Manual PT Windows 98

MANUAL
WINDOWS 95/98

CUPRINS

Acest manual electronic `nso]e[te cursul interactiv WINDOWS 98 .
Citi]i mai jos condi]iile de utilizare al prezentului manual.

CUPRINS

Prezentare general\ curs MS WINDOWS 95 & 98 5
! !! ! Lec]ia 1: DESCRIEREA UNUI CALCULATOR PERSONAL 6
" 1.1. Arhitectura Hardware 6
" 1.2. Software de baz\ 17
" 1.3. Despre re]ele de calculatoare 21
" 1.4. Exerci]ii 23
! !! ! Lec]ia 2: NO}IUNI DESPRE ORGANIZAREA LOGIC| A DATELOR 25
" 2.1. Fi[iere [i Directoare 26
" 2.2. Exerci]ii 30
! !! ! Lec]ia 3: INTERFA}A GRAFIC| MS WINDOWS 95/98 33
" 3.1. Pornirea calculatorului 33
" 3.2. Prezentarea general\ a sistemului de operare MS Windows 95/98 34
" 3.3. Elementele interfe]ei grafice MS Windows 95/98 37
" 3.4. Elementele unei ferestre de aplica]ie 44
" 3.5. Butonul din dreapta al mouse-ului 50
" 3.6. Butonul START 55
" 3.7. Oprirea calculatorului 62
" 3.8. Exerci]ii 65
! !! ! Lec]ia 4: APLICA}IA My Computer 68
" 4.1. Prezentarea general\ a aplica]iei My Computer 68
" 4.2. Exerci]ii 93
! !! ! Lec]ia 5: APLICA}IA Windows Explorer 97
" 5.1. Ecranul principal al aplica]iei Windows Explorer 99
" 5.2. Vizualizarea con]inutului unui disc 102
" 5.3. Crearea folderelor 102
" 5.4. Copieri de fi[iere [i foldere 105
" 5.5. Mut\ri de fi[iere [i foldere 113
" 5.6. Propriet\]ile folderelor 114
" 5.7. Propriet\]ile fi[ierelor 117
" 5.8. {tergerea folderelor [i fi[ierelor 119
" 5.9. Recuperarea fi[ierelor [terse prin aplica]ia Recycle Bin 120
" 5.10 Redenumirea folderelor [i fi[ierelor 123
" 5.11. Personalizarea aplica]iei Windows Explorer 124
" 5.12. C\utarea folderelor [i fi[ierelor 129
" 5.13. Exerci]ii 132
! !! ! Lec]ia 6: PROGRAME 134
" 6.1. Moduri de lansare `n execu]ie 134
" 6.2. Instalarea [i [tergerea aplica]iilor 138
" 6.3. Exerci]ii 140
! !! ! Lec]ia 7: APLICA}II 142
" 7.1. Notepad 142
" 7.2. WordPad 143
" 7.3. Paint 144
" 7.4. Character Map 145
" 7.5. MS-DOS Prompt 146
" 7.6. Help 146
! !! ! Lec]ia 8: ADMINISTAREA DISCHETELOR 148
" 8.1. Verificarea 148
" 8.2. Formatarea dischetelor 148
" 8.3. Eticheta de volum a dischetelor 150
! !! ! Lec]ia 9: ADMINISTRAREA HARD-DISCURILOR 152
" 9.1. Verificarea hard-discurilor 152
" 9.2. Formatarea hard-discurilor 152
" 9.3. Eticheta de volum a hard-discurilor 153
" 9.4. Defragmentarea hard-discurilor 153
" 9.5. Compresia hard-discurilor 153
! !! ! Lec]ia 10: CONFIGURAREA MS WINDOWS 95/98 158
" 10.1. Sistem de fi[iere 158
" 10.2. Fi[iere sistem [i fi[iere de configurare 174
" 10.3. Bootarea sistemului de operare 183
" 10.4. Grupul StartUp 186
" 10.5. Crearea unei dischete StartUp 190
" 10.6. Vizualizarea configura]iei echipamentului de calcul 191
" 10.7. Memoria virtual\ 195
" 10.8. Modificarea configura]iei hardware 197
" 10.9. Modificarea op]iunilor de instalare MS Windows 95/98 206
" 10.10. Lista de taskuri 208
" 10.11 Exerci]ii 212
! !! ! Lectia 11: Tip\rirea sub Windows 215
" 11.1. Adaugarea unei imprimante 215
" 11.2. Configurarea imprimantei 218
" 11.3. Tip\rirea la imprimanta 221
" 11.4. Exercitii 224
! !! ! Lec]ia 12: PERSONALIZAREA WINDOWS 95/98 226
" 12.1. Profiluri utilizator 226

" 12.2. Exerci]ii 228
! !! ! Lectia 13: Instalarea Windows 95/98 229
" 13.1. Cerinte hardware 229
" 13.2. Instalarea Windows 98 229
" 13.3. Exercitii 235

Prezentare general\ curs MS WINDOWS 95 & 98

Obiectivele cursului:
Obiectul de studiu al prezentului curs este sistemul de operare pentru calculatoare personale,
WINDOWS 95, conceput de firma Microsoft. ~n continuare, termenul generic utilizat pentru sistemul de operare
MS Windows 95 sau MS Windows 98 este MS Windows 9x; `n cazurile `n care cele dou\ variante difer\, va fi
specificat num\rul de versiune.
Obiectivele de baz\ ale acestui curs sunt descrise pe scurt `n continuare.
Identificarea componentelor fizice ale unui calculator personal [i caracteristicile de baz\ ale acestora
Cunoa[terea general\ a software-ului existent pe un calculator personal
St\pnirea no]iunilor de baz\ referitoare la sisteme de operare [i organizarea logic\ a datelor
(directoare/foldere, fi[iere)
Cunoa[terea modului de lucru sub interfa]a grafic\ a sistemului de operare Windows 9x [i a facilit\]ilor
oferite
Administrarea [i utilizarea imprimantelor
Realizarea de opera]ii cu fi[iere [i directoare: copieri, [tergeri, mut\ri, modificarea denumirii [i propriet\]ilor,
creare de noi foldere [i fi[iere
Utilizarea aplica]iei Windows Explorer
Administrarea hard-discurilor [i a dischetelor sub MS Windows 9x
Administrarea programelor sub MS Windows 9x
Cunoa[terea aplica]iilor livrate `mpreun\ cu MS Windows 9x: Notepad, WordPad, Paint, Character Map,
Help
Modurile de pornire ale sistemului de operare MS Windows 9x [i configurarea acestora
Administrarea hardware-ului existent sub MS Windows 9x
Personalizarea interfe]ei grafice MS Windows 9x
Instalarea sistemului de operare MS Windows 9x

Cui se adreseaz\ cursul:
Cursul este pentru `ncep\tori, fiind destinat celor care `n activitatea lor zilnic\ trebuie s\ utilizeze un
calculator, dar care nu sunt informaticieni de profesie.

De ce ave]i nevoie pentru a parcurge acest curs:
Un calculator personal compatibil IBM-PC pe care s\ ruleze sistemul de operare MS Windows 95/98.
Se recomand\ utilizarea unui mouse. ~n absen]a mouse-ului se poate folosi tastatura pentru a completa
exerci]iile, dar manevrarea este greoaie [i cursul `n general se bazeaz\ pe faptul c\ echipamentul de calcul
are `n dotare un mouse.
Este util\ existen]a unei imprimante pentru a putea finaliza exerci]iile practice referitoare la tip\rirea sub MS
Windows 95/98.
Kit de instalare MS Windows 95/98.

$ revenire la cuprins

! !! ! Lec]ia 1: DESCRIEREA UNUI CALCULATOR PERSONAL
" " " " 1.1. Arhitectura Hardware
Cursul de fa]\ are drept scop prezentarea sistemului de operare MS Windows 95 care ruleaz\ pe
calculatoarele personale compatibile IBM-PC. Deoarece `n iunie 1998 a fost lansat\ pe pia]a romneasc\
versiunea MS Windows 98, [i aceast\ variant\ este inclus\ `n prezentul curs.
~nainte a prezenta sistemul de operare, vor fi oferite explica]ii referitoare la arhitectura unui echipament
de calcul, din punct de vedere al componentelor fizice, ct [i al programelor ce pot rula pe acesta.
Ce este un calculator?
Un calculator este un echipament capabil de a procesa informa]ii [i de a efectua calcule complexe la
viteze ce dep\[esc cu foarte mult posibilit\]ile creierului uman. Calculatoarele proceseaz\ datele prin
intermediul unor seturi de instruc]iuni denumite programe. Aceste programe, sau aplica]ii, sunt create de
programatori [i determin\ modul de comportare al calculatoarelor.
Calculatoarele personale (PC = Personal Computer) au fost ini]ial oferite pe pia]\ de c\tre firma Apple
Computer `n anul 1977, pe acestea rulnd programe proiectate de c\tre speciali[tii firmei Apple. Patru ani mai
trziu, `n 1981, renumita firm\ de calculatoare IBM a lansat Calculatorul Personal IBM. Dar la timpul respectiv
pre]urile erau mari [i astfel dotarea lor era foarte s\rac\; memoria de lucru era redus\, iar primele calculatoare
nici m\car nu dispuneau de un hard-disc pentru stocarea datelor; `n privin]a aplica]iilor ce puteau fi rulate pe
aceste echipamente de calcul, ele nici nu existau [i f\r\ programe, calculatoarele sunt inutilizabile.
Programul cu cea mai mare importan]\, ce `n mod obligatoriu trebuie rulat pe un calculator, este
sistemul de operare, el constituind limbajul comun vorbitde om [i calculator. Mergnd pe ideea ca PC-urile
nu vor cunoa[te niciodat\ un volum mare de vnz\ri, firma IBM nu s-a ostenit s\ proiecteze un sistem de
operare pentru acestea [i a cedat aceast\ sarcin\ unei companii tinere [i necunoscute la momentul respectiv.
Compania se numea Microsoft [i ast\zi sistemele sale de operare ruleaz\ pe aproape toate calculatoarele
personale din `ntreaga lume; `ntemeietorul acesteia, Bill Gates, este la ora actual\ unul din cei mai boga]i
oameni din lume.
~n concluzie, modelele de calculatoare personale `ntlnite cel mai des sunt de dou\ tipuri: Apple
Macintosh [i compatibile IBM. Cele dou\ modele dispun de o arhitectur\ fizic\ diferit\, pe ele ruleaz\ aplica]ii
specifice [i sisteme de operare diferite. Cursul de fa]\ se refer\ numai la calculatoarele personale compatibile
IBM-PC.
Cnd vorbim despre calculatoare personale trebuie s\ abord\m urm\toarele no]iuni:
Hardware
Software
Bit
Byte (sau octet)
Termenul HARDWARE provine din limba englez\ [i se refer\ la componentele fizice ale unui
echipament de calcul iar termenul SOFTWARE se refer\ la aplica]iile sau programele ce ruleaz\ pe un
calculator.
Pentru a stoca informa]ii se utilizeaz\ urm\toarele unit\]i de m\sur\:
Bit: unitatea de baz\ pentru stocarea informa]iei. Un bit poate avea numai dou\ st\ri reprezentate prin
valorile 1 sau 0, Adev\rat (True) sau Fals (False). ~n scrierea curent\ se prescurteaz\ cu b (liter\ mic\) [i
este utilizat drept unitate de m\sur\. Exemple:
Kb - kilobi]i Mb - megabi]i
Byte: sau octet reprezint\ o succesiune de 8 bi]i. ~n scrierea curent\ se prescurteaz\ cu B (liter\ mare) [i este
utilizat drept unitate de m\sur\ pentru datele stocate. Exemple:
KB kilobytes : 1 KB = 1024 B
MB megabytes : 1 MB = 1024 KB = 1046576 B
GB gigabytes
TB terabytes

Fig.1-1. Calculator personal

Indiferent de tipul s\u, un calculator este compus din urm\toarele module principale:
1. Unitatea Central\ de Prelucrare sau UCP (CPU = Central Processing Unit): reprezint\ creierul
calculatorului; este componenta care supervizeaz\ opera]iile efectuate de c\tre toate celelalte module.
2. Memoria de lucru sau RAM (RAM= Random Access memory): este o memorie volatil\, acest lucru
`nsemnnd c\ datele sunt stocate `n RAM numai pn\ cnd informa]ii noi le suprascriu pe cele vechi sau
pn\ la repornirea sistemului.
3. Memoria permanent\: reprezint\ memoria unde pot fi stocate permanent datele.
4. Echipamente periferice de intrare: sunt acele echipamente prin intermediul c\rora utilizatorul poate
introduce informa]ii `n vederea proces\rii lor. Exemple de periferice de intrare: tastatura, mouse, etc.
5. Echipamente periferice de ie[ire: sunt acele echipamente care permit vizualizarea informa]iei procesate.
Exemple de periferice de ie[ire: monitor, imprimant\, plotter, etc.

Privind la echipamentul de calcul din fa]a Dvs. pot fi distinse urm\toarele elemente hardware:

% Carcasa calculatorului (case):

Este o cutie din metal `n interiorul c\reia se se afl\ componentele de baz\ ale unui echipament de calcul.
Forma carcasei poate fi de mai multe tipuri. ~n continuare sunt specificate cteva tipuri mai des `ntlnite:
Desktop Minitower Midtower
Full Tower Slim Book

Carcas\ tip midi Carcas\ tip mini

Carcas\ tip full-tower Carcas\ desktop
Fig. 1-2. Tipuri de carcase

Carcasele slim [i book au dimensiuni reduse.
Pe panoul frontal al carcasei se afl\ urm\toarele elemente:
Butonul POWER: permite punerea sub tensiune a echipamentului de calcul, ct [i deconectarea acestuia
Butonul RESET: permite re`nc\rcarea sistemului de operare; memoria de lucru este [tears\ ca [i cum
echipamentul ar fi fost scos de sub tensiune. Este util `n cazurile `n care echipamentul de calcul s-a blocat
sau pentru efectuarea anumitor configur\ri.
Butonul TURBO: permite comutarea `ntre cele dou\ frecven]e de lucru ale calculatorului. Ap\sarea sa este
corelat\ cu afi[ajul electronic care indic\ viteza efectiv\ de lucru. Se prefer\ lucrul la viteza cea mai mare.
Afi[ajul electronic: indic\ frecven]a de lucru (m\surat\ `n MHz) curent\ a calculatorului; se coreleaz\ cu
butonul TURBO. La unele echipamente de calcul nu este afi[\t\ viteza ci cuvintele HI (viteza cea mai
mare) [i LO (viteza cea mai mic\).
L\ca[ul KEY LOCK: `n acest l\ca[ se introduce chei]a prin care poate fi blocat\ tastatura. Se utilizeaz\ ca
m\sur\ de securitate pentru a `mpiedica accesul persoanelor neautorizate la calculator. Nu este o m\sur\
foarte eficient\ deoarece chei]ele mai multor calculatoare nu difer\ `ntre ele [i este foarte probabil c\ cineva
interesat `n a accesa echipamentul de calcul s\ `[i fac\ rost u[or de o chei]\.
Unitatea pentru dischet\: l\ca[ pentru introducerea dischetelor
Unitatea pentru CD-ROM: l\ca[ pentru introducerea discurilor CD-ROM

Fig.1-3. Panoul frontal al carcasei

~n interiorul carcasei se afl\ urm\toarele componente:
Placa de baz\ (motherboard): pe aceast\ plac\ se afl\ `n mod uzual unitatea central\ de prelucrare [i toate
celelalte componente interne ale echipamentului de calcul.

Unitatea Central\ de Prelucrare sau UCP (CPU central processing unit): reprezint\ creierulcalculatorului.
Ini]ial UCP-ul a fost proiectat [i lansat de firma INTEL care a r\mas `n continuare un nume cunoscut [i apreciat.
Dar odat\ cu sporirea popularit\]ii calculatoarelor personale au ap\rut alte firme concurente, ce au lansat pe
pia]\ microprocesoare compatibile cu cele produse de INTEL la un pre] redus; AMD [i Cyrix sunt dou\ dintre
cele mai cunoscute nume de produc\tori de microprocesoare destinate calculatoarelor personale.
Caracteristicile de baz\ pentru un UCP sunt:
tipul microprocesorului (exemple: 386, 486, 586, 686, Pentium, etc.);
frecven]a maxim\ a ceasului, m\surat\ `n megahertzi (exemple: 100 MHz, 133 MHz); aceasta este
afi[at\ pe panoul frontal al carcasei.
~n func]ie de tipul procesorului, transferul de date `ntre UCP [i celelalte echipamente se poate realiza pe 8, 16,
32 [i 64 de bi]i. ~n general, `n momentul de fa]\ calculatoarele de tip PC sunt echipate cu microprocesoare pe 16
[i 32 de bi]i, de[i cele pe 16 bi]i sunt dep\[ite tehnologic.
Pentru a exploata capacitatea de prelucrare pe 32 de bi]i a unui microprocesor este necesar ca [i
software-ul instalat pe echipamentul de calcul s\ fie proiectat corespunz\tor. Sistemul de operare MS Windows
95/98 este un sistem de operare pe 32 de bi]i.

Memoria:
~n sistemele de tip PC exist\ diverse tipuri de memorie, respectiv medii de stocare temporar\ a informa]iei :
a) Memoria ROM (Read Only Memory) - este o memorie permanent\. Aici sunt stocate date referitoare
la caracteristicile fizice ale calculatorului (tipul de hard-disc [i caracteristicile sale, data [i ora, tipul
unit\]ii de dischet\, de unde se `ncarc\ sistemul de operare, etc.) ct [i un program care poate fi lansat `n
execu]ie la pornirea calculatorului. Codul program [i setul de date formeaz\ BIOS-ul sistemului (Basic
Input Output System). Utilizatorul nu poate accesa datele din memoria ROM dect prin intermediul
programului CMOS Setup care permite configurarea hardware a echipamentului de calcul. Programul
CMOS Setup este descris `n paragrafele urm\toare.
b) Memoria RAM (Random Access Memory ) - memoria volatil\, sau memoria de lucru; se m\soar\ `n
Megabytes. ~n RAM sunt stocate toate datele de lucru la un moment dat, durata lor de via]\ fiind timpul
ct se afl\ sub tensiune calculatorul. La oprirea calculatorului [i deconectarea lui de sub tensiune toate
informa]iile din RAM se pierd.

~n RAM sunt stocate urm\toarele tipuri de aplica]ii/date:
Buton
POWER
Unitate
CD-ROM
Unitate
Dischet\
Buton
RESET
Afi[aj
electronic
L\ca[
cheie
Buton
TURBO

sistemului de operare
programele software necesare comunic\rii cu perifericele (drivere)
programe de tip TSR (Terminate and Stay Resident) care dup\ ce sunt lansate `n execu]ie
r\mn stocate `n memoria RAM p`n\ la desc\rcarea lor explicit\ de c\tre utilizator, sau pn\ la
repornirea sistemului
datele de lucru curente
programe de lucru curente
Din punct de vedere logic, memoria RAM este organizat\ astfel:
Memoria conven]ional\
(primii 640 kilobytes din 1MB RAM). Memoria conven]ional\ este
utilizat\ de c\tre programele de lucru [i de c\tre sistemul de operare. Aceasta barier\ de 640
constituie dezavantajul major al sistemului de operare MS-DOS care nu poate utiliza restul de
memorie fizic\ pentru aplica]iile [i datele de lucru. Acest inconvenient nu exist\ sub sistemul de
operare MS Windows 95/98 care are o gestionare mult mai bun\ a memoriei.
Memoria superioar\ (Upper): zona de memorie `ntre 640 KB [i 1MB RAM, adic\ restul de 384
KB dup\ memoria conven]ional\. Acest spa]iu de memorie este rezervat de c\tre sistemul de
operare.
Memoria `nalt\ - HMA (High Memory Area): primii 64 Kilobytes peste bariera de 640
kilobytes.
Memoria extins\ - XMS (Extended Memory Specification): memoria fizic disponibil\ peste
640 kilobytes. Ea poate fi accesat\ de c\tre aplica]ii utiliznd un program special numit manager de
memorie extins\ (HIMEM.SYS).
Memoria expandat\ - EMS (Expanded Memory Specification): ini]ial acest tip de memorie se
concretiza prin introducerea unor pl\ci speciale de memorie `n interiorul calculatorului.
Renun]ndu-se la aceast\ practic\, ea totu[i exist\ [i ast\zi datorit\ apari]iei pe pia]\ a unor aplica]ii
care necesit\ o astfel de memorie. Numai c\ este simulat\ `n zone special dedicate pentru acest
scop din memoria XMS. Se utilizeaz\ un program denumit manager de memorie expandat\
(EMM386.EXE).

Fig.1-4. Organizarea memoriei RAM

Memoria RAM este cea care stocheaz\ datele de lucru `n momentul proces\rii lor (calcule artimetice,
ordonare, etc.). Dac\ `n timpul proces\rii are loc `ntreruperea aliment\rii cu tensiune a echipamentului,
memoria RAM este golit\ de informa]ii [i la repunerea sub tensiune trebuiesc reluate opera]iile
respective. Datele finale, adic\ rezultatele proces\rii sunt stocate pe medii permanente, pentru a fi
accesibile ulterior.
c) Memoria cache: modul de memorie aflat pe placa de baz\ ce conduce la ridicarea vitezei de lucru `n
procesarea datelor prin stocarea celor mai recente date [i/sau cod program (`n func]ie de arhitectura UCP-
ului). ~n momentul `n care sunt necesare anumite date pentru procesare, acestea pot fi citite din memoria
cache `n loc s\ fie citite de pe hard-disc, dac\ ele se afl\ `nc\ stocate `n cache. Timpul de acces la
memoria cache este cu mult mai redus dect timpul de acces la disc. Activarea [i dezactivarea utiliz\rii
memorie cache se poate realiza prin intermediul programului CMOS Setup.

Unitatea de Dischet\ (Floppy Disk Unit - FDU): realizat\ pentru a citi/scrie informa]ii de pe/pe dischete.
Unit\]ile de 3.5 inch echipeaz\ `n mod uzual echipamentele de calcul. Calculatoarele din genera]iile mai vechi
pot avea `n dotare [i o unitate de dischete de 5.25 inch, dar `n general acestea au fost scoase din uz. Dischetele
pot fi protejate la scriere; de exemplu, `n cazul dischetelor de 3.5 inch acest lucru este realizat prin intermediul
unei ferestre culisante. Deplasnd fereastra astfel `nct decuparea s\ fie vizibil\ protejeaz\ discheta la scriere;
obturnd decuparea, pot fi scrise date pe dischet\. Pe o dischet\ protejat\ nu se pot `nscrie date. Acest lucru este
util deoarece o dischet\ este `n general utilizat\ pentru schimbul de date `ntre calculatoare, sau pentru a instala
aplica]ii noi [i prin protec]ia ei ne asigur\m c\ datele de pe dischet\ nu pot fi afectate de viru[i. Unit\]ile de
dischet\ sunt desemnate prin literele alfabetului A sau B. Litera A corespunde primei unit\]i de dischet\ din
calculator, iar litera B celei de a doua unit\]i de dischet\, dac\ aceast\ exist\. Unitatea de dischet\ A are un rol
important deoarece de pe ea se `ncarc\ sistemul de operare, acesta fiind cel mai important program de pe
calculator. F\r\ un sistem de operare, utilizatorul nu poate comunica cu echipamentul s\u de calcul.

Hard-Discul (Hard-disk): reprezint\ memoria permanent\ de stocarea datelor [i programelor. Pe hard-disc
sunt stocate toate fi[ierele de date ale utilizatorului. Capacitatea sa se m\soar\ `n Megabytes sau Gigabytes.
Hard-discul se mai nume[te [i disc amovibil. El nu este vizibil deoarece se afl\ `n interiorul echipamentului de
calcul [i este o component\ deosebit de sensibil\ care trebuie protejat\ la [ocuri mecanice, temperaturi mult

0 KB
640 KB
1 MB
Memorie
conven]ional\
Memorie
superioar\
Memorie
extins\
(XMS)
Memorie `nalt\ (64 KB)
HMA

prea `nalte sau prea joase. ~n cazul `n care un hard-disc prezint\ defecte fizice, datele de pe acesta nu mai pot fi
recuperate, de aceea se recomand\ existen]\ unor copii de siguran]\ a datelor pentru orice eventualitate. ~n mod
normal, `ntr-un echipament de calcul pot exista unul sau mai multe hard-discuri. Exist\ cazuri speciale `n care
echipamentele nu sunt dotate cu hard-discuri, acestea utilizndu-se pe post de sta]ie de lucru `n re]ea. Unit\]ile
de hard-disc sunt asociate cu literele alfabetului `ncepnd cu litera C, care este alocat\ primului hard-disc din
echipamentul de calcul. Al doilea hard-disc are alocat\ litera D, al treilea E, [amd. De pe primul hard-disc al
echipamentului se poate `nc\rca sistemul de operare, timpul de `nc\rcare al acestuia fiind mai scurt dect `n
cazul `nc\rc\rii lui de pe dischet\, datorit\ ratei de transfer mai ridicate.

Unitatea pentru CD-ROM (CD-ROM unit): realizat\ pentru a citi discurile de tip CD-ROM. Ele pot con]ine
urm\toarele tipuri de informa]ii: date, muzic\, secven]e video. Informa]iile de pe un disc CD-ROM au un
caracter permanent [i nu pot fi [terse. Unit\]ile CD sunt accesate utiliznd literele alfabetului care r\mn
disponibile dup\ alocarea hard-discurilor. De exemplu, dac\ un calculator are o unitate de dischet\, dou\ hard-
discuri [i o unitate CD-ROM, atunci alocarea literelor se face astfel: A - unitatea de dischet\, C - primul hard-
disc (hard-discul primar), D - al doilea hard-disc, E - unitatea CD-ROM. ~n general pe un echipament de calcul
se monteaz\ o singur\ unitate CD-ROM, dar exist\ cazuri `n care pot fi dou\ sau mai multe. Unit\]ile de CD-
ROM se caracterizeaz\ prin viteza de citire a datelor: 2X (2 speed), 8X, 20X, etc..
Este important de [tiut c\ unit\]ile CD-ROM sunt de dou\ tipuri:
1. Cele uzuale pot numai citi informa]iile de pe un disc CD, dar nu pot scrie date pe disc.
2. Exist\ unit\]ii de CD inscriptibile (CD Recorder) utilizate pentru a `nscrie informa]iile pe discurile. Pe
lng\ echipamentul fizic, mai este necesar [i un program special prin intermediul c\ruia se realizeaz\
inscrip]ionarea CD-urilor. ~n acest caz, unitatea se caracterizeaz\ prin dou\ viteze: cea de citire [i cea de
scriere. Un disc CD poate fi citit de unit\]i normale CD-ROM care au o vitez\ de citire mai mare sau egal\
cu viteza la care a fost `nscrip]ionat.
~n expansiune sunt unit\]ile CD reinscriptible care permit citirea [i re`nscrierea informa]iilor.

Unitatea pentru discuri DVD (Digital Video Disk): urm\toarea genera]ie de discuri CD-ROM sunt DVD-
urile, care permit stocarea [i redarea filmelor. Acest tip de unitate a fost lansat\ pe pia]\ recent [i necesit\ o
plac\ special\ [i software aferent pentru a putea fi utilizat\.

Porturi Seriale: reprezint\ una din modalit\]ile de schimb de date cu echipamentele periferice. Rata de
transfer este relativ sc\zut\, deoarece transferul de informa]ii se face secven]ial. Putem face o analogie cu o
autostrad\ care dispune de o singur\ band\ de circula]ie unde ma[inile (`n cazul de fa]\, bi]ii de date) sunt
nevoite s\ circule `n [ir indian. Din punct de vedere al utilizatorului, portul serial este reprezentat printr-o muf\
`n spatele calculatorului la care se conecteaz\ echipamente periferice de tip serial: mouse, imprimant\ serial\,
modem extern, etc. Porturile seriale se numesc porturi COM, urmate de cifra portului. ~n mod uzual pot exista
pn\ la 4 porturi seriale: COM1, COM2, COM3, COM4. Porturile seriale se caracterizeaz\ prin num\r de
`ntrerupere [i adres\ I/O. Aceste caracteristici vor fi explicate `n capitolele urm\toare.

Fig.1-5. Panoul din spate al calculatorului

Porturi Paralele: reprezint\ una dintre c\ile de transfer a datelor din [i spre exterior. Rata de transfer este
superioar\ porturilor seriale deoarece transferul presupune transmisia simultan\ a 8 bi]i de date. Urmnd
analogia de mai sus, putem face compara]ie cu o autostrad\ care dispune de 8 benzi de circula]ie. La porturile
paralele se conecteaz\ echipamente periferice paralele, de exemplu o imprimant\. Primul port paralel se
nume[te LPT1 [i este `n mod normal utilizat pentru conectarea imprimantei.

Plac\ video: `mpreun\ cu monitorul face parte din ansamblul video al echipamentului de calcul. Exist\
anumite standarde stabilite pentru pl\cile video, dintre care cele mai uzuale sunt: VGA (Video Graphics
Adapter), SVGA (Super VGA), XGA (Extended Graphics Array).

Sursa de alimentare: utilizat\ pentru a transfera energia electric\ preluat\ de la re]eaua de alimentare `n
tensiuni de alimentare cerute de componentele echipamentului de calcul.

Alte pl\ci:
Plac\ re]ea
Plac\ de sunet
Plac\ SCSI pentru conectarea anumitor echipamente de tip SCSI
Plac\ fax/modem
Plac\ de video captur\
etc.

& Tastatura:

Este un echipament periferic de intrare destinat introducerii datelor. Pe tastatur\ exist\ urm\toarele
grupe de taste:
Tastele alfanumerice: literele alfabetului, cifre [i simboluri speciale (de exemplu: !$%^&*+#@)
Tastele numerice din partea dreapt\: formeaz\ keypad-ul numeric. Se utilizeaz\ `n programele de calcul,
pentru a introduce mai rapid cifrele.
Taste de control:
Muf\ cordon alimentare
cu tensiune pt. UCP
Muf\ cordon alimentare
monitor
Muf\ cordon
tastatur\
Porturi seriale
(COM1, COM2)
Port paralel
(LPT1)
Surs\
Plac\ re]ea

TASTA DESCRIERE
CTRL Tasta de control
CAPS LOCK Blocheaz\ tastatura pe litere mari; o nou\ ap\sare o deblocheaz\. Activarea
acestei taste este indicat\ printr-un LED care se aprinde, etichetat Caps Lock.
ALT Tast\ de control ce se utilizeaz\ `mpreun\ cu alte taste pentru realizarea
anumitor func]ii; func]iile depind de programul respectiv
ALT GR Tast\ de control ce se utilizeaz\ `mpreun\ cu alte taste pentru realizarea
anumitor func]ii.
TAB sau dou\ s\ge]i
stnga/dreapta suprapuse
~ndepline[te roluri diferite `n func]ie de programul curent. De exemplu, sub
interfa]a MS Windows 95 permite comutarea `ntre aplica]ii; `n programele de
procesare texte reprezint\ tabulatorul pentru `nceput de paragraf.
ESC ~ndepline[te roluri diferite `n func]ie de programul curent; `n general tasta
ESC este asociat\ cu ie[irea dintr-un program sau func]ie.
ENTER Tast\ utilizat\ pentru confirmarea unei ac]iuni.
Tastele func]ionale F1-F12 ~ndeplinesc roluri diferite `n func]ie de programul curent. ~n general tasta F1
se utilizeaz\ pentru apelarea func]iei Help.
INSERT ~ndepline[te roluri diferite `n func]ie de programul curent. ~n general, `n
aplica]iile de procesare texte comut\ modul de scriere `ntre suprapunere [i
inserare.
HOME ~ndepline[te roluri diferite `n func]ie de programul curent. ~n general, `n
aplica]iile de procesare texte deplaseaz\ cursorul la `nceput de linie.
DELETE ~ndepline[te roluri diferite `n func]ie de programul curent. ~n general, `n
aplica]iile de procesare texte `ndepline[te func]ia de [tergere.
END ~ndepline[te roluri diferite `n func]ie de programul curent. ~n general, `n
aplica]iile de procesare texte deplaseaz\ cursorul la sfr[it de linie.
PAGE UP Se utilizeaz\ de obicei `n programele de procesare texte [i baleiaz\ ecranul cu
o pagin\ `n sus. Este o tast\ de scroll.
PAGE DOWN Se utilizeaz\ de obicei `n programele de procesare texte [i baleiaz\ ecranul cu
o pagin\ `n jos. Este o tast\ de scroll.
' Poate fi utilizat\ `n selec]ii sau `n procesare de texte pentru deplasarea
cursorului la dreapta
( Poate fi utilizat\ `n selec]ii sau `n procesare de texte pentru deplasarea
cursorului la stnga
) Poate fi utilizat\ `n selec]ii sau `n procesare de texte pentru deplasarea
cursorului `n jos
* Poate fi utilizat\ `n selec]ii sau `n procesare de texte pentru deplasarea
cursorului `n sus.
PRINT SCREEN Capteaz\ imaginea ecranului [i o depune `ntr-o zon\ special\ de memorie
denumit\ Clipboard, unde poate fi accesat\ de c\tre utilizator.
BACKSPACE ~n general este utilizat\ `n procesarea textelor pentru a [terge la stnga
cursorului.
NUMLOCK Activeaz\/dezactiveaz\ blocarea keypad-ului numeric pe caractere numerice.
Activarea acestei taste este indicat\ printr-un LED care se aprinde, etichetat
Num Lock.
Tabel 1-1. Taste de control [i descrierea lor

Odat\ cu lansarea sistemului de operare MS Windows 95 pe pia]\ au ap\rut tastaturi cu taste noi:

Tabel 1-2. Taste cu rol func]ional special sub MS Windows 95/98
Apeleaz\ facilitatea Help din MS Windows 95/98
Echivalent cu ap\sarea butonului START cu butonul din stnga al mouse-ului.

Fig. 1-6. Tastatur\

+ Monitor:
Utilizat pentru vizualizarea informa]iilor. Pentru a conecta un monitor la calculator este necesar un
cablu special. Alimentarea monitorului cu energie electric\ se realizeaz\ uzual prin cuplarea la calculator prin
intermediul unui cablu, oferindu-se astfel [i facilitatea de a deconecta monitorul automat la oprirea
echipamentului de calcul. Astfel, ap\sarea butonului POWER al calculatorului controleaz\ simultan [i
echipamentul [i monitorul.
Un monitor se caracterizeaz\ prin:
Dimensiunea diagonalei, m\surat\ `n inch. Cele mai uzuale sunt monitoarele de 14 inch. Pentru aplica]ii
grafice se recomand\ monitoare cu diagonala mai mare, de cel pu]in 17 inch.
Posibilitatea de afi[are a imaginii color sau monocrom.
Rezolu]ia care se m\soar\ `n pixeli [i se refer\ la volumul de informa]ii care pot fi vizualizate pe ecran. Cu
ct rezolu]ia este mai mare cu att sunt afi[ate mai multe detalii.
Dac\ este ecologic (Green) sau nu. Un monitor Green poate beneficia de func]iile de economisire a energiei,
`n sensul c\ dac\ utilizatorul uit\ calculatorul sub tensiune, dar nu lucreaz\ cu el un anumit interval de timp,
monitorul decupleaz\ automat `nalta tensiune, imaginea de pe ecran dispare [i se trece `n regim de a[teptare
a unui semnal din partea utilizatorului pentru a reveni la normal.
Dac\ este Interlaced sau Noninterlaced. Se refer\ la modul `n care este afi[at\ imaginea pe ecran.
Monitoarele Noninterlaced sunt mai performante, mai pu]in obositoare pentru ochiul uman.
Fig.1-7. Monitor

% Imprimanta:
Periferic utilizat pentru tip\rirea informa]iilor. Exist\ mai multe tipuri de imprimante, cele mai populare
fiind:
Matricial\: cu ace. Utilizeaz\ casete cu benzi tu[ate pentru a tip\ri.
Ink-jet: utilizeaz\ pentru tip\rire un cartu[ cu cerneal\.

Laser: utilizeaz\ pentru tip\rire un cartu[ cu toner.

Fig.1-8. Imprimant\

~n func]ie de modul de transfer al datelor, imprimantele se `mpart `n urm\toarele categorii:
Seriale: se conecteaz\ la portul serial prin intermediul unui cablu serial. Acest tip de imprimante sunt lente
[i `n general nu se mai folosesc.
Paralele: se conecteaz\ la portul paralel prin intermediul unui cablu paralel

$ Mouse:
Utilizat pentru interac]iunea utilizatorului cu programele instalate pe calculator. ~n mod normal mouse-
ul se cupleaz\ la portul serial, `n general la COM1.
Exist\ mai multe tipuri de mouse, mai jos fiind enumerate numai cteva:
Cu butoane (2 sau trei): Este cel mai uzual mouse. Pentru a proteja mouse-ul se recomand\ deplasarea
acestuia pe un mouse pad.
Track-ball mouse.
Mouse cu butoane [i tast\ pentru scroll

Fig.1-9. Mouse cu trei butoane [i mouse pad

+ Alte periferice:
La un echipament de calcul pot fi conectate [i alte periferice:
Scanner Camer\ video
Plotter Tablet\ grafic\
Fax/modem extern Joystick
Microfon [i boxe (pentru placa de sunet) etc.

Mouse
Mouse pad
ISA srl ISA srl ISA srl ISA srl - Curs MS Windows 95/98 pg.17

Concluzie:
Un echipament de calcul este format din urm\toarele module principale:
Calculatorul propriu-zis, reprezentat prin placa de baz\, pe care sunt dispuse componentele utilizate `n
procesare: UCP-ul (Unitatea Central\ de Prelucrare), memoria de lucru RAM, etc.
Echipamente pentru introducerea datelor, denumite echipamente periferice de intrare:
- Tastatura
- Mouse
- Scanner
etc.
Echipamente pentru afi[area datelor prelucrate, denumite echipamente periferice de ie[ire:
- Monitor
- Imprimant\
- Plotter
etc.
Echipamente pentru stocarea permanent\ a datelor:
- Unitate pentru dischete (se utilizeaz\ drept mediu de stocare a datelor dischetele; capacitatea de
stocare a dischetelor este mult mai redus\ dect cea a hard-discurilor sau a dicusrilor CD)
- Unitate pentru hard-disk
- Unitate CDROM
- Unitate DVD (tehnologie nou\, destul de pu]in r\spndit\ printre utilizatorii obi[nui]i)
etc.

Fig.1-10. Exemplu de configura]ie pentru un calculator personal

Unele echipamente periferice pot fi `n acela[i timp de intrare [i de ie[ire. De exemplu: fax/modem (pot
fi trimise ct [i recep]ionate date).
Conectarea `ntre calculator [i echipamentele periferice se realizeaz\ prin intermediul unor cabluri
specifice.
" " " " 1.2. Software de baz\
Pe un echipament de calcul pot exista urm\toarele tipuri de software (programe, aplica]ii):

CMOS Setup:
BIOS (Basic Input Output System) se refer\ la ansamblul de cod program [i date [i este `nscris de
fabrican]i `ntr-un circuit integrat pe placa de baz\ a calculatorului. ~n momentul `n care echipamentul este
pornit, pe ecran va apare numele produc\torului [i anul de fabrica]ie. Exemplu: AMI BIOS 1996.
BIOS-ul este livrat `mpreun\ cu placa de baz\, este `nscris de c\tre produc\torul acestuia [i `n mod
uzual utilizatorul nu are acces la programele stocate `n memoria nevolatil\ denumit\ ROM (Read Only
memory). Cnd porni]i calculatorul, programele din BIOS preiau controlul asupra componentelor hardware,
preg\tindu-l pentru `nc\rcarea sistemului de operare.
Anumite caracteristici hardware ale calculatorului (tip hard-disc, tip unitate de disc), ct [i anumite
op]iuni (mod de citire a datelor, parole, etc) pot fi optimizate de c\tre utilizator prin intermediul programului
Imprimanta:
este un echipament periferic
de ie[ire
(se conecteaz\ la un port paralel sau serial)
Monitor:
este un echipament periferic
de ie[ire
Carcas\ (tower):
include placa de baz\, pe care
se afl\ UCP-ul, memoria RAM
[i alte pl\ci
&
Tastatura:
echipament periferic
de intrare
CMOS Setup (CMOS Complementary Metal Oxide Semiconductor). Con]inutul memoriei ROM este asigurat
prin intermediul unei baterii care trebuie schimbat\ `n medie o dat\ la 5 ani.
Programul CMOS Setup se acceseaz\ prin ap\sarea unei combina]ii de taste imediat dup\ pornirea
calculatorului. Combina]ia corect\ este afi[at\ de obicei pe ecran printr-un mesaj de genul: Press DEL to
enter Setup sau Ctrl-Alt-Esc to enter Setup.
Dup\ intrarea `n program, sunt afi[ate o serie de op]iuni, care la rndul lor pot avea subop]iuni. Exist\
dou\ tipuri de interfe]e pentru programul CMOS Setup:
1. Interfa]\ grafic\ similar\ cu Windows: fiecare op]iune a meniului principal se afl\ `ntr-o fereastr\ separat\,
unde sunt dispuse pictograme (icon-uri) pentru subop]iuni. Se mai nume[te WINBIOS.
NOT|: O pictogram\, sau icon, este o imagine de dimensiuni reduse care se asociaz\ cu o anumit\ op]iune sau func]ie. Ele
sunt specifice programelor cu interfa]\ grafic\. ~n continuare se va utiliza termenul icon, provenit din limba englez\.
2. Interfa]\ orientat\ pe caracter.
~n continuare este prezentat pe scurt un meniu tipic pentru CMOS Setup preluat de la firma Award:
OP}IUNE SEMNIFICA}IE
STANDARD CMOS SETUP Pot fi setate urm\toarele informa]ii:
data [i ora
caracteristicile hard-discurilor: tip, dimensiune, nr.de cilindri, nr.de
capete, nr.de sectoare, mod de lucru (NORMAL, LARGE, LBA)
unit\]ile de dischet\
tip de plac\ video
sunt afi[ate informa]ii referitoare la memoria RAM: memoria de baz\,
memoria extins\, alt tip de memorie, memoria total\
BIOS FEATURES SETUP Pot fi setate op]iuni pentru: utilizarea memoriei cache, secven]a de bootare
(ordinea unit\]ilor de unde se poate `nc\rca sistemul de operare), setarea
vitezei de r\spuns pentru tastatur\, etc.
CHIPSET FEATURES SETUP Pot fi setate anumite op]iuni pentru memoria volatil\.
POWER MANAGEMENT SETUP Pot fi setate op]iuni `n vederea economisirii de energie `n cazurile `n care
calculatorul se afl\ sub tensiune dar nu este utilizat un interval de timp
specificat.
PNP/PCI CONFIGURATION Pot fi setate op]iuni pentru Plug And Play [i PCI
LOAD SETUP DEFAULTS Permite `nc\rcarea valorilor implicite setate din fabric\ pentru toate
op]iunile, `n afara celor din Standard CMOS Setup. Aceast\ op]iune este
util\ `n cazul `n care s-a produs blocarea calculatorului `n urma modific\rii
anumitor parametri.
INTEGRATED PERIPHERALS Pot fi setate op]iuni pentru anumite periferice de pe placa de baz\, cum ar
fi porturile COM (seriale), porturile paralele, tastatur\, etc.
PASSWORD Accesul la sistem poate fi protejat prin intermediul unei parole. Exist\ mai
multe nivele de protec]ie:
Doar accesul la programul CMOS Setup este protejat prin parol\
Accesul la sistem este protejat prin parol\.
IDE HDD AUTODETECTION Permite autodetec]ia hard-discurilor de tip IDE. Caracteristicile acestora
sunt recunoscute automat.
HDD LOW LEVEL FORMAT Permite formatarea la nivel fizic a hard-discului. Opera]ia de formatare
fizic\ se realizeaz\ de regul\ `n fabric\ [i `n mod normal utilizatorul nu ar
trebui s\ apeleze la aceast\ op]iune. ATEN}IE: Opera]ia de formatare
[terge pentru totdeauna toate datele de pe hard-disc.
SAVE & EXIT SETUP Sunt salvate op]iunile pe care le-a modificat utilizatorul [i se iese din
programul CMOS Setup. De obicei se poate ie[i din program cu salvarea
modific\rilor [i prin ap\sarea tastei F10.
EXIT WITHOUT SAVING Se iese din programul CMOS Setup f\r\ salvarea modific\rilor efectuate.
Se poate ie[i f\r\ salvarea modific\rilor [i prin ap\sarea tastei ESC.
Tabel 1-3. Op]iunile disponibile `n programul Award CMOS Setup

Op]iunile de care dispune]i Dvs. `n programul CMOS Setup pot diferi de cele prezentate mai sus.
Un utilizator obi[nuit nu apeleaz\ la programul CMOS Setup foarte des. Exist\ totu[i cteva op]iuni
care sunt importante [i care trebuiesc cunoscute:
a) BIOS FEATURES SETUP Boot Sequence:
Aceast\ op]iune permite stabilirea ordinii unit\]ilor de pe care se poate `nc\rca sistemul de operare.
Ini]ial, cnd echipamentele de calcul nu erau dotate cu hard-discuri, sistemul de operare se `nc\rca de pe
discheta A. Ulterior, toate calculatoarele personale au fost dotate cu hard-discuri [i cum timpul de `nc\rcare de
pe hard-disc este mult mai mic comparativ cu cel corespunz\tor `nc\rc\rii de pe dischete, se prefer\ `nc\rcarea
sistemului de operare de pe hard- discul primar, adic\ de pe discul C. Numai `n cazul `n care hard-discul este
nou, deci nu este `nc\ utilizabil [i trebuie preg\tit, se `ncarc\ sistemul de operare de pe dischet\.
Mai nou, sistemul de operare se poate `nc\rca de pe CD-ROM, de[i nu toate pl\cile de baz\ au aceast\
facilitate.
Dispunem de urm\toarele op]iuni pentru `nc\rcarea sistemului de operare:
OP}IUNE SEMNIFICA}IE
A, C, CDROM Sistemul de operare se `ncarc\ de pe discheta A dac\ aceasta se afl\ `n unitate. Dac\ nu,
atunci sistemul de operare se `ncarc\ de pe hard-discul primar C, dac\ acesta are sistemul
de operare. Dac\ nu, atunci sistemul de operare se `ncarc\ de pe CD-ROM, dac\ discul
este introdus `n unitate. Dac\ nu, este afi[at un mesaj de eroare [i sistemul intr\ `n
a[teptarea mediului ce con]ine sistemul de operare.
Aceasta este op]iunea implicit\ setat\ de fabricant.
C, A, CDROM Sistemul de operare se `ncarc\ de pe hard-discul primar C, dac\ acesta are sistemul de
operare. Dac\ nu, atunci sistemul de operarea se `ncarc\ de pe discheta A dac\ aceasta se
afl\ `n unitate. Dac\ nu, atunci sistemul de operare se `ncarc\ de pe CD-ROM, dac\ discul
este introdus `n unitate. Dac\ nu, este afi[at un mesaj de eroare [i sistemul intr\ `n
a[teptarea mediului ce con]ine sistemul de operare..
C, CDROM, A (vezi explica]iile de mai `nainte)
CDROM, C, A (vezi explica]iile de mai `nainte)
CDROM, A, C (vezi explica]iile de mai `nainte)
C only Sistemul de operare se `ncarc\ de pe discul primar C, dac\ acesta are sistemul de operare.
Dac\ nu, este afi[at un mesaj de eroare [i sistemul se blocheaz\.
Tabel 1-4. Op]iuni oferite de CMOS Setup pentru `nc\rcarea sistemului de operare

b) BIOS FEATURES SETUP Boot Up Floppy Seek:
~n cazul `n care se dore[te `nc\rcarea [i de pe discheta A atunci aceast\ op]iune trebuie activat\ prin
stabilirea valorii Enabled. Dac\ nu se dore[te deloc `nc\rcarea sistemului de operare de pe discheta A atunci
aceast\ op]iune se dezactiveaz\ prin valoarea Disabled. Valoarea Enabled este valoarea implicit\ setat\ de
fabricant.
c) BIOS FEATURES SETUP Virus Warning:
Prin activarea acestei op]iuni se realizeaz\ o verificare a scrierilor ce au loc `ntr-o zon\ special\ pe hard-
disc (tabela de parti]ii - urmeaz\ a fi descris\ `n urm\torul capitol). ~n acest scop sepcifica]i valoarea Enabled.
De regul\ este util\ aceast\ setare, dar sunt anumite programe/aplica]ii care blocheaz\ sistemul avnd aceast\
op]iune activat\. Dezactivarea op]iunii se realizeaz\ prin setarea valorii Disabled. Valoarea Disabled este
valoarea implicit\ setat\ de fabricant.
d) BIOS FEATURES SETUP External cache:
Prin intemediul acestei op]iuni este activat\ (valoarea Enabled) sau dezactivat\ (valoarea Disabled)
memoria cache. Se recomand\ activarea ei, aceasta fiind [i op]iunea implicit\ setat\ de fabricant.
e) POWER MANAGEMENT SETUP:
Aceast\ op]iune este destinat\ economisirii energiei `n intervalele de tip `n care echipamentul de calcul
se afl\ sub tensiune, dar nu este utilizat. Pot fi stabilite intervale de timp dup\ care anumite componente ale
calculatorului (hard-disc, monitor) trec `n regim de a[teptare. Ele se activeaz\ automat `n urma unui eveniment
generat de efectuarea unei opera]ii oarecare. De exemplu, un echipament de calcul dotat cu un fax/modem,
poate fi l\sat sub tensiune peste noapte pentru a recep]iona faxuri. ~n perioadele `n care nu sunt primite faxuri,
echipamentul de calcul trece `n regim de a[teptare: monitorul se stinge automat iar hard-discul `[i `nceteaz\
activitatea. La primirea unui apel telefonic, calculatorul `[i reactiveaz\ componentele. Pentru a putea beneficia
de func]ia de economisire energie, trebuie ca dispozitivele ata[ate la calculator [i sistemul de operare instalat s\
recunoasc\ aceast\ facilitate.
f) PNP/PCI CONFIGURATION:
PNP se refer\ la dispozitivele periferice de tip Plug&Play. Acestea sunt dispozitive autoconfigurabile,
care se introduc `n sistemul de calcul [i sunt recunoscute automat de c\tre un sistem de operare ce de]ine
facilitatea de a suporta asemenea dispozitive. MS Windows 95/98 este un asmenea sistem de operare.
PCI se refer\ la tipul magistralei de date a calculatorului. Magistrala de date reprezint\ calea prin care
circul\ datele `n interiorul calculatorului. Un calculator dispune de mai multe tipuri de magistrale, iar cea care
realizeaz\ leg\tura cu echipamentele periferice se nume[te magistral\ I/O (de la Input/Output Intr\ri/Ie[iri).
Calitatea transmisiei datelor [i viteza de transfer depind de propriet\]ile magistralei utilizate. Mai jos sunt date
cteva exemple de tipuri de magistrale de date uzuale:
ISA
EISA
PCI
PCMCIA
Dispozitivele periferice care intr\ `n dotarea echipamentului de calcul trebuie s\ corespund\ tipului de
magistral\. De exemplu, dac\ echipamentul de calcul dispune de magistral\ ISA [i PCI, atunci pot fi
achizi]ionate dispozitive de ambele tipuri.
Prin intermediul op]iunii PNP/PCI Configuration pot fi stabili]i anumi]i parametrii hardware aferen]i
dispozitvelor periferice de tip PCI.
IMPORTANT: NU modifica]i datele prin CMOS Setup dect dac\ [ti]i foarte bine ce face]i.

