tere, fie ele curgatoare, ncet curgatoare sau chiar cel putin temporare, aproape stationare. Materialele din care sunt alcatuite fiind aluviunile aduse de apele Dunarii, grindurile flu-viale sunt mai nalte n zona din amonte, unde n timpul viiturilor apele se ridica mai mult de-ct n zona dinspre mare. Asa fiind, ele contin, proportional cu volumul apelor nca needcan-tate, aluviuni mai numeroase. n sectorul vestic al bratelor deltei, aceste grinduri ajung la o naltime de aproape 4 m, scaznd treptat catre tarmul marii. Totodata se constata ca naltimea lor este cea mai mare lnga malul fluviului dect nspre depresiunile nconjuratoare, desupra carora n timpul revarsarilor, apele ajung din ce n ce mai limpezi, pe masura ce departarea fata de brat se mareste. Odata cu apropierea de mare se micsoreaza continuu si latimea grindurilor fluviale. n preajma punctelor de bifurcare ale deltei de la ceatalurile Chilia si Sulina, unde apele au deseori n timpul viiturilor 5 m deasupra etajului, latimea lor este de 2,5 km. n vecinatatea marii, aceste grinduri de-abia se vad din mijlocul apelor celor mai scazute ale fluviului. Nici diferenta dintre apele fluviale foarte mari si cele foarte mici nu are vreo nsemnatate n aceasta zona estetica, unde contactul dintre apele fluviale si cele marine este direct. Pe limita dintre ele prezinta importanta sensul de curgere si viteza apelor fluviale, nu nivelul lor, care ramne egal sau foarte apropiat cu cel al apelor marine. Grindurile maritime sunt creste nisipoase lungi (pn la 20 Km) formate prin acumularea nisipului pe linii de tarm active. Uneori numite grinduri fluvio-maritime, ntrun mod mai evi-dent dect cele fluviale, se impart n doua tipuri: simple si complexe. Cele simple sunt consti-tuite de cordoanele litorale, numite prenisipuri. Se gasesc n zona dinspre mare a deltei si n zona grupei de lacuri Razelm-Sinoe. Ele fiind rezultatul unei acumulari mai mult marine dect fluviale n lungul tarmului marii, au o dispozitie transversala pe directia bratelor principale de varsare n mare ale Dunarii.

10

1.3.CLIMA
Delta Dunarii se ncadreaza n spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetatie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice. Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultnd un mozaic de microclimate. Radiatia totala variaza ntre un minim de 3,5 Kcal/cmp nregistrat n lunile de iarna si un maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blnde (cnd activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarna geroase, cu vnturi puternice (cnd actioneaza anticiclonii nord-atlantici), zile de vara calde si uscate (cnd actionaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (cnd interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei). Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore n anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vrfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, n delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar n largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C. Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaza ntre un maxim de 9 C (n iulie) si un minim de 3,8 C (in decembrie), la Sulina ntre 2,8 C (n iulie) si 1,4 C (n noembrie), iar la statia Gloria ntre 2,3 C (n iulie) si 1 C (n decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului nregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul Romniei. Umezeala relativa a aerului variaza iarna ntre 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfntu Gheorghe, iar vara, ntre 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfntu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea n Delta Dunarii (Tulcea) se nregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad ntre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm. Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai n iernile mai aspre.Asemenea situatii s-au petrecut n anii 1928-1929, 1953-1954, 19411942, 1984-1985, cnd apele marii lnga tarm au nghetat timp de 45 - 60 zile. Vnturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vnt nregistrndu-se iarna si n sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform n spatiul Deltei Dunarii. La intrarea n delta, la Tulcea, mediile pe 90 11

ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna, iar primaverile au Durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleasi medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna, iar primaverile sunt mai lungi (122 zile) dect toamnele (83 zile).

TEMPERATURA AERLUI IN DELTA DUNARII

12

1.4.RETEAUA HIDRGRAFICA A DELTEI DUNARII

Reteaua hidrografica a Deltei Dunarii este destul de complexa , prezentand un interes deosebit din punct de vedere geografic, economic, precum si turistic. Ea asigura alimentarea cu apa a lacurilor, precum si navigabilitatea. Aceasta retea hidrografica cuprinde: bratele Dunarii, lacurile, baltile, mlastinile, garlele, japsele, canalele, sahalele.

Bratele Dunarii, in numar de 4, dintre care numai Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe au guri de varsare in mare, cel de-al 4-lea, bratul Tulcea , fiind delimitat intre Chilia si Sfantu Gheorghe. Lacurile, acumulari permanente de apa, localizate in special intre bratele principale, cu margini invadate de stuf si papura . Baltile sunt acumulari temporare de apa, de mica adancime, putand disparea complet la secete mari, acoperite partial de stuf si papura. Mlastinile sunt balti colmatate complet, cu un sol imbibat de apa, cu vegetatie de stuf. Japsele sunt girle mai putin adinci, expuse secarii mai ales in timpul verii, cu vegetatie de balta in zonele mai adanci si pasune in cele mai ridicate. Garlele si sahalele sunt cai naturale, cel mai usor expuse colmatarii. Ele se infunda mai ales la capete, fapt ce a impus amenajarea lor totala sau partiala.

Primele lucrari de indiguire din Delta Dunarii au inceput in anii 1930, activitatea cea mai intensa de indiguire si desecare desfasurandu-se in perioada 1948 1980, cand au fost construite numeroase incinte pentru piscicultura, stuficultura, agricultura si silvicultura, impunandu-se realizarea unor canale de legatura. Astfel, reteaua de canale a devenit mult mai complexa, multe garle fiind secate, afectand biotopul. Modificari importante au suferit si bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Bratul Sulina ca urmare a actiunii de realizare a unei cai navigabile maritime, a fost scurtat si adancit in acelasi timp. Bratul Sfantu Gheorghe a fost supus taierii meandrelor principale intre Km 17 si 85, scurtandu-se cu 38km. In schimb, Bratul Chilia prin avansarea deltei secundare cu acelasi nume, a crescut in lungime.

1.4.UNITATI ADMINISTRATIVE
13

14