Sistemul de operare:
Sistemul de operare este programul prin intermediul c\ruia utilizatorul comunic\ cu echipamentul s\u.
Sistemul de operare joac\ rolul de translator `ntre limbajul ma[in\ [i limbajul uman. El dispune de un set de
comenzi pe care utilizatorul le cunoa[te [i le folose[te.
Pentru echipamentele de calcul de tip PC (Personal Computer) bazate pe familia de microprocesoare
Intel sau clone ale acestora, exist\ urm\toarele sisteme de operare mai cunoscute:
a. MS-DOS: produs de Microsoft [i ajuns la versiunea 6.22. Dispune de o interfa]\ alfanumeric\ [i comunic\
cu utilizatorul prin intermediul comenzilor introduse de la tastatur\.
b. MS Windows 95 sau Windows 98: produs de Microsoft. Dispune de o interfa]\ grafic\ [i comunic\ cu
utilizatorul prin elemente vizuale, manipulate cu ajutorul mouse-ului. ~n absen]a mouse-ului, poate fi
utilizat\ tastatura, dar manevrarea este foarte greoaie.
c. MS Windows NT: produs de Microsoft. Dispune de o interfa]\ grafic\ [i comunic\ cu utilizatorul prin
elemente vizuale, manipulate cu ajutorul mouse-ului. ~n absen]a mouse-ului, poate fi utilizat\ tastatura, dar
manevrarea este foarte greoaie. Ofer\ mult mai multe facilit\]i fa]\ de Windows 9x iar cerin]ele hardware
sunt mai preten]ioase.
d. OS/2: produs de IBM. Dispune de o interfa]\ grafic\ [i comunic\ cu utilizatorul prin elemente vizuale,
manipulate cu ajutorul mouse-ului. ~n absen]a mouse-ului, poate fi utilizat\ tastatura, dar manevrarea este
foarte greoaie.
~n func]ie de echipamentul de calcul [i facilit\]ile pe care le dorim, alegem sistemul de operare care s\
r\spund\ cerin]elor noastre de lucru.
Sistemul de operare este livrat pe dischete sau CDROM [i se instaleaz\ `nainte de prima utilizare a
calculatorului. El este primul care se `ncarc\ `n memorie [i preia controlul asupra echipamentului.
~n momentul `n care un echipament de calcul este pus sub tensiune are loc automat procesul de
`nc\rcare al sistemului de operare, proces care se mai nume[te bootare.

Utilitare:
Sunt programe cu scop utilitar, care ajut\ la administrarea, `ntre]inerea [i depanarea echipamentelor de
calcul. Exemple de astfel de programe: Disk Defragmenter, Scan Disk, Explorer, System Monitor, Character
Map, etc.

Aplica]ii:
O aplica]ie este tot un program, dar un program destinat unui anumit scop, pentru a fi utilizat `ntr-un
domeniu de activitate [i care se cump\r\ separat de sistemul de operare. Exemple de aplica]ii: programe de
contabilitate, gestiune, facturare; programe pentru procesarea textelor (Word, Wordperfect, Write); programe
pentru proiectare; etc.

Drivere:
Sunt programe scrise special pentru a facilita comunica]ia echipamentului de calcul cu perifericele sale.
De exemplu, pentru a putea tip\ri la imprimant\ nu este suficient s\ o cupl\m fizic la calculator; este necesar ca
sistemul de operare s\ [tie cum s\ comunice cu ea [i `n acest scop se utilizeaz\ un driver specific imprimantei
respective. Acest lucru este valabil [i pentru alte echipamente periferice care se conecteaz\ la echipamentul de
calcul: mouse, scanner, CD-ROM, etc.

Viru[i:
Reprezint\ o categorie aparte de programe ce au `n general scopul de a face inutilizabile datele stocate
pe calculator. Exist\ mai multe tipologii de viru[i [i pentru a contracara ac]iunea acestora au ap\rut pe pia]\
programe antivirus care detecteaz\ viru[ii [i eventual ì [terg, sau ì dezactiveaz\. Marele dezavantaj al
programelor antivirus const\ `n faptul c\ ele `n general pot detecta [i distruge viru[ii cunoscu]i [i derivatele
acestora. Cum zilnic apar noi viru[i este pu]in probabil ca un program antivirus
s\-i poat\ detecta pe to]i.
R\spndirea viru[ilor se poate realiza astfel:
Prin intermediul dischetelor virusate care circul\ `ntre diferite calculatoare
Pot fi prelua]i de pe INTERNET
Dac\ calculatorul este cuplat `ntr-o re]ea, un virus se poate r\spndi cu u[urin]\ pe toate sta]iile re]elei.
Sfatul cel mai bun este salvarea periodic\ a datelor, evitarea introducerii dischetelor cu origine
necunoscut\ `n unitate [i utilizarea mai multor programe anti-virus.
" " " " 1.3. Despre re]ele de calculatoare
O re]ea de calculatoare se poate defini ca fiind un grup de echipamente de calcul ce pot partaja `n
comun resurse hardware (echipamente) [i software (fi[iere, foldere, servicii).
Elementele definitorii pentru o re]ea de calculatoare sunt urm\toarele:
, Ce resurse sunt partajate `n cadrul unei re]ele:
~n cadrul unei re]ele pot fi partajate servicii de re]ea care permit utilizarea `n comun a resurselor
hardware [i software. Serviciile de re]ea sunt facilit\]i de care calculatoarele din re]ea pot beneficia.
~ntr-o re]ea intervin urm\toarele tipuri de participan]i:
(a) Furnizor de servicii = combina]ie hardware/software care `ndepline[te un rol specific, asociat unui/unor
servicii.
(b) Beneficiarul serviciilor = echipament care cere servicii de la un furnizor de servicii.
Exist\ urm\toarele tipuri de furnizori/beneficiari de servicii:
(a) Server = furnizeaz\ serviciile `n cadrul re]elei
(b) Client = cere servicii de la un server
(c) Peer = poate `ndeplini ambele roluri func]ionale
Pornind de la defini]iile de mai sus avem urm\toarea clasificare a re]elelor de calculatoare, `n func]ie de
tipul participan]ilor `n cadrul ei:
DENUMIRE DESCRIERE
Re]ea de tip Peer-to-Peer (egal la egal)
Orice echipament din re]ea poate `ndeplini rolul de server
sau client.
Re]ea de tip Client-Server (bazat\ pe server)
Echipamentele din re]ea au roluri prestabilite. Astfel,
serverele sunt entit\]ile din cadrul re]elei care furnizeaz\
servicii, celelalte `ndeplinind doar rolul de client.
Tabel 1-5. Clasificarea re]elelor `n func]ie de entit\]ile participante

Ce servicii de re]ea pot fi oferite?
Mai jos este dat\ o list\ a serviciilor de baz\ din cadrul unei re]ele:
- Servicii de fi[iere: transfer, stocare, actualizare, arhivare.
- Servicii de listare: cozi de listare, partajare imprimante, servicii fax.
- Servicii mesagerie: po[t\ electronic\
- Servicii aplica]ie: permit executarea aplica]iilor `n regim partajat
- Servicii baze de date: aplica]ii de tip client-server
- Calea fizic\ de transmitere a informa]iei `n cadrul unei re]ele:
Mediul de transmisie reprezint\ leg\tura fizic\ prin intermediul c\reia comunic\ sisteme de calcul din
re]ea. ~n general re]elele locale de calculatoare se bazeaz\ pe cablu pentru transmiterea datelor, iar re]elele de tip
WAN utilizeaz\ sateli]i sau linii telefonice `nchiriate.
Alegerea [i planificarea mediului de transmisie este o etap\ foarte important\ deoarece pe aceast\
structura fizic\ vor putea fi implementate celalalte componente ale re]elei.
. Modul `n care comunic\ echipamentele din re]ea:
Protocolul se refer\ la regulile de comunica]ie `ntre echipamente. Ele definesc cum sunt transmise
informa]iile `ntre entit\]ile unei re]ele, cum ne putem asigura c\ datele ajung la destina]ie, dimensiunea maxim\
a informa]iei care poate circula `n cadrul re]elei, viteza de transmisie, modalitatea de tratare a erorilor.
Protocolul poate fi comparat cu limbajul comun pe care toate calculatoarele dintr-o re]ea trebuie s\-l cunoasc\
pentru a putea comunica. Exist\ metode care permit transmisia de date `ntre echipamente cu protocoale diferite.

~n cadrul unei re]ele de calculatoare pot exista urm\torii participan]i:
Din punct de vedere hardware:
Echipamentele de calcul conectate la o re]ea se mai numesc [i noduri. Ele pot fi de dou\ tipuri:
a) Server: echipament care ofer\ servicii `n cadrul re]elei. ~n func]ie de natura serviciilor oferite,
serverele pot fi :
File Server = Un calculator care pune la dispozi]ia celorlal]i participan]i `n re]ea informa]iile
(fi[iere, foldere) memorate pe mediile sale de stocare (hard-disc, CD-ROM, etc.)
Print Server = un calculator sau un echipament special care pune la dispozi]ia celorlal]i participan]i
`n re]ea imprimanta sau imprimantele la care este conectat.
Server de comunica]ii = un calculator care pune la dispozi]ia celorlal]i participan]i ai re]elei
dispozitivele de comunica]ii la care este conectat (un modem de exemplu).
Un server poate fi dedicat unui anumit tip de serviciu sau poate `ndeplini mai multe func]ii.
b) Sta]ii de lucru: acestea sunt echipamente de calcul care beneficiaz\ de serviciile oferite de unul sau
mai multe servere, avnd acces la resursele hardware [i software partajate.
Resurse partajate: acestea sunt echipamente hardware sau resruse software ce pot fi partajate `n cadrul
re]elei. Exemple: imprimante, unit\]i CD-ROM, modem, hard-discuri, foldere [i fi[iere. Resursele
partajate sunt conectate la un server sau stocate pe un server.
Observa]ie: ~n func]ie de echipamentul la care se conecteaz\, perifericele se `mpart `n:
- Periferice locale: sunt acele periferice conectate la porturile locale ale echipamentului de calcul; cu alte cuvinte,
sunt acele periferice conectate la calculatorul la care lucreaz\ utilizatorul.
- Periferice la distan]\ (remote): sunt acele periferice la care utilizatorul are acces prin intermediul re]elei; ele nu sunt
conectate la echipamentul de calcul la care lucreaz\ utilizatorul.
Alte elemente de re]ea: repetoare, hubs, etc. Acestea au rolul de a asigura conectivitatea re]elei.

Din punct de vedere software:
Sistem de operare pentru re]ea: este un software instalat pe serverele din cadrul re]elei [i asigur\
func]ionalitatea serviciilor de re]ea. Exemple de sisteme de operare `n re]ea mai cunoscute: MS
Windows NT Server, Novell Netware. Cnd vorbim de sisteme de operare `n re]ea de obicei ne
referim la cele care se instaleaz\ pe servere dedicate.
Software existent pe sta]iile de lucru: o sta]ie de lucru este un echipament de calcul obi[nuit
conectat la re]ea. De aceea, `n primul rnd pe el trebuie s\ existe un sistem de operare, cum ar fi MS-
DOS, MS Windows 95, MS Windows NT Workstation, OS/2 sau altele. Pentru a asigura conectarea la
re]ea mai trebuie instalat software-ul client, care permite accesul la serviciile oferite `n cadrul re]elei.
Aplica]ii de re]ea: acestea sunt programe care permit accesul simultan pentru mai mul]i
utilizatori la acela[i set de informa]ii stocat pe o resurs\ partajat\. De exemplu, dac\ baza de date
pentru personal este memorat\ pe discul C: al serverului, care este partajat, atunci `n timp ce un
utilizator introduce informa]ii pentru angaja]i noi, al]i utilizatori pot `n acela[i timp s\ listeze statul de
plat\ sau s\ culeag\ informa]ii despre activitatea angaja]ilor. Tot mai des `n ultimul timp aplica]iile de
re]ea au dobndit o arhitectur\ de tip client/server. Acest lucru `nseamn\ c\ aplica]ia respectiv\ are
dou\ componente principale: componenta care se instaleaz\ pe server [i cea care se instaleaz\ pe sta]ia
client. Cnd utilizatorul cere informa]ii de la server, datele sunt procesate pe server [i numai
rezultatele sunt transmise clientului, rezultnd o reducere substan]ial\ a traficului de re]ea.

Din punctul de vedere al utilizatorilor:
Administratori: sunt acei utilizatori responsabili pentru `ntre]inerea `n stare bun\ de func]ionare a re]elei.
~n atribu]iile lor intr\ configurarea re]elei, depanarea, instalarea [i configurare a aplica]iilor noi, asigurarea
integrit\]ii [i confiden]ialit\]ii datelor prin implementarea unor mecanisme de securitate, urm\rirea
licen]elor instalate, etc. Administratorii au de obicei drepturi de acces depline `n cadrul re]elei.
Utilizatori privilegia]i: sunt acei utilizatori cu mai pu]ine drepturi dect administratorii, dar care
`ndeplinesc o anumit\ func]ie bine stabilit\ `n cadrul re]elei. De exemplu, un utilizator ar putea fi
desemnat s\ fie administrator numai pentru imprimantele partajate din cadrul compartimentului `n care
lucreaz\; `n acest caz el are drepturi de acces depline numai pentru imprimantele partajate din
compartimentul s\u.
Utilizatori obi[nui]i: sunt acei utilizatori care beneficiaz\ de serviciile [i resursele partajate ale re]elei.
De obicei ei nu au acces dect la propriile lor date [i la anumite resurse care se utilizeaz\ `n comun, cum
ar fi imprimante, modemuri, faxuri, etc.
Un utilizator, indiferent de tip, este identificat `n cadrul unei re]ele prin intermediul unui cont
utilizator. Contul utilizatorului define[te utilizatorul [i drepturile acestuia.
Un cont utilizator se caracterizeaz\ prin:
- nume utilizator
- parol\ de acces
~n cadrul unei re]ele, toate datele referitoare la conturile utilizatorilor [i informa]iile referitoare la
aceste conturi (drepturi, mod de configurare al mediului de lucru) sunt stocate `ntr-o baz\ de date cu
caracter administrativ.
Conectarea la re]ea se realizeaz\ prin intermediul unei opera]ii numite login sau logon, care
presupune autentificarea utilizatorului respectiv. Numele [i parola vor fi verificate [i numai `n cazul `n
care informa]iile introduse de utilizator corespund cu cele stocate `n baza de date administrativ\,
utilizatorul respectiv are acces la resursele re]elei (numai la acele resurse pentru care i-au fost alocate
drepturi).
~n cazul re]elelor de tip client-server, baza de date administrativ\ este stocat\ pe server. ~n cazul
re]elelor de tip peer-to-peer, baza de date administrativ\ este stocat\ local, pe hard-discul echipamentului
de calcul, deoarece fiecare calculator poate juca rolul de server, ct [i pe cel de client.
" " " " 1.4. Exerci]ii

IMPORTANT: NU efectua]i modific\ri prin CMOS Setup dect dac\ [ti]i ce face]i.

1. Ce tip de BIOS ave]i pe calculatorul Dvs?
Produc\tor:
An de fabrica]ie:
2. Ce combina]ie de taste v\ introduce `n programul CMOS Setup?
3. Ce op]iuni sunt disponibile `n programul CMOS Setup de pe calculatorul Dvs.?
4. Ce semnifica]ie are termenul HARDWARE?
5. Realiza]i conversia `n bytes pentru urm\toarele valori:
Bytes
2 KB
3 MB
1 GB
0.5 KB
0.25 KB
6. Din c]i bi]i este constituit un byte?
7. Dori]i s\ achizi]iona]i un fax/modem pentru echipamentul Dvs. de calcul [i vnz\torul v\ propune un model
PnP. Ce condi]ii trebuiesc `ndeplinite pentru ca s\ pute]i utiliza acest dispozitiv?
8. ~n ce situa]ii este facilitatea POWER MANAGEMENT util\?
9. Echipamentul Dvs. de calcul de tip Intel 486 are `n dotare patru hard-discuri identice, o unitate de dischet\ de
3.5 inch, o unitate de dischet\ de 5.25 inch [i o unitate CD-ROM Sony 4X. {tiind c\ unitatea primar\ este cea
pentru dischete de 3.5 inch, complete]i urm\torul tabel cu alocarea literelor pentru celelalte unit\]i:
Unitate Litera
FDD 3.5 inch A
FDD 5.25 inch
CDROM Sony 8 x
HDD 1
HDD2
HDD3
HDD4

Rezolv\ri:

1. Informa]iile v\ sunt furnizate prin intermediul programului CMOS Setup, op]iunea Standard. R\spunsurile
vor diferi de la un calculator la altul.
2. Tasta sau combina]ia de taste o afla]i din mesajul afi[at pe ecran imediat dup\ pornirea echipamentului de
calcul. De obicei programul CMOS Setup este apelat prin ap\sarea tastei DEL.
3. R\spunsurile vor diferi de la un calculator la altul.
4. Se refer\ la structura fizic\ a unui echipament de calcul
5.
Bytes
2 KB 2048
3 MB 3139728
1 GB 1071693824 NOT|: 1 GB = 1024 MB
0.5 KB 512
0.25 KB 256
6. 8
7. Trebuie ca BIOS-ul sistemului de calcul [i sistemul de operare s\ recunoasc\ dispozitive PnP.
8. ~n situa]iile `n care echipamentul de calcul are intervale de timp `n care nu este utilizat, de[i se afl\ sub
tensiune.
9.
Unitate Litera
FDD 3.5 inch A
FDD 5.25 inch B
CDROM Sony 8 x G
HDD 1 C
HDD2 D
HDD3 E
HDD4 F

! !! ! Lec]ia 2: NO}IUNI DESPRE ORGANIZAREA LOGIC| A DATELOR

Stocarea datelor se refer\ la p\strarea instruc]iunilor de program [i a datelor pe calculator astfel `nct
informa]iile s\ fie disponibile pentru prelucr\ri.
Datele de lucru [i programele sunt stocate logic pe un suport fizic (hard-disc, dischet\, disc optic, band\
magnetic\, etc.) sub form\ de fi[ier. Fi[ierele sunt grupate `n directoare sau subdirectoare, ob]inndu-se o
structur\ arborescent\ care este gestionat\ de c\tre sistemul de operare. ~n momentul prelucr\rii datelor sau
lans\rii `n execu]ie a programelor, acestea sunt stocate temporar `n memoria RAM a calculatorului, dar la
decuplarea acestuia de sub tensiune, memoria RAM este [tears\; din acest motiv memoria RAM se nume[te
memorie volatil\.
Suportul fizic pentru stocarea datelor se refer\ la un suport nevolatil de stocare, pe care se p\streaz\
instruc]iuni de program [i date, chiar dup\ oprirea calculatorului.
Mai jos sunt enumerate cteva dintre cele mai uzuale suporturi fizice:

Hard disc sau Disc Fix:
Este un element de stocare standard `n sistemele de calcul, `n mod uzual format din: mai multe discuri
rigide acoperite cu un material avnd sensibilitate magnetic\, ansamblul capetelor de citire/scriere [i
interfa]a electronic\ ce coordoneaz\ conectarea `ntre unitatea de disc [i calculator. Dimensiunea unui
hard-disc, sau capacitatea sa de stocare, se m\soar\ `n megabytes (MB) sau gigabytes (GB)..
Exemple de capacit\]i de stocare : 850 MB, 1.6 GB, 3 GB, etc.
~nainte de a utiliza un hard-disc, acesta trebuie preg\tit urmnd urm\toarele etape:
a) Formatare fizic\: opera]ie realizat\ de obicei `n fabric\, prin intermediul unor programe
specializate. ~n momentul format\rii fizice, suprafa]\ discului este testat\ pentru sectoare cu
defec]iuni fizice; dac\ sunt depistate asemenea sectoare defecte, ele sunt marcate [i devin
inaccesibile componentelor software. Astfel este asigurat\ siguran]a datelor, deoarece sistemul
de operare nu are acces la sectoarele marcate ca fiind defecte [i deci nu poate stoca date `n acele
zone. Opera]ia de formatare fizic\ [terge iremediabil toate datele.
b) Parti]ionare: opera]ie care rezerv\ o zon\ din capacitatea hard-discului pentru a fi utilizat\ de un
anumit sistem de operare. Pe acela[i hard-disc pot fi instalate mai multe sisteme de operare care
utilizeaz\ fi[iere cu formate specifice; `n acest scop se creeaz\ mai multe parti]ii, cte una pentru
fiecare sistem de operare. ~n cazul `n care hard-discul va fi utilizat sub un singur sistem de
operare, atunci vom crea o singur\ parti]ie care va utiliza toat\ capacitatea discului. Opera]ia de
parti]ionare o efectueaz\ utilizatorul prin programe speciale. ~n cazul sistemelor de operare MS-
DOS [i MS Windows 9x se folose[te utilitarul FDISK. Opera]ia de parti]ionare [terge
iremediabil toate datele. Informa]ii despre parti]iile existente pe un hard-disc sunt stocate `ntr-o
zon\ special rezervat\ `n acest scop, `n tabele de parti]ii.
c) Formatare logic\: opera]ie efectuat\ de utilizator prin programe specializate care preg\tesc
discul pentru a fi utilizat de c\tre un anumit sistem de operare. ~n cazul sistemelor de operare
MS-DOS [i MS Windows 9x se folose[te utilitarul FORMAT. Opera]ia de formatare logic\
[terge toate datele; `n anumite cazuri, se pot folosi utilitare pentru a recupera datele [terse prin
formatare logic\, dac\ `n zonele de disc unde au fost memorate acestea nu s-au efectuat `ntre
timp scrieri de informa]ii.
~n urma opera]iei de formatare logic\, pe disc sunt `nscrise informa]ii referitoare la modul `n
care datele pot fi stocate. Memorarea datelor de face utiliznd unit\]i de alocare ce poart\
denumirea de clustere. Un cluster este format din mai multe sectoare de disc [i reprezint\
unitatea de baz\ pentru stocarea informa]iei pe un disc. Dimensiunea unui cluster este stabilit\ `n
urma opera]iei de formatare logic\.
Pentru a ]ine eviden]a modului `n care au fost alocate clusterele pentru stocarea datelor pe disc,
se utilizeaz\ o tabel\ de alocare a fi[ierelor FAT (File Allocation Table).
d) Transferul fi[ierelor sistem: este o etap\ op]ional\, efectuat\ numai `n cazul `n care se dore[te
`nc\rcarea sistemului de operare de pe hard-disc. Aceast\ opera]ie este realizat\ prin utilitare
specializate.

Disc flexibil sau dischet\ (Floppy disk) :
Este un disc din material plastic flexibil, acoperit cu o substan]\ cu propriet\]i magnetice, introdus `ntr-
un plic, sau o carcas\ de plastic, `n scopul protec]iei sale mecanice. Ele permit accesul capetelor de citire
prin decupajele practicate `n acest scop. ~n general, dischetele sunt de 2 dimensiuni : 5.25 sau 3.5 inch,
dar cele de 5.25 in. nu mai sunt folosite. Capacitatea de stocare a dischetelor de 3.5 inch este uzual de
1.44 MB. Pentru a putea fi utilizat\, o dischet\ trebuie `n prealabil formatat\ utiliznd un program special.
~n general, dischetele se cump\r\ pre-formatate. ~n cazul `n care se dore[te `nc\rcarea sistemului de
operare de pe dischete, atunci trebuiesc transferate fi[ierele sistem pe dischet\.
Fig.2-1. Disc flexibil de 3.5 inch.

CD-ROM:
Este un disc optic pe care se pot memora date, muzic\, imagini. Capacitatea uzual\ de stocare este de
650 MB sau 74 minute, `n func]ie de tipul datelor. Pentru a `nscrie date pe un CD-ROM este necesar\
existen]a unui echipament special, denumit inscriptor CD (CD Recorder). Pe unit\]ile de CD-ROM
normale se poate efectua doar citirea datelor. Anumite calculatoare au posibilitatea `nc\rc\rii sistemului
de operare de pe discuri CD-ROM.
Fig.2-2. Disc CD-ROM
" "" " 2.1. Fi[iere [i Directoare

~n vederea stoc\rii datelor pe un mediu permanent, trebuiesc cunoscute [i `n]elese urm\toarele no]iuni:

Programul este o succesiune de instruc]iuni scrise `ntr-un limbajul `n]eles de calculator, pe care acesta le
poate executa astfel `nct echipamentele s\ ac]ioneze `ntr-un mod predeterminat. Un program efectueaz\
opera]ii de prelucrare asupra datelor de intrare `n scopul emiterii unor rezultate - datele de ie[ire. Programele
sunt stocate fizic pe disc sub form\ de fi[iere.
~n continuare, sunt prezentate cteva categorii de programe:
Programele de sistem:
Sunt toate programele de care are nevoie calculatorul pentru a func]iona eficient. Exemple : sistemul de
operare, programele de gestionare a memoriei.
Programele utilitare:
Sunt folosite pentru `ntre]inerea calculatorului. Exemple: SCANDISK, DEFRAG, FDISK, FORMAT.
Programele de aplica]ii:
Ajut\ la efectuarea unui anumit gen de lucr\ri - prelucrarea textelor, analiz\ financiar\ cu ajutorul foilor
de calcul, tehnoredactarea textelor, etc.

Fi[ierul este o colec]ie de informa]ii stocate sub o anumit\ form\, specific\ tipului de fi[ier. Un fi[ier se
caracterizeaz\ prin:
A. Nume de fi[ier : format din 1-8 caractere pentru MS-DOS [i 1-255 caractere pentru MS Windows
9x. Caracterele pot con]ine litere, cifre [i simboluri speciale ( _~!#%^$&-(){} ). Sub sistemul de
operare MS-DOS numele unui fi[ier nu poate include spa]ii, `n timp ce sub MS Windows 9x acest
lucru este posibil. Dac\ pe acela[i calculator utiliz\m aplica]ii sub DOS [i sub Windows 9x, atunci
ar putea s\ apar\ anumite probleme la folosirea `n comun a fi[ierelor. Fi[ierele cu nume lungi din
MS Windows 9x sunt automat traduse `n nume scurte de maxim 8 caractere, pentru a putea fi
utilizate [i sub MS-DOS.
Exemple de nume de fi[iere sub MS-DOS [i MS Windows 9x:
BALANTA
STOC
XFILES
BV_1998
DAT-98
Sub sistemul de operare MS-DOS literele mari sau mici sunt tratate la fel, acesta fiind un sistem de
operare care nu sesizeaz\ diferen]a.
Exemple de nume de fi[iere sub MS Windows 9x:
BALANTA DE VERIFICARE 1997
Curriculum Vitae
Memoriu c\tre TRIBUNAL
Datele Mele An 98
~n numele de fi[iere pot apare [i simboluri speciale, numite caractere ambigue (wildcards):
? (semnul `ntreb\rii): poate `nlocui orice caracter
* (asterisk): poate `nlocui un grup de caractere de la 1 pn\ la 8 caractere `n cazul
MS-DOS [i de la 1 pn\ la 255 caractere `n cazul lui MS Windows 9x.
Pentru exemplificare vom urma regula impus\ de MS-DOS, caz `n care un nume de fi[ier poate con]ine
maxim 8 caractere.
NUME AMBIGUU DE FI{IER NUME POSIBILE DE FI{IERE
C?R ? poate fi `nlocuit de literele A-Z [i cifrele 0-9 [i de
caractere speciale; de exemplu:
CAR, CBR, ..., CZR
C_R, C~R, ...
C0R, C1R, ..., C9R
TE*T * poate fi `nlocuit de un grup de 1 pn\ la 5 litere sau cifre
sau caractere speciale; de exemplu:
TEST, TEWEGDST, TEZXST
TE_12_ST, etc.
???? Orice nume de fi[ier format din 4 caractere
* Orice nume de fi[ier, format din 1 pn\ la 8 caractere.
Tabel 2-1. Exemple de fi[iere cu nume ambigue

B. Extensie sau tip: este op]ional\, format\ dintr-un separator (punct) [i 1-3 caractere [i ne indic\ tipul
de informa]ii stocate `n acel fi[ier.
~n extensia unui fi[ier pot apare [i simboluri speciale, numite caractere ambigue (wildcards):
? (semnul `ntreb\rii): poate `nlocui orice caracter
* (asterisk): poate `nlocui un grup de caractere de la 1 pn\ la 3 caractere.

Extensii cu semnifica]ie special\ sunt date `n urm\torul tabel:
.EXE, .COM Fi[ier executabil (program)
.BAT Fi[ier de comenzi (batch file) care are format text
.SYS Fi[ier sistem sau interfa]\ software (driver)
.BIN Fi[ier binar de tip cod executabil (binary)
.LIB Fi[ier bibliotec\ (library)
.XLS Fi[ier din aplica]ia MS Excel
.BAK Fi[ier de salvare a versiunii anterioare a aceluia]i fi[ier (backup)
.DOC Fi[ier document de tip MS Word
.TXT Fi[iere de text simplu sau formatat
.DBF Fi[ier cu date
.NTX, .NDX, .CDX, MDX, IDX Fi[iere de tip index asociate fi[ierelor de tip .DBF
.ZIP, .ARJ Fi[iere comprimate, de tip arhiv\
Tabel 2-2. Extensii uzuale de fi[iere

Fi[ierele de tip text con]in [iruri de caractere alfanumerice [i se mai numesc fi[iere cu format ASCII.
Termenul ASCII (American Standard Code for Information Interchange) se refer\ la o form\ de codificare a
caracterelor astfel `nct acestea s\ poat\ fi `nterpretate de utilizatorul uman. De exemplu litera a corespunde
codului zecimal 97, A corespunde codului 65, spa]iu corespunde codului 32, [amd.
Tabelul urm\tor enumer\ cteva exemple de fi[iere cu nume [i extensii ambigue:
TEST*.* TEST_ING.DOC
TEST1.TXT
TEST1998.XLS
etc.
TEST*.? ~n acest caz, extensia fi[ierului con]ine un singur caracter:
TEST_ING.A
TEST1.T
TESTPPPP.X
etc.
TEST.* Toate fi[ierele cu numele TEST, indiferent de extensie.
*.DOC Toate fi[ierele cu extensia DOC, indiferent de nume.
*.* Toate fi[ierele indiferent de nume [i extensie
Tabel 2-3. Exemple de fi[iere [i extensii de fi[iere cu nume ambigue

C. Dimensiune: m\surat\ `n bytes (B) sau octe]i.

D. Atribute:
a = arhivare; utilizat pentru anumite comenzi
r = read-only ; protejeaza fi[ierul la [tergere/modificare; el poate fi numai citit
h = hidden; ascunde fi[ierul astfel `nct s\ nu poat\ fi vizualizat prin comenzile uzuale.
s =fi[ier de sistem - system

E. Data [i ora ultimei modific\ri pentru fi[ierul respectiv.

Director sau folder: este un index care poate fi afi[at [i con]ine adresele fi[ierelor p\strate pe un disc, sau pe
o por]iune de disc. Directoarele au o structur\ ierarhic\, de tip arborescent, fiecare director avnd posibilitatea
s\ con]in\ la rndul s\u o serie de alte directoare. Structura arborescent\ se refer\ la o grupare logic\ a datelor
pentru a fi depistate eficient, nivelele sale fiind stabilite de utilizator. Numele unui director poate avea maxim 8
caractere sub MS-DOS [i 255 de caractere sub MS Windows 9x.
Directorul care este p\rintele tuturor subdirectoarelor se nume[te directorul r\d\cin\ sau root [i este
specificat prin simbolul backslash (\).
Sub sistemul de operare MS Windows 9x se prefer\ utilizarea termenului de folder, termen care `n
limba englez\ `nseamn\ dosar. Acest sistem de operare este astfel proiectat `nct s\ faciliteze lucrul cu
calculatorul printr-o interfa]\ grafic\ prietenoas\, care imit\ suprafa]\ de lucru a unui birou. De aceea termenul
de folder a dobndit popularitate fiind mai u[or de `n]eles de c\tre utilizatori.
~n figura de mai jos este dat un exemplu de organizare a datelor pe hard-discul C:

Pentru a identifica corect un fi[ier trebuiesc specificate urm\toarele elemente:
a) litera unit\]ii de disc: A,B, C, etc. urmat\ de simbolul dou\ puncte (:)
b) calea de acces din structura arborescent\ c\tre acel fi[ier; o cale este format\ din succesiunea de directoare
care ne conduc la acel fi[ier, separate prin simbolul backslash (\)
c) numele fi[ierului
d) extensia fi[ierului, precedat\ de simbolul punct (.)
De exemplu, specificarea fi[ierului BALANTA.DOC este:
C:\CONTABILITATE\1998\BALANTA.DOC
Alte exemple:
C:\GESTIUNE\STOC.XLS
C:\JOCURI\XFILES.EXE
Exist\ dou\ moduri de a scrie specific\rile de fi[iere:
I. Folosind calea de acces absolut\, pornind de la r\d\cin\, ca `n exemplele de mai sus.
II. Folosind calea de acces relativ\, raportat\ la directorul curent. De exemplu, dac\ directorul curent este
CONTABILITATE, atunci specificatorul pentru fi[ierul BALANTA.DOC este de forma:
1998\BALANTA.DOC
Numele directorul curent nu apare `n specificatorul de fi[ier [i nici calea pn\ la directorul curent. O
cale relativ\ nu `ncepe cu backslash [i con]ine numai numele directoarelor aflate la nivele inferioare celui
curent [i numele [i tipul fi[ierului.
Dac\ directorul curent este JOCURI, atunci specificatorul pentru fi[ierul XFILES.EXE este
XFILES.EXE.
Directorul curent mai poate fi specificat prin simbolul punct (.) iar directorul lui p\rinte prin dou\
puncte (..). Astfel, dac\ directorul curent este GESTIUNE, atunci specificatorul relativ pentru fi[ierul
BALANTA.DOC este: ..\1998\BALANTA.DOC.
Utilizatorul `[i creaz\ propriile sale fi[iere utiliznd un program, aceste fi[iere dobndind denumirea
generic\ de documente utilizator. Un document ar putea s\ fie o scrisoare creat\ cu ajutorul unei aplica]ii de
procesare texte, un tabel cu formule matematice creat cu ajutorul unei aplica]ii de calcul tabelar, un desen, o
partitur\ muzical\ sau o secven]\ video, create prin intermediul unor aplica]ii specializate.
Fiecare aplica]ie `[i genereaz\ fi[iere cu format specific ce pot fi exploatate numai sub aplica]ia
respectiv\ sau sub aplica]ii care au capacitatea de a recunoa[te formatul. De exemplu, dac\ utilizatorul a editat o

Legenda:
!Folder
"Fi[ier
C
Root
!
CONTABILITATE
!
GESTIUNE
!
JOCURI
!
DOCUMENTE
!
1997
!
1998
!
1996
!
"
"
"
"
...

"
"
"
"
..
"
"
" balan]a.doc

..
" stoc.xls
"
"
"
..
CONTRACTE
!
OFERTE
!
"
"
"
"
..
" xfiles.exe
"
"
"
..
"
"
"
"
..
Fig.2-3. Organizarea logic\ a datelor
scrisoare sub procesorul de texte MS Word, scrisoarea este stocat\ fizic pe disc sub forma unui fi[ier cu format
[i o extensie tipic\ programului respectiv; un alt procesor de texte - Wordperfect de exemplu, creaz\ fi[iere cu
formate [i extensii diferite. Pentru a prelucra o imagine grafic\ nu putem folosi o aplica]ie de procesare texte, ci
trebuie utilizat\ o aplica]ie destinat\ acestui scop, cum ar fi Corel Draw de exemplu.
~n general aplica]iile din aceia[i categorie - procesare texte, procesare imagini, procesare sunete, cu
toate c\ au formate specifice pentru fi[ierele create, pot recunoa[te [i formate de fi[iere str\ine care de]in
popularitate pe pia]\. Astfel, un document creat sub aplica]ia MS Word va putea fi citit [i prin aplica]ia
Wordperfect, dar `n momentul acces\rii fi[ierului are loc conversia fi[ierului `ntr-o form\ proprie Wordperfect.

Discul sistem: este discul ce con]ine fi[ierele sistemului de operare necesare pornirii calculatorului [i lans\rii
sistemului de operare. Se ob]ine `n urma opera]iei de transfer a sistemului [i poate fi disc flexibil (dischet\),
hard-disc sau CD-ROM.

Fi[iere sistem: sunt fi[ierele ce con]in codul program al sistemului de operare.
NOT|: MS Windows 95/98 este un sistem de operare care se livreaz\ cu propria sa versiune de MS-DOS, versiunea 7.0.
De asemenea, el poate fi instalat peste sistemul MS-DOS existent, cele dou\ sisteme co-existnd pe acela[i echipament de
calcul. ~n ambele cazuri, utilizatorul dispune de dou\ modalit\]i de `nc\rcare a sistemului de operare: se poate opta pentru
MS Windows 95/98 (varianta implicit\) sau pentru MS-DOS.
Mai jos sunt date cteva exemple de nume de fi[iere sistem:
IO.SYS
MSDOS.SYS
Opera]ia de `nc\rcare a sistemului de operare se refer\ la `nc\rcarea `n memoria RAM a fi[ierelor de
sistem [i se mai nume[te bootare.
" "" " 2.2. Exerci]ii

1. Care din urm\toarele fi[iere sunt programe sau utilitare?
BALANTA.DOC
FORMAT.COM
CONTAB.EXE
CONFIG.SYS
AUTOEXEC.BAT
FDISK.COM
MAT.DLL
UNIDRV.LIB
2. Completa]i coloana din dreapta cu nume posibile de fi[iere (cel pu]in trei):
DAT??98.XLS

BV*.D?F

DATE.??

CAL?M*.BIN

R*.DOC

3. Cu dou\ luni `n urm\ a]i editat ni[te liste referitoare la situa]ia veniturilor [i cheltuielilor, dar nu v\ aduce]i
aminte exact cum se numeau. {ti]i numai c\ pentru a le edita a]i utilizat programul EXCEL, deci extensia lor
este .XLS, iar numele ar putea con]ine grupul de caractere VENIT sau CHELT sau RAPORT. Pentru a le
putea g\si mai u[or, ce nume ambigue a]i utiliza `n func]ia de c\utare:

4. Pornind de la figura de mai jos, rezolva]i urm\toarele exerci]ii.

a) Enumera]i fi[ierele de sistem care apar `n figur\.
b) Enumera]i fi[ierele de tip program care apar `n figur\.
5. Scrie]i specificatoarele pentru urm\toarele fi[iere utiliznd c\i de acces absolute:
AUTOEXEC.BAT
CM.DOT
FZ.DOC
FAX.DOT
WORD.EXE
SAMPLES.XLS
PC.XLS
FMED.DOC
EMAIL.DOT
6. Directorul curent este MSOFFICE. Scrie]i specificatoarele pentru urm\toarele fi[iere utiliznd c\i de acces
relative:
EXCEL.EXE
EMAIL.DOT
SAMPLES.XLS
CONFIG.SYS
PC.XLS
7. Directorul curent este WORD. Scrie]i specificatoarele pentru urm\toarele fi[iere utiliznd c\i de acces
relative:
WORD.EXE
EMAIL.DOT
SAMPLES.XLS
CONFIG.SYS
PC.XLS
8. Ce alt termen poate fi utilizat pentru procesul de `nc\rcare a sistemului de operare `n memoria RAM?

! WORD ! EXCEL
LETTER.DOT
EMAIL.DOT
FAX.DOT
C:\
IO.SYS
MSDOS.SYS
AUTOEXEC.BAT
CONFIG.SYS
! WINDOCS
! FORMS ! FAX !
CM.DOC
CM.DOT
FMED.DOC
STOC.DOC
FZ.DOC
OFERTE.DOC
CONFIRM.DOC
ACCESORII.XLS
TRAINING.XLS
PC.XLS
MODULE.XLS
! MSOFFICE
! TEMPLATES ! EXAMPLES WORD.EXE EXCEL.EXE
SAMPLES.XLS
Fig. 2-4. Exerci]iu
Rezolv\ri:

1. FORMAT.COM, CONTAB.EXE, FDISK.COM
2.
DAT??98.XLS Simbolurile ? pot fi `nlocuite de orice liter\ sau cifr\ sau caracter special.
Numele fi[ierului este de 7 caractere.
Exemple: DATELE98.XLS, DAT_98.XLS, DAT1998.XLS, etc.
BV*.D?F Simbolul * poate fi `nlocuit de orice caracter sau grup de maxim 6 caractere.
Extensia este format\ din 3 caractere.
Exemple: BV1998.DBF, BV98.D_F, BVIUNIE.DDF, etc.
DATE.?? Extensia are 2 caractere.
Exemple: DATE.98, DATE.XX, DATE.AB, etc.
CAL?M*.BIN Exemple: CALDM98.BIN, CAL9MG.BIN, CAL_M98.BIN
R*.DOC Numele fi[ierului `ncepe cu R [i poate avea maxim 8 caractere.
Exemple: RAPORT.DOC, REGISTRU.DOC, REG_98.DOC, etc.
3. *VENIT*.XLS, *CHELT*.XLS, *RAPORT*.XLS
4. a) IO.SYS, MSDOS.SYS; b) WORD.EXE, EXCEL.EXE
5.
AUTOEXEC.BAT C:\AUTOEXEC.BAT
CM.DOT C:\WINDOCS\FORMS\CM.DOT
FZ.DOC C:\WINDOCS\FAX\FZ.DOC
FAX.DOC C:\MSOFFICE\WORD\TEMPLATES\FAX.DOC
WORD.EXE C:\MSOFFICE\WORD\WORD.EXE
SAMPLES.XLS C:\MSOFFICE\EXCEL\EXAMPLES\SAMPLES.XLS
PC.XLS C:\WINDOCS\OFERTE\PC.XLS
FMED.DOC C:\WINDOCS\FORMS\FMED.DOC
EMAIL.DOT C:\MSOFFICE\WORD\TEMPLATES\EMAIL.DOT
6.
EXCEL.EXE EXCEL\EXCEL.EXE
EMAIL.DOT WORD\TEMPLATES\EMAIL.DOT
SAMPLES.XLS EXCEL\EXAMPLES\SAMPLES.XLS
CONFIG.SYS ..\CONFIG.SYS
PC.XLS ..\WINDOCS\OFERTE\PC.XLS
7.
WORD.EXE WORD.EXE
EMAIL.DOT TEMPLATES\EMAIL.DOT
SAMPLES.XLS ..\EXCEL\EXAMPLES\SAMPLES.XLS
CONFIG.SYS ..\..\CONFIG.SYS
PC.XLS ..\..\WINDOCS\OFERTE\PC.XLS
8. Bootare.

! !! ! Lec]ia 3: INTERFA}A GRAFIC| MS WINDOWS 95/98

" "" " 3.1. Pornirea calculatorului

Pornirea calculatorului se realizeaz\ prin intermediul butonului POWER dispus uzual pe panoul frontal
al carcasei. Dac\ echipamentul de calcul se afl\ deja sub tensiune [i dorim numai a re`nc\rca sistemul de
operare atunci se apas\ butonul RESET. ~n ambele cazuri calculatorul parcurge urm\toarele etape:
Are loc execu]ia codului program din BIOS, care printre altele efectueaz\ [i o examinare sumar\ a hardware-
ului existent. ~n cazul `n care este depistat\ o eroare (de exemplu: memorii RAM defecte, lipsa tastaturii,
unitatea de dischet\ defect\, etc.) atunci aceasta este semnalat\ printr-un mesaj afi[at pe ecran. Dac\ eroarea
nu este de natur\ a `mpiedica func]ionarea calculatorului, prin ap\sarea tastei F1 se poate continua. Altfel
calculatorul se blocheaz\; un exemplu este cazul `n care hard-discul este defect [i deci nu poate fi citit pentru
a se `nc\rca sistemul de operare. Dac\ defec]iunea a survenit la placa video, eroarea este semnalat\ prin
semnale sonore. Tot `n cadrul acestei etape este afi[at pe ecran mesajul de a ap\sa o tast\ sau o combina]ie
de taste pentru a intra `n programul CMOS Setup.
Are loc `nc\rcarea sistemului de operare de pe hard-disc sau de pe dischet\. Sunt citite fi[ierele de
configura]ie [i este afi[at mesajul Starting Windows 95..., dup\ care imaginea grafic\ cu nori [i sigla
Windows este afi[at\ pe ecran. ~n cazul sistemului de operare MS Windows 98 procesul de `nc\rcare este
similar.
~n func]ie de configurarea curent\ a sistemului de operare, pot fi cerute informa]ii referitoare la numele
utilizatorului [i parola de acces `n sistem.
Este afi[at\ interfa]a grafic\ MS Windows 9x, moment `n care se poate `ncepe lucrul.
Chiar dac\ echipamentul de calcul nu este conectat la re]ea, sistemul de operare are capacitatea de a
gestiona mai mul]i utilizatori. Un utilizator este caracterizat printr-un cont utilizator definit prin nume [i parol\.
~n anumite cazuri, dup\ `nc\rcarea sistemului de operare [i `nainte de apari]ia interfe]ei grafice, este
afi[at\ pe ecran o caset\ dialog care solicit\ utilizatorului introducerea numelui [i a parolei. Dup\ tastarea
datelor, se pozi]ioneaz\ cursorul mouse-ului pe butonul OK din caseta dialog [i se apas\ o dat\ cu butonul din
stnga; sau se selecteaz\ butonul OK prin intermediul tastei TAB [i se apas\ tasta ENTER. ~n dreptul numelui
vi se propune numele ultimului utilizator care a intrat `n sistem.

Fig.3-1. Introducerea datelor specifice contului utilizatorului

Fiec\rui cont utilizator ì este asociat un set de parametri sistem care se refer\ la op]iuni stabilite pentru
modul de lucru sub interfa]a grafic\ (scheme de culori, mod de afi[are al obiectelor, etc.). Exist\ posibilitatea ca
to]i utilizatorii care folosesc echipamentul de calcul s\ aibe acelea[i set\ri sau fiecare s\ `[i efectueaze propriile
set\ri.
~n cazul `n care contul utilizatorului nu dispune de parol\, atunci la intrarea `n sistem nu mai este afi[at\
caseta dialog pentru introducerea numelui [i parolei.
Numele utilizatorului [i parola sunt specificate prima dat\ `n momentul instal\rii sistemului de operare
MS Windows 9x.
Dac\ nu cunoa[te]i numele [i parola utilizatorului atunci v\ pute]i crea un cont nou prin introducerea
unui nume [i a unei parole. De exemplu:
user name = Student
password = student

Aten]ie la introducerea parolei care face diferen]a `ntre literele mari [i mici. Dac\ nu dori]i ca la fiecare
intrare `n sistem s\ vi se cear\ numele [i parola, nu tasta]i nimic `n dreptul parolei.
" "" " 3.2. Prezentarea general\ a sistemului de operare MS Windows 95/98

MS Windows 95/98 este un sistem de operare pe 32 de bi]i creat de firma Microsoft [i destinat
echipamentelor de calcul compatibile IBM-PC, bazate pe microprocesoare INTEL sau clone ale acestora. Ini]ial
pe acest tip de calculatoare a rulat sistemul de operare MS-DOS care dispunea de o interfa]\ alfanumeric\ [i de
un set de comenzi prin intermediul c\ruia utilizatorul putea comunica cu echipamentul s\u de calcul. Deoarece
acest mod de lucru era destul de laborios [i necesita memorarea comenzilor, firma Microsoft a lansat pe pia]\ o
aplica]ie numit\ Windows care se instala peste sistemul de operare; sistemul de operare ce controla
echipamentul de calcul r\mnea MS-DOS, dar interfa]a greoaie a acestuia a fost ascuns\ sub cea prietenoas\ [i
intuitiv\ oferit\ de Windows. Numele acestei noi interfe]e grafice provenea de la faptul c\ obiectele manevrate
de utilizator cu ajutorul mouse-ului sau al tastelor se aflau grupate `n ferestre (window - fereastr\ `n limba
englez\). Aplica]ia Windows a dobndit foarte repede popularitate `n rndul utilizatorilor PC [i a ajuns `n final
la versiunea 3.11, cunoscut\ [i sub denumirea de MS Windows for Workgroups (Windows pentru grupuri de
lucru), ea oferind [i servicii de re]ea. Dar Windows nu era dect o aplica]ie care rula sub sistemul de operare
MS-DOS [i deci avea acelea[i limit\ri. Sistemul de fi[iere utilizat pentru MS-DOS [i MS Windows 3.x este
FAT16.
Urm\torul pas a fost lansarea pe pia]\ a produsului MS Windows 95, un sistem de operare de sine
st\t\tor. El ofer\ o serie de avantaje, dintre care cteva mai importante sunt enumerate mai jos:
Este un sistem de operare multitasking ce de]ine capacitatea de a executa simultan mai multe programe: de
exemplu, dac\ la un moment dat are loc listarea la imprimant\ a unui document, utilizatorul nu este for]at s\
a[tepte s\ se `ncheie procesul de listare pentru a demara o nou\ activitate; concomitent cu listarea, pot fi
efectuate alte opera]ii. Bine`n]eles c\ viteza de procesare scade `n acest caz, deoarece `n realitate nu are loc
execu]ia simultan\ a mai multor programe, ci se efectueaz\ o simulare prin alocarea unei cuante de timp pe
durata c\reia un anumit program dispune de procesor. Sub MS Windows 95 exist\ dou\ modalit\]i de
implementare a facilit\]ii de multitasking.
Un task este o aplica]ie sau program care este executat la un moment dat. ~n vederea implement\rii
facilit\]ii de multitasking, un task este divizat `n mai multe fire de execu]ie (numite threads) [i firele mai
multor task-uri aparent pot fi executate simultan.
O metod\ de a efectua multitasking este utilizarea modelului numit preemptiv. Fiec\rui fir de execu]ie ì
corespunde o cuant\ de timp pe durata c\reia are la dispozi]ie resursele echipamentului de calcul. MS
Windows 95 utilizeaz\ acest model pentru execu]ia aplica]iilor pe 32 de bi]i.
O a doua metod\ este utilizarea modelului cooperativ. ~n acest caz firele de execu]ie sunt asociate cu o list\
de priorit\]i [i au acces la resursele echipamentului de calcul `n func]ie de prioritatea pe care o de]in. Acest
model este utilizat de MS Windows 3.x [i este implementat [i sub MS Windows 95 pentru a p\stra
compatibilitatea cu aplica]iile pe 16 bi]i scrise pentru versiuni anterioare de Windows.
Ofer\ utilizatorului o interfa]\ grafic\, intuitiv\ [i prietenoas\
Este disponibil\ o mai bun\ gestionare a memoriei [i o stabilitate sporit\ prin intermediul noilor driverele pe
32 de bi]i pentru periferice (drivere de tip VxD)
Utilizatorul are posibilitatea folosirii numelor lungi pentru fi[iere, care sub MS-DOS erau limitate la maxim
8 caractere; sub MS Windows 95 numele de fi[iere pot avea maxim 255 de caractere. Acest lucru se
datoreaz\ faptului c\ sistemul de fi[iere utilizat este unul `mbun\t\]it, denumit VFAT. Vechiul sistem de
fi[iere FAT16 este recunoscut.
Echipamentele periferice de tip Plug and Play sunt `n mod automat recunoscute de c\tre MS Windows 95,
caracteristicile fizice (adres\ I/O, num\r de `ntrerupere, canal DMA, etc.) ale acestora fiind detectate de
sistemul de operare, f\r\ a necesita interven]ia utilizatorului. ~n capitolele urm\toare vor fi date explica]ii
referitoare la aceste caracteristici fizice [i de ce sunt ele foarte importante.
MS Windows 95 este livrat `mpreun\ cu o serie de aplica]ii utile cum ar fi: procesor de texte WordPad
(poate lucra cu fi[iere `n format MS Word 6.0), editor grafic - Paint, calculator, utilitare pentru
administrarea hard-discurilor, jocuri, utilitare multimedia, utilitare pentru re]ea.
Sub MS Windows 95 este `mbun\t\]it\ facilitatea OLE (Object Linking and Embedding - legarea [i
inserarea obiectelor) care permite inserarea unui obiect creat printr-un anumit program `n interiorul altui
obiect creat printr-un program diferit; leg\tura `ntre cele dou\ obiecte este gestionat\ de sistemul de operare.
Un obiect reprezint\ un set de date cu un anumit format. Aplica]ia prin intermediul c\reia a fost creat
fi[ierul unde s-a inserat un obiect se nume[te client. Dar obiectul respectiv are de regul\ un alt format dect
cel al fi[ierului `n care a fost inserat [i nu poate fi manipulat dect de o aplica]ie specific\; aplica]ia apelat\
de client `n vederea manipul\rii obiectului inserat se nume[te server. Astfel, utilizatorul poate introduce o
imagine grafic\ (o diagram\) care a fost creat\ sub un program specializat - de exemplu Paint, `ntr-un
document editat sub un procesor de text - de exemplu Word. ~n acest caz clientul este aplica]ia Word, iar
server-ul este aplica]ia Paint.
MS Windows 95 este livrat cu servicii re]ea: clien]i, protocoale, posibilitatea conect\rii la distan]\ (Dial-Up
Networking), aplica]ie pentru mesagerie electronic\ (MS Exchange).
Protec]ia informa]iilor la [tergerea accidental\ prin Recycle Bin: `n momentul `n care utilizatorul [terge date
de pe disc, acestea nu sunt eliminate definitiv ci stocate `n Recycle Bin sau co[ul de gunoi. Astfel, dac\ se
constat\ c\ un fi[ier a fost [ters din gre[eal\ acesta poate fi recuperat. Co[ul de gunoi sau Recycle Bin este
de fapt o zon\ rezervat\ pe discul fix unde se stocheaz\ fi[ierele, directoarele sau obiectele care au fost
[terse. Utilizatorul are posibilitatea stabilirii dimensiunii co[ului de gunoi. Astfel, `n momentul `n care co[ul
de gunoi este plin [i un fi[ier a fost [ters, atunci obiectul cu cea mai mare vechime va fi eliminat pentru a
face loc noului fi[ier.
Definirea de comenzi rapide sau shortcuts: un shortcut este de fapt o asociere realizat\ de utilizator cu un
anumit obiect pentru ca accesul la acesta s\ se fac\ mai u[or. De exemplu, dac\ specificatorul complet al
unui fi[ier este D:\Contabilitate\1998\Balanta.doc, atunci pentru a-l citi, utilizatorul trebuie s\-l caute pe
discul D, mai `nti `n directorul Contabilitate, dup\ care `n subdirectorul 1998. Dac\ fi[ierul este foarte des
accesat, mai simplu ar fi s\ se creeze un shortcut c\tre acest fi[ier pe care utilizatorul l-ar putea apela direct,
f\r\ s\ fie nevoit s\ parcurg\ structura arborescent\ a directorului.
Clipboard: este o zon\ de memorie RAM rezervat\, unde utilizatorul poate stoca temporar diverse obiecte,
`n vederea utiliz\rii lor ulterioare. Introducerea `n Clipboard a informa]iilor se realizeaz\ prin opera]iile de
Cut [i Copy, iar citirea din Clipboard a datelor se efectueaz\ prin opera]ia de Paste.
Opera]ia de Cut (taie - `n limba englez\) mut\ obiectul selectat `n Clipboard. Acest lucru `nseamn\ c\
obiectul se afl\ numai `n Clipboard pn\ cnd va fi retras de acolo prin opera]ia de Paste. La un moment dat
un singur obiect poate fi stocat `n Clipboard, [i anume cel introdus prin ultima opera]ie de Cut sau Copy;
dac\ o nou\ comand\ de Cut sau Copy stocheaz\ date `n Clipboard, atunci vechile informa]ii vor fi
suprascrise de cele noi.
Opera]ia de Copy copiaz\ obiectul curent `n Clipboard, f\r\ `ns\ a-l [terge din locul unde se afla el ini]ial.
Opera]ia de Paste (lipe[te - `n limba englez\) copiaz\ obiectul curent din Clipboard acolo unde specific\
utilizatorul `n momentul respectiv. Obiectul r\mne `n Clipboard pn\ la o nou\ opera]ie de Cut sau Copy.

Facilit\]ile oferite de sistemul de operare MS Windows 95, pot fi extinse prin intermediul pachetului de
programe MS Plus!, care printre altele ofer\ o aplica]ie de navigare prin Internet Internet Explorer 3.0,
software pentru utilizarea echipamentului de calcul `n calitate de server de conectare la distan]\ (dial-up server),
[i alte module op]ionale. Anumite produse suplimentare (navigator pentru Internet, aplica]ie pentru po[ta
electronic\, software pentru dial-up server, etc) pot fi preluate gratuit de pe Internet, de la adresa firmei
Microsoft (www.microsoft.com).
Observa]ie: Internet-ul este o re]ea global\, la care utilizatorul poate avea acces dac\ dispune de o conexiune fizic [i un
cont, caracterizat prin nume de utilizator [i parol\ de acces. Conexiunea fizic poate fi un modem conectat la echipamentul
de calcul [i linia telefonic\, sau o leg\tur\ prin linie `nchiriat\.
Odat\ ce accesul la Internet a fost stabilit, utilizatorul poate utiliza serviciile oferite. Unul dintre serviciile cel mai des
utilizate este WWW (World Wide Web), sau Web. Pe Web informa]iile sunt prezentate `n cadrul unor pagini de date, al
c\ror con]inut include coduri de control al limbajului HTML (Hyper text markup Language). Aceste coduri determin\
modul de afi[are al informa]iilor [i stabile[te leg\turile `ntre multitudinea de pagini Web existente pe Internet. ~n vederea
acces\rii paginilor Web se utilizeaz\ aplica]ii denumite browsere (`n limba romn\: navigatoare).
Deoarece varianta MS Windows 95 a sistemului de operare nu este lipsit\ de erori (`n limba englez\:
bugs; `n limba romn\: scame), firma Microsoft a oferit corectarea erorilor prin intermediul unor fi[iere care le
`nlocuiesc pe cele livrate pe kit-ul sistemului de operare. Aceste fi[iere sunt disponibile pe Internet, la adresa
firmei Microsoft.
Observa]ie: Kit-ul unui program este format din totalitatea fi[ierelor necesare pentru instalarea [i configurarea acestuia pe
echipamentul de calcul al utilizatorului, `n vederea `ndeplinirii func]iilor oferite de aplica]ia respectiv\. Kit-ul se poate livra
pe un set de dischete sau pe CD-ROM.
O variant\ ulterioar\ a sistemului de operare MS Windows 95 este cea cunoscut\ sub denumirea MS
Windows 95 OSR2, care introduce un nou sistem de fi[iere FAT32. Acest lucru este util pentru echipamentele
de calcul ce au `n dotare hard-discuri de mare capacitate (peste 2 GB), deoarece ofer\ o mult mai eficient\
ocupare a spa]iului pe disc, prin reducerea dimensiunii unui cluster. Bine`n]eles c\ este disponibil [i suport
pentru vechiul sistem de fi[iere FAT16.
Func]iile suplimentare, care `nainte erau disponibile `n pachetul MS Plus!, sau care trebuiau preluate de
pe Internet, ct [i corec]iile erorilor, sunt `n acest moment `nglobate `n ultima versiune a sistemului de operare
amintit, cunoscut sub denumirea MS Windows 98.
La data de 29 Iunie 1998, `n Bucure[ti, a avut loc lansarea pe pia]\ a produsului MS Windows 98,
sistem de operare care `n plus fa]\ de versiunea precedent\, ofer\ urm\toarele facilit\]i:
~n primul rnd, sub noul sistem de operare MS Windows 98 pot fi rulate aproape toate aplica]iile care au
fost proiectate pentru MS Windows 95. ~n general, aplica]iile cu dificult\]i sub MS Windows 98 sunt cele
care lucreaz\ la nivel hardware, cum ar fi unele utilitare de administrare a hard-discurilor [i unele aplica]ii
de tip anti-virus. De asemenea, MS Windows 98 asigur\ suport pentru cea mai mare parte a aplica]iilor pe
16 bi]i, de tip DOS/Windows 3.x.
Sistemul de operare MS Windows 98 este capabil de a face trecerea la urm\torul secol f\r\ probleme
(problema anului 2000 a fost rezolvat\).
Sub MS Windows 98 este utilizat\ o modalitate mai eficient\ de pornire [i oprire a sistemului de operare.
Astfel, driverele pentru dispozitivele periferice pot fi ini]ializate `n momentul `n care sunt utilizate [i nu
atunci cnd se `ncarc\ sistemul de operare.
Este oferit un nou model de drivere - Win32, care este acela[i cu cel al sistemului de operare MS Windows
NT 5.0, asigurdu-se astfel compatibilitatea. ~n acela[i timp, vechile drivere de sub MS Windows 95 sunt
recunoscute. Acest lucru este foarte important, deoarece utilizatorul poate avea o oarecare siguran]\ c\
dispozitivele din dotarea echipamentului de calcul vor func]iona. ~nainte, driverele din versiunile MS
Windows 3.x, MS Windows 95, MS Windows NT 3.5 [i MS Windows NT 4.0 nu erau compatibile; fiecare
sistem de operare dispunea de propriile sale variante. Kit-ul de instalare al sistemului de operare MS
Windows 98 este livrat cu o baz\ de date de drivere destul de cuprinz\toare; `n cazul `n care anumite
dispozitive hardware nu-[i g\sesc corespondentul `n aceast\ baz\ de date, driverele pentru MS Windows 95
pot fi utilizate, `n majoriatea cazurilor f\r\ probleme.
Observa]ie: Sistemul de operare MS Windows NT Server este un sistem de operare `n re]ea, pentru re]ele de tip
client/server. Pe lng\ acesta, mai exist\ varianta de sistem de operare MS Windows NT Workstation, destinat\
calculatoarelor de birou puternice.
Este oferit suport pentru sistemul fi[iere FAT32, recomandat pentru stocarea datelor pe discuri de capacitate
mare, reducnd cu mult spa]iul ce se pierdea prin utilizarea vechiului sistem de fi[iere FAT16. ~n cazul `n
care sistemul de operare MS Windows 98 se instaleaz\ peste versiunea precedent\, utilizatorul are la
dispozi]ie un utilitar de conversie a sistemului de fi[iere FAT16 la FAT32. Nu este posibil\ conversia de la
FAT32 la FAT16. Dezavantajul folosirii sistemului FAT32 const\ `n faptul c\ acesta este recunoscut numai
sub sistemul de operare MS Windows 98. Sistemele de fi[iere FAT16 [i VFAT sunt recunoscute de MS
Windows 98 [i pot fi utilizate f\r\ probeleme.
Sunt recunoscute [i integrate noi standarde de hardware:
- Sunt recunoscute instruc]iunile specifice procesoarelor de tip MMX
- Este recunoscut standardul hardware pentru periferice, denumit USB (Universal Serial Bus). Pentru a
putea beneficia de aceast\ facilitate, trebuie ca echipamentul de calcul s\ fie dotat cu un port USB; de
asemenea, trebuiesc achizi]ionate noi periferice de tip USB (tastatur\, imprimant\, mouse, scanner,
modem, etc.). La un port USB pot fi conectate maxim 127 de periferice USB. Singurul inconvenient
este num\rul limitat de asemenea dispozitive oferite pe pia]\.
- Este recunoscut standardul IrDA (Infrared Data Association), ce permite conectarea dispozitivelor
periferice f\r\ fir, care func]ioneaz\ `n baza radia]iilor infraro[ii.
- Este oferit suport pentru utilizarea mai multor ecrane simultan, facilitate util\ `n cazul apica]iilor de
proiectare (CAD)
- Sunt recunoscute unit\]ile de tip DVD (Digital Versatile Disc)
- Este recunoscut stantdardul AGP (Accelerated Graphics Port)
- Este recunoscut standardul IEEE 1394 pentru magistrala serial\, care ofer\ vitez\ de transfer sporit\.
Oferta de dispozitive de acest tip este foarte limitat\.
Una dintre cele mai vizibile diferen]e `ntre cele dou\ variante de sisteme de operare este integrarea `n
sistemul de operare MS Windows 98 a facilit\]ilor de conectare la Internet [i a aplica]iei de navigare
Internet Explorer 4.0. Acest lucru modific\ interfa]a grafic\ de lucru [i modul de lucru. De asemenea, sunt
oferite aplica]ii specifice Internet-ului: pentru po[ta electronic\ - Outlook Express [i pentru participare la
grupuri de informare (newsgroups).
Exist\ posibilitatea actualiz\rii automate a sistemului de operare MS Windows 98, prin preluarea de pe
Internet a ultimilor corec]ii.
Suportul pentru economisirea energiei a fost `mbun\t\]it.
Referitor la software-ul destinat re]elelor, au fost aduse urm\toarele `mbun\t\]iri [i facilit\]i noi:
- Au fost aduse `mbun\t\]iri la aplica]ia de conectare la distan]\, denumit\ Dial-Up Networking, prin
introducerea unei facilit\]i ce permite combinarea mai multor linii disponibile `n vederea ob]inerii
unor viteze de transfer ct mai mari.
- Este oferit protocolul PPTP (Point-to-Point Protocol).
- Sub MS Windows 98, echipamentul de calcul poate s\ func]ioneze `n calitate de server de conectare
la distan]\ (dial-up server), deoarece software-ul aferent este oferit `mpreun\ cu sistemul de operare.
- Este oferit software-ul client pentru re]ele Novell Netware, care recunoa[te serviciile NDS (Netware
Directory Services).
Este oferit un program asistent pentru `ntre]inerea regulat\ a echipamentului de calcul.
Anumite utilitare de administrare au fost `mbun\t\]ite [i sunt oferite noi utilitare: MSINFO32 (ofer\
informa]ii referitoare la sistem), DEFRAG (utilizat pentru optimizarea hard-discurilor), utilitar pentru
verificarea integrit\]ii fi[ierelor, utilitar pentru verificarea integrit\]ii bazei de date administrative Registry,
utilitar pentru configurarea sistemului
Aplica]ia Recycle Bin poate stoca nu numai fi[iere ci [i foldere [terse.

Firma Microsoft a anun]at c\ MS Windows 98 este ultima variant\ din seria acestor sisteme de operare
destinate calculatoarelor personale. ~n viitor, se preconizeaz\ ca sistemul de operare preferat pentru acest tip de
calculatoare s\ fie MS Windows NT Workstation (urm\toarea versiune anun]at\ este 5.0), iar pentru
calculatoare puternice de re]ea - MS Windows NT Server (urm\toarea versiune anun]at\ este 5.0)
Cursul de fa]\ se adreseaz\ utilizatorilor sistemului de operare MS Windows 95 sau 98. Indiferent de
varianta utilizat\, maniera de lucru este similar\: prin intermediul unei interfe]e grafice, cu ajutorul mouse-ului
sunt manevrate obiecte. ~n continuare, pentru cazurile `n care modul de lucru este similar sau identic se va
utiliza termenul MS Windows 9x.
" "" " 3.3. Elementele interfe]ei grafice MS Windows 95/98

NOT|: Pe ecranul Dvs. de lucru s-ar putea s\ nu dispune]i de toate elementele grafice explicate la un moment dat. Ceea ce
vede]i pe ecran depinde de modul `n care a fost configurat\ interfa]a. ~n timp ce parcurge]i lec]iile, ve]i `nv\]a cum s\ v\
configura]i sistemul de operare.
Sub sistemul de operare MS Windows 9x toate obiectele manevrabile (documente, aplica]ii, fi[iere,
etc.) sunt reprezentate vizual [i sunt manevrate prin intermediul mouse-ului sau al tastaturii. Aplica]iile [i
documentele utilizatorului sunt organizate astfel:
Din punct de vedere al stoc\rii lor pe disc ele sunt organizate `n foldere dispuse `n cadrul structurii
arborescente despre care s-a discutat `n capitolul anterior. Sub MS Windows 9x se utilizeaz\ no]iunea de
folder (de la dosar) `n loc de director. Exemple de foldere: WINDOWS, WIN95, Programs, etc.
Din punct de vedere al administr\rii MS Windows 9x, ele sunt grupate logic `n foldere de sistem. Exemple
de foldere sistem: Control Panel, Printers, Dial-Up Networking.
~n momentul lans\rii `n execu]ie a unei aplica]ii sau `n momentul deschiderii unui folder pentru
a-i vedea con]inutul, acestea sunt afi[ate `n cadrul propriilor lor ferestre ce pot fi manevrate de c\tre utilizator cu
ajutorul mouse-ului (modificarea dimensiunii [i pozi]iei).
~n mod uzual se utilizeaz\ mouse-ul pentru manevrarea obiectelor sub interfa]a grafic\ MS Windows
95. Lipsa mouse-ului poate fi suplinit\ de tastatur\, dar lucrul devine greoi [i ineficient.
Butonul din stnga al mouse-ului este `n general cel mai solicitat. El este utilizat pentru selec]ii [i pentru
manipul\ri de obiecte. Butonul din dreapta este mult mai pu]in solicitat, iar dac\ mouse-ul dispune de trei
butoane, cel de-al treilea se folose[te `n cadrul unor aplica]ii speciale (de exemplu, aplica]ii de tip CAD, pentru
proiectare pe calculator) sau pentru meniuri contextuale.
O singur\ ap\sare a butonului mouse-ului se nume[te click. Dou\ ap\s\ri succesive sunt cunoscute sub
denumirea dublu-click.
Interfa]a grafic\ MS Windows 95 [i MS Windows 98 este afi[at\ `n figura 3-2 [i poate con]ine
urm\toarele elemente (`n func]ie de set\rile curente ale echipamentului Dvs. de calcul, ceea ce vede]i pe ecran
poate diferi de imaginea din figura 3-2):

MS Windows 95

MS Windows 98

Fig.3-2. Interfa]a grafic\

Desktop
Icon
Butonul START Bara de task-uri
Desktop
Bara de task-uri
Icon
Noi butoane
pe bara de
task-uri
Bar\ pentru
selec]ia canalelor
Internet
Facnd compara]ie `ntre interfe]ele grafice pentru cele dou\ variante MS Windows 95 [i
MS Windows 98, pot fi observate urm\toarele similarit\]i:
Desktop-ul
Butonul de START
Bara de task-uri
Anumite icon-uri: My Computer, Network Neighborhood, Recycle Bin, My Briefcase.

~n continuare sunt explicate elementele interfe]ei grafice pentru MS Windows 9x.

Desktop sau suprafa]a de lucru: se refer\ la fundalul ecranului, pe desktop aflndu-se obiectele utilizate `n
mod curent.
Cursorul mouse-ului: ne indic\ pozi]ia mouse-ului pe ecran. ~n func]ie de opera]ia pe care echipamentul de
calcul o efectueaz\ la un moment dat, cursorul poate lua diferite forme, configurabile de c\tre utilizator.
Mai jos sunt date cteva exemple uzuale:
Cursor normal, pentru selec]ie UCP-ul este ocupat
Func]ia nu poate fi
`ndeplinit\.

Dimensionare vertical\
Dimensionare
orizontal\
Dimensionare pe
diagonal\.

Deplasare obiecte Cursor pentru
introducere text
Dimensionare pe
diagonal\.
Icon-uri sau pictograme: sunt desene de dimensiune redus\ ce reprezint\ un obiect care poate fi manipulat
sub sistemul de operare MS Windows 9x. Icon-urile pot face referiri la aplica]ii, foldere, fi[iere de diferite
tipuri, documente MS Word (aplica]ie pentru procesarea textelor) sau MS Excel (aplica]ie de calcul tabelar),
etc. Exist\ cteva icon-uri care sunt instalate automat pe desktop odat\ cu sistemul de operare MS Windows
9x, acestea fiind:

My Computer: permite afi[area componentelor de stocare a datelor - unit\]i de disc flexibil,
unit\]i de hard-disc, unit\]i de CD-ROM, ct [i a con]inutului acestora; permite afi[area
imprimantelor instalate `n sistem; permite vizualizarea conexiunilor la distan]\ prin modem
care au fost definite; permite accesul la utilitarele de control [i administrare a sistemului de
operare. Pentru a lansa `n execu]ie aplica]ia My Computer se efectueaz\ dublu-click cu butonul din stnga
al mouse-ului, dup\ care se va deschide o fereastr\. Acest icon este prezent sub MS Windows 95 [i MS
Windows 98.

Network Neighborhood: icon care permite afi[area sub form\ grafic\ a entit\]ilor
participante `ntr-o re]ea (echipamente de calcul, unit\]i de disc directoare [i fi[iere
partajate, imprimante partajate [i alte echipamente periferice care sunt partajate). Pentru a
vizualiza elementele componente ale re]elei se efectueaz\ dublu-click cu butonul din
stnga al mouse-ului, dup\ care se va deschide o fereastr\. Acest icon este prezent sub MS
Windows 95 [i MS Windows 98.

Inbox: icon prezent sub MS Windows 95 care permite lansarea `n execu]ie a aplica]iei de
mesagerie electronic\ MS Exchange, utilizat\ pentru comunicarea la distan]\ sau `n cadrul unui
intranet (re]ea creat\ de o firm\ pentru uz intern care se bazeaz\ pe software-ul specific
Internetului); prin intermediul acestei aplica]ii pot fi gestionate urm\toarele tipuri de mesaje:
NOT|:Sub MS Windows 98, `n func]ie de modul de lucru ales,
cursorul mouse-ului mai poate lua urm\toarea form\:
email (po[t\ electronic\) [i faxuri. Pentru a lansa `n execu]ie aplica]ia MS Exchange se efectueaz\ dublu-
click pe icon-ul Inbox, dup\ care se va deschide o fereastr\.

Dac\ aplica]ia MS Exchange nu este instalat\ [i configurat\ pe echipamentul Dvs. de calcul, atunci
un click pe icon-ul Inbox determin\ afi[area urm\toarei casete de dialog care precedeaz\ procesul
de instalare a aplica]iei:

Fig.3-3. Instalarea aplica]iei Exchange

Dac\ se dore[te instalarea aplica]iei, utilizatorul trebuie s\ specifice serviciile ce trebuiesc instalate
- The Microsoft Network, Microsoft Mail, Microsoft Fax. Dac\ din anumite motive nu se dore[te
instalarea aplica]iei atunci se face click cu butonul stng al mouse-ului pe butonul Cancel din
caseta de dialog. Aplica]ia Exchange este prezentat\ pe larg `n cursul prin coresponden]\ intitulat
"Re]ele sub MS Windows 95/98".

Recycle Bin: este similar co[ului de gunoi; `n Recycle Bin sunt stocate informa]iile
pe care utilizatorul le-a [ters [i exist\ posibilitatea recuper\rii lor. Pentru a vizualiza
con]inutul co[ului de gunoi se efectueaz\ dublu-click pe icon-ul Recycle Bin, dup\
care se va deschide o fereastr\. Acest icon este prezent sub MS Windows 95 [i MS
Windows 98.

The Microsoft Network: aceast\ aplica]ie permite conectarea cu ajutorul unui
modem la re]eaua Microsoft. Pentru a o lansa `n execu]ie se efectueaz\ dublu-click
pe icon-ul The Microsoft Network, dup\ care se va deschide o fereastr\. Acest
icon este prezent sub MS Windows 95 [i MS Windows 98, numai c\ forma sa
difer\.

My Briefcase: aplica]ia este util\ `n cazul `n care utilizatorul este nevoit s\
lucreze pe calculatoare diferite [i are nevoie nu numai s\ transfere date `ntre ele ci
s\ urm\reasc\ [i versiunile diferite ale aceluia[i fi[ier. Aplica]ia My Briefcase
este similar\ cu o map\ `n care se introduc dosarele [i documentele de care avem
nevoie la un moment dat, numai c\ `n acest caz mapa este concretizat\ fizic printr-o dischet\;
putem lua mapa - adic\ discheta, acas\ pentru a continua lucrul, iar a doua zi punem documentele
la loc `n map\ [i le ducem la serviciu, unde le introducem la loc `n calculatorul de unde le-am luat.
Aplica]ia My Briefcase depisteaz\ faptul c\ pe calculator exist\ deja o versiune mai veche a
aceluia[i document [i `n general `nlocuie[te variantele vechi cu cele noi. Pentru a lansa `n execu]ie
aceast\ aplica]ie se efectueaz\ dublu-click pe icon-ul My Briefcase, dup\ care se va deschide o
fereastr\. Icon-ul My Briefcase poate lipsi de pe desktop `n cazul `n care utilizatorul nu a instalat
aplica]ia respectiv\. Acest icon este prezent sub MS Windows 95 [i MS Windows 98.

The Internet: icon prezent sub MS Windows 95 ce lanseaz\ `n execu]ie aplica]ia
MS Internet Explorer 3.0, care este un program de navigare (browser) prin re]eaua
global\ Internet. Pentru a lansa `n execu]ie programul se efectueaz\ dublu-click pe
icon-ul The Internet [i se deschide o fereastr\. Este necesar un modem sau un alt
tip de conexiune fizic\ [i un cont de Internet pentru a putea p\trunde `n re]eaua
Internet. Acest icon poate lipsi de pe desktop `n cazul `n care utilizatorul nu a instalat aplica]ia
Internet Explorer. Aplica]ia nu este livrat\ `mpreun\ cu sistemul de operare MS Windows 95 [i
trebuie instalat\ separat. Sub MS Windows 98, aplica]ia Internet Explorer 4.0 este livrat\ `mpreun\
cu sistemul de operare [i are un icon pe desktop intitulat Internet Explorer.

Pe desktop-ul MS Windows 98 sunt dispuse cteva icon-uri noi:
Maniera de lucru obi[nuit\ sub MS Windows 95 este urm\toarea:
Print-un click al butonului stng al mouse-ului se realizeaz\ o selec]ie
Printr-un dublu click al butonului stng al mouse-ului se deschide un folder, un document sau se
lanseaz\ `n execu]ie o aplica]ie.
Printr-un click al butonului din dreapta al mouse-ului este selectat un obiect [i este facilitat accesul la
propriet\]ile obiectului

Sub MS Windows 98 poate fi utilizat\ maniera de lucru descris\ mai sus, dar este oferit\ [i o
alternativ\. Dup\ cum s-a men]ionat mai `nainte, `n cadrul sistemului de operare MS Windows 98 sunt integrate
facilit\]i Web; de aceea, poate fi utilizat modul de lucru preluat din aplica]ia de navigare prin Internet Internet
Explorer 4.0. ~n acest caz, butoanele mouse-ului de]in urm\toarea func]ionalitate:
Pentru selec]ii, cursorul mouse-ului este pozi]ionat peste icon-ul obiectului dorit
Pentru deschiderea folderelor, documentelor sau lansarea `n execu]ie a aplica]iilor, se efectueaz\ un
singur click pe icon-ul obiectului
Butonul din dreapta are aceia[i func]ionalitate ca cea descris\ `nainte.

Bara de task-uri sau task bar: un task este un program care se execut\ la un moment dat. Bara de task-uri este
cea pe care se afl\ butonul START [i con]ine butoane pentru toate task-urile active la un moment dat (active
- lansate `n execu]ie). ~n imaginea din figura 3-2. se observ\ c\ exist\ un buton pentru un task activ:
Microsoft Word. Sub MS Windows 98, bara de task-uri include noi butoane ce faciliteaz\ accesul la Internet.
1 2 3 4

1 Buton pentru lansarea `n execu]ie a aplica]iei Internet Explorer 4.0
2 Buton pentru lansarea `n execu]ie a aplica]iei Outlook Express
3 Buton pentru afi[area desktop-ului
4 Buton pentru afi[area canalelor Internet (despre canale Internet se va discuta `n paragrafele ce
urmeaz\)

Butonul START: este dispus pe bara de task-uri [i permite accesul la aplica]iile instalate (prin meniul cu
programe), la panoul de control al sistemului de operare [i la anumite func]ii sistem (de oprire, Help, Find -
c\utare, lansare `n execu]ie a programelor).
Acest icon lanseaz\ `n execu]ie
aplica]ia pentru po[t\ electronic\
Acest icon este similar cu
The Microsoft Network de
la MS Windows 95.
Acest nou icon permite
afi[area pe ecran a
con]inutului folderului My
Documents.
Acest icon lanseaz\ `n execu]ie programul
asistent pentru conectarea la Internet
Acest icon este similar cu cu The
Internet din MS Windows 95 [i
lanseaz\ `n execu]ie aplica]ia
Internet Explorer versiunea 4.0.
Acest icon permite conectarea la
urm\toarele servicii on-line:
America on Line, AT&T World
NetServices, CompuServe,
Prodigy Internet. Conectarea la
acest servicii presupune plata unui
abonament.

Pentru a afi[a meniul START, ap\sareaacestui buton se poate efectua `n dou\ moduri:

1. Utiliznd mouse-ul: se pozi]ioneaz\ cursorul mouse-ului `n interiorul conturului butonului START [i se
apas\ o dat\ butonul din stnga. Ap\sarea unui buton al mouse-ului se mai nume[te click. Imediat dup\ un
click cu butonul din stnga al mouse-ului este afi[at meniul START.
2. Utiliznd tastatura: `n cazul `n care dispune]i de o tastatur\ Windows 95 atunci se apas\ tasta special\,
care se afl\ pe ultimul rnd al tastaturii cu urm\torul simbol:

Dac\ tastatura este una obi[nuit\ atunci combina]ia de taste CTRL-ESC va accesa meniul START.

Meniul START este afi[at `n figura 3-4. Op]iunile `n dreptul c\rora sunt afi[ate ni[te s\ge]i au la rndul lor
subop]iuni [i se numesc foldere; ele pot con]ine aplica]ii sau alte foldere. Op]iunea care are o culoare mai
`nchis\ dect celelate este op]iunea selectat\. Pentru a lansa `n execu]ie o aplica]ie selectat\ este necesar\
confirmarea selec]iei printr-un click cu butonul din stnga al mouse-ului.
MS Windows 95 MS Windows 98
Fig.3-4. Meniul START (1)

Observa]ie: Op]iunile disponibile `n meniul START depind [i de aplica]iile instalate pe sistem. De exemplu, `n figura 3-4,
pentru MS Windows 98 pot fi observate dou\ op]iuni intitulate New Office Document [i Open Office Document.
Acestea au fost incluse aici `n urma instal\rii pachetului de programe MS Office 97.

Exerci]iu 3-1: Deplasa]i cursorul mouse-ului peste butonul START [i efectua]i un singur click cu butonul din
stnga al mouse-ului. Compara]i meniul Dvs. cu cel din figura 3-4.
Meniul din figura 3-4 este cel mai des apelat de c\tre utilizator. Butonul START `ns\ mai dispune de un
meniu care poate fi accesat printr-un click cu butonul din dreapta al mouse-ului:

Fig.3-5. Meniul START (2)

Exerci]iu 3-2: Deplasa]i cursorul mouse-ului peste butonul START [i efectua]i un singur click cu butonul din
dreapta al mouse-ului. Compara]i meniul Dvs. cu cel din figura 3-5.
Op]iunile meniului din figura 3-5 au urm\toarea semnifica]ie:
- Open: permite modificarea meniului START din figura 3.4.
- Explore: lanseaz\ `n execu]ie aplica]ia Windows Explorer
- Find: permite c\utarea unor fi[iere, foldere sau calculatoare (dac\ echipamentul este conectat `n
re]ea).

Shortcuts sau comenzi rapide: sunt reprezentate uzual prin icon-uri care au o s\geat\ `n col]ul din stnga jos.
De exemplu:

Fig.3-6. Shortcut pentru aplica]ia MS Word, aflat pe desktop

Un shortcut reprezint\ o modalitate mai rapid\ de a accesa obiectul la care se refer\. ~n mod normal pentru
a accesa o aplica]ie, un folder, un document sau un alt obiect se utilizeaz\ meniul START sau obiectul
respectiv este c\utat pe disc `n cadrul structurii arborescente. Asociind un shortcut cu obiectul respectiv,
utilizatorul nu trebuie dect s\ efectueze dublu-click pe icon-ul shortcut-ului.

Pe desktop-ul MS Windows 98 se poate observa c\ este dispus\ o bar\ pentru canalele preferate de pe Web,
Web-ul fiind unul din serviciile cele mai solicitate pe Internet. Cursul de fa]\ nu trateaz\ subiectul Internet;
informa]ii detaliate referitoare la Internet, serviciile oferite de acesta [i aplica]iile specifice le pute]i g\si `n
cursul prin coresponden]\ intitulat Internet sub MS Windows 95/98.

Exerci]iu 3-3: Pe ecranul Dvs. identifica]i urm\toarele elemente ale interfe]ei grafice:
a) Desktop: ce culoare are desktop-ul Dvs?
b) ~n tabelul urm\tor sunt enumerate icon-urile care `n mod uzual pot fi g\site pe desktop. Marca]i care
dintre ele sunt prezente [i pe desktop-ul Dvs. Dac\ dispune]i pe desktop [i de alte icon-uri scrie]i [i
denumirile acestora:
My Computer

Network Neighborhood

Inbox

Recycle Bin

My Briefcase

Set up the Microsoft Network

Altele
c) ~n momentul `n care deplasa]i cursorul mouse-ului deasupra icon-ului intitulat My Computer ce
form\ dobnde[te cursorul acestuia?
d) Identifica]i bara de taskuri. Cte taskuri sunt active?
Exerci]iu 3-4: Identifica]i modalitatea de lucru sub interfa]a grafic\. Dac\ modul de lucru utilizat este cel
uzual sub MS Windows 95/98, atunci pentru selec]ii se utilizeaz\ un singur click de mouse, iar pentru
deschiderea unui folder sau lansarea `n execu]ie a unei aplica]ii se utilizeaz\ un dublu-click. Dac\ modul de lucru
este cel specific Web-ului, atunci probabil c\ denumirile icon-urile de pe desktop sunt subliniante, iar pentru
selec]ii este suficient a pozi]iona cursorul mouse-ului peste icon-ul dorit; `n vederea deschiderii unui folder, sau
lans\rii `n execu]ie a unei aplica]ii se efectueaz\ un singur click de mouse.
Dac\ utiliza]i modul de lucru cu un singur click, atunci efectua]i urm\toarele set\ri pentru a stabili
modul de lucru cu dublu-click, comun celor dou\ variante de Windows:

Se apas\ butonul START, dup\ care este selectat\ op]iunea Settings. ~n continuare se alege Folder Options
din meniul afi[at, moment `n care este afi[at\ pe ecran o fereastr\ similar\ cu cea din figura urm\toare.
Fig.3-6. Stabilirea modului de lucru

Trebuie selectat\ pagina de configurare intitulat\ General (vezi figura de mai sus). Printr-un click de mouse se
activeaz\ op]iunea Classic Style, dup\ care se efectueaz\ click pe butonul OK.
" "" " 3.4. Elementele unei ferestre de aplica]ie

~n momentul lans\rii `n execu]ie a unei aplica]ii aceasta, este afi[at\ `n cadrul ferestrei proprii, dispus\
pe desktop. Elementele ferestrei depind de configura]ia curent\ a sistemului, de aceea imaginea pe care Dvs. o
afi[a]i pe ecran s-ar putea s\ nu coincid\ cu cea din figurile de mai jos.
Exerci]iu 3-5: Lansa]i `n execu]ie aplica]ia My Computer prin efectuarea unui dublu-click cu butonul din
stnga al mouse-ului pe icon-ul respectiv, aflat pe desktop. Pe ecran va fi afi[at\ o fereastr\ similar\ cu
cea din figura urm\toare:


Fig.3-8. Fereastra aplica]iei My Computer

Ferestrele deschise sub interfa]a grafic\ MS Windows 9x se caracterizeaz\ prin urm\toarele elemente:

Bara de titlu, cu numele aplica]iei [i butoanele de control. ~n exerci]iul de mai sus a fost deschis\ aplica]ia
My Computer, a c\rei denumire este afi[at\ `n bara aflat\ `n partea superioar\ a ferestrei:

Fig.3-9. Bara de titlu a aplica]iei My Computer

Butoanele de control pot fi patru la num\r [i se utilizeaz\ pentru controlul dimensiunii ferestrei [i pentru
`nchiderea ei.

Buton destinat minimiz\rii ferestrei. ~n momentul `n care o fereastr\ este minimizat\ ea mai
este afi[at\ pe ecran doar sub forma unui buton `n bara de task-uri.
Exerci]iu 3-6: Cu un click cu butonul din stnga al mouse-ului minimiza]i fereastra intitulat\ My
Computer. Ve]i observa cum ea dispare de pe ecran [i cum `n bara de task-uri apare un nou buton cu
denumirea My Computer.
Bara de titlu

Meniu

Bara cu utilitare

Fig.3-10. Minimizarea ferestrei aplica]iei My Computer [i apari]ia butonului corespunz\tor `n task bar

Revenirea la forma ini]ial\ a ferestrei se efectueaz\ cu un click al butonului din stnga al
mouse-ului pe butonul respectiv din bara de task-uri.

Exerci]iu 3-7: Reveni]i la forma ini]ial\ a ferestrei intitulate My Computer.

Buton destinat maximiz\rii ferestrei. ~n urma acestei opera]ii, fereastra va ocupa `ntreg desktop-
ul.
Exerci]iu 3-8: Maximiza]i fereastra intitulat\ My Computer.

~n urma maximiz\rii ferestrei se va observa apari]ia unui nou buton de control, prezentat mai jos.

Buton pentru a readuce fereastra la dimensiunea sa ini]ial\.
Exerci]iu 3-9: Reveni]i la dimensiunea ini]ial\ a ferestrei intitulat\ My Computer.

Buton pentru `nchiderea ferestrei. ~n cazul unei aplica]ii, acest buton echivaleaz\ cu func]ia de
ie[ire din aplica]ie (Exit).

Bara meniului - `n cazul ferestrei intitulate My Computer op]iunile meniului principal sunt urm\toarele:

Fig.3-11. Meniul aplica]iei My Computer MS Windows 95

Se observ\ c\ op]iunile meniului au cte o liter\ subliniat\; acest lucru ne indic\ modul `n care op]iunea
respectiv\ poate fi selectat\ de la tastatur\, ap\snd simultan tastele ALT [i litera subliniat\. De exemplu, pentru
a accesa op]iunea Edit din meniul de mai sus, se apas\ simultan tastele ALT-E.
Sub MS Windows 98 sunt disponibile dou\ op]iuni noi: Go [i Favorites (explica]ia acestor dou\
op]iuni este dat\ ulterior).
Exerci]iu 3-10: Cum apela]i func]ia de Help utiliznd tastatura?

Bara cu utilitare, care dispune de butoane pentru anumite func]ii oferite `n bara de meniu. Afi[area barei cu
utilitare poate fi dezactivat\; din acest motiv ea poate lipsi de pe ecranul Dvs.. ~nf\]i[area barei cu utilitare difer\
de la MS Windows 95 la MS Windows 98.

Buton pentru fereastra My
Computer, care este minimizat\

MS Windows 95
MS Windows 98
Fig.3-12. Bara cu utilitare

Aceast\ bar\ cu utilitare este `n mod normal specific\ tuturor ferestrelor deschise sub MS Windows 98
[i include butoane cu func]ie de navigare, preluate din aplica]ia Internet Explorer 4.0 (primele trei butoane).

Spre deosebire de MS Windows 95, unde o singur\ bar\ cu utilitare era disponibil\, sub MS Windows
98 pot fi afi[ate pe ecran mai multe bare cu utilitare (func]ionalitatea lor este explicat\ ulterior).
Bara de utilitare cu adrese
Bara de utilitare pentru accesul la adrese Internet frecvent solicitate

Fig.3-13. Bare cu utilitare specifice MS Windows 98

Linia de stare: aici sunt afi[ate diverse mesaje. ~n cazul ferestrei intitulate My Computer mesajul de pe linia
de stare ne indic\ num\rul obiectelor pe care le con]ine fereastra. Afi[area barei de stare poate fi dezactivat\; din
acest motiv ea poate lipsi de pe ecranul Dvs.

Fig.3-14. Linia de stare a aplica]iei My Computer

Exerci]iu 3-11: ~nchide]i fereastra intitulat\ My Computer.

Dimensionarea [i deplasarea unei ferestre pe desktop se poate realiza cu ajutorul mouse-ului astfel:

Deplasarea ferestrei pe desktop: se pozi]ioneaz\ cursorul mouse-ului pe bara de titlu a ferestrei. Se apas\
butonul din stnga al mouse-ului [i cu el ap\sat se gliseaz\ fereastra pe desktop. ~n momentul `n care fereastra
se afl\ `n zona dorit\ se elibereaz\ butonul stng al mouse-ului. Acest procedeu se nume[te drag-and-drop (drag
- a trage; drop - a l\sa c\ cad\) [i se utilizeaz\ foarte des sub MS Windows 9x.

Exerci]iu 3-12: Deschide]i aplica]ia My Computer de pe desktop [i muta]i fereastra acesteia `n col]ul din
dreapta jos al desktopului. Deschide]i aplica]ia Recycle Bin [i muta]i fereastra acesteia `n col]ul din stnga
sus al desktopului. Rezultatul final ar trebui s\ fie similar cu cel din figura 3-15:


Fig.3-15. Exerci]iul 3-12

Se observ\ c\ titlurile ferestrelor deschise apar `n butoane separate `n bara de taskuri. Dac\ pe desktop
sunt dispuse mai multe ferestre deschise, atunci selec]ia uneia dintre ele se realizeaz\ pozi]ionnd cursorul
mouse-ului oriunde `n interiorul ferestrei [i efectund un click cu butonul din stnga al mouse-ului, sau
selectnd butonul corespunz\tor din task-bar cu un click. Se poate utiliza [i tastatura pentru acest tip de selec]ie,
prin combina]ia de taste ALT-ESC (se apas\ amndou\ simultan). Combina]ia de taste ALT-ESC comut\ `ntre
ferestre `n ordine invers\ de cum au fost deschise.
NOT|: O fereastr\ minimizat\ care este vizibil\ pe desktop numai prin butonul ei din task bar este tot o fereastr\ deschis\,
deci poate fi accesat\ prin combina]ia de taste ALT-ESC.
Recunoa[terea ferestrei curente este posibil\ datorit\ culorii mai intense pe care o are bara de titlu.

Dimensionarea ferestrei: pentru a-i da ferestrei aplica]iei dimensiunea dorit\, pot fi "trase" marginile acesteia
cu ajutorul mouse-ului. Exist\ mai multe posibilit\]i:
Pentru a m\ri sau mic[ora laturile orizontale ale ferestrei (l\]imea) se pozi]ioneaz\ cursorul mouse-ului
pe latura din stnga sau dreapta a ferestrei; se observ\ c\ mouse-ul `[i modific\ forma cursorului, ea fiind
`n mod uzual urm\toarea:

Se apas\ butonul stng al mouse-ului [i cu el ap\sat, se gliseaz\ latura respectiv\ spre stnga sau dreapta,
m\rind sau mic[ornd l\]imea ferestrei; cnd dimensiunea este cea dorit\, se elibereaz\ butonul stng al
mouse-ului.
Pentru a m\ri sau mic[ora laturile verticale ale ferestrei (`n\l]imea) se pozi]ioneaz\ cursorul mouse-ului
pe latura de sus sau de jos a ferestrei; se observ\ c\ mouse-ul `[i modific\ forma cursorului, ea fiind `n
mod uzual urm\toarea:

Se apas\ butonul stng al mouse-ului [i cu el ap\sat se gliseaz\ latura respectiv\ `n sus sau `n jos, m\rind
sau mic[ornd `n\l]imea ferestrei; cnd dimensiunea este cea dorit\ se elibereaz\ butonul stng al mouse-
ului.
Pentru a ac]iona simultan asupra l\]imii [i `n\l]imii ferestrei se pozi]ioneaz\ cursorul mouse-ului pe unul
din col]urile ferestrei; se observ\ c\ mouse-ul `[i modific\ forma cursorului, ea fiind `n mod uzual una din
urm\toarele:
Pentru col]urile stnga sus [i dreapta jos.

Pentru col]urile stnga jos [i dreapta sus.
Se apas\ butonul stng al mouse-ului [i cu el ap\sat se gliseaz\ col]ul respectiv\ `n sus sau `n jos, la
stnga sau la dreapta, sau pe oricare dintre diagonalele ferestrei. Astfel se m\re[te sau se mic[oreaz\
`n\l]imea [i l\]imea ferestrei; cnd dimensiunea este cea dorit\ se elibereaz\ butonul stng al mouse-ului.

Exerci]iu 3-13: Dimensiona]i fereastra aplica]iei My Computer astfel `nct s\ ocupe toat\ por]iunea din
jum\tatea dreapt\ a desktopului, ca `n figura 3-16:


Dimensiona]i fereastra aplica]iei Recycle Bin astfel `nct s\ ocupe toat\ por]iunea din jum\tatea stng\ a
desktop-ului, ca `n figura 3-17:


Redimensiona]i ferestrele celor dou\ aplica]ii astfel `nct s\ arate similar cu cele din figura 3-18.


Exerci]iu 3-14: ~nchide]i fereastra My Computer. Efectua]i dublu-click pe icon-ul My Computer pentru a o
deschide din nou. Se poate observa c\ dimensiunea [i pozi]ia ei sunt exact cum le-am l\sat la ultima `nchidere.
" "" " 3.5. Butonul din dreapta al mouse-ului

Pn\ `n acest moment a fost utilizat `n principal butonul din stnga al mouse-ului, care permite
pozi]ionarea cursorului pe ecran, selec]ia diferitelor obiecte printr-un click, lansarea `n execu]ie a programelor
prin dublu-click, dimensionarea [i deplasarea obiectelor prin tehnica drag and drop.
Butonul din dreapta al mouse-ului se poate utiliza pentru a accesa propriet\]ile obiectului respectiv.
Pozi]ionnd cursorul mouse-ului pe oricare dintre obiectele dispuse pe desktop [i efectund un click cu butonul
din dreapta al mouse-ului este afi[at un meniu, ale c\rui op]iuni sunt selectate cu un click din butonul din
stnga.
Pozi]ionnd cursorul mouse-ului oriunde pe desktop (nu pe un obiect de pe desktop ci pe o por]iune
liber\ de desktop) [i efectund un click cu butonul din dreapta este afi[at un meniu similar cu cel din figura
3-19:

Fig.3-19. Meniul specific desktop-ului, apelat prin butonul drept al mouse-ului

Op]iunile meniului au urm\toarea semnifica]ie:
Arrange Icons: permite dispunerea ordonat\ a icon-urilor pe desktop, dup\ urm\toarele criterii:

Fig.3.20. Ordonarea icon-urilor pe desktop

by Name: dup\ nume
by Type: dup\ tip
by Size: dup\ dimensiune
Auto Arrange: ordonare automat\
Simbolul / // / indic\ op]iunea curent setat\.

Line up Icons: permite alinierea icon-urilor pe desktop

Paste [i Paste Shortcut: permite copierea dintr-o zon\ special\ de memorie denumit\ Clipboard pe
desktop a unor informa]ii. Subiectul Clipboard va fi dezb\tut mai pe larg `n capitolele urm\toare.

Undo Delete: op]iune afi[at\ numai `n cazul `n care au fost [terse obiecte de pe desktop [i care permite
recuperarea lor (din Recycle Bin - co[ul de gunoi). Dup\ cum se poate observa `n figura 3-18, aceast\ op]iune
lipse[te din meniu, datorit\ faptului c\ pn\ `n acel moment `n timp, nici un obiect nu a fost [ters de pe desktop.

New: permite crearea unor obiecte noi [i dispunerea lor pe desktop. Varietatea de obiecte ce pot fi create este
dat\ de aplica]iile instalate pe sistemul de calcul.

Fig.3-21. Crearea de noi obiecte pe desktop

Tipurile de obiecte ce pot fi create depind de aplica]iile instalate pe sistemul de calcul. Din exemplul de
mai sus, pot fi create urm\toarele tipuri de obiecte:
folder (dosar care va grupa mai multe obiecte)
shortcut (o cale rapid\ de acces c\tre un obiect)
document de tip text
document cu format MS Word
imagine grafic\ de tip BMP - bitmap
un obiect de tip sunet cu format Wave
un obiect de tip map\ - briefcase
alte tipuri de obiecte, `n func]ie de aplica]iile instalate

Properties: permite afi[area/modificarea propriet\]ilor desktop-ului, adic\ a modului de afi[are al obiectelor
pe desktop. Despre aceste propriet\]i se va discuta pe larg `n capitolele urm\toare.

Active Desktop: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98, ce permite ad\ugarea la desktop a unei
func]ionalit\]i specifice Internet-ului. Subop]iunile disponibile sunt afi[ate `n figura de mai jos [i sunt discutate
mai pe larg `n capitolul aferent personaliz\rii desktop-ului.

Fig.3-22. Op]iunile pentru Active Desktop (MS Windows 98)

Refresh: op]iune disponibil\ sub MS Windows 98, pentru actualizarea informa]iilor afi[ate pe ecran, `n
urma efectu\rii unor modific\ri.
Exerci]iu 3-15: Deschide]i aplica]ia My Computer. Pozi]iona]i cursorul mouse-ului `n interiorul ferestrei [i
efectua]i click cu butonul din dreapta al mouse-ului.


Fig.3.23. Meniul aferent ferestrei My Computer, apelat cu butonul drept al mouse-ului

Exerci]iu 3-16: ~nchide]i fereastra My Computer. Pozi]iona]i cursorul mouse-ului pe icon-ul My Computer de
pe desktop [i ap\sa]i butonul din dreapta al mouse-ului. Va fi afi[at un meniu similar cu cel din figura 3-24:

Fig.3-24. Meniul contextual al aplica]iei My Computer

Se observ\ c\ meniul afi[at dispune de op]iuni diferite fa]\ de cel afi[at cnd fereastra aplica]iei My
Computer era deschis\.

Exerci]iu 3-17: Deschide]i fereastra aplica]iei My Computer. Pozi]iona]i cursorul mouse-ului pe icon-ul pentru
discul C: [i efectua]i un click cu butonul drept. Va fi afi[at un meniu similar cu cel din figura urm\toare:

Fig.3-25. Meniul contextual al unui obiect din cadrul ferestrei My Computer

Pozi]iona]i cursorul mouse-ului pe icon-ul Control Panel [i efectua]i un click cu butonul drept. Va fi afi[at un
meniu ca `n figura urm\toare:

Fig.3-25. Meniul contextual al aplica]iei Control Panel

Din exemplele de mai sus se poate observa c\ op]iunile meniului afi[at `n urma unui click cu butonul
drept al mouse-ului difer\ `n func]ie de contextul la momentul respectiv. Din acest motiv se nume[te meniu
contextual.
Dac\ efectua]i un singur click cu butonul drept al mouse-ului pe bara de taskuri atunci ave]i acces la
propriet\]ile acesteia `n vederea configur\rii task bar-ului [i a meniului START.

Exerci]iu 3-18: Pozi]iona]i cursorul mouse-ului pe bara de task-uri [i efectua]i un singur click cu butonul drept
al mouse-ului. Ce op]iuni con]ine meniul afi[at? Ce semnifica]ie au op]iunile scrise cu gri?
Selecta]i op]iunea Properties.

Figura 3-27 afi[eaz\ fereastra cu propriet\]i pentru task-bar. Ea dispune de dou\ pagini de configurare.
Fig. 3-27. Fereastra cu propriet\]i pentru task bar

Pagina intitulat\ Taskbar Options: permite stabilirea op]iunilor pentru configurarea barei de task-uri. Sunt
disponibile urm\toarele:
Always on top: bara de task-uri este `n permanen]\ vizibil\ pe desktop; este setarea implicit\.
Auto Hide: bara de task-uri nu este `n permanen]\ vizibil\ pe desktop; ea poate fi accesat\ prin
pozi]ionarea cursorului mouse-ului pe latura inferioar\ a desktopului. Sau poate fi accesat\ prin
combina]ia de taste care afi[eaz\ meniul START.
Show small icons in Start menu: icon-urile pentru obiectele din meniul Start vor fi de dimensiune
redus\.
Show clock: `n bara de task-uri va fi afi[at `n permanen]\ ceasul.

Exerci]iu 3-19: Ce op]iuni sunt activate pe echipamentul Dvs?
Activa]i op]iunile Auto Hide, Show small icons in Start menu [i Show Clock. Ap\sa]i butonul Ok.
Observa]i cum bara de task-uri nu mai este vizibil\ pe desktop. Afi[a]i meniul START pentru a vedea ce
dimensiune au icon-urile obiectelor.
Exerci]iu 3-20: Afi[a]i fereastra cu propriet\]i pentru task bar. L\sa]i activate numai urm\toarele op]iuni:
Always on Top [i Show clock.

Pagina intitulat\ Start Menu Programs: permite configurarea meniului START [i este afi[at\ `n figura 3-
28.
Fig. 3-28. Configurarea meniului START

Concluzie:

BUTON STNG
un click, efectuat `n momentul `n care cursorul
mouse-ului este pozi]ionat pe icon-ul obiectului
dublu-click, efectuat `n momentul `n care
cursorul mouse-ului este pozi]ionat pe icon-ul
obiectului
selec]ie

deschidere folder sau lansare `n execu]ie a aplica]iei
BUTON DREPT
un click, efectuat `n momentul `n care cursorul
mouse-ului este pozi]ionat pe icon-ul obiectului
afi[are meniu contextual pentru obiectul respectiv

" "" " 3.6. Butonul START

Cu un click din butonul stng al mouse-ului este afi[at meniul START similar cu cel din figura de mai
jos.

Fig.3-29. Meniul START

O alt\ modalitate de a apela meniul START este utiliznd combina]ia de taste CTRL-ESC. ~n cazul `n
care echipamentul Dvs. de calcul dispune de o tastatura Windows 95 atunci se poate ap\sa tasta:

Pentru selec]ia unei op]iuni din meniul afi[at se deplaseaz\ cursorul mouse-ului, observndu-se cum
bara de selec]ie urm\re[te pointer-ul.
Dac\ op]iunea selectat\ dispune la rndul ei de alte op]iuni, atunci ea este similar\ unui folder [i
reprezint\ o grupare de programe sau alte foldere. Un folder din meniul START are `n dreptul s\u un icon
similar cu cel din urm\toarea figur\.
.
Fig.3-30. Icon pentru folder din meniul START

Dac\ op]iunea respectiv\ se refer\ la o aplica]ie, cu un click din butonul stng al mouse-ului este lansat\
`n execu]ie aplica]ia. Fiecare aplica]ie dispune de propriul ei icon.
Elementele meniului START pot diferi de la un echipament de calcul la altul deoarece utilizatorul are
posibilitatea modific\rii acestuia prin ad\ugarea/[tergerea de elemente. Exist\ `ns\ un set de op]iuni care sunt
instalate automat odat\ cu sistemul de operare [i care `n general se reg\sesc pe toate calculatoarele pe care
ruleaz\ MS Windows 9x. Acestea sunt prezentate `n paragrafele urm\toare.

Programs:

Elementele componente ale meniului Programs difer\ de la un calculator la altul, dar exist\ anumite aplica]ii
comune care se instaleaz\ automat `mpreun\ cu sistemul de operare. Modul de organizare al acestora poate
diferi de la un calculator la altul, `n func]ie de st\rile curente.

Accessories: folder ce grupeaz\ aplica]iile livrate `mpreun\ cu sistemul de operare MS Windows 9x. Ele
pot diferi de la un echipament de calcul la altul deoarece la instalare utilizatorul are posibilitarea select\rii
aplica]iilor ce vor fi copiate [i renun]\rii la cele care nu-i sunt utile, economisind astfel spa]iu pe disc. Aplica]iile
frecvent utilizate sunt descrise pe scurt `n continuare.


Fig.3-31. Con]inutul folder-ului Accessories (din STARTPrograms) sub MS Windows 95

Dial Tools: folder ce grupeaz\ aplica]ii utilizate pentru conectarea la distan]\ prin intermediul
unui modem cuplat la calculator [i telefon. Con]inutul acestui folder este prezentat `n figura
3-32:

Fig.3-32. Con]inutul foder-ului Dial Tools (din STARTPrograms) sub MS Windows 95

Fax: folder ce grupeaz\ aplica]ii pentru primirea/trimiterea faxurilor utiliznd modemul
conectat la calculator [i telefon. Acest folder poate lipsi din op]iuni dac\ pe echipamentul
respectiv de calcul nu au fost instalate utilitarele aferente.

Fig.3-33. Con]inutul folder-ului Fax (din STARTPrograms) sub MS Windows 95

Games: folder ce `n mod normal con]ine cele patru jocuri livrate `mpreun\ cu sistemul de
operare MS Windows 9x:


Fig.3-34. Con]inutul folder-ului Games (din STARTPrograms)

Multimedia: folder ce con]ine aplica]ii pentru facilit\]ile multimedia corespunz\toare dot\rii
echipamentului de calcul (player CD, aplica]ie pentru `nregistrarea sunetelor [i alte aplica]ii de
acest gen).

Fig.3-35. Con]inutul folder-ului Multimedia (din STARTPrograms) sub MS Windows 95

System Tools: folder ce con]ine utilitare pentru administrarea sistemului de operare. Aici `n
general g\sim utilitare pentru verificarea [i `ntre]inerea hard-discurilor [i utilitare pentru
monitorizarea re]elei.

Fig.3-36. Con]inutul folder-ului System Tools (din STARTPrograms) sub MS Windows 95

Calculator: aplica]ie care `ndepline[te func]iile unui calculator de birou. Lansarea `n execu]ie a
acestui program este realizat\ printr-un click cu butonul din stnga al mouse-ului. Interfa]a de
lucru a aplica]iei este afi[at\ pe ecran, ca `n urm\toarea figur\. Cifrele pot fi introduse de la
tastatur\ sau cu un click cu butonul stng al mouse-ului pe cifrele afi[ate pe ecran.


Fig.3-37. Interfa]a aplica]iei Calculator (din STARTPrograms)

Character Map: Este o aplica]ie care permite vizualizarea coresponden]ei dintre taste [i
caracterele alfanumerice [i numerice. Este util\ atunci cnd se dore[te cunoa[terea combina]iei
de taste corespunz\toare unui anumit simbol mai rar utilizat, ca de exemplu sau .
Notepad: este o aplica]ie care permite crearea [i editarea fi[ierelor de tip text - ASCII. Se
utilizeaz\ `n general pentru crearea [i editarea fi[ierelor de configurare.
Paint: este o aplica]ie care permite editarea imaginilor grafice de tip bitmap (fi[iere cu extensia
.BMP). Sub MS Windows 98 sunt recunoscute [i alte formate de fi[iere.
WordPad: este o aplica]ie de procesare a textelor.

Aplica]iile de mai sus vor fi explicate mai pe larg `n capitolele ce urmeaz\.
Sub MS Windows 98 aplica]iile din Accessories sunt organizate un pic diferit [i se poate observa c\
au fost ad\ugate programe noi.
Fig.3-38. Folderul Accessories sub MS Windows 98

Communications: aici sunt reunite toate aplica]iile referitoare la telecomunica]ii; este similar
cu folderul Dial Tools din MS Windows 95
Fig.3-39. Folderul Communications sub MS Windows 98

Entertaintment: acest folder grupeaz\ aplica]iile multimedia oferite `mpreun\ cu sistemul de
operare; unele dintre ele se reg\sesc [i `n folderul Multimedia din MS Windows 95 (CD
Player de exemplu), `n timp ce altele sunt aplica]ii noi.

Fig.3-40. Folderul Entertaintment sub MS Windows 98

Games: folder cu acela[i con]inut ca omologul s\u din MS Windows 95
System Tools: acest folder include aplica]ii pentru administrarea sistemului; unele dintre ele
se reg\sesc `n folderul cu acela[i nume de sub MS Windows 95, iar altele sunt programe noi.
Fig. 3-41. Folderul System Tools sub MS Windows 98

Calculator, Notepad, Paint, WordPad: aplica]ii similare cu cele de sub MS Windows 95; au
fost aduse unele `mbun\t\]iri la aceste aplica]ii. Ele vor fi discutate pe larg `n capitolul afectat
aplica]iilor de sub MS Windows 9x.
Imaging: aplica]ie nou\, pentru prelucrarea imaginilor Kodak Photo.

Main: folder-ul Main a fost p\strat pentru compatibilitatea cu interfa]a MS Windows 3.x. ~n versiunile
anterioare de Windows sub grupul de programe Main erau reunite aplica]ii [i utilitare pentru administrare; sub
MS Windows 9x acestea nu se reg\sesc aici. ~n folder-ul Main unele aplica]ii pe 16 bi]i mo[tenite de la MS
Windows 3.x `[i pot instala programe.

StartUp: `n acest folder sunt grupate aplica]iile care sunt lansate `n execu]ie automat dup\ pornirea
sistemului de operare MS Windows 9x.

MS-DOS Prompt: este o aplica]ie care permite simularea mediului de lucru al sistemului de operare MS-
DOS. Interfa]a este alfanumeric\ [i identic\ cu lucrul obi[nuit sub MS-DOS. ~n fereastra MS-DOS Prompt pot fi
introduse comenzi [i lansate `n execu]ie programe specifice sistemului de operare MS-DOS.

Windows Explorer: aplica]ie pentru manevrarea fi[ierelor [i folderelor.

Documents:
~n acest folder se reg\sesc ultimele documente deschise de utilizator (ultimele 8 `n cazul MS Windows 95 [i
ultimele 15 `n cazul MS Windows 98) `n vederea accesului mai rapid la ele. Documentul respectiv este asociat
cu aplica]ia sub care poate fi exploatat. Cu un singur click din butonul stng al mouse-ului utilizatorul deschide
automat aplica]ia [i documentul respectiv. Sub MS Windows 98 este afi[at [i folderul My Documents, pe lng\
denumirile ultimelor documente deschise.


Fig.3-42. Folder-ul Documents

Settings:
~n folder-ul Settings sunt `n general grupate obiecte destinate administr\rii sistemului de operare.
Fig.3-43. Folder-ul Settings

Control Panel: folder ce con]ine aplica]ii pentru administrarea sistemului de operare.
Printers: folder ce con]ine aplica]ii pentru administrarea imprimantelor definite sub MS Windows 9x
Taskbar (sub MS Windows 95) sau Taskbar & Start Menu (sub MS Windows 98): afi[eaz\ propriet\]ile
barei de task-uri [i a meniului START.
Folder Options: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98, ce permite utilizatorului s\ configureze
modul de vizualizare al folderelor [i ferestrelor acestora.
Active Desktop: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98, ce adaug\ desktop-ului func]ionalitate
Internet.
Windows Update: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98 care permite actualizarea automat\ a
sistemului de operare prin preluarea ultimilor corec]ii de pe Internet.

Find:
Folder ce ofer\ utilizatorului facilit\]i de c\utare a fi[ierelor, folderelor [i calculatoarelor (`n cazul `n care
echipamentul de calcul este conectat `n re]ea). ~n cazul MS Windows 98, este oferit\ [i posibilitatea de c\utare
`n cadrul Internet-ului, sau a informa]iilor stocate `n agende electronice, referitoare la o anumit\ persoan\ (prin
op]iunea People).

Fig.3-43. Facilit\]i de c\utare

Help:
Facilitate pentru accesul la fi[ierele de tip Help ce con]in documenta]ia aferent\ sistemului de operare MS
Windows 9x.

Run:
Permite lansarea `n execu]ie a programelor, prin introducerea c\ii de acces.

Shut Down:
Permite `ncheierea sesiunii de lucru [i oprirea calculatorului.

Windows Update:
Op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98. Ea permite actualizar\ sistemului de operare prin preluarea
corec]iilor de pe Internet, de la adresa firmei Microsoft. Pentru ca acest lucru s\ fie posibil, trebuie ca
utilizatorul s\ dispun\ de o conexiune la Internet [i de un cont Internet.

Favorites:
Op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98 care afi[eaz\ lista cu loca]ii preferate din Internet.

Log Off:
Op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98. Ea permite reconectarea la sistemul de operare sub un alt cont
utilizator. Sub MS Windows 95, aceia[i func]ie este inclus\ printre op]iunile oferite de Shut Down.

Modificarea meniului START se poate realiza `n dou\ moduri:
1. Un click al butonului drept al mouse-ului pe bara de task-uri afi[eaz\ fereastra Taskbar Properties. Trebuie
selectat\ pagina intitulat\ Start Menu Programs, care arat\ ca `n figura 3-45:
Fig.3-45. Configurarea meniului Start

Utilizatorul dispune de urm\toarele butone:
Add: permite ad\ugarea unei noi op]iuni `n meniul Start.
Remove: permite [tergerea unei op]iuni existente `n meniul Start.
Advanced: deschide aplica]ia Windows Explorer pentru a afi[a op]iunile meniului Start `n vederea
modific\rii lor.
Clear: ap\sarea acestui buton are drept efect [tergerea con]inutului folderului Documents din meniul
Start. Acest lucru nu `nseamn\ c\ fi[ierele respective sunt [terse fizic de pe disc, ci numai c\
denumirile lor nu vor mai fi afi[ate pe ecran atunci cnd op]iunea Documents este selectat\.

Exerci]iu 3-21: Cte documente sunt afi[ate `n folder-ul Documents de pe calculatorul Dvs?
Exerci]iu 3-22: {terge]i con]inutul folderului Documents prin ap\sarea butonului Clear. Selecta]i folderul
Documents din meniul START. Ve]i putea observa c\ folderul nu con]ine nimic (empty = gol), ca `n figura 3-46.

Fig. 3-46. Folderul Documents dup\ golirea sa

2. Un click al butonului drept al mouse-ului pe butonul START afi[eaz\ meniul din figura 3-47:

Fig. 3-47. Meniul START apelat cu butonul din dreapta al mouse-ului

Selectnd op]iunea Open este deschis\ o fereastr\ `n cadrul c\reia reg\sim folderele [i op]iunile din meniul
START. ~n cadrul acestei ferestre pot fi ad\ugate sau [terse obiecte.

Exerci]iu 3-23: Efectua]i un click cu butonul din dreapta al mouse-ului pe butonul START [i selecta]i op]iunea
Open. Ce obiecte sunt afi[ate `n fereastra nou deschis\?
Exerci]iu 3-24: Deschide]i folderul Programs. Ce con]ine acest folder? Care sunt denumirile folderelor din
Programs? Ce alte obiecte mai sunt afi[ate `n fereastra Programs?
Observa]ie: Indiferent de metoda utilizat\ nu pute]i configura dect anumite elemente ale meniului START. Nu ave]i acces
la folderul Settings [i la op]iunile Find, Help, Shut Down.
Sub MS Windows 98 poate fi utilizat\ tehnica drag and drop pentru a modifica meniul START. Acest
lucru presupune selec]ia op]iunii din cadrul meniului START printr-un click al butonului din stnga la mouse-
ului; cu butonul stng `n continuare ap\sat, mouse-ul este glisat astfel `nct cursorul acestuia s\ ajung\ `n pozi]ia
dorit\ (pe desktop de exemplu). ~n acel moment, butonul mouse-ului este eliberat [i icon-ul op]iunii este afi[at
`n noua sa pozi]ie. ~n aceia[i manier\ poate fi modificat\ ordinea de afi[are a op]iunilor din meniul START.
" "" " 3.7. Oprirea calculatorului

Pn\ la sistemul de operare MS Windows 9x oprirea calculatorului se realiza prin simpla ap\sare a
butonului POWER. Utilizatorul era cel care trebuia s\ se asigure c\ [i-a salvat toate datele pe disc [i c\ aplica]ia
a fost `nchis\ corect. Sub Windows 9x `nchiderea aplica]iilor, salvarea configur\rilor efectuate de c\tre utilizator
[i salvarea datelor de lucru sunt opera]ii pe care sistemul de operare le efectueaz\ automat.

Sub MS Windows 9x oprirea calculatorului se realizeaz\ prin butonul START Shut Down. ~n acest
moment este afi[at\ o caset\ dialog ca `n figura urm\toare:
Fig.3-48. ~ncheierea sesiunii de lucru sub MS Windows 9x

Utilizatorul trebuie s\ indice una din urm\toarele op]iuni:
Shut down the computer (sub MS Windows 95) sau Shut Down (sub MS Windows 98): permite
`ncheierea lucrului sub MS Windows 9x [i preg\tirea calculatorului pentru scoaterea de sub tensiune.
Dac\ este selectat\ aceast\ op]iune, atunci sistemul de operare `nchide [i salveaz\ automat toate
fi[ierele deschise, memoreaz\ anumite set\ri de parametrii, timp `n care pe ecran este afi[at\ imaginea
cu nori, sigla MS Windows 9x [i mesajul " Please wait while your computer shuts down" .
Dup\ ce toate datele au fost salvate, este afi[at pe ecran mesajul: "It's now safe to turn off your
computer" [i se apas\ butonul POWER pentru a scoate echipamentul de calcul de sub tensiune.
Restart the computer (sub MS Windows 95) sau Restart (sub MS Windows 98): permite `ncheierea
lucrului sub MS Windows 9x cu `nchiderea [i salvarea datelor pentru a reporni sistemul de calcul.
Repornirea este automat\, f\r\ ca utilizatorul s\ fie nevoit s\ apese butonul RESET.
Restart the computer in MS-DOS mode (sub MS Windows 95) sau Restart in MS-DOS (sub MS
Windows 98): permite `ncheierea lucrului sub MS Windows 9x cu `nchiderea [i salvarea datelor
pentru a reporni echipamentul de calcul sub sistemul de operare MS-DOS ver.7.0, livrat [i instalat
odat\ cu MS Windows 9x. Odat\ afla]i sub MS-DOS revenirea la interfa]a grafic\ MS Windows 95/98
se efectueaz\ prin introducerea comenzii EXIT.
Close all programs and log on as a different user: op]iune pentru `ncheierea lucrului sub MS
Windows 95 cu `nchiderea [i salvarea datelor pentru utilizatorul curent, `n scopul de a permite accesul
altui utilizator la sistem. Poate fi definit un utilizator nou prin introducerea unui nume [i a unei parole,
sau se introduc numele [i parola aferente unui utilizator existent. ~n dreptul numelui vi se propune
numele ultimului utilizator care a intrat `n sistem.

Fig.3-49. Reintrarea `n sistem sub un alt cont utilizator

Sub MS Windows 98 aceast\ op]iune nu este disponibil\ `n caseta dialog de `nchidere a sistemului; ea
poate fi reg\sit\ ca op]iune a meniului START, sub denumirea Log Off.

Stand By: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98, care comut\ echipamentul de calcul pe
regim de economisire a energiei. Aceast\ op]iune nu se reg\se[te pe toate echipamentele de calcul,
deoarece nu toate sunt dotate cu un BIOS care recunoa[te func]ia de economisire a energiei.

Exerci]iu 3-25: Cu un click de mouse activa]i butonul START Shut Down [i selecta]i op]iunea Shut Down
the Computer. ~n momentul `n care pe ecran este afi[at mesajul It's now safe to turn off your computer
scoate]i echipamentul de sub tensiune prin ap\sarea butonului POWER. Reporni]i calculatorul.
Exerci]iu 3-26: Cu un click de mouse activa]i butonul START Shut Down [i selecta]i op]iunea Restart the
Computer. Sistemul de operare reseteaz\ calculatorul `n mod automat.
Exerci]iu 3-27: Cu un click de mouse activa]i butonul START Shut Down [i selecta]i op]iunea Restart the
Computer in MS-DOS Mode. Sistemul de operare reseteaz\ calculatorul `n mod automat [i `n loc de
interfa]a grafic\ se `ncarc\ sistemul de operare MS-DOS, a c\rei interfa]\ cu utilizatorul arat\ ca `n figura 3-
50:

Fig.3-50. Interfa]a alfanumeric\ a sistemului de operare MS-DOS

Pentru a reveni la interfa]a grafic\ MS Windows 9x se tasteaz\ comanda EXIT (cu litere mari sau
mici) [i se apas\ tasta <ENTER> (vezi figura 3-51). Este afi[at mesajul Windows is now restarting,
dup\ care este afi[at\ interfa]a grafic\.

Fig.3-51. Introducerea comenzii pentru revenirea la interfa]a grafic\

Exerci]iu 3-28: Cu un click de mouse activa]i butonul STARTShut Down [i selecta]i op]iunea Close all
programs and log on as a different user (sub MS Windows 95), sau activa]i op]iunea STARTLog off
(sub MS Windows 98). ~n momentul `n care v\ apare caseta dialog ce solicit\ introducerea datelor referitoare
la contul utilizator, tasta]i urm\toarele informa]ii:
user name = STUDENT
password = student
NOTA: La introducerea parolei se face diferen]a dintre literele mari [i mici.

Fig.3-52. Fereastra de logon

Activa]i butonul OK din caseta dialog cu un click de mouse.

Exerci]iu 3-29: Cu un click de mouse activa]i butonul STARTShut Down [i selecta]i op]iunea Restart the
Computer. Dup\ repornirea automat\ a sistemului de operare v\ este afi[at\ o caset\ dialog care cere
introducerea numelui [i parolei utilizatorului. Observa]i c\ numele propus de sistem este numele ultimului
Microsoft(R) Windows 95
(C)Copyright Microsoft Corp 1981-1995.

C:\WIN95>


C:\WIN95>EXIT

Windows is now restarting ...
utilizator care a intrat `n sistem, `n acest caz STUDENT. Tasta]i numele [i parola pe care le utiliza]i `n mod
obi[nuit pentru intrarea `n sistem.

La intrarea `n sistem, `n momentul afi[\rii ferestrei dialog similar\ cu cea din figura 3-52, pute]i ap\sa
butonul Cancel sau tasta ESC, f\r\ a introduce alte informa]ii. Acest lucru are drept rezultat continuarea
`nc\rc\rii sistemului de operare, set\rile mediului de lucru fiind cele implicite cunoscute de MS Windows 9x.
" "" " 3.8. Exerci]ii

1. Scrie]i mai jos datele referitoare la contul Dvs. sub MS Windows 9x:
nume =
parola =
2. Ce este un task?
3. Enumera]i cel pu]in trei caracteristici ale sistemului de operare MS Windows 95.
4. Sub MS Windows 9x pute]i utiliza [i aplica]ii scrise pentru MS Windows 3.x?
5. Deschide]i [i minimiza]i urm\toarele ferestre: My Computer, folderul C:\, folderul C:\Windows, Recycle
Bin, Control Panel, Printers, My Briefcase.
6. Cte butoane sunt dispuse pe taskbar?
7. Cum pot fi accesate ferestrele minimizate din taskbar?
8. ~nchide]i fereastra My Briefcase.
9. Dispune]i cele 5 ferestre ca `n urm\toarea figur\:

Fig.3-53. Exerci]iul 9

10. ~nchide]i toate ferestrele cu excep]ia lui My Computer. ~ncerca]i s\ o deschide]i `nc\ o dat\, efectund
dublu-click pe icon-ul My Computer de pe desktop. A]i reu[it?
11. Ce utilitate are Clipboard-ul?
12. Crea]i un nou cont sub MS Windows 9x cu urm\toarele date:
Nume utilizator: Atreides
Parol\: Dune

Rezolv\ri:

3-10. Se apas\ simultan tastele ALT [i H.
3-18. Meniul contextual al barei de task-uri con]ine urm\toarele op]iuni:
Cascade Toolbars
Tile Horizontally Cascade Windows
Tile Vertically Tile Windows Horizontally
Minimize all Windows Tile Windows Vertically
Properties Minimize all Windows
Properties
Op]iunile scrise cu gri nu pot fi selectate `n contextul respectiv.
3-23. Sunt afi[ate icon-uri aferente op]iunilor din meniul START. Nu sunt afi[ate icon-uri pentru op]iunile
Settings, Find, Help, Run, Shut Down.

2. Un task este o aplica]ie sau program care se execut\ la un moment dat.
3. Multitasking, multi-user, recunoa[terea tehnologiei Plug and Play, o mai bun\ gestionare a memoriei,
posibilitatea utiliz\rii numelor lungi, posibilitatea definirii de shortcuts, etc.
4. Da.
6. Cel pu]in 7.
7. Printr-un click cu butonul stng al mouse-ului sau prin combina]ia de taste ALT-ESC.
10. Nu.
11. Clipboard-ul este o zon\ rezervat\ de memorie RAM, utilizat\ pentru stocarea temporar\ a unor obiecte.

! !! ! Lec]ia 4: APLICA}IA My Computer

" "" " 4.1. Prezentarea general\ a aplica]iei My Computer

Icon-ul intitulat My Computer se afl\ pe desktop [i se poate utiliza pentru a vizualiza urm\toarele
componentele hardware [i software ale echipamentului de calcul:
Unit\]i de stocare date: unit\]i pentru dischete, hard-discuri, unit\]i CD-ROM
Imprimanta sau imprimantele conectate la calculator
Conexiunile la distan]\ definite (numai `n cazul `n care echipamentul de calcul este dotat cu un modem)
Prin panoul de control utilizatorul poate accesa diferite programe pentru administrarea sistemului de operare
Efectund dublu-click cu butonul stng al mouse-ului pe icon-ul My Computer se deschide o fereastr\
similar\ cu cea din figura de mai jos:
Fig.4-1. Fereastra aplica]iei My Computer

Din fereastra de mai sus pentru MS Windows 95 se poate vedea c\ echipamentul de calcul este dotat cu
urm\toarele unit\]i de stocare date:
O unitate de dischet\ de 3.5 inch, desemnat\ prin litera A
{apte hard-discuri: C, D, E, F, G, H, I
O unitate CD-ROM: J
Observa]ie: Faptul c\ `n ferestra de mai sus ne este indicat\ prezen]a a 7 discuri nu `nseamn\ c\ [i din punct de vedere fizic
sunt instalate 7 hard-discuri pe echipamentul de calcul; ar putea s\ existe un singur disc mai mare cu patru parti]ii.
Informa]ii despre parti]ii [i discurile fizic instalate pe echipament pot fi aflate prin intermediul programului FDISK, care
este un utilitar de tip linie de comand\ - nu are interfa]\ grafic\. Cu ajutorul lui FDISK putem vizualiza modul de
configurare al discurilor. Deoarece prin intermediul lui pot fi [terse permanent toate datele de pe un disc este necesar\
folosirea lui cu aten]ie. Acest curs nu trateaz\ modul de parti]ionare al discurilor. Din punct de vedere al utilizatorului nu
conteaz\ dac\ sunt unul sau patru discuri fizic instalate pe echipament.
Exerci]iu 4-1: Ce unit\]i de stocare sunt prezente pe echipamentul de calcul pe care ruleaz\ sistemul de
operare MS Windows 98 din figura 4-1?
Exerci]iu 4-2: Deschide]i fereastra My Computer [i nota]i mai jos configura]ia unit\]ilor de stocare date de
care dispune echipamentul Dvs. de calcul:
Unit\]i de dischet\:

Hard-discuri:

Unit\]i CD-ROM:

Pentru a vizualiza informa]ii despre imprimante se efectueaz\ dublu-click pe icon-ul intitulat Printers
din fereastra My Computer [i este afi[at\ o nou\ fereastr\:

Fig.4-2. Fereastra Printers

Observa]ie: Modul de afi[are al ferestrei difer\ de la MS Windows 95 la MS Windows 98, dar maniera de lucru [i obiectele
afi[ate sunt similare.
Din figura de mai sus se observ\ c\ sistemul de calcul dispune de o imprimant\ de tip HP DeskJet Plus.
Pentru a ad\uga imprimante suplimentare se utilizeaz\ aplica]ia Add Printer care ghideaz\ utilizatorul `n
procesul instal\rii unei imprimante.

Exerci]iu 4-3: Deschide]i fereastra Printers [i nota]i mai jos numele imprimantei sau a imprimantelor
conectate la echipamentul Dvs. de calcul, dup\ care `nchide]i fereastra Printers.

~n cazul `n care echipamentul de calcul dispune de un modem [i acesta a fost instalat sub sistemul de
operare MS Windows 9x, atunci `n cadrul ferestrei My Computer este afi[at [i icon-ul Dial-Up Networking. El
permite definirea [i vizualizarea leg\turilor la distan]\ [i arat\ ca `n figura urm\toare:

Fig.4-3. Icon pentru conexiuni la distan]\

Cu un dublu click pe icon-ul Dial-Up Networking se deschide o fereastr\ similar\ cu cea din figura
urm\toare:

Fig. 4-4. Conexiuni la distan]\

Din figura 4-4 se observ\ c\ echipamentul de calcul dispune de dou\ conexiuni: Rom Telecom [i
Canad. Pentru a defini noi leg\turi la distan]\ se utilizeaz\ aplica]ia Make New Connection.
Observa]ie: Cursul de fa]\ nu trateaz\ subiectul conexiunilor la distan]\. Explica]ii detaliate referitoare la Dial-Up
Networking sunt furnizate `n cursul intitulat "Re]ele sub MS Windows 95/98".
~n vederea acces\rii utilitarelor pentru administrarea sistemului de operare se efectueaz\ dublu-click pe
icon-ul intitulat Control Panel:


Fig.4-5. Utilitare pentru administrarea sistemului de operare MS Windows 95/98

Exerci]iu 4-4: Deschide]i fereastra Control Panel [i observa]i c\ aici, pe lng\ alte utilitare de administrare,
se reg\se[te [i folder-ul intitulat Printers. Ce semnifica]ie are s\geata din col]ul din stnga jos al icon-ului
Printers? ~nchide]i fereastra Control Panel.

Meniul contextual al ferestrei My Computer:
Exerci]iu 4-5: Efectua]i un click cu butonul din dreapta al mouse-ului `n interiorul ferestrei My Computer,
avnd grij\ s\ nu pozi]iona]i cursorul mouse-ului pe unul din obiectele afi[ate. Pe ecran va putea fi vizualizat
meniul contextual al ferestrei, similar cu cel din figura de mai jos:

Fig.4-6. Meniul contextual al ferestrei My Computer

Op]iunile care `n meniu apar scrise cu gri nu sunt accesibile utilizatorului `n contextul respectiv. Numai
op]iunile scrise cu negru pot fi selectate.
Din figura 4-6 se observ\ c\ meniul dispune de urm\toarele op]iuni:
View: permite schimbarea modul de vizualizare al icon-urilor din fereastra aplica]iei My Computer.
Simbolul G ne indic\ op]iunea curent\.
Large icons: pentru afi[are vor fi utilizate icon-uri de dimensiune mare.

Fig.4-7. Mod de afi[are cu Large Icons

Small icons: pentru afi[are vor fi utilizate icon-uri de dimensiune redus\, ca `n figura4-8. Acest
mod de afi[are este util `n cazul `n care `n fereastra My Computer exist\ foarte multe obiecte.

Fig.4-8. Mod de afi[are cu Small Icons

List: afi[eaz\ o list\ a obiectelor disponibile `n fereastra My Computer.

Fig.4-9. Mod de afi[are cu List

Details: afi[eaz\ o list\ a obiectelor disponibile `n My Computer `mpreun\ cu informa]ii despre
tipul obiectului respectiv: numele (name), tipul (type), dimensiune (Total size) [i spa]iu liber (Free
Space).

Fig.4-10 Mod de afi[are cu Details

Exerci]iu 4-6: Schimba]i modul de vizualizare al icon-urilor, selectnd pe rnd toate posibilit\]ile disponibile. Ce
tipuri de obiecte con]ine fereastra My Computer?
Exerci]iu 4-7: Ce dimensiune are hard-discul Dvs.? Ct spa]iu a mai r\mas disponibil pe el?

as Web Page: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98, care schimb\ modul de afi[are a
informa]iilor `n cadrul ferestrei. Simbolul din dreptul op]iunii indic\ faptul c\ op]iunea este
activat\. ~n acest caz, fereastra este divizat\ `n dou\ panouri; panoul din stnga afi[eaz\ informa]ii
referitoare la obiectul selectat `n panoul din dreapta. Activarea [i dezactivarea op]iunii se
efectueaz\ printr-un click de mouse.
Op]iunea as Web Page este activat\ Op]iunea as Web Page este dezactivat\
Fig.4-11. Activare [i dezactivarea op]iunii as Web Page

Arrange Icons: permite ordonarea icon-urilor din fereastra My Computer, `n func]ie de anumite criterii.

Fig.4-12. Ordonarea icon-urilor

by Drive Letter: sortare dup\ liter\
by Type: sortare dup\ tipul obiectelor din cadrul ferestrei
by Size: sortare dup\ dimensiunea obiectelor
by Free Space: sortare `n func]ie de spa]iul r\mas disponibil
Auto Arrange: ordonarea automat\ a icon-urilor `n cadrul ferestrei, `n func]ie de criteriul stabilit
anterior.

Line up Icons: permite alinierea automat\ a icon-urilor din fereastra My Computer.

Paste [i Paste Shortcut: permite introducerea `n cadrul ferestrei a unor informa]ii memorate anterior `ntr-o
zon\ special\ de memorie numit\ Clipboard.

Properties: se refer\ la propriet\]ile sistemului, adic\ al componentelor fizice afi[ate `n cadrul ferestrei My
Computer. Vom reveni `n capitolele urm\toare asupra acestui subiect.

Meniul principal al ferestrei My Computer:

MS Windows 95
MS Windows 98
Fig.4-13. Meniul principal al ferestrei My Computer

Op]iunile acestui meniu pot fi selectate printr-un click cu butonul din stnga al mouse-lui sau utiliznd
tastatura, ap\snd simultan tastele ALT [i litera subliniat\ din denumirea op]iunii. Pentru ca utilizatorul s\ aibe
acces la facilit\]ile oferite de op]iunile meniului, acesta trebuie `n prealabil s\ selecteze obiectul dorit din
fereastra My Computer.
Op]iunile meniului ferestrei My Computer sunt:
File: permite lucru cu fi[iere [i foldere sau permite accesul la utilitare de administrare.

Exerci]iu 4-8: Deschide]i fereastra My Computer dac\ aceasta nu este deja deschis\ [i asigura]i-v\ ca nici
un obiect nu este selectat. Pentru a realiza acest lucru este suficient un singur click cu butonul din stnga al
mouse-ului oriunde `n interiorul ferestrei. Dup\ aceea selecta]i op]iunea File. Observa]i c\ nici una din
subop]iunile afi[ate, exceptnd una singur\, nu este accesibil\ utilizatorului; utilizatorul poate selecta numai
func]ia Close (vezi figura de mai jos).

Fig. 4-14. Func]iile oferite de op]iunea File

Selecta]i func]ia Close. Ce efect are aceasta asupra ferestrei My Computer?
Exerci]iu 4-9: Deschide]i fereastra My Computer [i selecta]i unitatea de disc C, dup\ care selecta]i
op]iunea File. Func]iile de care dispune utilizatorul sunt similare cu cele din figura de mai jos.

Fig.4-15. Func]iile oferite de op]iunea File pentru un disc

~n cazul `n care obiectul selectat curent este o unitate de disc dispunem de urm\toarele op]iuni pentru File
din bara de meniu a ferestrei My Computer:

Open: permite vizualizarea con]inutului discului selectat prin deschiderea unei alte ferestre, ca `n
figura de mai jos. Fereastra nou deschis\ con]ine `n bara de titlu denumirea etichetei de volum al
discului respectiv, urmat de litera acestuia. O alt\ modalitate de a vizualiza con]inutul obiectului
selectat este aceea de a efectua dublu-click cu butonul stng al mouse-ului.

Fig. 4-16. Pe desktop sunt deschise dou\ ferestre

Exerci]iu 4-10: Din fereastra My Computer, prin selec]ia op]iunii File vizualiza]i con]inutul discului C. ~nchide]i
fereastra nou deschis\.
Introduce]i `n unitate discheta num\rul 2 pe care a]i primit-o `mpreun\ cu prezentul curs [i vizualiza]i
con]inutul acesteia. Scrie]i mai jos denumirea folderelor [i fi[ierelor pe care le con]ine, dup\ care `nchide]i
fereastra.
Explore: lanseaz\ automat `n execu]ie aplica]ia Windows Explorer.
Find: permite c\utarea unui fi[ier sau folder. Se poate observa c\ dup\ cuvntul Find urmeaz\ trei
puncte; acest lucru este o conven]ie Windows a c\rei semnifica]ie este c\ op]iunea respectiv\
conduce c\tre o fereastr\ dialog unde utilizatorul trebuie s\ introduc\ informa]ii suplimentare.

Exerci]iu 4-11: Afla]i unde se afl\ fi[ierul cu denumirea Regedit.exe.
Pentru acest lucru vom apela la func]ia Find. ~n fereastra My Computer vom selecta primul hard-disc
al echipamentului de calcul, desemnat prin litera C [i vom lansa `n execu]ie op]iunea Find din meniul File. Pe
ecran va fi afi[at\ o caset\ dialog de urm\toarea form\:

Fig.4-17. Localizarea unui fi[ier pe disc sub MS Windows 95

Pe pagina intitulat\ Name & Location, `n dreptul etichetei Named vom introduce numele fi[ierului pe care-l
c\ut\m Regedit.exe. Ne asigur\m c\ op]iunea Include subfolders este selectat\; aceast\ op]iune
determin\ c\utarea nu numai `n folderele care sunt stocate pe discul C, dar [i `n cadrul tuturor subfolderelor
acestora. Cu mouse-ul se efectueaz\ click pe butonul Find Now. ~n urma func]iei de c\utare pe ecran vor fi
afi[ate toate c\ile de acces c\tre fi[ierul dorit. Din figura de mai jos se poate observa c\ fi[ierul respectiv a
fost g\sit `n folderele C:\WINDOWS [i C:\WIN95. Sunt afi[ate [i alte informa]ii ajut\toare despre fi[ierul
respectiv: dimensiunea (size) `n KB, tipul fi[ierului (type), ultima dat\ la care a fost modificat (modified).
Fig.4-18. Afi[area rezultatelor func]iei Find

Format:permite formatarea discului sau dischetei. Opera]ia de formatare preg\te[te suprafa]a
discului `n vederea stoc\rii datelor sub o form\ recunoscut\ de sistemul de operare. ~n urma
format\rii, toate datele de pe disc sunt [terse. Nu utiliza]i aceast\ op]iune dect dac\ sunte]i siguri
c\ dori]i formatarea discului. Despre formatare se va discuta `n capitolele ce urmeaz\.

Exerci]iu 4-12: Ce semnifica]ie au cele trei puncte dup\ denumirea op]iunii?

Create Shortcut: permite crearea unui icon `n fereastra respectiv\ care realizeaz\ leg\tura cu
obiectul selectat (un folder sau fi[ier de pe disc). Un shortcut reprezint\ o cale mai rapid\ de a
accesa informa]ia respectiv\. De obicei se creaz\ shortcuts pentru documentele sau folderele
foarte des accesate.

Exerci]iu 4-13: Dac\ dori]i s\ crea]i un shortcut c\tre discul C, pe ecran va fi afi[at un mesaj de eroare de
genul "Windows nu poate crea un shortcut aici. Dori]i ca shortcut-ul s\ fie plasat pe desktop?":

Fig. 4-19. Mesaj de eroare care avertizeaz\ utilizatorul c\ un shortcut nu poate fi creat

Prin fereastra dialog de mai sus sunte]i aten]ionat c\ nu pute]i crea un shortcut c\tre obiectul respectiv `n
fereastra My Computer. Vi se propune crearea shortcut-ului pe desktop. Dac\ aceast\ variant\ v\
mul]ume[te atunci ap\sa]i butonul Yes; altfel, ap\sa]i butonul No.
Acela[i mesaj `l ve]i primi `n toate cazurile `n care dori]i a crea un shortcut c\tre un obiect ce exist\ deja `n
fereastra My Computer.

Exerci]iu 4-14: Selecta]i discul C: [i vizualiza]i-i con]inutul. ~n fereastra nou deschis\ selecta]i fi[ierul
Autoexec.BAT [i crea]i un shortcut pentru acest fi[ier. Ve]i vedea cum `n fereastra respectiv\ va apare un
nou obiect a c\rui denumire este Shortcut to Autoexec.bat.

Delete: [terge un obiect din fereastra respectiv\ (folder sau fi[ier). Dac\ nu a]i modificat set\rile
implicite Windows 9x, atunci `n mod normal [tergerea unui obiect nu semnific\ renun]area
definitiv\ la el. Obiectele [terse sunt aruncate `n co[ul de gunoi denumit Recycle Bin, de unde
pot fi recuperate. Recycle Bin are o dimensiune fix\, ce poate fi stabilit\ de utilizator, [i dac\ la un
moment dat aceast\ dimensiune este atins\ atunci informa]iile cele mai vechi sunt [terse pentru a
face loc celor noi.

Exerci]iu 4-15: Selecta]i obiectul cu denumirea Shortcut to Autoexec.bat [i [terge]i-l. ~nchide]i fereastra
pentru discul C [i deschide]i aplica]ia Recycle Bin al c\rei icon se afl\ pe desktop. Ve]i vedea c\ obiectul pe
care l-a]i [t-ers apare `n lista de obiecte aruncate la co[ul de gunoi:
Fig.4-20. Obiectele care au fost [terse [i care mai pot fi recuperate din Recycle Bin sub MS Windows 95

~nchide]i fereastra Recycle Bin.
Rename: permite modificarea numelui pentru obiectul respectiv.

Exerci]iu 4-16: Crea]i un shortcut pentru fi[ierul CONFIG.SYS care se afl\ `n directorul r\d\cin\ al discului
C. Schimba]i denumirea acestuia din "Shortcut to Config.sys" `n "Fisier de Configurare".
{terge]i noul obiect creat. De unde `l putem recupera dac\ `ntre timp ne-am r\zgndit?

Properties: afi[eaz\ fereastra cu propriet\]ile discului respectiv. Sub MS Windows 95, sunt
disponibile trei pagini de configurare: General, Tools [i Sharing (vezi figura 4-21). Sub MS
Windows 98 mai este disponibil\ o pagin\ intitulat\ Compression, despre care se va discuta mai
pe larg `n urm\torul capitol; `n cadrul acestei pagini, poate fi efectuat\ o compresie pentru datele
stocate pe disc, astfel punnd la dispozi]ia utilizatorului mai mult spa]iu liber pe disc.
Fig.4-21. Propriet\]ile generale ale unui disc sub MS Windows 95

Din pagina intitulat\ General putem afla informa]ii despre obiectul selectat. ~n figura de mai sus a
fost selectat discul E care are urm\toarele caracteristici:
- eticheta de volum (label) este CHANI. Etucheta de volum asociaz\ cu discul respectiv o
denumire din maxim 11 caractere. Ea poate lipsi.
- tipul obiectului (type) este Disc Local (Local Disk)
- capacitatea sa `n bytes (capacity) [i GB
- spa]iul r\mas liber `m bytes [i MB (free space)
- spa]iul ocupat `n bytes [i MB (used space)

Exerci]iu 4-17: Selecta]i discul C din fereastra My Computer [i completa]i urm\torul tabel:
Obiectul selectat: Discul C:
Tipul obiectului:
Capacitate `n MB sau GB:
Spa]iu ocupat pe disc `n MB:
Spa]iu r\mas liber pe disc `n MB:
Eticheta de volum:

Exerci]iu 4-18: Introduce]i discheta intitulat\ "Disk 2" `n unitate [i completa]i tabelul urm\tor:
Obiectul selectat: Discheta A:
Tipul obiectului:
Capacitate `n MB:
Spa]iu ocupat pe disc:
Spa]iu r\mas liber pe disc:
Eticheta de volum:

Close: are drept efect `nchiderea ferestrei My Computer.
Work Offline: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98, care permite vizualizarea paginilor
Web stocate anterior pe calculator, f\r\ ca echipamentul s\ fie conectat la Internet.
Sharing: op]iune disponibil\ sub MS Windows 98, care permite partajarea respectivei resurse `n
cadrul re]elei. Sub MS Windows 95, o resurs\ poate fi partajat\ prin intermediul paginilor de
configurare din fereastra cu propriet\]i, intitulat\ Properties.

Exerci]iu 4-19: Selecta]i discul C: din fereastra My Computer [i efectua]i un click cu butonul din dreapta al
mouse-ului (pn\ `n acest moment am utilizat numai butonul din stnga). Ve]i vedea pe ecran afi[at meniul
contextual al obiectului selectat `n cadrul c\ruia reg\sim op]iunile din meniul File prezentate anterior. Afi[a]i
propriet\]ile discului C, utiliznd meniul contextual.
Exerci]iu 4-20: Afi[a]i propriet\]ile dischetei intitulate "Disk 2" utiliznd meniul contextual.
Exerci]iu 4-21: Crea]i un shortcut c\tre fi[ierul Autoexec.bat utiliznd meniul contextual al acestuia. Fi[ierul
se afl\ `n directorul r\d\cin\ al discului C.
Utiliznd meniul contextual al obiectului nou creat apela]i func]ia de [tergere (delete).
~n cazul `n care obiectul selectat din cadrul ferestrei My Computer nu este o unitate de disc, ci un folder de
sistem, atunci dispunem de urm\toarele func]ii pentru op]iunea File din bara de meniu:

Fig.4-22. Func]iile oferite de op]iunea File pentru foldere de sistem

Open: deschide fereastra aferent\ folder-ului pentru a-i vizualiza con]inutul. Pentru acela[i rezultat
se poate efectua dublu-click pe obiectul selectat.
Explore: lanseaz\ `n execu]ie automat\ aplica]ia Windows Explorer.
Create Shortcut: creaz\ o nou\ pictogram\ care va face leg\tura cu obiectul selectat.
Close: are drept efect `nchiderea ferestrei My Computer.
Work Offline: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98. Semnifica]ia ei a fost explicat\
mai `nainte.
Exerci]iu 4-22: Care este deosebirea `ntre op]iunile din meniu scrise cu gri [i cele scrise cu negru?

Edit: op]iunile acestei func]ii din bara de meniu a ferestrei My Computer sunt similare cu cele din figura
4-23.

Fig.4-23. Func]iile oferite de op]iunea Edit

Undo: permite anularea efectului ultimei opera]ii efectuate. Op]iunea este disponibil\ numai `n
cazul `n care a fost `n prealabil efectuat\ o comand\, de exemplu [tergerea unui obiect.

Exerci]iu 4-23: Crea]i un shortcut c\tre fi[ierul Autoexec.bat, dup\ care [terge]i-l. Imediat dup\ opera]ia de
[tergere apela]i op]iunea Undo care `n acest caz c\p\t\ denumirea Undo Delete. Ve]i observa cum obiectul
[ters reapare `n fereastra discului C:.

Cut: permite [tergerea obiectului selectat [i stocarea lui `n Clipboard.

Exerci]iu 4-24: Selecta]i folder-ul sistem Control Panel din fereastra My Computer [i apela]i op]iunea
Edit. Subop]iunea Cut este disponibil\?
Copy: permite copierea `n Clipboard a obiectului respectiv.
Paste: permite copierea informa]iilor stocate `n Clipboard [i dispunerea lor `n fereastra My
Computer.
Paste Shortcut: permite crearea unui shortcut pentru obiectele asupra c\rora s-au efectuat anterior
opera]ii de Cut [i Paste.

Exerci]iu 4-25: Crea]i un shortcut c\tre fi[ierul Autoexec.bat. Selecta]i noul obiect creat [i din meniul Edit
selecta]i op]iunea Cut.
Asigura]i-v\ c\ `n unitatea de dischet\ este introdus\ discheta cu denumirea "Disk 2". Deschide]i fereastra
pentru a vizualiza con]inutul dischetei [i din meniul Edit selecta]i op]iunea Paste. Ve]i vedea c\ shortcut-ul
c\tre Autoexec.bat a fost mutat pe dischet\.
Reveni]i la fereastra discului C. Shortcut-ul c\tre Autoexec.bat apare `n aceast\ fereastr\?
Exerci]iu 4-26: De pe dischet\ selecta]i obiectul Shortcut to Autoexec.bat. Cu butonul drept al
mouse-ului afi[a]i meniul contextual [i selecta]i op]iunea Copy. Reveni]i `n fereastra discului C [i din meniul
Edit selecta]i op]iunea Paste. Ve]i observa cum obiectul `ntitulat Shortcut to Autoexec.bat apare `n
fereastra discului C.
Reveni]i la fereastra dischetei. Shortcut-ul se afl\ pe dischet\?

Select All: permite selectarea tuturor obiectelor din fereastra My Computer.
Invert Selection: inverseaz\ selec]ia curent\; obiectele curent selectate nu mai sunt selectate, iar
cele care nu au fost selectate devin selectate.

View: op]iunile disponibile pentru aceast\ func]ie din bara de meniu a ferestrei My Computer sunt similare
cu cele din urm\toarea figur\:
Fig. 4-24. Func]iile oferite de op]iunea View

Toolbar: permite afi[area sau anularea afi[\rii barei cu utilitare. ~n cazul `n care op]iunea Toolbar
este selectat\, `n dreptul ei se afl\ simbolul / // /. Bara de utilitare este similar\ cu cea din figura de
mai jos, afi[at\ sub op]iunile meniului.

Fig. 4-25. Afi[area barei cu utilitare `n cadrul ferestrei My Computer

Butoanele din cadrul barei cu utilitare corespund unor func]ii ce pot fi apelate [i din bara de meniu.
Pentru a afi[a pe ecran denumirea unui buton [i a afla semnifica]ia sa, este suficient a pozi]iona cursorul
mouse-ului `n cadrul icon-ului aferent butonului. Dup\ o a[teptare de cteva secunde, o etichet\ cu
denumirea apare pe ecran, ca `n figura de mia jos. ~n figura 4-26 a fost selectat butonul aferent func]iei
Copy. Un alt mod de a utiliza func]ia Copy este apelul ei din bara de meniu, selectnd op]iunea
EditCopy.
Fig.4-26. Afi[area denumirii aferente unui buton din bara de utilitare

Toolbar Standard buttons Address toolbar Links
Nu toate butoanele din bara cu utilitare au corespondent `n bara de meniu. De exemplu, primul
buton, al c\rui icon arat\ ca `n figura 4-27, are drept scop navigarea `n cadrul ferestrei My Computer;
astfel, pentru a deschide un folder, se poate utiliza caseta derulant\ afi[at\ prin intermediul s\ge]ii din
partea dreapta a butonului, sau icon-urile din cadrul ferestrei My Computer.

Fig.4-27. Buton din bara de utilitare, cu func]ie de navigare

Sub MS Windows 98 sunt disponibile mai multe bare cu utilitare care pot fi afi[ate:
1. Standard buttons: se refer\ la bara de utilitare standard, similar\ cu cea din MS Windows 95.
Ea de]ine aproape acelea[i butoane ca bara de utilitare de sub MS Windows 95, avnd `n plus
urm\toarele:
- Back: buton de navigare, care revine la folderul deschis anterior
- Forward: buton de navigare, care permite deschiderea unui folder selectat.
Butonul intitulat View modific\ modul `n care sunt vizualizate informa]iile `n cadrul unei
ferestre My Computer; el dispune de o s\get\ `n partea dreapt\, care odat\ selectat\, afi[eaz\
op]iunile pentru vizualizarea (op]iuni identice cu cele din meniul View: large, small, list,
details).
2. Address toolbar: se refer\ la afi[area barei ce permite introducerea de adrese Web sau c\i de
acces pentru fi[iere [i foldere
3. Links: afi[eaz\ o bar\ de utilitare cu cel mai frecvent accesate adrese Web, prezentate sub
form\ de icon-uri
4. Text Labels: `n momentul `n care este activat\ aceast\ op]iune, butoanele din cadrul barelor cu
utilitare dispun de etichete cu denumirea lor. Dac\ nu este activat\ aceast\ op]iune, atunci
denumirea butoanelor se poate afla prin pozi]ionarea cursorului mouse-ului `n interiorul icon-
ului aferent butonului; dup\ o a[teptare de cteva secunde, va fi afi[at\ eticheta cu denumirea,
ca `n figura 4-26.
Exerci]iu 4-27: ~n fereastra My Computer selecta]i op]iunea View [i activa]i afi[area barei de utilitare
(toolbar) sub MS Windows 98 afi[a]i Standard buttons. Cum pute]i afla ce semnifica]ie au butoanele din
toolbar?
Explorer bar: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98, care adaug\ func]ii de c\utare Web.
Sunt disponibile urm\toarele op]iuni (numai una poate fi activat\ la un moment dat):
- Search: `n panoul din stnga al ferestrei My Computer vor putea fi efectuate opera]ii de
c\utare pe Internet.
- Favorites: `n panou din stnga va fi afi[at\ lista loca]iilor preferate din Web, `n vederea
simplific\rii accesului.
- History: `n panoul din stnga este afi[at\ o list\ cu utlimele loca]ii Web accesate.
- Channels: `n panoul din stnga vor fi afi[ate canalele cel mai frecvent accesate pe Internet.
- None: nici una din op]iunile de mai sus nu sunt activate.

Exerci]iu 4-28 (numai sub MS Windows 98): Activa]i afi[area urm\toarelor bare cu utilitare: Address [i
Links. Din Explorer bar, selecta]i pe rnd Favorites, History, Channels. Nu activa]i Search, deoarece
necesit\ o conexiune la Internet.
Pentru exerci]iile urm\toare, l\sa]i activat\ numai afi[area Standard buttons [i Address. DIn
Explorer bar selecta]i None.

As Web Page: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98, care permite afi[area desktop-
ului similar cu o pagin\ Web.
Exerci]iu 4-29 (numai sub MS Windows 98): Activa]i op]iunea As Web Page.
Status Bar: permite afi[area sau `mpiedicarea afi[\rii barei de stare. Bara de stare se afl\ `n partea
inferioar\ a ferestrei [i aici pot fi vizualizate informa]ii ajut\toare referitoare la obiectele sau
op]iunile selectate.
Exerci]iu 4-30: Dac\ nu este deja activat\, selecta]i op]iunea Status Bar.
Large Icons: pictogramele afi[ate sunt de dimensiune mare. Aceast\ este op]iunea implicit\.
Small Icons: pictogramele afi[ate sunt de dimensiune redus\.
List: obiectele din cadrul ferestrei My Computer sunt afi[ate `n cadrul unei liste.
Details: obiectele din cadrul ferestrei My Computer sunt afi[ate `n cadrul unei liste ce con]ine [i
caracteristicile obiectului respectiv.
Exerci]iu 4-31: Ce caracteristici sunt afi[ate?
Arrange Icons: permite alinierea sau ordinea de dispunere a pictogramelor `n cadrul ferestrei.
Line Up Icons: permite alinierea automat\ a pictogramelor.
Refresh: permite actualizarea informa]iei afi[ate pe ecran la un moment dat, `n cazul `n care au
fost realizate modific\ri.
Exerci]iu 4-32: Introduce]i discheta "Disk 2" `n unitate [i vizualiza]i con]inutul s\u. L\snd deschis\
fereastra pentru discheta A, schimba]i discheta din unitate cu "Disk 1". Con]inutul ferestrei pentru unitatea
A se modific\? Activa]i op]iunea Refresh din meniul View. Ce este afi[at acum pe ecran?
Options (sub MS Windows 95) sau Folder Options (sub MS Windows 98): permite accesul
utilizatorului la op]iunile de setare a modului de afi[are al informa]iei pe ecran. Sub MS
Windows 98, set\rile realizate prin op]iunea Folder Options de]in un caracter global, `n sensul c\
au efect asupra desktop-ului [i a modului general de lucru.

Sub MS Windows 95, utilizatorul are la dispozi]ie trei pagini de configurare:
Fig.4-28. Op]iuni de configurare al modului de vizualizare sub MS Windows 95 pagina Folder

Pagina Folder: stabile[te modul de vizualizare al folderelor. Sunt oferite urm\toarele
posibilit\]i:
Browse folders using a separate windows for each folder:
fiecare folder nou deschis va fi afi[at `n propria sa fereastr\. Dac\ la un moment dat avem
deschise 5 foldere simultan, atunci pe desktop vor exista [i 5 ferestre, cte una pentru fiecare
folder deschis.
Browse folders by using a single window that changes as you open each folder:
se va utiliza o singur\ fereastr\ pentru vizualizarea folderelor [i `n cadrul ei va fi afi[at
con]inutul ultimului folder deschis.
Exerci]iu 4-33 (numai sub MS Windows 95): Asigura]i-v\ c\ op]iunea Browse folders by using a single
windows that changes as you open each folder este activat\. Efectua]i dublu-click pe icon-ul discului C.
Observa]i cum titlul ferestrei curente se modific\ din My Computer `n denumirea etichetei de volum a discului
C. Pentru a reveni la fereastra My Computer ap\sa]i urm\torul buton din toolbar, care are drept consecin]a
revenirea la un nivel superior (up one level):

Fig.4-29. Buton din bara de utilitare pentru revenirea la un nivel superior

Introduce]i `n unitate discheta "Disk 2" [i efectua]i dublu-click pe icon-ul acesteia din fereastra My
Computer. Observa]i cum titlul ferestrei curente se modific\ din My Computer `n denumirea etichetei de
volum a dischetei dac\ exist\, urmat\ de litera A. Pentru a reveni la fereastra My Computer selecta]i din
caseta derulant\ aflat\ pe toolbar My Computer, ca `n figura 4-30.

Fig. 4-30. Exerci]iul 4-30.

~n concluzie, `n urma manevrelor de mai sus, pe desktop ve]i avea `ntotdeauna o singur\ fereastr\ deschis\ la
un moment dat,
Exerci]iu 4-34 (numai sub MS Windows 95): Asigura]i-v\ c\ op]iunea Browse folders using a separate
window for each folder este activat\. Deschide]i o fereastr\ pentru discul C. Introduce]i o dischet\ `n
unitate [i deschide]i ofereastr\ pentru discheta A. Pe ecran ar trebui s\ ave]i trei ferestre deschise: My
Computer, cea pentru discul A [i cea pentru discul C.

Pagina View: permite setarea op]iunilor pentru tipul de informa]ii afi[ate pe ecran.
Astfel dispunem de urm\toarele posibilit\]i:
Fig.4-31. Pagina de configurare View (MS Windows 95)

Referitor la fi[ierele ascunse (hidden files): de obicei fi[ierele ascunse sunt cele pe care
un utilizator obi[nuit nu ar avea motive s\ le acceseze. De aceea, `n mod implicit, MS
Windows 95 nu afi[eaz\ fi[ierele ascunse. Utilizatorul poate stabili dac\ dore[te afi[area
tuturor fi[ierelor, indiferent de tipul lor, [i `n acest caz selecteaz\ op]iunea Show All Files.
Altfel, trebuie selectat\ op]iunea Hide files of these types; se poate observa lista tipurilor
de fi[iere care vor fi ascunse [i care nu vor fi afi[ate pe ecran.
Exerci]iu 4-35 (numai sub MS Windows 95): Activa]i op]iunea Hide files of these types, dup\ care
vizualiza]i directorul r\d\cin\ al discului C. Cte fi[iere sunt afi[ate?
Exerci]iu 4-36 (numai sub MS Windows 95): Activa]i op]iunea Show all files, dup\ care vizualiza]i directorul
r\d\cin\ al discului C. Cte fi[iere sunt afi[ate acum?
Display the full MS-DOS path in the title bar:
permite afi[area c\ii de acces DOS `n bara de titlu a ferestrei.
Hide MS-DOS file extensions for file types that are registered:
`n momentul afi[\rii informa]iilor, tipurile de fi[iere recunoscute de c\tre
MS Windows 95 nu vor fi afi[ate. Numai numele fi[ierului va apare pe ecran. Tipurile de
fi[iere uzuale trebuiesc `n prealabil `nregistrate `n baza de date administrativ\ proprie
sistemului de operare MS Windows 95.

Pagina File Types: aceast\ op]iune permite `nregistrarea tipurilor de fi[iere ce vor fi
automat recunoscute de MS Windows 95 [i aplica]ia prin care acele fi[iere pot fi accesate.
Pentru a `nregistra un nou tip de fi[ier se efectueaz\ click pe butonul New Type.
Fig. 4-32. Pagina de configurare File Types

Exerci]iu 4-37: Din lista afi[at\ pe ecran a tipurilor de fi[iere `nregistrate selecta]i Help File. Care este tipul
de fi[ier asociat? Ce aplica]ie acceseaz\ acest tip de fi[ier?
Sub MS Windows 98, utilizatorul are la dispozi]ie trei pagini de configurare, prezentate `n continuare.

Pagina General: permite configurarea modului `n care este afi[at desktop-ul.
Fig.4-33. Pagina de configurare General (MS Windows 98)

Sunt disponibile urm\toarele op]iuni:
Web Style: modul de afi[are al icon-urilor [i manevrarea obiectelor se modific\ astfel
`nct maniera de lucru s\ fie similar\ cu cea utilizat\ `n cadrul paginilor Web. Sunt realizate
urm\toarele modific\ri:
- Denumirile icon-urilor sunt subliniate. ~n cadrul unor pagini Web, cuvintele subliniate
reprezint\ leg\turi c\tre alte loca]ii; un click de mouse realizeaz\ saltul c\tre loca]ia
aferent\ cuvintelor subliniate selectate la un moment dat; acesta este modul uzual de
navigare prin Web. Aceia[i func]ionalitate a fost introdus\ `n sistemul de operare MS
Windows 98; denumirile icon-urilor sunt subliniate pentru a indica utilizatorului faptul c\
selec]ia acestora deschide un nou folder, document, obiect sau aplica]ie.
- Selec]ia se realizeaz\ doar prin pozi]ionarea cursorului mouse-ului pe obiectul dorit,
moment `n care denumirea sa `[i modific\ culoarea
- Deschiderea unui folder se realizeaz\ prin intermediul unui singur click de mouse (spre
deosebire de un dublu-click, care este specific MS Windows 95)
Activnd aceast\ op]iune, ea are consecin]e nu numai asupra aplica]iei My Computer, ci
asupra modului de lucru sub sistemul de operare MS Windows 98. Ie[ind din aplica]ia My
Computer, se poate observa c\ pe desktop, toate denumirle icon-urilor sunt subliniate.
Classic Style: modul de afi[are [i manevrare al obiectelor este similar cu cel din MS
Windows 95. Astfel, pentru selec]ia unui obiect se utilizeaz\ un singur click de mouse, iar
pentru deschiderea unui folder se utilizeaz\ un dublu-click. Denumirle icon-urile nu sunt
subliniate. Activnd aceast\ op]iune, ea are consecin]e nu numai asupra aplica]iei My
Computer, ci asupra modului de lucru sub sistemul de operare MS Windows 98.
Custom: modul de afi[are [i manevrare al obeictelor este specificat de c\tre utilizator,
prin intermediul selec]iilor realizate `n cadrul unei ferestre cu op]iuni, deschis\ `n urma
ap\s\rii butonului Settings. Pot fi realizate combina]ii `ntre set\rile Web Style [i Classic
Style.

Selectnd una dintre op]iunile de mai sus, poza din por]iunea de fereastr\ aflat\ imediat deasupra
denumirii op]iunilor se modific\, reflectnd modul `n care ar putea ar\ta desktop-ul.

Exerci]iu 4-38 (numai sub MS Windows 98): Selecta]i pe rnd Web Style [i Classic Style, ap\snd de
fiecare dat\ butonul Apply. Observa]i diferen]a `ntre modul de afi[are al desktop-ului. L\sa]i activat\
op]iunea Web Style (nu uita]i s\ ap\sa]i butonul Apply).
Prin ap\sarea butonului Settings din dreptul op]iunii intitulate Custom, pot fi specificate set\ri
individuale aferente elementelor desktop-ului.
Fig.4-34. Configurarea desktop-ului sub MS Windows 98

Exerci]iu 4-39 (numai sub MS Windows 98): Ap\sa]i butonul Settings, `n fereastra din figura 4-33.
Dup\ cum se poate observa `n figura 4-34, sunt disponibile urm\toarele op]iuni:
Referitoare la Active Desktop:
- Enable all web-related content on my desktop: dac\ anterior, modul de prezentare
al folderelor a fost selectat ca fiind Web Style, atunci aceast\ op]iune este activat\; ea
permite afi[area [i manevrarea obiectelor de pe desktop, `n manier\ similar\ cu modul de
lucru `n cadrul paginilor Web [i poate fi activat\ sau dezactivat\ printr-un click de mouse.
Ap\snd butonul Customize, este afi[at\ pagina de configurare referitoare la con]inutul
de tip Web al desktop-ului, din cadrul ferestrei cu propriet\]i pentru ecran. Mai `nti `ns\,
utilizatorul este solicitat s\ confirme c\ dore[te `nchiderea ferestrei cu op]iuni pentru
foldere [i deschiderea ferestrei cu propriet\]i pentru ecran (vezi figura 4-35).
Fig.4-35. Personalizarea desktop-ului

Ap\snd butonul Yes, este afi[at\ o fereastr\ similar\ cu cea din figura de mai jos.

Fig.4-36. Pagina Web a ferestrei cu propriet\]i pentru ecran

~n exemplul de mai sus, op]iunea View my Active Desktop as a Web page este
activat\ ca urmare a faptului c\ anterior a fost aleas\ op]iunea Enable all Web-related
content on my desktop (vezi figura 4-34). Aceast\ op]iune poate fi dezactivat\,
opera]ie ce are drept efect renun]area la facilit\]ile Web ale
desktop-ului (anularea modului de lucru cu un singur click de mouse [i revenirea la
dublu-click).
De asemenea, este activat\ op]iunea Internet Explorer Channel Bar, care afi[eaz\ o
ferestr\ cu butoane de acces c\tre cele mai frecvent apelate adrese Web. Dezactivarea ei
anuleaz\ afi[area ferestrei pe desktop; se recomand\ dezactivarea acesteia `n cazul `n care
echipamentul de lucru al utilizatorului nu este conectat la Internet.
Revenirea la fereastra din figura 4-33 se realizeaz\ prin ap\sarea butonului Folder
Options.
Exerci]iu 4-40 (numai sub MS Windows 98): ~n fereastra din figura 4-34 ap\sa]i butonul Customize. Este
afi[at\ fereastra dialog din figura 4-35; selecta]i Yes. ~n continuare va fi afi[at\ fereastra din figura 4-36.
Dac\ nu este activat\, selecta]i op]iunea Internet Explorer Channel Bar, care afi[eaz\ pe desktop bara
pentru selec]ia canalelor Internet cel mai frecvent accesate. Reveni]i la fereastra din figura 4-33 prin
ap\sarea butonului Folder Options [i selectnd Yes drept r\spuns la `ntrebarea afi[at\ `n fereastra dialog.
Exerci]iu 4-41 (numai sub MS Windows 98): Utiliznd o procedur\ similar\ cu cea de mai sus, dezactiva]i
afi[area pe desktop a barei pentru selec]ia cananelor Internet cel mai frecvent utilizate.
- Use Windows classic desktop: selec]ia acestei aceast\ op]iuni are drept efect
renun]area la modul de lucru `n manier\ Web [i activarea modului de lucru clasic, de tip
MS Windows 95.

Referitoare la modul `n care se realizeaz\ navigarea `n cadrul folderelor (Browse folders
as follows):
- Open each folder in the same window: activarea acestei op]iuni conduce la
deschiderea folderelor noi din My Computer `n cadrul aceleia[i ferestre; `ntotdeauna pe
ecran va fi afi[at\ o singur\ fereastr\ refelctnd con]inutul ultimului folder deschis.
- Open each folder in its own window: fiecare folder nou deschis va avea propria sa
fereastr\; dac\ la un moment dat prin intermediul aplica]iei My Computer sunt deschise
trei foldere, atunci pe ecran vor fi afi[ate patru ferestre: una pentru aplica]ia My
Computer [i cte o fereastr\ pentru fiecare folder deschis.
Exerci]iu 4-42 (numai sub MS Windows 98): Asigura]i-v\ c\ op]iunea Open each folder in the same
window este activat\. ~n fereastra aplica]iei My Computer efectua]i dublu-click pe icon-ul discului C.
Observa]i cum titlul ferestrei curente se modific\ din My Computer `n denumirea etichetei de volum a discului
C. Pentru a reveni la fereastra My Computer ap\sa]i urm\torul buton din toolbar, care are drept consecin]a
revenirea la un nivel superior (up one level):

Introduce]i `n unitate discheta "Disk 2" [i efectua]i dublu-click pe icon-ul acesteia din fereastra My
Computer. Observa]i cum titlul ferestrei curente se modific\ din My Computer `n denumirea etichetei de
volum a dischetei dac\ exist\, urmat\ de litera A. Pentru a reveni la fereastra My Computer selecta]i My
Computer din caseta derulant\ aflat\ pe toolbar `n dreptul etichetei Address, ca `n urm\toarea figur\:

Fig.4-37. Exerci]iul 4-42.

Exerci]iu 4-43 (numai sub MS Windows 98): Asigura]i-v\ c\ op]iunea Open each folder in its own
window este activat\. Deschide]i o fereastr\ pentru discul C. Introduce]i o dischet\ `n unitate [i deschide]i
ofereastr\ pentru discheta A. Pe ecran ar trebui s\ ave]i trei ferestre deschise: My Computer, cea pentru
discul A [i cea pentru discul C.
~nchide]i toate ferestrele `n afara ferestrei My Computer.
Referitoare la modul de vizualizare al con]inutului folderelor (View Web content in
folders):
- For all folders with HTML content: toate folderele sunt afi[ate `n manier\ Web;
- Only for folders where I select as Web Page (View menu): numai folderele
pentru care `n meniul View este selectat\ op]iunea As Web Page vor fi afi[ate `n
manier\ Web.

Referitoare la tipul de click de mouse utilizat (Click items as follows):
- Single click to open an item (point to select): mod de lucru bazat pe un singur click
de mouse; `n acest caz, selec]ia este efectuat\ prin pozi]ionarea cursorului mouse-ului pe
icon-ul dorit, iar deschiderea unei aplica]ii sau a unui folder se realizeaz\ printr-un singur
click pe icon-ul respectiv. Denumirile icon-urilor sunt subliniate [i pot fi setate
urm\toarele op]iuni:
- Underline icon titles consistent with my browser settings: denumirle sunt
subliniate, `n conformitate cu set\rile activate `n cadrul navigatorului Web; aceast\
este op]iunea implicit\.
- Underline icon titles only when I point at them: denumirile sunt subliniate numai
`n momentul `n care are loc selec]ia, adic\ atunci cnd cursorul mouse-ului se afl\
pozi]ionat pe icon.
- Double-click to open an item (right-click to select): prin aceast\ op]iune este
selectat modul de lucru bazat pe dublu-click.
Observa]ie: Pentru a aplica noile configur\ri se apas\ butonul Apply. Pentru a aplica noile configur\ri [i a ie[i din fereastra
curent\ se apas\ butonul OK.
Exerci]iu 4-44 (numai sub MS Windows 98): ~n fereastra din figura 4-34, configura]i sistemul de operare
astfel:
- fiecare folder deschis va dispune de propria sa fereastr\
- toate folderele vor fi afi[ate `n manier\ Web
- se va utiliza modul de lucru cu un singur click
Exerci]iu 4-45 (numai sub MS Windows 98): ~nchide]i fereastra My Computer. Observa]i c\ denumirile
icon-urilor de pe desktop sut subliniate. ~n acest caz, cum esterealizat\ selec]ia? Cum se deschide un folder?
Exerci]iul 4-46 (numai sub MS Windows 98): Reveni]i la modul de lucru dublu-click.

Pagina View: permite specificarea modului `n care sunt afi[ate folderele. Pot fi
efectuate set\ri globale, pentru toate folderele, prin ap\sarea butonului Like Current Folder,
dup\ ce utilizatorul a activat sau dezactivat op]iunile dorite. Butonul Reset All Folders are
drept consecin]\ revenirea la set\rile existente `naintea instal\rii aplica]iei Internet Explorer.
Fig.4-38. Pagina View (MS Windows 98)

Prin intermediul ferestrei de mai sus pot fi activate sau dezactivate urm\toarele op]iuni:
Pentru fi[iere [i foldere (Files and Folders):
- Remember each folders view settings: activarea acestei op]iuni adre drept
consecin]\ memorarea set\rilor efectuate prin intermediul op]iunii View pentru fiecare
folder `n parte. ~n acest mod, pot fi setate op]iuni diferite pentru fiecare folder `n parte.
- Display the full path in the title bar: calea de acces complet\ pentru folderul respectiv
este afi[at\ `n bara de titlu a ferestrei
- Hide file extensions for known file types: extensiile nu sunt afi[ate pentru fi[ierele
`nregistrate `n baza de date a sistemului de operare
- Show Map Network Drive button in tool bar: butonul pentru func]ia Map Network
Drive (func]ie de asociere a unei litere cu o cale de acces din cadrul re]elei) este afi[at `n
cadrul barei de utilitare; dac\ echipamentul de calcul nu face parte dintr-o re]ea, atunci
aceast\ op]iune poate fi dezactivat\.
- Show file attributes in Detail View: `n cazul `n care obiectele din cadrul ferestrei sunt
afi[ate `n mod detaliat, pentru fi[iere sunt listate pe ecran [i atributele acestora.
- Show pop-up description for folder and desktop items: `n momentul `n care
cursorul mouse-ului este pozi]ionat pe un icon, dup\ cteva secunde de a[teptare pe
ecran va fi afi[at\ o caset\ mic\ cu descrierea respectivului obiect; de exemplu, pentru a
afla ce semnifica]ie are un buton din cadrul unei bare cu utilitare, este suficient ca
utilizatorul s\ pozi]ioneze cursorul mouse-ului peste butonul dorit [i `n cteva secunde va
fi afi[at\ denumirea acestuia.
- Allow all uppercase names: denumirle fi[ierelor vor fi afi[ate cu litere mari, dac\
acesta a fost modul `n care utilizatorul a specificat denumirea la crearea fi[ierului. ~n mod
normal, sub MS Windows 95 [i MS Windows 98, dac\ `n momentul creerii unui fi[ier,
denumirea acestuia nu con]ine spa]ii [i de]ine numai litere mari de exemplu
FISIER.TXT, atunci pe ecran, numele va fi afi[at cu litere mici astfel: Fisier.txt.
- Hidden files: op]iunile imediat urm\toare se refer\ la fi[ierele care au setat atributul
Hidden [i/sau System. Fi[ierele de tip Hidden (ascunse) nu pot fi vizualizate pe ecran `n
mod normal; fi[ierele de tip System sunt fi[iere proprii sistemului de operare. Cele trei
op]iuni aferente fi[ierelor de tip hidden (ascunse) sunt urm\toarele:

1. Do not show hidden or system files: fi[ierele de tip Hidden [i/sau System nu
sunt afi[ate pe ecran; ele sunt invizibile, din punct de vederea al utilizatorului.
2. Do not show hidden files: fi[ierele de tip Hidden nu sunt afi[ate pe ecran.
3. Show all files: toate fi[ierele, indiferent de atributele pe care le de]in, sunt afi[ate
pe ecran.

Exerci]iu 4-47 (numai sub MS Windows 98): Activa]i op]iunea Do not show hidden or system files, dup\
care vizualiza]i directorul r\d\cin\ al discului C. Cte fi[iere sunt afi[ate?
Exerci]iu 4-48 (numai sub MS Windows 98): Activa]i op]iunea Show all files, dup\ care vizualiza]i directorul
r\d\cin\ al discului C. Cte fi[iere sunt afi[ate acum?

Set\ri referitoare la afi[area obiectelor pe ecran (Visual Settings):
- Hide icons when desktop is viewed as Web page: `n cazul `n care desktop-ul este
vizualizat `n maniera specific\ unei pagini Web, incon-urile aplica]iilor devin invizibile,
disp\rnd de pe ecran.
- Smooth edges of screen fonts: fonturile utilizate pentru ecran cap\t\ contururi mai
clare. Diferen]a este sesizabil\ atunci cnd fonturile utilizate sunt foarte mari.
- Show windows contents while dragging: con]inutul ferestrei r\mne afi[at pe ecran
`n timpul opera]iei de mutare a ferestrei prin glisarea mouse-ului.

Exerci]iu 4-49 (numai sub MS Windows 98): Configura]i sistemul de operare astfel:
- pentru fiecare folder s\ poat\ fi efectuate set\ri diferite
- calea de acces complet\ s\ fie afi[at\ `n bara de titlu a ferestrei
- s\ fie afi[ate extensiile fi[ierelor, indiferent de tip
- obiectele s\ dispun\ de etichete cu explica]ii
- s\ fie afi[ate toate fi[ierele, indiferent de tipul lor

Pagina File Types: este similar\ cu cea din figura 4-31, pentru MS Windows 95 [i
listeaz\ tipurile de fi[iere `nregistrate de sistemul de operare. Pentru aceste fi[iere, afi[area lor pe
ecran se poate realiza f\r\ a lista [i estensia, ele fiind recunoscute automat de sistemul de
operare.
Fig.4-39. Pagina de configurare File Types

Exerci]iu 4-50 (numai sub MS Windows 98): Din lista afi[at\ pe ecran a tipurilor de fi[iere `nregistrate
selecta]i Dr. Watson Log. Care este tipul de fi[ier asociat? Ce aplica]ie acceseaz\ acest tip de fi[ier?

Help: permite afi[area manualului de utilizare.


Fig. 4-40. Func]iile oferite de op]iunea Help

Help Topics: afi[eaz\ cuprinsul manualului de utilizare.
About Windows95/98: afi[eaz\ informa]ii despre licen]ierea produsului (numele utilizatorului,
firma) ct [i despre resursele sistemului. Din figura de mai jos se poate deduce c\ sistemul are
instalat 32 MB (vezi 32 264 KB) de memorie RAM [i 87% din resurse sunt disponibile.
Fig. 4-41. Informa]ii generale despre sistemul de operare

Exerci]iu 4-51: Ct\ memorie fizic\ este instalat\ pe echipamentul Dvs. de calcul? Ce procent de resurse sunt
ocupate de sistemul de operare MS Windows 95/98?

Go: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98 care face referiri la adrese Internet sau la c\i de acces
pentru fi[iere [i foldere pe disc.

Exerci]iu 5-52 (numai sub MS Windows 98): Din fereastra My Computer deschide]i folderul pentru discul C
(prin efectuarea unui dublu click pe icon-ul dsicului C). Pentru a reveni la fereastra My Computer, selecta]i
op]iunea GoBack din bara de meniu.
Exerci]iu 5-53 (numai sub MS Windows 98): Din fereastra My Computer deschide]i folderul pentru discul C
prin selec]ia sa [i ap\sarea butonului intitulat Forward din bara de utilitare Standard Buttons. Efectul este
acela[i cu efectuarea unui dublu click pe icon-ul discului C.
Exerci]iu 5-54 (numai sub MS Windows 98): Reveni]i la fereastra My Computer prin ap\sarea butonului
intitulat Back din bara cu utilitare Standard Buttons.

Favorites: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98 care face referiri la adrese Internet cel mai des
utilizate.

Meniul contextual al icon-ului My Computer:
Dac\ se efectueaz\ click cu butonul din dreapta al mouse-ului pe icon-ul My Computer de pe desktop
atunci va fi afi[at urm\torul meniu contextual:


Fig.4-42. Meniu contextual pentru icon-ul My Computer

Op]iunile meniului de mai sus au urm\toarea semnifica]ie:
Open: conduce la deschiderea ferestrei My Computer; `ndepline[te aceia[i func]ie cu un dublu-click cu
butonul din stnga al mouse-ului pe icon-ul My Computer.
Explore: conduce la deschiderea aplica]iei Windows Explorer `n vederea lucrului cu foldere [i fi[iere.
Find: deschide o caset\ dialog pentru func]ia de c\utare a fi[ierelor.
Map Network Drive [i Disconnect Network Drive: aceste op]iuni sunt utilizate `n cazul `n care
echipamentul de calcul este conectat la o re]ea de calculatoare [i permite activarea [i dezactivarea conect\rii
la o resurs\ partajat\, aflat\ pe un alt calculator din re]ea.
Create Shortcut: permite crearea pe desktop a unui shortcut pentru My Computer.
Rename: permite schimbarea numelui pentru aplica]ia My Computer.
Properties: permite accesul la propriet\]ile resurselor hardware ale sistemului de calcul.
" "" " 4.2. Exerci]ii
1. Pentru fiecare din set\rile specificate mai jos, completa]i `n mod corespunz\tor etapele ce urmeaz\ a fi
parcurse, dup\ exemplul dat:
Fereastra My Computer s\ dispun\ de toolbar (sub MS Windows
98 s\ dispun\ de urm\toarele: Standard Buttons [i Address)
View/Toolbar
Fereastra My Computer s\ dispun\ de o linie de stare
Icon-urile obiectelor afi[ate `n fereastra My Computer s\ fie de tip
Large

Icon-urile obiectelor afi[ate `n fereastra My Computer s\ fie sortate
dup\ litera unit\]ilor de stocare date

Fiecare folder deschis s\ fie vizualizat `n propria sa fereastr\
La vizualizarea datelor de pe disc s\ fie afi[ate toate fi[ierele,
inclusiv cele ascunse

Pentru un folder deschis, calea sa MS-DOS s\ fie afi[at\ `n bara de
titlu

Asigura]i-v\ c\ aplica]ia My Computer este configurat\ conform specifica]iilor de mai sus.
2. ~n dreptul fiec\rui buton din toolbar specifica]i semnifica]ia acestuia:
Icon Denumire Semnifica]ie Coresponden]\ cu
op]iunile meniului

3. Unde este stocat folder-ul cu denumirea Windows? Ce con]ine acest folder?
4. Care sunt ultimele obiecte [terse pe sistemul Dvs. [i cum proceda]i pentru a le afi[a pe ecran?
5. Ce metode pot fi utilizate pentru a memora date `n Clipboard?
6. Crea]i un shortcut pentru unitatea de dischet\ A pe desktop. Ce denumire ì este atribuit\ `n mod automat?
Schimba]i numele `n "Discheta A".
7. Crea]i un shortcut pentru folderul Windows de pe discul C: pe desktop [i numi]i-l "Folder Windows".
8. A]i deschis fereastra My Computer pentru a vizualiza datele stocate pe discul C deoarece vre]i s\ vede]i ce
con]ine fi[ierul CONFIG.SYS. {ti]i sigur c\ acest fi[ier se afl\ `n directorul r\d\cin\ al discului C, dar pe ecran
el nu este afi[at. Care ar putea s\ fie problema?
9. Deschide]i fi[ierul README.TXT de pe discheta Disk 2. Ce con]ine acest fi[ier?
10. Care este eticheta de volum a dischetei Disk 2?
11. Care este diferen]a `ntre butoanele Apply [i OK?

Rezolv\ri:

4-1: O unitate pentru dischete de 3.5 inch, desemnat\ prin litera; trei hard-discuri C, D, E; o unitate CD-
ROM, desemnat\ prin litera F.
4-3: Icon-ul respectiv reprezint\ un shortcut.
4-6: Cteva variante posibile sunt urm\toarele - 3
1/2
Floppy Disk (unitate pentru dischete de 3.5 inch), 5
1/4

Floppy Disk , Local Disk (pentru hard-discuri locale), System Folder (folder de sistem, de exemplu: Control
Panel), CD-ROM Disk.
4-12: ~n momentul selec]iei op]iunii respective utilizatorului ì este afi[at\ o fereastr\ dialog pentru introducerea
de informa]ii suplimentare.
4-22: Op]iunile scrise cu gri nu sunt accesibile.
4-27: Pozi]iona]i mouse-ul pe fiecare buton `n parte [i a[tepta]i cteva secunde. Ve]i vedea cum pe ecran va
fi afi[at\ o caseta cu denumirea butonului, denumire care indic\ func]ia `ndeplinit\ de acesta.
4-31: Denumire (name), tip (type), dimensiune (total size), spa]iu liber (free space).
4-37: Tipul fi[ierului este HLP, iar aplica]ia este WINHLP32.
4-50: Tipul fi[ierului este WRG, iar aplica]ia este Dr Watson.

1.
Fereastra My Computer s\ dispun\ de toolbar View/Toolbar
Fereastra My Computer s\ dispun\ de linia de stare
Icon-urile obiectelor afi[ate `n fereastra My Computer s\ fie de tip Large
Icon-urile obiectelor afi[ate `n fereastra My Computer s\ fie sortate dup\
litera unit\]ilor de stocare date

Fiecare folder deschis s\ fie vizualizat `n propria sa fereastr\
La vizualizarea datelor de pe disc s\ fie afi[ate toate fi[ierele, inclusiv cele
ascunse

Pentru un folder deschis, calea sa MS-DOS s\ fie afi[at\ `n bara de titlu
2.
Icon Denumire Semnifica]ie Coresponden]\ cu
op]iunile meniului
Go to a different Selec]ie folder
folder
Up one level Pozi]ionare la nivelul
imediat superior
Cut {tergerea obiectului Edit/Cut
selectat [i mutarea lui
`n Clipboard
Copy Copierea obiectului Edit/Copy
selectat `n Clipboard
Paste Preluarea obiectului Edit/Paste
din Clipboard
Undo Anuleaz\ efectul Edit/Undo
ultimei opera]ii efectuate
Delete {terge obiectul selectat
Properties Afi[eaz\ paginile cu File/Properties
propriet\]i pt.obiectul
selectat
Large Icons Afi[area cu icon-uri View/Large Icons
de dimensiuni mari
Small Icons Afi[area cu icon-uri View/Small Icons
de dimensiuni reduse
List Afi[area unei liste de View/List
obiecte
Details Afi[area unei liste de View/Details
obiecte `mpreun\ cu
caracteristicile lor

3. De obicei se afl\ pe discul C [i con]ine fi[ierele proprii sistemului de operare MS Windows 95/98.
4. Ele sunt memorate `n Recycle Bin [i pot fi recuperate de acolo.
5. Cut [i Copy.
6. Numele implicit este Shortcut to 3 Floppy (A).
7 . A fost activat\ op]iunea pentru inhibarea afi[\rii fi[ierelor de un anumit tip (fi[iere sistem, drivere, etc.). Cu
alte cuvinte, trebuie dezactivat\ op]iunea Hide Files of these Types [i activat\ op]iunea Show all files. Pentru a
efectua aceast\ configurare se procedeaz\ astfel: My Computer View Optionspagina View.
8. Fi[ierul con]ine explica]ii referitoare la con]inutul dischetei.
9. Win95_Disk2
10. Butonul Apply salveaz\ configura]ia, f\r\ a `nchide fereastra de configurare. Butonul Ok salveaz\
configura]ia [i `nchide fereastra de configurare.

! !! ! Lec]ia 5: APLICA}IA Windows Explorer

Aplica]ia Windows Explorer se utilizeaz\ `n principal pentru efectuarea de opera]ii cu fi[iere [i
foldere:
Copieri de fi[iere [i foldere
Mut\ri de fi[iere [i foldere
{tergeri de fi[iere [i foldere
Crearea de fi[iere, foldere [i shortcut-uri
Vizualizarea fi[ierelor [i folderelor
Folderele ce se manevreaz\ sub aplica]ia Windows Explorer sunt de dou\ tipuri:
1) Foldere de date: ele con]in fi[iere [i alte foldere de date. Exemple de foldere de date: folderul pentru sistemul
de operare, foldere pentru aplica]ii, foldere pentru documentele utilizatorului, etc.
2) Foldere sistem: ele con]in obiecte ale sistemului sau alte foldere sistem. Exemple de foldere sistem: Control
Panel, Printers, etc.
Aplica]ia Windows Explorer poate fi lansat\ `n execu]ie `n mai multe moduri:
1. Butonul STARTProgramsWindows Explorer, ca `n urm\toarea figur\.
Fig.5-1. Lansarea `n execu]ie a aplica]iei Windows Explorer (1)

2. Click cu butonul din dreapta al mouse-ului pe butonul START, dup\ care se selecteaz\ op]iunea Explorer
(vezi urm\toarea figur\).
Fig.5-2. Lansarea `n execu]ie a aplica]iei Windows Explorer (1)

~n cazul `n care aplica]ia Windows Explorer este utilizat\ foarte des pentru opera]ii cu fi[iere [i
foldere, atunci se poate crea un shortcut pe desktop, `n vederea simplific\rii lans\rii `n execu]ie. Crearea unui
shortcut c\tre Windows Explorer se poate realiza astfel:

Se pozi]ioneaz\ cursorul mouse-ului pe desktop [i se efectueaz\ un click cu butonul din dreapta, moment `n
care este afi[at un meniu, similar cu cel din figura de mai jos.

Fig.5-3. Meniul contextual al desktop-ului

Din meniu este selectat\ op]iunea New. ~n continuare sunt afi[ate subop]iunile disponibile, ca `n figura 5-4.
Subop]iunile de pe ecran difer\ de la un calculator la altul, `n func]ie de tipul aplica]iilor instalate pe
respectivul sistem de calcul.
Fig.5-4. Subop]iunile disponibile pentru op]iunea New

Este selectat\ subop]iunea Shortcut. ~n continuare utilizatorul trebuie s\ introduc\ anumite informa]ii
pentru a defini shortcut-ul ce va fi creat.
~n prima fereastr\ dialog trebuie specificat\ calea [i denumirea programului sau documentului la care se
refer\ noul shortcut. Dac\ aceste informa]ii nu sunt cunoscute, se poate utiliza butonul Browse pentru a
c\uta pe discurile echipamentului de calcul aplica]ia sau documentul.

Fig.5-5. Specificarea numelui [i c\ii de acces (1)

Deoarece dorim a crea un shortcut c\tre aplica]ia Windows Explorer, `n fereastra din figura 5-5 trebuie
introdus\ calea c\tre programul Explorer.exe, fi[ier care se afl\ `n folderul de sistem al sistemului de
operare Windows. De exemplu: C:\WINDOWS\Explorer.exe (vezi figura 5-6).

Fig.5-6. Specificarea numelui [i c\ii de acces (2)

~n cazul `n care denumirea fi[ierului sau a folderului este incorect\, atunci sistemul de operare va afi[a
un mesaj de eroare.
Ap\snd butonul Next se trece la urm\toarea fereastr\ dialog `n cadrul c\reia trebuie specificat\
denumirea pentru nou shortcut creat. Denumirea implicit\ propus\ de c\tre sistem este numele fi[ierului, dar
utilizatorul o poate modifica. De exemplu: Windows Explorer.

Fig.5-7. Specificarea denumirii pentru noul shortcut creat

~n urma ap\s\rii butonului Finish din figura 5-7, pe desktop va apare un nou shortcut cu denumirea
specificat\ de utilizator, care lanseaz\ `n execu]ie aplica]ia Windows Explorer prin efectuarea unui dublu-click.
Exerci]iu 5-1: Crea]i un shortcut pe desktop, cu denumirea Explorer, care s\ lanseze `n execu]ie aplica]ia
Windows Explorer.
" "" " 5.1. Ecranul principal al aplica]iei Windows Explorer

Exerci]iu 5-2: Lansa]i `n execu]ie aplica]ia Windows Explorer.
~n urma lans\rii `n execu]ie a aplica]iei Windows Explorer pe ecran va fi afi[at\ fereastra similar\ cu
cea din urm\toarea figur\.
Fig.5-8. Fereastra principal\ a aplica]iei Windows Explorer

Dup\ cum se poate observa `n figura de mai sus, fereastra dispune de dou\ panouri. Panoul din stnga al
ferestrei afi[eaz\ lista de foldere (foldere de date [i foldere de sistem) din cadrul sistemului; deasupra acestui
panou se afl\ eticheta cu denumirea All Folders. Panoul din dreapta al ferestrei afi[eaz\ con]inutui folderului
selectat `n panoul din dreapta al ecranului; eticheta aflat\ deasupra acestui panou indic\ utilizatorului denumirea
folderului pentru care este listat con]inutul. ~n exemplul din figura de mai sus, `n panoul din stnga este selectat
discul C al sistemului de calcul, iar eticheta panoului din dreapta poart\ denumirea Contents of 'C:\'.
Numele folderului pentru care este listat con]inutul mai apare [i `n bara de titlu a ferestrei aplica]iei
Windows Explorer. ~n exemplul din figura 5-8 bara de titlu are denumirea Exploring C:\.
Fereastra aplica]iei de]ine o bar\ de meniu, dispus\ `n partea superioar\ a ferestrei, imediat sub bara de
titlu, cu urm\toarele op]iuni: File, Edit, View, Tools, Help.
Exerci]iu 5-3: Ce semnifica]ie are sublinierea unei litere din denumirile op]iunilor meniului?
~n partea inferioar\ a ferestrei se afl\ linia de stare, unde sunt afi[ate diverse informa]ii referitoare la
obiectele selectate. De exemplu, `n fereastra din figura 5-8 este selectat discul C; el con]ine 56 de obiecte
(foldere) care ocup\ 51.3 MB; spa]iul r\mas liber pe discul C este de 490 MB.
~n func]ie de modul `n care utilizatorul a configurat fereastra aplica]iei Explorer, aceasta poate dispune
de o bar\ cu utilitare, sau de mai multe bare cu utilitare (numai sub MS Windows 98). Bara cu utilitare
(toolbar) se afl\ sub bara de meniu.
Exerci]iu 5-4: Ce obiect este selectat `n panoul din stnga pe sistemul Dvs. de calcul? Ce informa]ii sunt scrise
`n linia de stare?
Se poate observa c\ `n panoul din stnga unde sunt afi[ate folderele disponibile `n cadrul sistemului de
calcul, `n dreptul fiec\ruia se afl\ un p\trat. ~n interiorul p\tratului pot exista simbolurile plus (+) sau minus (-).
Simbolul plus `n dreptul unui folder semnific\ c\ acel folder con]ine la rndul s\u alte foldere. Un click
de mouse pe acest simbol [i `n panoul din dreapta, imediat sub denumirea folderului p\rinte, vor fi afi[ate toate
subfolderele acestuia. ~n acest moment simbolul plus se transform\ `n minus.
Simbolul minus `n dreptul unui folder `nseamn\ c\ structura subfolderelor pentru folderul respectiv este
afi[at\ pe ecran. Un click pe simbolul minus restrnge afi[area subfolderelor, astfel `nct pe ecran va apare
numai denumirea folderului p\rinte. ~n acest moment simbolul minus se transform\ `n plus.
Folderul care este p\rintele tuturor celorlalte foldere este folderul sistem `ntitulat Desktop. ~n dreptul
lui nu vom reg\si simbolurile minus sau plus, deoarece subfolderele acestui folder sunt afi[ate `n permanen]\.
Sub MS Windows 95 subfolderele folderului Desktop sunt urm\toarele:
My Computer: folder sistem care la rndul lui con]ine alte foldere. Acest folder permite afi[area mediilor
de stocare date ce intr\ `n componen]a echipamentului de calcul (discuri, unit\]i CDROM, dischete) ct [i a
unor foldere sistem (Control Panel, Printers).
Network Neighborhood: folder sistem care la rndul lui con]ine alte foldere. Permite afi[area resurselor
partajate din cadrul re]elei (dac\ echipamentul de calcul este conectat la o re]ea).
bara de titlu
bara de meniu
panoul cu
foldere
linia de
stare
Recycle Bin: folder ce con]ine fi[ierele care au fost [terse, `n vederea recuper\rii lor.
My Briefcase: folder utilizat pentru transferul de fi[iere `ntre dou\ sisteme de calcul.
Sub MS Windows 98 apar `n plus urm\toarele subfoldere: My Documents, Internet Explorer, Online
Services.
Dup\ cum se poate observa din descrierea de mai sus, Windows Explorer ofer\ o alt\ modalitate de a
vizualiza desktop-ul sistemului de operare MS Windows 95/98. ~n cadrul panoului din stnga reg\sim toate
icon-urile pentru folderele de sistem care se afl\ pe desktop.
Dac\ `n panoul din stnga restrngem structura folderelor astfel `nct s\ fie afi[ate numai denumirile
folderelor aflate imediat sub folderul Desktop, vom ob]ine o structur\ similar\ cu cea din urm\toarea figur\.

Fig.5-9. Folderele sistem ce pot fi vizualizate prin Windows Explorer

Exerci]iu 5-5: Efectua]i click pe toate simbolurile minus din cadrul panoului stng al ferestrei aplica]iei
Windows Explorer, astfel `nct s\ ob]ine]i o structur\ simliar\ cu cea din figura 5-9. Ce foldere sistem sunt
afi[ate pe echipamentul Dvs. de calcul?
Observa]ie: Click-ul se efectueaz\ cu butonul stng al mouse-ului. ~n continuare, dac\ nu se specific\ altfel, selec]iile [i
toate opera]iile care implic\ un click sau dublu-click se efectueaz\ cu butonul stng al mouse-ului.
Exerci]iu 5-6: Efectua]i un click pe simbolul plus din dreptul folderului My Computer. Ve]i ob]ine o structur\
similar\ cu cea din figura 5-10. Ce foldere sunt disponibile `n cadrul folderului sistem My Computer? Specifica]i
un alt mod de vizualizare al acestor informa]ii.

Fig.5-10. Structura folderului sistem My Computer

Selectnd un folder din panoul din stnga al ferestrei aplica]iei Windows Explorer, se observ\ c\ `n
panoul din dreapta este afi[at con]inutul acestuia. ~n panoul din stnga sunt afi[ate numai folderele [i
subfolderele. ~n dreapta sunt listate fi[ierele sau aplica]iile aferente folderului selectat `n panoul din stnga.
Exerci]iu 5-7: Selecta]i folderul Control Panel `n panoul din stnga. Ce este afi[at `n panoul din dreapta?
Exerci]iu 5-8: ~n panoul din stnga desf\[ura]i structura pentru discul C (efectua]i click pe simbolul plus din
dreptul acestuia). Selecta]i folderul unde a fost instalat sistemul de operare (`n mod uzual are denumirea
WINDOWS). Observa]i cum `n panoul din dreapta este afi[at con]inutul acestui folder: sunt listate att
fi[ierele ct [i subfolderele.
Exerci]iu 5-9: Efectua]i un click pe simbolul plus din dreptul folderului WINDOWS, `n panoul stng. Observa]i
c\ sunt afi[ate numai subfolderele folderului WINDOWS. Selecta]i subfolderul System. Ce este afi[at `n
panoul din dreapta?
" "" " 5.2. Vizualizarea con]inutului unui disc

Pentru a vizualiza con]inutul unui disc se poate utiliza aplica]ia Windows Explorer. Din cadrul
panoului stng al ferestrei aplica]iei Windows Explorer se afi[eaz\ structura folderului My Computer, prin
efectuarea unui click pe simbolul plus din dreptul denumirii sale. Sunt listate toate mediile de stocare ale
echipamentului de calcul: hard-discuri, unit\]i pentru dischete [i unit\]i pentru CDROM. ~n afara literelor
aferente unit\]ilor respective, sunt afi[ate [i etichetele de volum ale acestora.
Exerci]iu 5-10: Afi[a]i structura folderului My Computer. Ce medii de stocare a datelor sunt disponibile pe
echipamentul Dvs. de calcul [i ce etichet\ de volum au acestea?
~ntodeauna `n panoul din stnga sunt afi[ate foldere [i subfoldere. Simbolul plus `n dreptul denumirii
unui folder are semnifica]ia existen]ei subfolderelor. Un click de mouse pe acest simbol are drept efect afi[area
denumirii subfolderelor pentru folderul selectat; simbolul plus se transform\ `n minus.
~n momentul `n care este selectat un folder `n panoul stng, `n panoul din dreapta este afi[at con]inutul
acestuia. Sunt afi[ate att fi[ierele ct [i subfolderele folderului selectat.
De exemplu, pentru a vizualiza con]inutul folderului Command, care este un subfolder al folderului
Win95, `n panoul din stnga trebuie mai `nti desf\[urat\ structura pentru My Computer. Se selecteaz\ discul
C [i se efectueaz\ un click de mouse pe simbolul plus din dreptul denumirii etichetei discului C. Din structura
de sufoldere afi[ate se selecteaz\ Command. ~n panoul din dreapta vor fi afi[ate fi[ierele con]inute `n folderul
Command (vezi figura 5-11).
Fig. 5-11. Con]inutul subfolderului Command

Exerci]iu 5-11: Afi[a]i con]inutul folderului Program Files de pe discul C.
Exerci]iu 5-12: Afi[a]i con]inutul folderului Fonts (subfolder al folderului unde este instalat sistemul de
operare).
Exerci]iu 5-13: Introduce]i discheta cu eticheta "Disk2" `n unitate [i afi[a]i con]inutul ei. Ce etichet\ de volum
are discheta?
Exerci]iu 5-14: Cum pute]i vizualiza con]inutul unui CDROM?

NOT|: Dac\ echipamentul de calcul este conectat la re]ea, atunci prin intermediul aplica]iei Windows Explorer pot fi
vizualizate discurile, folderele [i fi[ierele partajate `n cadrul re]elei. Pentru aceasta se utilizeaz\ folderul Network
Neighborhood. Aspectele legate de re]ele sub MS Windows 95/98 sunt prezentate detaliat `n cursul `ntitulat "Re]ele de
calculatoare sub MS Windows".
" "" " 5.3. Crearea folderelor

Prin intermediul aplica]iei Windows Explorer pot fi create noi foldere pe mediile de stocare ale
echipamentului de calcul. Pentru crearea de foldere se utilizeaz\ subop]iunea New a op]iunii File din bara de
meniu.
Urm\torul exemplu are drept scop crearea folderului EXEMPLU pe discul C. Se deschide aplica]ia
Windows Explorer, dac\ aceasta nu este deja deschis\, [i din folderul My Computer se selecteaz\ discul C.
Nu conteaz\ dac\ structura acestuia este desf\[urat\ sau nu. ~n panoul din dreapta va fi afi[at con]inutul discului
C.
Din op]iunea File aflat\ `n bara cu meniu este selectat\ subop]iunea New, moment `n care sunt afi[ate
tipurile de obiecte noi care pot fi create (vezi figura 5-12).
Fig.5-12. Crearea unui nou folder utiliznd op]iunea File/New.

Din lista obiectelor ce pot fi create se selecteaz\ Folder. Imediat dup\ ce a fost selectat\ op]iunea
Folder, `n panoul din dreapta va fi afi[at noul folder, cu numele implicit New Folder (vezi figura 5-13). Se
poate observa c\ `n acest moment poate fi modificat\ denumirea folderului, deoarece cursorul se afl\ `n
interiorul c\su]ei ce con]ine denumirea folderului. Se introduce de la tastatur\ numele dorit, `n cazul nostru
EXEMPLU. Observa]i c\ dac\ scriem cu litere mari numele, dup\ ap\sarea tastei ENTER denumirea este
modificat\, astfel `nct numai prima liter\ este liter\ mare.

Fig.5-13. Noul folder a fost creat [i a primit numele implicit New Folder

Fig.5-14. Noul folder creat dup\ modificarea numelui

Desf\[urnd structura discului C `n panoul din stnga se poate observa c\ este afi[at [i noul folder creat.
Fig.5-15. Vizualizarea noului folder creat `n panoul stng


Exerci]iu 5-15: Introduce]i discheta cu eticheta "Disk1" `n unitate. S\ se creeze pe unitatea A: folderul
STUDENT.
Exerci]iu 5-16: Crea]i folderul cu denumirea ALT EXEMPLU `n subfolderul TEMP al discului C.
NOT|: Dac\ pe discul C nu ave]i un folder cu numele TEMP crea]i acest folder.
Observa]i `n exemplul de mai sus c\ dac\ denumirea folderului este introdus\ cu litere mari, acestea
r\mn exact cum le-a introdus utilizatorul.

Fig.5-16. Crearea unui nou folder utiliznd meniul contextual

Exerci]iu 5-17: ~n folderul TEMP de pe discul C crea]i un nou folder cu denumirea Al Doilea Exemplu.
" "" " 5.4. Copieri de fi[iere [i foldere

Copierea de fi[iere [i foldere se poate efectua u[or prin aplica]ia Windows Explorer utiliznd tehnica
drag and drop. Aceast\ modalitate de lucru presupune utilizarea mouse-ului pentru deplasarea obiectelor pe
desktop sau `n cadrul ferestrei aplica]iei curente. Obiectul dorit este selectat prin pozi]ionarea cursorului mouse-
ului `n interiorul lui [i ap\sarea butonului drept. Cu butonul drept ap\sat `n permanen]\, se deplaseaz\ mouse-ul
al c\rui cursor "trage" [i obiectul selectat (opera]ia drag). ~n momentul `n care obiectul se afl\ la destina]ia
dorit\, butonul mouse-ului este eliberat [i obiectul r\mne la destina]ie (opera]ia drop).
O alt\ modalitate de copiere este utilizarea tehnicii Copy and Paste. Aceast\ modalitate utilizeaz\
Clipboard-ul pentru a copia obiecte. Obiectul este copiat de la surs\ [i stocat `n Clipboard prin opera]ia de
Copy, dup\ care este recuperat la destina]ie din Clipboard, prin opera]ia Paste.
~n func]ie de metoda utilizat\ [i num\rul de fi[ierele sau foldere ce trebuiesc copiate, pot fi utilizate
diferite metode:
I. Tehnica drag and drop, utiliznd butonul din dreapta al mouse-ului [i o singur\ fereastr\ Windows
Explorer
II. Tehnica drag and drop, utiliznd butonul din dreapta al mouse-ului [i dou\ ferestre Windows Explorer
III. Tehnica drag and drop sau Copy and Paste, utiliznd butonul din dreapta al mouse-ului `n combina]ie
cu tasta SHIFT sau CTRL (pentru copierea unui grup de fi[iere)
IV. Func]ia Send To
V. Tehnica Copy and Paste

I.
Urm\torul exemplu are drept scop ilustrarea copierii fi[ierului README.TXT de pe discheta `ntitulat\
"Disk 2" pe hard-discul C, `n folderul TEMP.
~n panoul stng al aplica]iei Windows Explorer este desf\[urat\ structura discului C, pentru a putea
vizualiza folderul TEMP (vezi figura 5-17).
Se introduce discheta `ntitulat\ "Disk 2" `n unitate [i `n panoul stng se selecteaz\ unitatea A: (sau B:,
dup\ caz). Imediat `n panoul din dreapta sunt afi[ate fi[ierele stocate pe discheta A:, ca `n figura 5-17.
Fig.5-17. Copierea fi[ierului README.TXT de pe discheta A

~n panoul din dreapta din figura de mai sus se pozi]ioneaz\ cursorul mouse-ului peste denumirea
fi[ierului README.TXT [i se apas\ butonul drept al mouse-ului. ~n acel moment fi[ierul este selectat. F\r\ a
elibera butonul mouse-ului, acesta este deplasat, tr\gnd dup\ sine fi[ierul selectat. Denumirea fi[ierului se
suprapune peste cursorul mouse-ului, ca `n figura de mai jos.
Fig.5-18. Selectarea [i deplasarea fi[ierului README.TXT prin ap\sarea sus]inut\ a butonului din
dreapta al mouse-ului [i glisarea acestuia

fi[ier selectat
cursor mouse
Pentru a copia fi[ierul `n directorul TEMP de pe discul C:, mouse-ul este glisat pn\ ce cursorul s\u se
afl\ `n panoul stng, deasupra denumirii folderului TEMP. ~n acest moment cursorul mouse-ului ia forma din
figura 5-19.
Fig.5-19. Cursorul mouse-ului indic\ faptul c\ fi[ierul poate fi copiat `n folderul selectat

Fig.5-20. Deplasarea cursorului mouse-ului peste denumirea directorului TEMP de pe discul C

Elibernd butonul drept al mouse-ului are loc afi[area unui meniu ca `n figura 5-21.

Fig.5-21. Op]iunile meniului afi[at `n urma opera]iei de glisare al cursorului mouse-ului

Sunt disponibile urm\toarele op]iuni:
Move Here: aceast\ op]iune are drept scop mutarea fi[ierului respectiv `n directorul destina]ie (`n exemplul
de fa]\, directorul destina]ie este TEMP). Mutarea unui fi[ier presupune [tergerea lui din folderul surs\ (`n
exemplul de fa]\ folderul surs\ este directorul r\d\cin\ al dischetei A) [i copierea lui la destina]ie. ~n urma
efectu\rii mut\rii unui fi[ier, respectivul fi[ierul se afl\ stocat numai `n folderul destina]ie.
Copy Here: aceast\ op]iune conduce la copierea fi[ierului `n folderul destina]ie. ~n urma opera]iei de
copiere, fi[ierul se afl\ stocat att `n folderul surs\ ct [i `n folderul destina]ie.
Create Shortcut(s) Here: aceast\ op]iune ofer\ posibilitatea creerii unui shortcut pentru fi[ierul respectiv
`n folderul destina]ie. Acest lucru `nseamn\ c\ fi[ierul este stocat numai `n folderul surs\. ~n folderul
destina]ie va exista un shortcut, care nu este altceva dect un indicator c\tre fi[ier.
Cancel: aceast\ op]iunea permite anularea opera]iei.
Deoarece se dore[te copierea fi[ierului `n directorul TEMP va fi aleas\ op]iunea Copy Here. Un mesaj
informativ este afi[at pe ecran pe toat\ durata opera]iei de copiere (vezi figura urm\toare).

Fig.5-22. Mesaj informativ de copiere a unui fi[ier

Dup\ cum se poate observa pe ecran, fi[ierul README.TXT a r\mas `n continuare stocat pe dischet\.
Selectnd folderul TEMP din panoul din stnga al aplica]iei Windows Explorer, vom vedea c\ fi[ierul
respectiv se afl\ [i `n acest folder.
Exerci]iu 5-18: Copia]i `n folderul Al Doilea Exemplu (aflat `n C:\TEMP) fi[ierul ISA.BMP de pe discheta
`ntitulat\ "Disk 2".

II.
Un alt mod de copiere este utilizarea a dou\ ferestre Windows Explorer, adic\ deschiderea simultan\ a
dou\ aplica]ii Explorer. Maniera de copiere este aceia[i. Una dintre ferestre este surs\ (mai exact, panoul din
dreapta al ferestrei), iar cealalt\ este fereastra destina]ie (adic\ panoul drept al ferestrei).
Primul lucru care trebuie efectuat este lansarea `n execu]ie a dou\ aplica]ii Windows Explorer [i
dimensionarea ferestrelor aferente astfel `nct s\ poat\ fi vizualizate simultan pe ecran.
NOTA: Observa]i c\ `n taskbar au ap\rut dou\ butoane cu denumirile: Exploring A:\ [i Exploring C:\TEMP.
~n figura 5-23, fereastra de sus afi[eaz\ `n panoul drept con]inutul dischetei, iar fereastra de jos afi[eaz\
con]inutul folderului TEMP al discului C:. Ap\snd butonul drept se selecteaz\ fi[ierul README.TXT din
panoul drept al ferestrei de sus [i se gliseaz\ mouse-ul pn\ ce cursorul acestuia se afl\ `n interiorul panoului
drept al ferestrei de jos.

Fig.5-23. Au fost lansate `n execu]ie dou\ aplica]ii Windows Explorer

Odat\ ce cursorul mouse-ului se afl\ `n interiorul panoului drept al ferestrei de jos, butonul mouse-ului
se elibereaz\ [i are loc copierea fi[ierului. Pe toat\ durata opera]iei de copiere pe ecran este afi[at un mesaj
informativ.

Exerci]iu 5-19: Copia]i `n folderul Al Doilea Exemplu (aflat `n C:\TEMP) fi[ierul MESAJ .EXE de pe discheta
`ntitulat\ "Disk 2", utiliznd dou\ ferestre Explorer.
Exemplele de mai sus au ilustrat moduri `n care poate fi copiat un singur fi[ier de la surs\ la destina]ie.
~n practic\, de multe ori sunt `ntlnite cazurile `n care se dore[te copierea a unui grup de fi[iere, care poate
include toate fi[ierele aflate la surs\, sau o selec]ie de fi[iere.

III.
~n cazul `n care se dore[te selec]ia unui grup de fi[iere ce sunt afi[ate consecutiv `n fereastra Explorer,
se utilizeaz\ tasta de control SHIFT. De exemplu, dac\ din fi[ierele aflate pe discheta `ntitulat\ "Disk 2" dorim
a selecta ultimele trei, atunci efectu\m un click de mouse (cu butonul stng) pe primul fi[ier din selec]ie (`n
exemplu, primul fi[ier este MESAJ.EXE), dup\ care ap\s\m tasta SHIFT [i o men]inem `n continuare ap\sat\.
~n continuare, este selectat ultimul fi[ier din selec]ie (`n exemplu, fi[ierul README.TXT) printr-un click de
mouse [i se elibereaz\ tasta SHIFT. ~n acest moment, fi[ierele dorite sunt selectate, ca `n figura de mai jos.
Fig.5-24. Selec]ia unui grup de fi[iere, dispuse consecutiv

Exerci]iu 5-20: Selecta]i primele trei fi[iere de pe discheta `ntitulat\ "Disk 2".
Dac\ se dore[te selec]ia unui grup de fi[iere care nu sunt dispuse consecutiv, atunci se utilizeaz\ tasta
de control CTRL. De exemplu, pentru selec]ia fi[ierelor ISA.BMP [i PRGDOS.EXE, printr-un click de mouse
se selecteaz\ primul fi[ier ISA.BMP, dup\ care se apas\ tasta CTRL. }innd tasta CTRL ap\sat\ `n
continuare, este selectat cel\lalt fi[ier printr-un nou click de mouse.

Fig.5-25. Selec]ia unui grup de fi[iere

Exerci]iu 5-21: Selecta]i fi[ierele ISA.BMP, MESAJ .EXE [i README.TXT de pe discheta `ntitulat\ "Disk
2".
Dup\ selectarea grupului de fi[iere, `n vederea copierii lui la destina]ie se utilizeaz\ butonul drept al
mouse-ului, care este men]inut ap\sat `n timp ce mouse-ul gliseaz\ astfel `nct cursorul lui s\ fi pozi]ionat `n
final la destina]ie. La eliberarea butonului drept al mouse-ului este afi[at meniul din figura 5-21.
Exemplul de jos ilustreaz\ cazurile `n care se utilizeaz\ tastele SHIFT [i CTRL:
FILE1.TXT FILE1.TXT
FILE2.DOC FILE2.DOC
FILE3.DOC FILE3.DOC
FILE4.TXT FILE4.TXT
FILE5.EXE FILE5.EXE
FILE6.COM FILE6.COM
FILE7.DLL FILE7.DLL
SHIFT tast\ utilizat\ CTRL

De exemplu, `n figura urm\toare este copiat un grup de fi[iere (ISA.BMP, MESAJ.EXE,
PRGDOS.EXE) de pe dischet\ `n directorul TEMP al discului C.

Fig.5-26. Copierea unui grup de fi[iere de pe dischet\ `n directorul TEMP al discului C

Exerci]iu 5-22: Copia]i fi[ierele ISA.BMP [i PRGDOS.TXT de pe discheta `ntitulat\ "Disk 2" `n folderul ALT
EXEMPLU ( din C:\TEMP).
Exerci]iu 5-23: ~n urma exerci]iilor de mai sus `n folderul TEMP de pe discul C ar trebui s\ existe fi[ierul
README.TXT. ~ncerca]i o copiere a acestui fi[ier prin tehnica drag and drop, avnd drept destina]ie tot
folderul TEMP.
~n urma exerci]iului 5-23, care `ncearc\ copierea unui fi[ier `n acela[i folder `n care se afl\ (sursa este
aceia[i cu destina]ia), `n momentul eliber\rii butonului mouse-ului va fi afi[at un meniu ca cel din urm\toarea
figur\:

Fig.5-27. Copierea unui fi[ier `n condi]iile `n care sursa este aceia[i cu destina]ia

Sunt diponibile urm\toarele op]iuni:
Copy Here: realizeaz\ o copie a fi[ierului respectiv, care va primi numele implicit Copy of <nume_fi[ier>;
Create Shortcut(s) Here: creaz\ un shortcut c\tre fi[ierul respectiv
Cancel: anuleaz\ opera]ia
Din op]iunile afi[ate `n figura 5-27 va fi selectat\ Copy Here. ~n acel moment, `n fereastra Explorer se
poate observa apari]ia fi[ierului cu denumirea Copy of README.TXT.
O modalitate de a selecta toate obiectele din panoul drept al ferestrei Explorer este utilizarea urm\toarei
op]iuni din bara de meniu: EditSelect All.
Op]iunea EditInvert Selection are drept consecin]\ inversarea selec]iei curente din panoul drept;
fi[ierele care erau selectate vor fi deselectate, iar cele neselectate vor deveni selectate.

IV.
Mai exist\ o tehnic\ de copiere, utiliznd func]ia Sent To (`n limba romn\: trimite c\tre). Sub sistemul
de operare MS Windows 95/98 sunt definite anumite destina]ii prestabilite, unde pot fi copiate fi[ierele
selectate. ~n func]ie de aplica]iile instalate sub sistemul de operare, aceste destina]ii speciale pot fi:
discheta de 3.5" (este inclus\ pe lista destina]iilor doar dac\ echipamentul de calcul este dotat cu o unitate
de dischet\ de acest tip)
destinatar de po[t\ electronic\ - mail (este inclus\ pe lista destina]iilor doar dac\ pe sistemul respectiv este
instalat\ o aplica]ie de po[t\ electronic\)
My Briefcase (este inclus\ pe lista destina]iilor doar dac\ pe sistemul respectiv este instalat\ aplica]ia My
Briefcase)
Pentru a apela la aceast\ tehnic\ de copiere, fi[ierul sau fi[ierele trebuiesc selectate, dup\ care este
apelat\ func]ia Send To, din op]iunea File a meniului ferestrei Explorer. Imediat sunt afi[ate op]iunile
disponibile, similare cu cele din figura de mai jos:

Fig.5-28. Lista destinatarilor pentru func]ia de copiere Send To

Exerci]iu 5-24: Trimite]i toate fi[ierele din folderul TEMP de pe discul C c\tre aplica]ia Briefcase. Dac\ nu
ave]i aceast\ aplica]ie instalat\, atunci introduce]i `n unitate discheta `ntitulat\ "Disk 1" [i trimite]i fi[ierele
pe dischet\. Dup\ efectuarea opera]iei, verifica]i c\ fi[ierele au fost `ntr-adev\r copiate la destina]ie.
Exerci]iu 5-25: Asigura]i-v\ c\ `n unitate este introdus\ discheta `ntitulat\ "Disk 2". Copia]i fi[ierul
README.TXT de pe dischet\ `n folderul TEMP al discului C.
~n urma exerci]iului 5-25, pe ecran va fi afi[at\ o fereastr\ cu un mesaj de avertizare, similar\ cu cea din
figura 5-29. Sistemul a detectat faptul c\ un fi[ier cu acela[i nume se afl\ deja memorat `n folderul TEMP. Pe
ecran sunt afi[ate informa]ii despre fi[ierul deja stocat la destina]ie, ct [i despre cel care se dore[te a fi copiat:
Referitor la fi[ierul existent, sunt afi[ate informa]ii despre dimensiunea lui (711 bytes) [i data [i ora ultimei
modific\ri
Acelea[i date sunt afi[ate [i despre fi[ierul ce urmeaz\ a fi copiat.
Fig.5-29. Mesaj de avertizare `n cazul copierii unui fi[ier care exist\ deja la destina]ie

Utilizatorul poate opta pentru suprascrierea fi[ierului deja existent la destina]ie, caz `n care este ap\sat
butonul Yes, sau pentru renun]area la opera]ia de copiere, caz `n care este ap\sat butonul No. Dac\ se alege
varianta copierii noului fi[ier peste cel deja existent, fi[ierul existent este [ters [i `nlocuit cu cel nou; aceast\
opera]ie se nume[te suprascriere.
date fi[ier existent
date fi[ier ce
urmeaz\ a fi copiat
~n cazul `n care se copiaz\ un grup de fi[iere, mesajul afi[at arat\ similar cu cel din urm\toarea figur\:

Fig.5-30. Mesaj de avertizare `n cazul copierii unui grup de fi[iere, cnd la destina]ie exist\ unul sau
mai multe cu acela[i nume

R\spunsurile posibile sunt urm\toarele:
Yes: este suprascris numai fi[ierul curent; pentru celelate fi[iere, utilizatorul va fi `ntrebat de fiecare dat\
cnd la destina]ie este detectat unul cu aceia[i denumire;
Yes to All: vor fi suprascrise toate fi[ierele pentru care la destina]ie se detecteaz\ fi[iere cu aceia[i
denumire; utilizatorul nu va mai fi solicitat s\ confirme de fiecare dat\ suprascrierea;
No: fi[ierul curent nu va fi suprascris; pentru celelate fi[iere utilizatorul va fi `ntrebat de fiecare dat\ cnd la
destina]ie este detectat unul cu aceia[i denumire;
Cancel: se anuleaz\ opera]ia de copiere

V.
O alt\ tehnic\ de copiere a fi[ierelor este Copy and Paste. Opera]ia Copy (`n limba romn\: copiaz\)
realizeaz\ o copie a obiectului selectat [i `l stocheaz\ `n Clipboard. Clipboard-ul este o zon\ special\ de
memorie, rezervat\ de c\tre sistemul de operare, unde poate fi stocat un obiect la un moment dat. Opera]ia
Paste (`n limba romn\: lipe[te) recupereaz\ obiectul memorat `n Clipboard.
Exemplul urm\tor va copia fi[ierul README.TXT din folderul TEMP, utiliznd tehnica Cut and
Paste, `n folderul STUDENT, aflat pe discheta `ntitulat\ "Disk 1". ~n primul rnd se introduce discheta
respectiv\ `n unitate. ~n panoul stng al ferestrei Explorer se desf\[oar\ con]inutul acesteia, astfel `nct s\ fie
vizibil folderul STUDENT. Tot `n panoul stng, este selectat folderul TEMP de pe discul C; `n acest moment, `n
panoul din dreapta va fi afi[at con]inutul folderului TEMP.
~n panoul din dreapta, cu un click de mouse este selectat fi[ierul README.TXT, dup\ care se apeleaz\
func]ia Copy, din op]iunea Edit a meniului ferestrei Explorer. ~n acest moment, fi[ierul README.TXT este
copiat `n Clipboard.
Se selecteaz\ folderul STUDENT de pe dischet\ [i se apeleaz\ func]ia Paste, din op]iunea Edit a
meniului ferestrei Explorer. Fi[ierul README.TXT este copiat din Clipboard la destina]ie. Dup\ ce opera]ia
de copiere s-a `ncheiat, vizualiznd folderul STUDENT se poate observa c\ fi[ierul respectiv este afi[at.
Exerci]iu 5-26: Copia]i, utiliznd tehnica Cut and Paste, grupul de fi[iere format din ISA.BMP [i
PRGDOS.EXE, din folderul TEMP\ALT EXEMPLU `n folderul STUDENT de pe dischet\.
~n locul utiliz\rii op]iunilor din bara de meniu a ferestrei Explorer, pot fi utilizate op]iunile meniului
contextual. Meniul contextual al unui obiect este afi[at atunci cnd obiectul respectiv este selectat cu un click
din butonul drept al mouse-ului.
Dac\ dorim s\ copiem `n Clipboard fi[ierul MESAJ.EXE din folderul TEMP\AL Doilea Exemplu,
atunci acesta trebuie selectat ap\snd butonul drept al mouse-ului, moment `n care este afi[at un meniu
contextual similar cu cel din figura urm\toare:
Fig.5-31. Meniul contextual al unui obiect selectat cu butonul din drepta al mouse-ului

Din meniul afi[at se selecteaz\ op]iunea Copy.
Pentru a copia obiectul din Clipboard `n folderul STUDENT al dischetei, folderul este selectat printr-un
click de mouse, utiliznd butonul din dreapta. Meniul contextual al folderului este afi[at [i se selecteaz\
op]iunea Paste. Are loc opera]ia de copiere a fi[ierului din Clipboard `n folderul STUDENT.
Exerci]iu 5-27: Copia]i, utiliznd tehnica Cut and Paste [i meniuri contextuale, fi[ierul ISA.BMP din folderul
TEMP\ALT EXEMPLU `n folderul EXEMPLU de pe discul C.
Pn\ `n acest moment au fost efectuate opera]ii de copiere numai asupra fi[ierelor dintr-un folder.
Utiliznd acelea[i tehnici, pot fi copiate foldere [i grupuri de foldere, de la surs\ la destina]ie.
Exerci]iu 5-28: Copia]i folderul TEMP pe discheta `ntitulat\ "Disk 1".
~n urma efectu\rii exerci]iilor de mai sus, pe hard-disk [i pe dischet\ ar trebui s\ dispune]i de
urm\toarea structur\:
Unitate Folder Con]inut
C: \EXEMPLU Isa.bmp
\TEMP Readme.txt
Copy of Readme.txt
\ALT EXEMPLU
Isa.bmp
Prgdos.exe
\Al Doilea Exemplu
Mesaj.exe
A: (Disk 1) \ Readme.txt
Copy of Readme.txt
\STUDENT Isa.bmp
Prgdos.exe
Readme.txt
\TEMP Readme.txt

Copy of Readme.txt

\ALT EXEMPLU

Isa.bmp

Prgdos.exe

\Al Doilea Exemplu

Mesaj.exe
" "" " 5.5. Mut\ri de fi[iere [i foldere

Opera]ia de mutare a unui fi[ier presupune [tergerea fi[ierului de la surs\ [i copierea lui la destina]ie. ~n
urma efectu\rii opera]iei de mutare, fi[ierul r\mne stocat `ntr-un singur loc, [i anume la destina]ie. Mutarea se
efectueaz\ similar cu opera]ia de copiere, numai c\ `n acest caz se utilizeaz\ butonul stng al mouse-ului.
Opera]ia de mutare poate fi efectuat\ numai `n cazul `n care sursa este diferit\ de destina]ie; nu poate fi
mutat un fi[ier din [i `n cadrul aceluia[i folder. Dac\ destina]ia aleas\ nu este corect\, `n sensul c\ opera]ia de
mutare nu poate fi efectuat\, atunci cursorul mouse-ului ia urm\toarea form\:
Fig.5-32. Cursorul mouse-ului indic\ faptul c\ fi[ierul nu poate fi mutat

Exerci]iu 5-29: Vizualiza]i con]inutul folderului TEMP pe ecran, utiliznd aplica]ia Explorer. ~n panoul din
dreapta selecta]i fi[ierul README.TXT prin ap\sarea continu\ a butonului stng al mouse-ului [i glisa]i mouse-
ul, r\mnnd `n interiorul panoului din dreapta. Observa]i c\ forma cursorului este ca `n figura 5-32.
Exerci]iu 5-30: Introduce]i `n unitate discheta `ntitulat\ "Disk 1". Selecta]i fi[ierele ISA.BMP [i
PRGDOS.TXT din folderul TEMP\ALT EXEMPLU al discului C. Utiliznd tehnica drag and drop [i butonul
stng al mouse-ului, muta]i aceste fi[iere pe dischet\, `n directorul r\d\cin\.
Dup\ terminarea opera]iei de mutare, vizualiza]i con]inutul dischetei. Ce fi[iere sunt stocate pe
dischet\?
Vizualiza]i con]inutul folderului TEMP\ALT EXEMPLU. Cte fi[iere con]ine acesta?
Opera]ia de mutare poate fi efectuat\ [i prin tehnica Cut and Paste. Opera]ia de Cut (`n limba romn\:
taie) presupune copierea obiectului selectat `n Clipboard [i [tergerea lui de la surs\. Opera]ia de Paste implic\
recuperarea obiectului memorat `n Clipboard. Func]iile de Cut [i Paste pot fi apelate din bara de meniu a
ferestrei Explorer (op]iunea Edit), sau din meniul contextual al unui obiect selectat.
Exerci]iu 5-31: Utiliznd tehnica Cut and Paste muta]i fi[ierul Mesaj.exe din folderul TEMP\Al Doilea
Exemplu pe discheta `ntitulat\ "Disk 1", `n directorul r\d\cin\ al acesteia. Verifica]i c\ folderul Al Doilea
Exemplu este gol.
Exerci]iu 5-32: Muta]i folderul EXEMPLU de pe discul C: pe discheta `ntitulat\ "Disk 1".
" "" " 5.6. Propriet\]ile folderelor

Pentru a vizualiza pe ecran propriet\]ile unui folder, pot fi utilizate trei metode:
1. Folderul este selectat `n cadrul ferestrei Explorer (un click cu butonul stng al mouse-ului), dup\ care se
apeleaz\ func]ia Properties a op]iunii File din bara de meniu.
2. Folderul este selectat cu un click al butonului din dreapta al mouse-ului, moment `n care este afi[at meniul
contextual al acestuia, similar cu cel din figura 5.33. Din op]iunile meniului de mai sus se selecteaz\
Properties.
Fig.5-33. Meniul contextual al unui folder

3. Dac\ fereastra Explorer dispune de un toolbar - bar\ cu utilitare, arunci folderul este selectat cu un click [i se
apas\ butonul Properties din toolbar.
Indiferent de metoda aleas\, propriet\]ile unui folder sunt afi[ate `ntr-o fereastr\ ca `n figura 5-34.
Fig.5-34. Fereastra cu propriet\]ile unui folder (dispune de dou\ pagini de configurare)

Fereastra cu propriet\]i a unui folder poate dispune de dou\ pagini de configurare:

Pagina `ntitulat\ General afi[eaz\ informa]ii generale referitoare la folder:
- Numele folderului.
- Tipul (type): `n exemplul de mai sus folderul con]ine fi[iere, tipul s\u fiind File Folder.
- Localizarea lui pe disc (location): `n exemplul de mai sus C:\.
- Dimensiunea lui (size): `n KB [i bytes.
- Ce con]ine folderul respectiv (contains): `n exemplul de mai sus folderul TEMP con]ine 7 fi[iere [i nici
un folder.
- Numele MS-DOS al folderului (MS-DOS Name): deoarece sub sistemul de operare MS-DOS numele
unui folder poate avea maxim 8 caractere, denumirile de foldere care dep\[esc 8 caractere sunt
prescurtate astfel `nct s\ se `ncadreze `n formatul cerut de MS-DOS. ~n exemplul de mai sus, numele
MS-DOS al folderului coincide cu numele de sub MS Windows 95/98 al folderului, deoarece este
format din patru caractere.
- Data [i ora la care a fost creat (created), dac\ aceasta este cunoscut\.
- Atributele (attributes) folderului, care pot fi:
- Read-Only: folderul poate fi numai citit; el nu poate fi [ters sau modificat.
- Archive: atribut de arhiv\ utilizat de sistem pentru anumite opera]ii de copiere
- Hidden: fi[ierul este de tip ascuns [i nu poate fi vizualizat prin comenzi uzuale
Observa]ie: Atributul System nu se aplic\ unui folder.
Activnd [i dezactivnd printr-un click de mouse (butonul stng) pot fi setate sau anulate atributele pentru
folderul respectiv.

Pagina de configurare `ntitulat\ Sharing este prezent\ `n cazul `n care echipamentul de calcul particip\ la o
re]ea [i a fost activat\ op]iunea pentru partjarea folderelor [i fi[ierelor. Acest lucru `nseamn\ c\ ceilal]i
utilizatori ai re]elei pot avea acces la folderul respectiv [i con]inutul acestuia.

Fig.5-35. Pagina de configurare Sharing a ferestrei cu propriet\]ile unui folder

~n cadrul paginii de configurare Sharing pot fi specificate urm\toarele informa]ii:
- Poate fi activat\ sau dezactivat\ facilitatea de partajare a folderului, prin op]iunile Shared As, respectiv
Not Shared.
- ~n cazul `n care a fost activat\ op]iunea de partajare, trebuiesc specificate urm\toarele:
- Numele sub care va fi cunoscut folderul `n cadrul re]elei (Sharing Name). Aceste nume poate fi
diferit de numele real al folderului. Pentru ca sub MS-DOS numele folderului partajat s\ fie
recunoscut, este necesar ca denumirea sa s\ nu dep\[easc\ 8 caractere. Dac\ `n cadrul re]elei nu
sunt folosite sta]ii de lucru MS-DOS, atunci numele poate dep\[i 8 caractere. ~n exemplul de mai
sus denumirea folderului partajat `n cadrul re]elei este TEMPORAR.
- Comentariu: este o scurt\ descriere asociat\ folderului partajat
- Tipul de acces la folder:
a) Read-Only: folderul poate fi numai citit; el nu poate fi [ters [i nu i se poate modifica
numele
b) Full: pot fi efectuate orice fel de opera]ii asupra folderului, `nclusiv [tergerea
c) Depends on the password: `n func]ie de parola introdus\, accesul poate fi Read-Only
sau Full.
NOT|: Cursul de fa]\ nu trateaz\ subiectul re]elelor de calculatoare. Mai multe informa]ii despre acestea se
g\sesc `n cursul prin coresponden]\ `ntitulat "Re]ele sub MS Windows".
Exerci]iul 5-33: Afi[a]i propriet\]ile folderului pentru sistemul de operare (`n mod uzual: Windows) [i
completa]i tabelul de mai jos:
Denumire:
Denumire MS-DOS:
Tip:
Localizare:
Dimensiune [KB}:

Nr.de foldere pe care le con]ine:
Nr.de fi[iere pe care le con]ine:
Atribute:
Partajat: DA NU


Exerci]iul 5-34: Afi[a]i propriet\]ile folderului de sistem My Briefcase [i completa]i tabelul de mai jos:
Denumire:
Denumire MS-DOS:
Tip:
Localizare:
Dimensiune [KB}:

Nr.de foldere pe care le con]ine:
Nr.de fi[iere pe care le con]ine:
Atribute:
Partajat: DA NU
Exerci]iul 5-35: Afi[a]i propriet\]ile folderului de sistem Recycle Bin. Cte pagini de configurare con]ine
fereastra cu propriet\]i?
~n exerci]iul 5-35 s-a afi[at pe ecran fereastra cu propriet\]i pentru folderul de sistem Recycle Bin.
Acest folder stocheaz\ ultimele fi[ierele [terse [i fereastra cu propriet\]i de]ine mai multe pagini de configurare.
Prima pagin\ se `ntituleaz\ Global; prin intermediul ei este configurat modul `n care sistemul de operare
utilizeaz\ folderul Recycle Bin. Urm\toarele pagini corespund hard-discurilor existente; pentru fiecare hard-
disc recunoscut de sistem, exist\ o pagin\ de configurare. Fiec\rui hard-disc ì corespunde o pagin\ de
configurare, deoarece pe fiecare hard-disc `n parte exist\ un folder cu denumirea Recycled, unde sunt
memorate ultimele fi[iere [terse, `n vederea recuper\rii lor ulterioare. Dimensiunea alocat\ pentru stocarea
fi[ierelor [terse este stabilit\ `n pagina Global [i se exprim\ `n procente din dimensiunea total\ a hard-discului.
Aceast\ configura]ie se poate realiza pentru fiecare disc `n parte, sau global, pentru toate discurile sistemului.
Configurarea implicit\ aloc\ 10% din hard-disc pentru stocarea fi[ierelor [terse. Mai multe detalii despre
Recycle Bin sunt date `n paragraful afectat recuper\rii fi[ierelor [i folderelor [terse.
NOT|: Sub MS Windows 95 `n Recycle Bin sunt stocate numai fi[ierele [terse. Sub MS Windows 98 sunt stocate att
fi[ierele ct [i folderele [terse.
Exerci]iul 5-36: Afi[a]i con]inutul folderului Recycle Bin. Ce semnifica]ie au fi[ierele listate?
Exerci]iul 5-37: Afi[a]i propriet\]ile folderului Recycled de pe hard-discul C.
Dac\ se afi[eaz\ propriet\]ile folderului Recycled, de pe oricare din discurile sistemului, se poate
observa c\ pe lng\ paginile de configurare asociate cu fiecare disc `n parte, mai sunt disponibile trei pagini de
configurare: General, Sharing [i Global.
Exerci]iul 5-38: Afi[a]i con]inutul folderului Recycled. Ce semnifica]ie au fi[ierele listate? Cu ce difer\
con]inutul folderului Recycled de con]inutul folderului Recycle Bin?
Exerci]iul 5-39: Afi[a]i propriet\]ile folderului de sistem Control Panel. Ce se `ntmpl\?
" "" " 5.7. Propriet\]ile fi[ierelor

Similar cu afi[area propriet\]ilor pentru foldere pot fi vizualizate propriet\]ile pentru fi[iere. Pot fi
utilizate trei metode:
1. Fi[ierul este selectat `n cadrul ferestrei Explorer (un click cu butonul stng al mouse-ului), dup\ care se
apeleaz\ func]ia Properties a op]iunii File din bara de meniu.
2. Fi[ierul este selectat cu un click al butonului din dreapta al mouse-ului, moment `n care este afi[at meniul
contextual al acestuia.
3. Butonul Properties din toolbar-ul ferestrei Explorer.

Indiferent de metoda utilizat\, fereastra cu propriet\]i pentru fi[ierul selectat este similar\ cu cea din
urm\toarea figur\.

Fig.5-36. Propriet\]ile unui fi[ier

~n fereastra cu propriet\]ile unui fi[ier sunt afi[ate urm\toarele informa]ii:
Numele fi[ierului: `n exemplul de mai sus fi[ierul are denumirea Readme.txt
Tipul fi[ierului (type): `n exemplul de mai sus fi[ierul este un document ce con]ine text. Alte tipuri de
fi[iere sunt aplica]ie (Application fi[iere cu extensia EXE), set\ri pentru configurare (Configuration
Settingfi[iere cu extensia INI), sistem (System fi[iere cu extensia SYS), etc.
Localizarea lui pe disc (location): `n exemplul de mai sus fi[ierul se afl\ pe dischet\ (pe unitatea A:\)
Dimensiune, `n KB sau bytes (size)
Numele MS-DOS al fi[ierului (MS-DOS name)
Data [i ora creerii (`n dreptul etichetei Created)
Data [i ora ultimei modific\ri (`n dreptul etichetei Modified)
Data [i ora ultimei citiri a fi[ierului (`n dreptul etichetei Accessed)
Atributele (attributes) fi[ierului, care pot fi:
- Read Only: fi[ierul poate fi numai citit, nu [i modificat
- Archive: atribut utilizat de anumite programe de copiere
- Hidden: activarea acestui atribut conduce la imposibilitatea afi[\rii prin metodele obi[nuite
- System: fi[ierul este un fi[ier de sistem (are extensia SYS)
Atributele respective pot fi activate sau dezactivate printr-un click de mouse.
Exerci]iu 5-40: Afi[a]i propriet\]ile fi[ierului FONTVIEW.EXE, care afl\ `n folderul sistemului de operare (`n
mod uzual: WINDOWS) [i completa]i tabelul de mai jos:
Extensie:
Tip:
Localizare:
Dimensiune [KB]

Nume MS-DOS:
Atribute activate:

Exerci]iu 5-41: Afi[a]i propriet\]ile fi[ierului PROGMAN.INI, care afl\ `n folderul sistemului de operare (`n mod
uzual: WINDOWS) [i completa]i tabelul de mai jos:
Extensie:
Tip:
Localizare:
Dimensiune [KB]

Nume MS-DOS:
Atribute activate:
Exerci]iu 5-42: Afi[a]i propriet\]ile fi[ierului RAMDRIVE.SYS, care afl\ `n folderul sistemului de operare (`n
Extensie:
Tip:
Localizare:
Dimensiune [KB]

Nume MS-DOS:
Atribute activate:
Exerci]iu 5-44: Afi[a]i propriet\]ile fi[ierului WINSOCK.DLL, care afl\ `n folderul sistemului de operare (`n
Extensie:
Tip:
Localizare:
Dimensiune [KB]

Nume MS-DOS:
Atribute activate:
Exerci]iu 5-46: Afi[a]i propriet\]ile fi[ierului COMMAND.COM, care afl\ `n folderul sistemului de operare (`n
Extensie:
Tip:
Localizare:
Dimensiune [KB]

Nume MS-DOS:
Atribute activate:
" "" " 5.8. {tergerea folderelor [i fi[ierelor

{tergerea fi[ierelor [i folderelor se poate realiza `n urm\toarele moduri:
Se utilizeaz\ func]ia Delete a op]iunii File din bara de meniu a ferestrei Explorer
Se utilizeaz\ op]iunea Delete din meniul contextual
Se utilizeaz\ butonul Delete din toolbar-ul ferestrei Explorer
Se utilizeaz\ tasta Delete
Primul exemplu va avea drept scop [tergerea fi[ierului Copy of Readme.txt din folderul TEMP al
discului C. Pentru acest lucru se va selecta cu un click de mouse (butonul stng) fi[ierul respectiv `n fereastra
Explorer, dup\ care se va apela func]ia FileDelete. Pe ecran va fi afi[at\ o caset\ dialog ce solicit\
utilizatorului confirmarea [tergerii fi[ierului selectat.
Dup\ cum s-a men]ionat mai `nainte, `n momentul `n care un fi[ier este [ters, el estre stocat `n Recycle
Bin pentru a oferi utilizatorului posibilitatea de a-l recupera. Mesajul de confirmare este similar cu cel din
urm\toarea figur\.

Fig.5-37. Confirmarea [tergerii unui fi[ier

Pentru a [terge fi[ierul se apas\ butonul Yes. Dac\ utilizatorul se r\zgnde[te, apas\ butonul No. ~n
exemplul de fa]\ va fi ap\sat butonul Yes.
Al doilea exemplu va [terge folderul EXEMPLU de pe discul C. Se va selecta folderul `n fereastra
Explorer utiliznd butonul drept al mouse-ului, moment `n care va fi afi[at meniul contextual. Din op]iunile
disponibile se va alege Delete.Este afi[at mesajul din caseta dialog din figura 5-38 [i se apas\ butonul Yes.

Fig.5-38. Confirmarea [tergerii unui folder

Exerci]iu 5-47: {terge]i folderul STUDENT de pe discheta `ntitulat\ "Disk 1".
Deoarece la exerci]iul 5-47, `n folderul STUDENT sunt stocate [i fi[iere cu format executabil, sistemul
de operare avertizeaz\ utilizatorul de acest lucru prin urm\torul mesaj: < Fi[ierul 'XXXXXXXX.XXX' este un
program. Dac\ `l [terge]i, nu ve]i mai putea s\ lansa]i `n execu]ie acest program sau s\ edita]i anumite
documente. Sunte]i sigur c\ vre]i s\ `l [terge]i? >
Fig.5-39.Mesaj pentru confirmarea [tergerii unui fi[ier executabil

Posibilele r\spunsuri au fost explicate mai `nainte.
Exerci]iu 5-48: {terge]i toate fi[ierele din folderul r\d\cin\ al dischetei `ntitulate "Disk 1".
O alt\ modalitate de a [terge un folder sau fi[ier este utilizarea tastei Delete. Folderul sau fi[ierul
trebuie mai `nti selectat, dup\ care se apas\ tasta Delete.
" "" " 5.9. Recuperarea fi[ierelor [terse prin aplica]ia Recycle Bin

Fi[ierele [terse de pe hard-discuri sunt stocate `ntr-un folder special cu denumirea Recycle Bin. Acest
folder are alocat pe disc un spa]iu dedicat, utilizat numai `n acest scop. Dac\ la un moment dat spa]iul disponibil
pentru stocarea fi[ierelor [terse devine insuficient, atunci stocarea datelor se face dup\ regula FIFO (first in first
out); adic\, cele mai vechi fi[iere sunt [terse pentru a face loc noilor fi[iere.
~n Recycle Bin sunt stocate numai fi[iere, nu [i foldere. Pe lng\ fi[ierele [i caracteristicile acestora,
mai este stocat\ [i calea unde au fost memorate acestea pe disc.
Recuperarea fi[ierelor [terse se realizeaz\ prin aplica]ia Recycle Bin, care dispune de un icon pe
desktop. Lansnd `n execu]ie aceast\ aplica]ie, este afi[at ecranul principal, ca `n figura urm\toare.

Fig.5-40. Fereastra aplica]iei Recycle Bin

Sub MS Windows 95, `n cadrul ferestrei aplica]iei Recycle Bin sunt afi[ate toate fi[ierele care au fost
[terse pn\ `n acel moment, dispuse `n ordine alfabetic\. Sunt afi[ate urm\toarele informa]ii referitoare la
fi[ierele [terse:
Numele [i tipul: `n coloana `ntitulat\ Name
Localizarea lor pe disc: `n coloana `ntitulat\ Original Location
Data [i ora la care au fost [terse: `n coloana `ntitulat\ Date Deleted
Tipul: `n coloana `ntitulat\ Type
Dimensiunea `n KB: `n coloana `ntitulat\ Size
Sub MS Windows 98, `n cadrul ferestrei aplica]iei Recycle Bin sunt afi[ate att fi[ierele, ct [i
folderele [terse.
Imediat sub bara de titlu, este dispus\ bara de meniu, care ofer\ urm\toarele op]iuni: File, Edit, View,
Help. Sub MS Windows 98 sunt disponibile dou\ op]iuni suplimentare: Go [i Favorites.
Exerci]iul 5-50: Lansa]i `n execu]ie aplica]ia Recycle Bin, prin efectuarea unui dublu-click pe icon-ul aferent de
pe desktop.
La paragraful despre [tergerea fi[ierelor [i folderelor a]i efectuat [tergeri de pe discul C [i de pe discheta
A. Observa]i c\ `n fereastra aplica]iei Recycle Bin apar listate numai fi[ierele de pe discul C; fi[ierele [terse de
pe dischet\ nu mai pot fi recuperate.
Pe fiecare hard-disc al sistemului este dispus un folder special, cu denumirea Recycled, ce con]ine
informa]ii despre fi[ierele [terse. Aplica]ia Recycle Bin reune[te aceste informa]ii [i le prezint\ utilizatorului
prin intermediul unei interfe]e prietenoase, concretizat\ `n fereastra aplica]iei.
Pentru a recupera un fi[ier, acesta este selectat din list\ [i se apeleaz\ func]ia Restore, din op]iunea
File a meniului.
Exerci]iul 5-51: Recupera]i fi[ierul ISA.BMP. Acest fi[ier a existat `n folderul EXEMPLU de pe discul C, care a
fost [ters `n capitolul anterior. Dup\ recuperarea fi[ierului, verifica]i `n Explorer c\ pe discul C, `n folderul
EXEMPLU, exist\ fi[ierul ISA.BMP.

Icon-ul Recycle Bin de pe desktop, prin forma pe care o ia, indic\ utilizatorului dac\ con]ine fi[iere sau
nu. Icon-ul este afi[at ca un co[ de gunoi gol, `n cazul `n care nu stocheaz\ nici un fi[ier; dac\ con]ine fi[iere
[terse, atunci icon-ul ia forma unui co[ de gunoi plin.
Fig.5-41. Recycle Bin con]ine fi[iere [terse Fig.5-42. Recycle Bin este gol

Golirea co[ului de gunoi se poate realiza `n urm\toarele moduri:
Lansnd aplica]ia Recycle Bin [i apelnd op]iunea FileEmpty Recycle Bin din meniul ferestrei
Utiliznd meniul contextual al aplica]iei Recycle Bin; se pozi]ioneaz\ cursorul mouse-ului pe icon-ul
Recycle Bin de pe desktop [i se apas\ butonul drept al mouse-ului, moment `n care este afi[at meniul
contextual al aplica]iei; se selecteaz\ op]iunea Empty Recycle Bin
Din fereastra Explorer se selecteaz\ folderul Recycle Bin sau Recycled [i se [terg fi[ierele din folderul
respectiv.
Spa]iul alocat de sistemul de operare pentru Recycle Bin poate fi configurat de c\tre utilizator. ~n
aplica]ia Explorer, dac\ este selectat folderul Recycle Bin [i se afi[eaz\ propriet\]ile acestuia, fereastra afi[at\
este similar\ cu cea din figura urm\toare.

Fig.5-43. Pagina de configurare Global a ferestrei cu propriet\]i pentru Recycle Bin

Pagina `ntitulat\ Global permite efectuarea urm\toarelor configur\ri:
Dimensionarea spa]iului ocupat de folderul Recycle Bin, prin specificare procentului afectat, din spa]iul
total de pe disc. Dimensionarea se realizeaz\ prin deplasarea cursorului din cadrul ferestrei. Valoarea
implicit\ este 10%. Cursorul este deplasat cu ajutorul mouse-ului; se apas\ butonul stng al mouse-ului [i se
men]ine ap\sat `n timp ce cursorul este deplasat. Se elibereaz\ butonul mouse-ului atunci cnd procentul
afi[at pe ecran este cel dorit. Nu se recomand\ alocarea unui spa]iu mai mare dect valoarea implicit\ de
10% pentru Recycle Bin, pentru a nu diminua foarte mult spa]iul aferent stoc\rii datelor [i programelor.
Dac\ sistemul dispune de mai multe hard-discuri, atunci setarea dimensiunii spa]iului afectat pentru
Recycle Bin poate fi configurat\ pentru fiecare disc `n parte. ~n mod implicit, setarea este valabil\ pentru
toate discurile. Dac\ utilizatorul dore[te s\ stabileasc\ valori diferite pentru fiecare disc `n parte, atunci
trebuie activat\ op]iunea Configure Drives Independently (Configureaz\ unit\]ile independent). Altfel, se
activeaz\ op]iunea Use One Setting for All Drives (op]iunea implicit\ - Se va utiliza aceia[i configura]ie
pentru toate unit\]ile).
Dac\ nu se dore[te recuperarea fi[ierelor [terse, atunci se poate activa op]iunea Do not move files to
Recycle Bin. Remove files immediately on delete (Fi[ierele nu vor fi mutate `n Recycle Bin. Ele vor fi
cursor pentru dimensionarea
spa]iului ocupat de Recycle
Bin
[terse imediat dup\ opera]ia Delete). Aceast\ op]iunea nu mai trimite fi[ierele [terse `n folderul Recycle
Bin; ele sunt [terse irevocabil.
~n mod normal, la [tergerea unui fi[ier este afi[at\ pe ecran o caset\ dialog care solicit\ utilizatorului
confirmarea [tergerii, dndu-i posibiliatea s\ se r\zgndeasc\. Se poate renun]a la afi[area acestui dialog
prin dezactivarea op]iunii Display delete confirmation dialog (Afi[eaz\ dialog pentru confirmarea
[tergerii).
Celelalte pagini de configurare corespund fiec\rui hard-disc al sistemului. Figura de mai jos afi[eaz\
pagina de configurare aferent\ hard-discului C.
Fig.5-44. Pagina de configurare aferent\ folderului Recycle Bin pentru discul C

~n pagina de configurare aferent\ unui hard-disc al sistemului sunt afi[ate informa]ii despre capacitatea
maxim\ a discului (1 GB `n exemplul de mai sus) [i spa]iul alocat pentru Recycle Bin (102 MB `n exemplul de
mai sus). Cursorul pentru dimensionarea spa]iului afectat fi[ierelor [terse [i op]iunea pentru dezactivarea
facilit\]ii de recuperare a fi[ierelor [terse nu pot fi configurate `n pagina din exemplu; motivul pentru acest lucru
este acela c\, `n pagina Global, s-a specificat faptul c\ toate discurile sistemului vor fi configurate identic,
aceast\ configurare realizdu-se tot `n pagina Global. Dac\ `n pagina Global se activeaz\ op]iunea Configure
drives independently, atunci pentru fiecare disc `n parte, utilizatorul poate realiza configura]ia dorit\.
Exerci]iu 5-52: Cum este configurat Recycle Bin pe sistemul Dvs.? Asigura]i-v\ c\ este utilizat\ facilitatea
de recuperare a fi[ierelor [terse (op]iunea Do not move files to Recycle Bin. Remove files immediately
on delete este dezactivat\) [i c\ [tergerea se efectueaz\ prin confirmarea de c\tre utilizator (este activat\
op]iunea Display delete confirmation dialog)
" "" " 5.10 Redenumirea folderelor [i fi[ierelor

Schimbarea denumirii unui folder sau fi[ier se poate realiza astfel:
Prin op]iunea FileRename din meniul ferestrei Explorer
Prin op]iunea Rename din meniul contextual al obiectului selectat
De exemplu, pentru modificarea denumirii fi[ierului README.TXT din folderul TEMP de pe hard-
discul C, aceste este selectat, dup\ care se apeleaz\ op]iunea FileRename din meniul ferestrei Explorer. Sau
se efectueaz\ un click cu butonul drept al mouse-ului pe fi[ierul README.TXT din folderul TEMP, [i din
meniul contextual afi[at se selecteaz\ op]iunea Rename. ~n ambele cazuri, cursorul de editare este afi[at `n
interiorul etichetei aferente fi[ierului [i utilizatorul poate introduce noua denumire.
Procedeul este identic pentru foldere.
Exerci]iu 5-53: Modifica]i numele fi[ierului README.TXT `n READ.TXT
Exerci]iu 5-54: Crea]i un folder cu denumirea FOLDER_NOU pe discul C. Copia]i fi[ierul READ.TXT din
folderul TEMP `n noul folder. {terge]i folderul TEMP de pe discul C. Redenumi]i folderul FOLDER_NOU `n
TEMP.
" "" " 5.11. Personalizarea aplica]iei Windows Explorer

Modul `n care sunt afi[ate informa]iile `n cadrul ferestrei Explorer poate fi configurat de c\tre utilizator
apelnd la op]iunea View din bara de meniu. Sunt disponibile urm\toarele subop]iuni:
Toolbar (sub MS Windows 95): activeaz\ sau dezactiveaz\ bara cu utilitare. Bara cu utilitare con]ine
butoane pentru anumite func]ii ale aplica]iei Explorer. O scurt\ descriere a butoanelor poate fi ob]inut\ prin
pozi]ionarea cursorului mouse-ului pe butonul dorit; dup\ o a[teptare de cteva secunde, este afi[at\ o
etichet\ cu denumirea butonului. Bara cu utilitare este similar\ cu cea din urm\toarea figur\:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Fig.5-45. Toolbar aferent aplica]iei Explorer sub MS Windows 95

Tabelul de mai jos con]ine descrierea butoanelor din toolbar.
Nr.buton
din
toolbar
Denumire Descriere
1 Go to a different folder Permite selec]ia folderului curent, prin s\geata din dreapta
2 Up one level Deplasare `n sus cu un nivel `n ierarhia folderelor
3 Map network drive Permite accesul la o resurs\ de re]ea; este afi[at numai `n cazul `n
care echipamentul de calcul este conectat la o re]ea de calculatoare
4 Disconnect network
drive
Realizeaz\ deconectarea de la o resurs\ de re]ea; este afi[at numai `n
cazul `n care echipamentul de calcul este conectat la o re]ea de
calculatoare
5 Cut Func]ia Cut
6 Copy Func]ia Copy
7 Paste Func]ia Paste
8 Undo Anularea efectului ultimei opera]ii efectuate (func]ia Undo)
9 Delete Func]ia de [tergere (Delete)
10 Properties Afi[area propriet\]ilor obiectului selectat (Properties)
11 Large Afi[area obiectelor din panoul din dreapta se realizeaz\ prin icon-uri
mari (Large)
12 Small Afi[area obiectelor din panoul din dreapta se realizeaz\ prin icon-uri
de dimensiune redus\ (Small)
13 List Obiectele din panoul din dreapta sunt afi[ate `n cadrul unei liste ce
con]ine numai denumirea lor - numele [i eventual extensia (List)
14 Details Obiectele din panoul din dreapta sunt afi[ate `n cadrul unei liste ce
con]ine denumirea, dimensiunea, tipul [i data ultimei modific\ri
(Details)
Tabel 5-1. Explica]ia aferent\ butoanelor din toolbar, pentru aplica]ia Explorer MS Windows 95

Sub MS Windows 98 este disponibil\ op]iunea intitulat\ Toolbars, care la rndul ei ofer\ mai multe
subop]iuni, cte una pentru fiecare bar\ de utilitare ce poate fi afi[at\ pe ecran:

1. Standard buttons: se refer\ la bara de utilitare standard, similar\ cu cea din MS Windows 95.
Deoarece din op]iunea ViewToolbars a barei de meniu specific\ ferestrei aplica]iei
Explorer a fost activat\ op]iunea Text Labels, butoanele dispun de etichete cu denumirea lor.
Dac\ op]iunea Text Labels este dezactivat\, atunci pentru a afla denumirea unui buton din
Standard buttons, se pozi]ioneaz\ cursorul mouse-ului pe buton [i dup\ cteva secunde este
afi[at numele acestuia (ca `n MS Windows 95).

Fig.5-46. Bara de utilitare Standard Buttons sub MS Windows 98

Spre deosebire de bara cu utilitare din MS Windows 95, Standard buttons din MS Windows
98 include dou\ butoane suplimentare: Back [i Forward. Butonul Back conduce utilizatorul la
starea anterioar\ celei curente; de exemplu, dac\ din fereastra My Computer a fost deschis
folderul pentru discul C, butonul Back are drept efect `nchiderea folderului pentru discul C [i
revenirea la fereastra My Computer. Butonul Forward permite deschiderea folderului selectat.
Celelalte butoane sunt similare cu cele din bara de utilitare de sub MS Windows 95.

2. Address toolbar: se refer\ la afi[area barei ce permite introducerea de adrese Web sau c\i de
acces pentru fi[iere [i foldere. De exemplu, `n dreptul etichetei Address se poate introduce
calea de acces C:\; `n urma ap\s\rii tastei ENTER, se deschide folderul C:\.
Exerci]iu 5-55 (numai sub MS Windows 98): Utiliznd bara de utilitare `ntitulat\ Address, deschide]i folderul
aferent sistemului de operare (de obicei C:\WINDOWS).

3. Links: afi[eaz\ o bar\ de utilitare cu cel mai frecvent accesate adrese Web, prezentate sub
form\ de icon-uri. Fiecare buton corespunde unei adrese Web. Pentru a vizualiza adresa Web,
se pozi]ioneaz\ cursorul mouse-ului pe butonul respectiv, [i dup\ cteva secunde este afi[at\
adresa corespunz\toare.

Fig.5-47. Bara de utilitare Links sub MS Windows 98

4. Text Labels: `n momentul `n care este activat\ aceast\ op]iune, butoanele din cadrul barelor cu
utilitare dispun de etichete cu denumirea lor. Dac\ se dezactiveaz\ op]iunea, aflarea denumirii
butoanelor din barele cu utilitare se poate realiza doar prin pozi]ionarea cursorului mouse-ului
`n cadrul butonului; dup\ cteva secunde este afi[at\ denumirea.
Exerci]iu 5-56 (numai sub MS Windows 98): Dezactiva]i op]iunea Text Labels. Cum pute]i afla denumirea
butoanelor `n acest caz?

Status Bar: activeaz\ sau dezactiveaz\ afi[area barei de stare
Explorer Bar: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98, care adaug\ func]ii de c\utare Web.
As Web Page: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98, care permite vizualizarea desktop-ului ca
o pagin\ Web.
Large Icons: afi[area obiectelor `n panoul din dreapta a ferestrei Explorer se realizeaz\ utiliznd icon-uri
mari, ca `n figura de mai jos.


Fig.5-48. Afi[area obiectelor din panoul drept cu icon-uri Large

Small: afi[area obiectelor `n panoul din dreapta a ferestrei Explorer se realizeaz\ utiliznd icon-uri de
dimensiune redus\, ca `n figura de mai jos.
Fig.5-49. Afi[area obiectelor din panoul drept cu icon-uri Small

List: obiectele din panoul drept al ferestrei Explorer sunt afi[ate `n cadrul unei liste ce con]ine numai
denumirea acestora ([i eventual extensia, `n cazul fi[ierelor).

Fig.5-50. Listarea con]inutului unui folder

Details: obiectele din panoul drept al ferestrei Explorer sunt afi[ate `n cadrul unei liste ce con]ine
denumirea acestora ([i eventual extensia, `n cazul fi[ierelor), dimensiunea (`n cazul fi[ierelor), tipul, data [i
ora ultimei modific\ri.
Fig.5-51. Listarea detaliat\ a con]inutui unui folder

Arrange icons: op]iune care permite specificarea modului `n care sunt ordonate icon-urile afi[ate pe ecran,
corespunz\toare fi[ierelor [i folderelor din panoul drept al ferestrei Explorer. Ordonarea poate fi realizat\
dup\ urm\toarele criterii:
a) By Name: dup\ numele fi[ierului sau folderului, `n ordine ascendent\
b) By Type: dup\ extensia fi[ierelor, `n ordine ascendent\
c) By Size: dup\ dimensiunea fi[ierului, `n ordine ascendent\
d) By Date: dup\ data fi[ierului, `n ordine ascendent\, pornind de la cel mai vechi fi[ier, pn\ la cel mai
recent
e) Auto Arrange: alinierea icon-urilor pe ecran este realizat\ automat, urm\rind ordinea selectat\. Aceast\
op]iunea este disponibil\ numai `n cazul `n care pentru vizualizarea a fost selectat\ op]iunea Small sau
Large icons.

Line up icons: realizeaz\ alinierea automat\ a icon-urilor pe ecran, `n func]ie de criteriul de ordonare
selectat. Aceast\ op]iunea este disponibil\ numai `n cazul `n care pentru vizualizarea a fost selectat\
op]iunea Small sau Large icons.
Refresh: are drept efect re`mprosp\tarea informa]iilor afi[ate pe ecran. De multe ori, `n urma maneverelor
efectuate de utilizator, informa]iile de pe ecran nu corespund realit\]ii; apelnd aceast\ op]iune, sunt citite
din nou folderele [i fi[ierele de pe discul sau din folderul selectat [i afi[ate pe ecran.
Options (sub MS Windows 95) sau Folder Options (sub MS Windows 98): aceast\ op]iune permite
specificarea tipurilor de fi[iere ce vor fi afi[ate `n fereastra Explorer, ct [i ce informa]ii de stare vor fi
vizualizate pentru respectivele fi[iere. ~n momentul selec]iei op]iunii Option, pe ecran va fi afi[at\ o
fereastr\ cu mai multe pagini de configurare (dou\ sub MS Windows 95 [i trei sub MS Windows 98).
Sub MS Windows 95, prima pagin\ se `ntituleaz\ View [i este ilustrat\ `n urm\toarea figur\. Sub MS
Windows 98, cea de a doua pagin\ de configurare se intituleaz\ View. Explica]iile referitoare la pagina de
configurare din figura 5-52 au fost date `n lec]ia 4.
Fig.5-52. Pagina View a ferestrei cu op]iuni pentru aplica]ia Explorer

Exerci]iu 5-57: Ce sunt fi[ierele ascunse [i prin ce difer\ fa]\ de alte fi[iere?
Exerci]iu 5-58: Enumera]i tipurile de fi[iere ascunse care pot exista sub sistemul de operare MS Windows 95
sau 98?
Exerci]iu 5-59: Cum pot fi vizualizate fi[ierele ascunse `n fereastra Explorer?
Exerci]iu 5-60: Enumera]i cteva fi[iere ascunse care sunt stocate `n directorul r\d\cin\ al discului C.
Exerci]iu 5-61: Configura]i fereastra Explorer astfel `nct s\ fie `ndeplinite urm\toarele condi]ii:
- S\ fie afi[ate toate fi[ierele, inclusiv cele ascunse
- ~n bara de titlu a aplica]iei Explorer s\ fie afi[at\ calea MS-DOS complet\ c\tre folderul selectat
- Pentru fi[iere, s\ fie afi[ate extensiile acestora
Sub MS Windows 95, cea de a doua pagin\ a ferestrei Options se `ntituleaz\ File Types, iar sub MS
Windows 98 aceasta este a treia pagin\ de configurare. Pagina File Types este similar\ cu cea din figura
urm\toare. Explica]iile referitoare la pagina de configurare din figura 5-53 au fost date `n lec]ia 4.

Fig.5-53. Pagina File Types a ferestrei cu op]iuni pentru aplica]ia Explorer

Exerci]iu 5-62: Din lista afi[at\ pe ecran a tipurilor de fi[iere `nregistrate selecta]i Animated Cursor. Care
este tipul de fi[ier asociat?
Sub MS Windows 98 mai este disponibil\ o pagin\ de configurare intitulat\ General, care a fost
explicat\ `n cadrul lec]iei 4.
Fig.5-54. Pagina General a ferestrei cu op]iuni pentru aplica]ia Explorer sub MS Windows 98
" "" " 5.12. C\utarea folderelor [i fi[ierelor

Aplica]ia Explorer ofer\ utilizatorului facilitatea de c\utare pe disc un anumit fi[ier sau folder, sau un
anumit calculator `n cazul `n care echipamentul de calcul este conectat la o re]ea. Sub MS Windows 98, func]ia
de c\utare a fost extins\, astfel `nct s\ poat\ fi efectuate c\ut\ri pe Internet [i `n cadrul agendelor electronice
stocate pe echipamentul de calcul.
Pentru a apela func]ia de c\utare se poate utiliza urm\toarea op]iune din bara de meniu: ToolsFind.
~n momentul select\rii acestei op]iuni este afi[at un alt meniu, cu urm\toarele func]ii:

Files and Folders: func]ie utilizat\ pentru c\utarea de fi[iere [i foldere
Computers: aceast\ func]ie este afi[at\ numai dac\ echipamentul de calcul particip\ `ntr-o re]ea de
calculatoare [i permite c\utarea unui anumit calculator `n cadrul re]elei.
On the Internet: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98; aceast\ func]ie permite localizarea
informa]iilor `n cadrul Internet-ului.
People: op]iune disponibil\ numai sub MS Windows 98; aceast\ func]ie permite c\utarea de informa]ii `n
cadrul agenedelor electronice stocate pe echipamentul de calcul.
~n momentul selec]iei op]iunii Files and Folders este afi[at\ pe ecran o fereastr\ dialog similar\ cu cea
din urm\toarea figur\.
Fig.5-55. Fereastra dialog pentru func]ia Find Files and Folders

Dup\ cum se poate observa `n figura 5-55, fereastra dialog dispune de trei pagini. Prima pagin\,
`ntitulat\ Name & Location a fost discutat\ `n lec]ia 4. Sub MS Windows 98, `n plus fa]\ de MS Windows 95,
a fost ad\ugat un nou criteriu de c\utare:. `n dreptul etichetei Containing text se poate introduce un [ir de
caractere [i localizarea fi[ierelor va fi efectuat\ astfel `nct s\ fie c\utate fi[ierele care includ `n con]inutul lor
respectivul text.
Exerci]iu 5-63: C\uta]i toate fi[ierele de pe discul C care `ncep cu litera A [i au extensia EXE. Sugestie:
utiliza]i caracterele ambigue pentru specifcarea fi[ierelor c\utate.
Pagina cu denumirea Date Modified permite localizarea fi[ierelor pe disc `n func]ie de data ultimei
modific\ri [i este similar\ cu cea din figura de mai jos.
Fig.5-56. Fereastra dialog de c\utare a fi[ierelor `n func]ie de data ultimei modific\ri

Sunt disponibile urm\toarele criterii de c\utare:
All files: toate fi[ierele, indiferent de data ultimei modific\ri
Find all files created or modified: func]ia de c\utare este aplicat\ numai fi[ierelor a c\rui dat\ de
modificare sau creare se `ncadreaz\ `n parametrii specifica]i `n continuare.
- ~ntre dou\ date, specificate de utilizator `n dreptul etichetelor between [i and.
- Pe parcursul a unui num\r de luni, specificat de c\tre utilizator `n dreptul etichetei during the previous
... month(s)
- Pe parcursul a unui num\r de ziel, specificat de c\tre utilizator `n dreptul etichetei during the previous
... day(s)

Sub MS Windows 98 aceast\ func]ie poart\ denumirea Find all files, urmat\ de o list\ din care se poate
selecta tipul datei: Modified se refer\ la data ultimei modific\ri, Created se refer\ la data creerii, Last
accessed se refer\ la data cnd a avut loc ultima opera]ie de accesare a fi[ierului.
Pagina cu denumirea Advanced permite localizarea fi[ierelor `n func]ie de tip, con]inut [i dimensiune
(vezi figura 5-57).
Fig.5-57. Fereastra dialog de c\utare a fi[ierelor `n func]ie de tip, con]inut [i dimensiune

~n dreptul etichetei Of type, prin utilizarea s\ge]ii din stnga, poate fi selectat tipul fi[ierelor c\utate.
Op]iunile ce pot fi selectate aici se refer\ la tipurile de fi[iere `nregistrate sub sistemul de operare. ~n mod
implicit este propus\ op]iunea All Files and Folders, adic\ toate fi[ierele [i folderele, indiferent de tipul lor.
Exerci]iu 5-64: Derula]i tipurile de fi[iere disponibile prin efectuarea unui click pe s\geata din dreapta casetei
cu tipul de fi[iere. Enumera]i cteva tipuri disponibile.
Sub MS Windows 95, `n cadrul acestei pagini, utilizatorul poate introduce un [ir de caractere `n dreptul
etichetei Containing text. Astfel vor fi c\utate doar fi[ierele avnd tipul specificat mai sus [i con]innd [irul
respectiv de caractere. Sub MS Windows 98, acest cmp este introdus `n pagina intitulat\ Name & Location.
Un alt criteriu de c\utare este dimensiunea unui fi[ier, specificat\ `n KB [i introdus\ `naintea etichetei
KB. Imediat dup\ eticheta Size is, utiliznd s\geata din dreapta se slecteaz\ una din urm\toarele dou\ op]iuni:
At Least sau At Most. Op]iunea Al Least determin\ c\utarea fi[ierelor care au cel pu]in dimensiunea
respectiv\; op]iunea At Most determin\ c\utarea fi[ierelor care au cel mult dimensiunea respectiv\.
Toate cele trei pagini de configurare prezentate mai sus pentru fereastra de c\utare a fi[ierelor dispun de
urm\toarele butoane:
Find Now: dup\ introducerea criteriilor dorite de c\utare, se apas\ acest buton pentru a lansa `n execu]ia
func]ia Find;
Stop: poate fi activat numai `n timpul procesului de c\utare, pentru a `nceta opera]ia de Find
New Search: [terge criteriile curente de c\utare pentru a permite utilizatorului s\ introduc\ noi date.
Deoarece sub sistemul de operare numele de fi[iere pot fi scrise cu litere mari [i litere mici, este posibil
ca func]ia de c\utare s\ ]in\ cont de aceste diferen]e. ~n mod normal, nu se ]ine cont de faptul c\ literele sunt
mici sau mari. Pentru a activa aceast\ facilitate se selecteaz\ din bara de meniu a ferestrei Find op]iunea
OptionsCase Sensitive.
Func]ia de c\utare mai poate fi apelat\ din meniul contextual al unui obiect selectat `n panoul din stnga
al ferestrei Explorer. De exemplu, dac\ este selectat discul C ap\snd butonul drept al mouse-ului, pe ecran va
fi afi[at un meniu similar cu cel din urm\toarea figur\:
Fig.5-58. Meniul contextual al unui obiect selectat `n panoul stng al ferestrei Explorer

Din meniul de mai sus se poate apela op]iunea Find pentru a lansa `n execu]ia func]ia de c\utare a
fi[ierelor [i folderelor.
" "" " 5.13. Exerci]ii

1. Care este diferen]a `ntre un folder de date [i un folder sistem?
2. Care este diferen]a `ntre copierea unui fi[ier [i mutarea unui fi[ier?
3. Ce alt\ aplica]ie de sub MS Windows 95/98 are func]ii similare cu Windows Explorer?
4. Ce se `n]elege prin folderul sistemului de operare?
5. Utiliznd aplica]ia Explorer, crea]i pe discul C urm\toarea structur\ de foldere:
C:
\EXERCITII_5
\DOCUMENTE
\PROGRAME
\TEMPORAR

6. De pe discheta `ntitulat\ "Disk 2" copia]i `n folderul DOCUMENTE fi[ierul README.TXT [i ISA.BMP.
7. De pe discheta `ntitulat\ "Disk 2" copia]i `n folderul PROGRAME toate fi[ierele executabile.
8. Copia]i `n folderul TEMPORAR toate fi[ierele de tip INI (fi[iere de configurare) din folderul sistemului de
operare. ATEN}IE: Asigura]i-v\ c\ fi[ierele sunt copiate [i nu mutate.
9. Ce aplica]ie poate citi fi[ierele de tip INI?
10. Muta]i fi[ierele de tip INI, care `ncep cu literele A sau B sau D, din folderul TEMPORAR `n folderul
EXERCITII_5.
11. Schimba]i numele folderului TEMPORAR `n Folder de Lucru.
12. Schimba]i denumirea fi[ierului README.TXT, din folderul DOCUMENTE, `n EXPLICATII.TXT.
13. Ce este Clipboard-ul?
14. Ce este un shortcut?
15. {terge]i fi[ierul ISA.BMP din folderul DOCUMENTE. Recupera]i fi[ierul din Recycle Bin.
16. Crea]i o copie a fi[ierului ISA.BMP `n folderul DOCUMENTE. Schimba]i numele copiei `n ISA1.BMP.
17. ~n folderul EXERCITII_5 crea]i un shortcut c\tre fi[ierul README.TXT de pe discheta `ntitulat\ "Disk 2".
18. De ce fereastra cu propriet\]i a folderului Recycle Bin nu con]ine o pagin\ de configurare pentru discheta
A?
19. Pentru fi[ierul EXPLICATII.TXT din folderul DOCUMENTE seta]i atributul Read-Only.
20. {terge]i fi[ierul EXPLICATII.TXT din folderul DOCUMENTE. Ce se `ntmpl\?
21. De ce numele MS-DOS al unui fi[ier poate fi diferit de numele Windows?
22. Enumera]i cteva exemple de fi[iere care pot fi ascunse (au atributul Hidden setat.)
23. Enumera]i cteva exemple de fi[iere `nregistrate sub sistemul de operare MS Windows 95/98.


Rezolv\ri:

5-3: Prin ap\sarea simultan\ a tastelor ALT [i a literei subliniate.
5-7: Con]inutul folderului Control Panel.
5-9: Con]inutul subfolderului SYSTEM din folderul aferent sistemului de operare (de obicei
C:\WINDOWS\SYSTEM).
5-14: Prin introducerea discului `n unitatea CD-ROM [i selectnd litera corespunz\toare `n panoul din stnga
ferestrei aplica]iei Explorer.
5-55: Aceste fi[iere au setat atributul Hidden [i `n mod normal utilizatorul nu are nevoie s\ le acceseze.
5-58: Exemple: SYS, DLL, DRV, etc.
5-59: Prin activarea op]iunii Show All Files din pagina de configurare View.
5-62: ANI
5-63: Se selecteaz\ pagina Name & Location [i `n dreptul etichetei Named se introduce A*.EXE.

1. Folderele de date con]in fi[ierele [i folderele aferente aplica]iilor instalate pe sistem, sau fi[ierele
utilizatorului. Folderele de sistem con]in aplica]ii sau foldere aferente sistemului de operare.
2. Copierea unui fi[ier de la surs\ la destina]ie presupune realizarea unei copii identice a fi[ierului la destina]ie,
`n timp ce originalul r\mne la surs\. Mutarea unui fi[ier de la surs\ la destina]ie presupune copierea fi[ierului
la destina]ie [i [tergerea lui de la surs\.
3. My Computer.
4. Folderul unde sunt stocate fi[ierele [i folderele sistemului de operare. De obicei acest folder poart\ denumirea
WINDOWS.
9. NOTEPAD (se poate afla din fereastra Explorer, op]iunea de meniu ViewOptions, pagina de configurare
File Types).
13. Clipboard-ul este o zon\ de memorie RAM special alocat\ de sistemul de operare pentru opera]ii temporare,
de tip Cut, Copy [i Paste.
14. Un shortcut este un indicator c\tre un obiect (folder, fi[ier, aplica]ie, etc.).
18. Pe discheta A nu exist\ folderul Recycled.
20. Este afi[at un mesaj care avertizeaz\ utilizatorul c\ fi[ierul are atributul Read-Only setat. Pentru [tergere,
utilizatorul trebuie s\ confirme prin ap\sarea butonului Yes.
21. Deoarece sub sistemul de operare MS Windows 95/98 numele unui fi[ier sau folder poate dispune de
maxim 255 de caractere, pe cnd sub MS-DOS denumirea poate fi format\ din maxim 8 caractere.

! !! ! Lec]ia 6: PROGRAME

Programele sunt fi[iere ce con]in o serie de instruc]iuni pe care echipamentul de calcul le execut\.
Calculatoarele nu recunosc dect limbajul ma[in\, care este greoi, constnd din coduri `n format hexazecimal.
De aceea, `n mod normal, cei care concep programele pentru calculatoare prefer\ s\ utilizeze un limbaj mai
apropiat de cel uman, urmnd ca traducerea `n limbajul ma[in\ s\ fie efectuat automat de c\tre calculator, prin
intermediul unui algoritm bine stabilit.
Programele se concretizeaz\ `n fi[iere cu un format executabil, dispunnd de extensii specifice: EXE
sau COM.
O aplica]ie reprezint\ o suit\ de fi[iere (un fi[ier executabil, unul sau mai multe fi[iere cu func]ii de
bibliotec\, unul sau mai multe fi[iere suplimentare) care `mpreun\ pot defini un cadrul de lucru pentru utilizator,
de obicei pentru realizarea unui anumit obiectiv. De exemplu, aplica]ia de procesare texte MS Word are drept
scop crearea [i editarea documentelor. Ea este format\ din mai multe fi[iere, organizate pe foldere separate: un
fi[ier executabil care lanseaz\ `n execu]ie aplica]ia, mai multe fi[iere de tip bibliotec\ (de tip DLL), fi[iere cu
imagini grafice, fi[iere executabile ajut\toare (editorul de ecua]ii matematice, de exemplu), fi[iere cu dic]ionare
specifice unei limbi, etc. Pentru ca aplica]ia s\ func]ioneze [i utilizatorul s\ aibe acces la toate facilit\]ile oferite
de aceasta, este necesar ca toate aceste fi[iere s\ existe, ele conlucrnd `mpreun\ pentru a oferi mediul de lucru
adecvat.
Exerci]iu 6-1: Deschide]i aplica]ia Windows Explorer. Selecta]i folderul `n care sunt instalate fi[ierele
sistemului de operare (de obicei \WINDOWS pe discul C). Ce fi[iere de tip EXE [i COM pute]i vizualiza?
Utiliznd Windows Explorer afi[a]i con]inutul dischetei 2 pe ecran. Care sunt denumirile programelor de pe
dischet\?
~n continuare asigura]i-v\ c\ dac\ lucra]i sub MS Windows 98, este activat modul de lucru dublu-click.
" "" " 6.1. Moduri de lansare `n execu]ie
Programele, sau aplica]iile, pot fi lansate `n execu]ie `n mai multe moduri:
1. Prin apelarea op]iunii aferente din meniul START.
Exerci]iu 6-2: ~n cadrul acestui exerci]iu va fi lansat\ `n execu]ie aplica]ia Help, care afi[eaz\ pe ecran
manualele de utilizare ale sistemului de operare Windows. Efectua]i click pe butonul START, dup\ care
efectua]i click pe op]iunea Help. ~nchide]i fereastra afi[at\ (utiliznd butonul de control din por]iunea din
dreapta sus a ferestrei).
Exerci]iu 6-3: Lansa]i `n execu]ie aplica]ia intitulat\ Notepad (se g\se[te `n folderul Accessories). ~nchide]i
fereastra afi[at\ (utiliznd butonul de control din por]iunea din dreapta sus a ferestrei). Lansa]i `n execu]ie
Windows Explorer. C\uta]i `n folderul sistemului de operare fi[ierul aferent aplica]iei Notepad (fi[ierul cu
denumirea NOTEPAD.EXE). ~nchide]i aplica]ia Explorer.

2. Unele aplica]ii dispun de un icon, sau shortcut, pe desktop. Pentru a lansa `n execu]ie respectiva aplica]ie, este
suficient a efectua dublu-click pe icon-ul de pe desktop, f\r\ a mai fi nevoie de a baleia op]iunile meniului
START pentru a o g\si.
Exerci]iu 6-4: Lansa]i `n execu]ie aplica]ia Recycle Bin, al c\rui icon se afl\ pe desktop. ~nchide]i aplica]ia
Recycle Bin.
Exerci]iu 6-5: Crea]i un shortcut pentru aplica]ia Notepad pe desktop. ~n mod normal, pentru aplica]iile mai
frecvent utilizate, se creaz\ shortcut-uri pe dekstop pentru a fi accesate mai rapid.
Exerci]iu 6-6: Lansa]i `n execu]ie aplica]ia Notepad efectund dublu-click pe icon-ul de pe desktop. ~nchide]i
aplica]ia Notepad.

3. Dac\ respectiva aplica]ie nu se afl\ printre op]iunile meniului START [i nu dispune de un icon pe desktop,
atunci modalitatea de lansare este prin intermediul func]iei Run din meniul START.
Exerci]iu 6-7: Introduce]i discheta 2 `n unitate. Apela]i op]iunea START Run. ~n caseta dialog ce va fi
afi[at\ pe ecran, trebuiesc specificate denumirea [i calea c\tre fi[ierul dorit.

Dac\ sunt cunoscute, informa]iile pot fi introduse de la tastatur\. Altfel, se utilizeaz\ butonul Browse pentru
a c\uta respectivul fi[ier. Efectua]i click pe butonul Browse. Pe ecran va fi afi[at\ o fereastr\ dialog ca `n
figura urm\toare. Efectund click pe s\geata din dreptul etichetei Look in, este afi[at\ structura de unit\]i
de disc [i foldere unde poate fi c\utat fi[ierul dorit.

Se selecteaz\ unitatea intitulat\ 3.5 Floppy (A:), dup\ care `n partea inferioar\ a ferestrei va fi afi[at
con]inutul dischetei. Discheta va avea urm\toarele obiecte: un folder intitulat Student [i dou\ fi[iere de tip
EXE Mesaj [i Prgdos. Selecta]i fi[ierul Mesaj.exe [i efectua]i dublu-click pe el (sau selecta]i fi[ierul [i
ap\sa]i butonul Open). Ve]i reveni la fereastra dialog din figura 6-1, numai c\ `n cadrul ferestrei este automat
introdus\ calea [i denumirea fi[ierului executabil care se dore[te a fi lansat `n execu]ie.
Fig.6-1. Lansarea `n execu]ie a unui program
Fig.6-2. C\utarea fi[ierului dorit `n structura de foldere
click aici pentru a afi[a unit\]ile de disc disponibile, ca `n
figura din dreapta
con]inutul obiectului
selectat mai sus
tipul fi[ierelor afi[ate
(de tip program)

Respectivul executabil nu face altceva dect s\ afi[eze pe ecran o fereastr\ `n cadrul c\reia sunt specificate
cursurile la distan]\ disponibile. Pentru a `nchide fereastra efectua]i click pe butonul Ok.

4. ~n anumite cazuri, pentru a lansa `n execu]ie o anumit\ aplica]ie sau program de pe CD-ROM, se utilizeaz\
facilitatea Autorun. Acest lucru `nseamn\ c\ `n momentul introducerii discului CD-ROM `n unitate, programul
principal este lansat `n execu]ie automat.
Exerci]iu 6-8: Introduce]i discul CD-ROM livrat `mpreun cu prezentul curs. Observa]i c\ programul de `nv\]are
este lansat automat `n execu]ie [i fereastra principal a acestuia este afi[at\ pe ecran. ~nchide]i aplica]ia
ap\snd butonul Ie[ire.
~n mod uzual, facilitatea Autorun se utilizeaz\ `n cazul programelor de instalare (este lansat automat `n
execu]ie programul Setup.exe) sau a prezent\rilor multimedia (aplica]ii care realizeaz\ o prezentare pe
calculator a unui anumit subiect, utiliznd imagini, secven]e video, anima]ie [i sunet).

5. Pn\ `n acest moment au fost prezentate modalit\]ile de lansare `n execu]ie a programelor specifice sistemului
de operare Windows. Acestea au fost special concepute pentru aceste sistem de operare [i pot utiliza facilit\]ile
oferite de acesta. ~ns\ mai exist\ o categorie de programe care au fost dezvoltate pentru un sistem de operare
mai vechi MS-DOS. Acestea sunt programe pe 16 bi]i [i sunt gestionate diferit de Windows. ele pot fi lansate `n
execu]ie `n modurile explicate la punctele 1,2 [i 3. Pe lng\ acestea, mai exist\ o variant\ [i anume imitarea
modului de lucru alfanumeric MS-DOS [i lansarea `n execu]ie de la promptul DOS. Pentru aceasta, se
selecteaz\ op]iunea MS-DOS Prompt din folderul Programs al meniului START:
STARTProgramsMS-DOS Prompt
Fig.6-3. Lansarea `n execu]ie a fi[ierului
Mesaj.exe de pe discheta A:\
Fig.6-4. Fereastra programului Mesaj.exe
~n acest moment pe ecran este afi[at\ o fereastr\ `n cadrul c\rei sunt `nscrise urm\toarele informa]ii:

Sistemul de operare MS-DOS de]ine o interfa]\ alfanumeric\, `n cadrul c\reia utilizatorul trebuie s\
introduc\ comenzi de la tastatur\. Comenzile sunt introduse `n momentul `n care pe ecran este afi[at prompt-ul
DOS.
Prompt-ul MS-DOS are urm\toarea form\:

Litera C: indic\ unitatea de disc curent\. ~n acest caz, discul curent este discul C.
Informa]ia \WIN98 indic\ folderul curent din structura arborescent\ stocat\ pe discul C. Adic\ folderul
curent este WIN98.
Cursorul _ indic\ utilizatorului c\ sistemul a[tepat\ introducerea unei comenzi DOS. ~n mod normal el
"clipe[te".
Simbolul > este un separator `ntre cursor [i loca]ia curent\ din cadrul structurii arborescente.
Pentru a lansa `n execu]ie un program DOS `n cadrul ferestrei din figura 6-5, trebuie introdus\ calea [i
denumirea fi[ierului executabil.
Exerci]iu 6-9: Tasta]i la prompt-ul DOS urm\toarele: A:\Prgdos. Specificarea extensiei EXE este op]ional\.
Pe ecran va fi afi[at\ interfa]a programului DOS care este similar\ cu cea din figura 6-6. Pentru a `nchide
aplica]ia DOS este suficient s\ ap\sa]i orice tast\.

(Copyright Microsoft Corp 1981-1998)

C:\WIN98>_
Fig.6-5. Fereastra MS-DOS Prompt
Fig.6-6. Interfa]a programului DOS
C:\WIN98>_
Litera unit\]ii de disc
curente
Directorul curent
Cursor

" "" " 6.2. Instalarea [i [tergerea aplica]iilor
~n mod normal, aplica]iile se instaleaz\ pe echipamentul de calcul prin intermediul unui program special
de instalare. ~n general, sub Windows, acest program se intituleaz\ Setup.exe (sau Install.exe). ~n vederea
instal\rii unei aplica]ii, sunt necesare urm\toarele:
- Mediul pe care este livrat\ aplica]ia: dischete, CDROM;
- Manualul de utilizare
- Licen]a de utilizare
Programul de instalare trebuie lansat `n execu]ie. El creaz\ pe hard-discul echipamentului de calcul
folderul sau folderele necesare aplica]iei [i copiaz\ toate fi[iere aferente. Dup\ aceea, `n mod normal, o nou\
op]iune de meniu este ad\ugat\ la meniul START al interfe]ei Windows, pentru ca utilizatorul s\ poat\ accesa
respectiva aplica]ie. ~n unele cazuri, programul de Setup creaz\ [i un shortcut pe desktop, pentru o accesare mai
u[oar\.
Aplica]iile Windows instalate pe sistem pot vi vizualizate prin intermediul op]iunii Add/Remove
Programs din folderul Control Panel.

Exerci]iu 6-10: Deschide]i folderul Control Panel, utiliznd una din metodele de mai jos:
I. STARTSettingsControl Panel
II. icon-ul My Computer de pe desktop Control Panel
Dup\ ce a]i deschis Control Panel, lansa]i Add/Remove Programs. Fereastra afi[at\ con]ine trei pagini de
configurare. Prima se intituleaz\ Installl/Uninstall [i este similar\ cu cea din figura urm\toare.

Dup\ cum se poate observa `n figura de mai sus, sunt afi[ate `n ordine alfabetic\ aplica]iile instalate sub
sistemul de operare Windows (numai aplica]iile Windows sunt incluse `n lista de mai sus, nu [i cele DOS sau
Windows 3.x adic\ aplica]iile pe 16 bi]i.).
Pentru a [terge o aplica]ie se procedeaz\ astfel:
a) Aplica]ia respectiv\ este selectat\ din lista de aplica]ii afi[ate `n fereastra Add/Remove Programs, pagina
Install/Uninstall.
b) Se apas\ butonul Add/Remove.
Fig.6-7. Pagina de configurare Install/Uninstall a aplica]iei
Add/Remove Programs
lista aplica]iilor
instalate
c) ~n continuare trebuiesc urmate instruc]iunile afi[ate pe ecran. Fiecare program are propriul s\u mod de a se
dezinstala. Procesul dezinstal\rii unei aplica]ii presupune [tergerea aplica]iei din lista de aplica]ii `nregistrate de
Windows, ct [i [tergerea fi[ierelor [i folderelor aferente de pe hard-disk. ~n unele cazuri, nu toate fi[ierele pot
[terse de aceea utilizatorul trebuie s\ realizeze aceast\ opera]ie manual.
~n momentul `n care o aplica]ie Windows se instaleaz\, pe lng\ fi[ierele necesare aplica]iei mai este
copiat [i un program pentru dezinstalarea ei. Acesta este apelat `n mod automat `n momentul `n care utilizatorul
lanseaz\ aplica]ia Add/Remove Programs [i apas\ butonul Add/Remove.
~n continuare sunt date cteva exemple de dezinstalare a unor programe.

Exemplul 1: Pentru aplica]ia Adobe Acrobat 3.01, `n momentul ap\s\rii butonului Add/Remove este afi[at\
o fereastr\ de confirmare a dezinstal\rii (vezi figura urm\toare).

Pentru a dezinstala aplica]ia se apas\ butonul Yes, dup\ care `ncepe procesul de [tergere a componentelor
aferente.
Exemplul 2: Pentru aplica]ia QuickTime for Windows, dup\ ap\sarea butonului Add/Remove este afi[at\ o
fereastr\ ce listeaz\ componentele care vor fi [terse (adic\ fi[ierele aferente aplica]iei). Dac\ utilizatorul
confirm\ dezinstalarea prin ap\sarea butonului Delete All, `ncepe procesul de [tergere a respectivelor fi[iere.

Exemplul 3: Unele aplica]ii, cum ar fi Microsoft Office 97, necesit\ introducerea discului CD-ROM de pe care s-
a realizat instalarea. De pe acest disc este lansat programul de Setup care de]ine o op]iune pentru ad\ugarea
sau [tergerea de componente ale aplica]iei. Utilizatorul trebuie s\ urmeze instruc]iunile de pe ecran.
Butonul Add/Remove din figura 6-7 poate fi utilizat nu numai pentru dezinstalarea unei aplica]ii, dar [i
pentru ad\ugarea de noi componente ale aplica]iei (vezi explica]iile de la exemplul 3). De exemplu, aplica]ia
Microsoft Office 97 este compus\ din mai multe programe: Word (procesor de texte), Excel (calcul tabelar),
utilitare pentru conceperea graficelor, utilitare pentru verificarea ortografiei, etc. ~n momentul instal\rii
utilizatorul are posibilitatea select\rii programelor pe care le vrea instalate. Dac\ ulterior se r\zgnde[te [i
constat\ c\ are nevoie de o component\ care lipse[te, o poate ad\uga f\r\ probleme.
A fost specificat mai `nainte c\ pentru a instala o aplica]ie se utilizeaz\ programul Setup.exe (care
rezid\ pe discul de instalare). Acesta poate fi lansat `n execu]ie prin facilitatea Autorun (dac\ aceasta exist\) sau
prin execu]ia fi[ierului Setup.exe. O alternativ\ ar fi utilizarea butonului Install din figura 6-7. ~n momentul
Fig.6-8. Dezinstalarea aplica]iei Adobe Acrobat 3.01
Fig.6-9. Dezinstalarea aplica]iei QuickTime for Windows
ap\s\rii acestui buton, pe ecran este afi[at\ o fereastr\ informativ\ care solicit\ utilizatorului introducerea
discului (CD-ROM sau dischet\) `n unitate. Se apas\ butonul Next, [i este lansat automat `n execu]ie programul
Setup aflat pe discul respectiv. ~n continuare, trebuiesc urmate instruc]iunile de pe ecran. Un exemplu de
instalare a sistemului de operare va fi explicat mai am\nun]it `n cadrul lec]iei 13.
Observa]ie: Celelalte pagini de configurare ale ferestrei din figura 6-7, Windows Setup [i Startup Disk, vor fi prezentate
pe larg `n lec]ia 10. Pagina Windows Setup este utilizat\ pentru a modifica op]iunile de instalare ale sistemului de operare.
Pagina Startup Disk ofer\ posibilitatea creerii unei dischete pentru pornirea sistemului de operare de pe ea, `n cazul `n care
nu mai este posibil\ `nc\rcarea de pe hard-disk.
" "" " 6.3. Exerci]ii
1. Ce tipuri de aplica]ii pot fi lansate `n execu]ie sub Windows 9x?
2. Cum pot fi recunoscute aplica]iile printre fi[ierele stocate pe un disc?
3. Ce este un prompt DOS?
4. Afla]i unde sunt stocate urm\toarele fi[iere: DRWATSON.EXE, PACKAGER.EXE [i REGEDIT.EXE.
Lansa]i-le `n execu]ie utiliznd una din metodele descrise `n lec]ia curent\.

Observa]ie: DRWATSON este un program utilizat `n vederea depan\rii erorilor ce pot apare `n func]ionarea sistemului de
operare Windows. PACKAGER se utilizeaz\ pentru a crea "pachete" de obiecte (un "packet" este un obiect creat de c\tre
utilizator ce con]ine informa]ii de tip OLE). REGEDIT este editorul pentru baza de date a sistemului de operare, baz\
denumit\ Registry. Mai multe informa]ii despre Registry sunt prezentate `n lec]ia 10.
5. Afla]i unde sunt stocate urm\toarele fi[iere: EDIT.COM, MEM.EXE, MODE.COM. Acestea reprezint\
comenzi DOS. Lansa]i-le ca atare, utiliznd una din metodele descrise `n lec]ia curent\.
Observa]ie: Comanda EDIT este un program de editare a fi[ierelor de tip text. Dup\ lansarea sa `n execu]ie este afi[at\
fereastra principal\ care dispunde de o bar\ de meniu. Ie[irea din aplica]ie se realizeaz\ apelnd op]iune FileExit.
Comanda MEM afi[eaz\ informa]ii referitoare la memoria RAM [i modul `n care este utilizat\ aceasta. MODE afi[eaz\
informa]ii referitoare la porturile seriale [i paralele ale echipamentului de calcul.
6. Ce aplica]ii sunt instalate pe echipamentul Dvs. de calcul?


R\spunsuri:

1. Aplica]ii Windows (pe 32 de bi]i) [i aplica]ii DOS (pe 16 bi]i).
2. Au extensia EXE sau COM.
3. Este specific sistemului de operare DOS [i reprezint\ o invita]ie pentru a introduce o comand\.

! !! ! Lec]ia 7: APLICA}II

~n cadrul acestei lec]ii vor fi prezentate cteva dintre aplica]iile livrate `mpreun\ cu sistemul de operare
Windows.
Majoritatea din urm\toarele aplica]ii se afl\ `n folderul Accessories, din cadrul op]iunii Programs a
meniului START. Deoarece aceste aplica]ii sunt op]ionale, este posibil ca pe unele sistemele s\ nu fi fost
instalate. Pentru a putea parcurge lec]ia 7, verifica]i c\ `n folderul Accessories dispune]i de urm\toarele
op]iuni:
Sub Windows 98, `n folderul ProgramsAccessories: PAINT, WORDPAD.
~n folderul ProgramsAccessoriesSystem Tools: CHARACTER MAP.
Sub Windows 95, `n folderul ProgramsAccessories: PAINT, WORDPAD, CHARACTER MAP.
~n cazul `n care v\ lipse[te una din op]iunile de mai sus, trebuie s\ o ad\uga]i utiliznd aplica]ia
Add/Remove Programs, pagina de configurare Windows Setup. Din categoria de programe
instalate selecta]i Accesories [i efectua]i un click pe butonul Details. Este afi[at\ o list\ a
componentelor ce fac parte din aceast\ categorie. Cele deja instalate au simbolul `n dreptul lor.
Sub Windows 98: cu un click de mouse `n p\tr\]elului din dreptul op]iunii dorite insera]i simbolul .
Efectua]i acest lucru pentru PAINT [i WORDPAD, dac\ acestea nu sunt deja instalate. Dup\ aceea, sub
Windows 98, ap\sa]i butonul Ok pentru a reveni la fereastra anterioar\, unde sunt afi[ate categoriile de
programe. Selecta]i System Tools [i efectua]i click pe butonul Details. Insera]i simbolul `n dreptul
op]iunii CHARACTER MAP (dac\ aceast\ aplica]ie nu este deja instalat\). Ap\sa]i butonul Ok.
Sub Windows 95: Insera]i simbolul `n dreptul op]iunilor PAINT, WORDPAD [i CHARACTER MAP
printr-un clic de mouse. Ap\sa]i butonul Ok.
~n fereastra unde sunt listate categoriile de programe Windows efectua]i click pe butonul Ok. Ave]i
nevoie de CD-ROMul de pe care s-a instalat sistemul de operare Windows pentru a ad\uga op]iunile selectate
anterior.
" "" " 7.1. Notepad
Aplica]ia NOTEPAD este utilizat\ pentru a crea [i edita fi[iere cu format ASCII, adic\ text, de maxim
64 KB. Extensia implicit\ a fi[ierelor este TXT, dar pot fi editate [i fi[iere cu alte extensii, dac\ acestea au
format text. ~n general, aplica]ia se utilizeaz\ pentru editarea fi[ierelor de configurare, cum ar fi
AUTOEXEC.BAT, CONFIG.SYS [i alte fi[iere.
~n continuare, sunt prezentate pe scurt principalele opera]ii ce pot fi efectuate sub editorul Notepad:
Lansare `n execu]ie se realizeaz\ din folderul Accessories al op]iunii Programs din meniul START.
Pentru deschiderea unui fi[ier existent se apeleaz\ op]iune FileOpen din bara de meniu a ferestrei
Notepad. ~n mod implicit, prin butonul Browse din fereastra dialog de deschidere a unui fi[ier, numai
fi[ierele cu extensia TXT sunt afi[ate. Dac\ se dore[te selectarea unui fi[ier cu o alt\ extensia, trebuie
selectat\ op]iunea "All files".
Salvarea unui fi[ier se realizeaz\ prin op]iunea FileSave.
Pentru crearea unui nou fi[ier, la deschiderea aplica]iei este afi[at\ o fereastr\ goal\, `n cadrul c\reia
utilizatorul poate introduce de la tastatur\ con]inutul dorit. Dac\ un fi[ier este deja deschis, atunci pentru a
crea unul nou, trebuie salvat mai `nti cel curent, dup\ care se apeleaz\ op]iunea FileNew.
Exerci]iu 7-1: Crea]i un fi[ier cu denumirea Fisierul_Meu [i extensia EU, utiliznd aplica]ia Notepad.
Con]inutul fi[ierului va include 3 linii:
Linia 1: Numele [i prenumele
Linia 2: Firma la care sunte]i angajat
Linia 3: Func]ia pe care o de]ine]i
Salva]i fi[ierul `n folderul My Documents pe hard-discul C (op]iunea Save).

Exerci]iu 7-2: Deschide]i fi[ierul README.TXT de pe discheta 2. Salva]i-l pe hard-disc, `n folderul My
Documents, cu denumirea READ.ME, utiliznd op]iunea Save As. Prin aceast\ op]iune, fi[ierul original
r\mne nealterat; un nou fi[ier, cu un con]inut identic este creat [i salvat cu o nou\ denumire, `n folderul My
Documents.
" "" " 7.2. WordPad
WordPad este un procesor de texte, care poate crea [i edita documente ce includ coduri speciale de
formatare a textului. Astfel, poate fi alese diferite fonturi [i stiluri (bold, italic, underline) pentru caractere,
aplicate stiluri de paragraf (centrat, aliniat la stnga sau dreapta [i aliniat la stnga [i dreapta) [i pot fi specificate
set\ri pentru pagin\ (dimensiune, mod tip\rire, orientare).
Formatul implicit sub care este salvat documentul este Word for Windows 6.0. Mai sunt diponibile
urm\toarele formate: RTF (Rich text format: sunt p\strate majoritatea codurilor de formatare; `n general,
majoritatea aplica]iilor de procesare texte de pe pia]\ recunosc acest format), text [i unicode.
Exerci]iu 7-3: Deschide]i fi[ierul READ.ME din folderul My Documents de pe hard-discul C (l-a]i salvat la
exerci]iul anterior). ~naintea primei linii ad\uga]i o nou\ linie (deplasa]i cursorul `naintea primului caracter al
primei linii prin combina]ia de taste CTRL-HOME [i ap\sa]i tasta ENTER). Mai ap\sa]i `nc\ odat\ tasta
ENTER pentru a insera o nou\ linie goal\. Deplasa]i cursorul pe prima linie (utiliza]i tastele cu s\ge]i pentru
deplasare) [i introduce]i urm\toarele cuvinte de la tastatur\:
Date Personale.
~n continuare, formata]i prima linie astfel: selecta]i cuvintele Date Personale. Selec]ia se poate realiza prin
intermediul tastei SHIFT [i a tastelor cu s\ge]i. Cursorul se pozi]ioneaz\ `naintea literei "D" a cuvntului
"Date".Se men]ine tasta SHIFT ap\sat\, `n timp ce cursorul este deplasat cu ajutorul tastelor cu s\ge]i,
pn\ ce cuvintele dorite sunt selectate. Cuvintele selectate sunt afi[ate pe video invers (adic\ alb pe negru, `n
loc de negru pe alb, ca restul documentului). Se elibereaz\ tasta SHIFT.

Cuvintele selectate vor fi formatate astfel: dimensiunea fontului va fi 16; caracterele vor fi Bold (`ngro[ate),
Italic (`nclinate), Underline (subliniate); paragraful respectiv va fi centrat `n cadrul paginii.
selec]ie de cuvinte
selec]ie font denumire font
dimensiune
font
selec]ie dimensiune
font
Bold
(`ngro[at)
Underline
(subliniat)
Aliniere paragraf:
stnga
centrat
dreapta
Italic
(`nclinat)
Pentru a realiza formatarea de mai sus se procedeaz\ astfel:

Salva]i fi[ierul cu op]iunea Save As, selectnd tipul ca fiind Word for Windows.
" "" " 7.3. Paint
Paint este o aplica]ie ce permite crearea/editarea unor fi[iere de imagine. Aplica]ia poate recunoa[te
urm\toarele formate grafice:
BMP (bitmap)
JPEG, JPG
GIF
Aplica]ia Paint face parte din folderul Accessories [i poate fi lansat\ `n execu]ie astfel:
START'Programs'Accessories'Paint.
Interfa]a aplica]iei este urm\toarea:

Se efectueaz\ click pe s\geata din dreptul dimensiunii fontului curent (`n exemplu, 10) [i
din lista afi[at\ este selectat\ dimensiunea 16.
se efectueaz\ click pe butoanele Bold, Italic [i Underline.
pentru centrare, se efectueaz\ click pe acest buton.
Bara cu
instrumente
Bara de
meniu
Paleta de
culori
Foaia de
lucru
Fig. 7-1. Interfa]a aplica]iei Paint
Semnifica]ia icon-urilor din bara cu instrumente este urm\toarea:

Exerci]iu 7-4: Deschide]i aplica]ia My Computer [i ap\sa]i tasta Print Screen. ~nchide]i aplica]ia My
Computer, dup\ care deschide]i aplica]ia Paint. Selecta]i op]iunea Edit'Paste din bara de meniu. Ve]i
observa cum ecranul desktop `n momentul `n care a fost ap\sat\ tasta Print Screen a fost capturat `n
memorie [i imaginea sa este afi[at\ `n Paint.
Observa]ie: Imaginea capturat\ a fost memorat\ `ntr-o zon\ de memorie special\ denumit\ Clipboard.
Opera]iile Cut, Copy, Paste lucreaz\ cu datele memorate `n aceast\ loca]ie de memorie.
Utiliznd instrumentele furnizate de programul Paint, decupa]i fereastra aplica]iei My Computer. Apela]i
op]iunea Edit'Copy din meniu pentru a copia imaginea decupat\ `n memorie.
Selecta]i op]iunea File'New din bara de meniu pentru a deschide o nou\ imagine. Utilizatorul este `ntrebat
dac\ dore[te s\ salveze imaginea curent\; se va r\spunde cu efectuarea unui click pe No. Dup\ apari]ia unei
foi de lucru foale, insera]i imaginea din Clipboard prin intermediul op]iunii Edit'Paste. Salva]i fi[ierul sub
numele de TEST.BMP pe hard-disc.
" "" " 7.4. Character Map
Aplica]ia Character Map ofer\ utilizatorului o hart\ a coresponden]ei `ntre tastele de pe tastatur\ [i caracterele
aferente. De exemplu, dac\ se dore[te inserarea `n cadrul unui document al unui caracter mai special, cum ar fi
, pentru a afla combina]ia de taste se apeleaz\ la aceast\ aplica]ie. Ea se lanseaz\ `n execu]ie astfel:
Sub Windows 98: START'Programs'Accessories'System Tools'Character Map
Sub Windows 95: START'Programs'Accessories'Character Map
Fereastra aplica]iei are urm\toarea form\:

Fig. 7-2. Fereastra aplica]iei Character Map
1 = decupare por]iune din desen 9 = decupare por]iune dreptunghiular\
2 = gum\ de [ters 10 = umple cu culoare
3 = alege culoarea 11 = lup\
4 = creion 12 = pensul\
5 = pensul\ fin\ 13 = text
6 = linie 14 = curb\
7 = dreptunghi 15 = poligon
8 = elips\ 16 = dreptunghi cu col]uri rotunjite
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Selec]ie font Font curent Selec]ie caractere
Caracterul curent
selectat
Combina]ia de
taste aferent\
~n figura de mai sus, fontul selectat este Arial, iar caracterul dorit este , c\ruia ì corespunde
combina]ia de taste Alt-0169. Acest lucru `nseamn\ c\ se va ]ine tasta Alt ap\sat\, `n timp ce pe tastatura
numeric\ din dreapta (numeric keypad) vor fi tastate cifrele 0,1, 6, 9. Dup\ ultima cifr\ se elibereaz\ tasta Alt.
Exerci]iu 7-5: G\si]i coresponden]a pentru urm\toarele caractere:
Caracter: Tast\ sau combina]ie de taste aferent\:

" "" " 7.5. MS-DOS Prompt
Aplica]ia MS-DOS Prompt permite lansarea `n execu]ie a aplica]iilor DOS. Ea simuleaz\ mediul de
lucru DOS [i poate fi lansat\ astfel:
Start'Programs'MS-DOS Prompt.
Fereastra aplica]iei este similar\ cu cea din figura urm\toare:

Fig. 7-3. Fereastra MS-DOS Prompt

~n cadrul acestei ferestre pot fi introduse comenzi DOS [i lansate `n execu]ie aplica]ii DOS.
" "" " 7.6. Help
Help este o facilitate oferit\ de Wiindows 95/98 pentru a consulta manualul on-line al sistemului de
operare [i pentru a solicita ajutor `n execu]ia unor opera]ii de administare, ca de exemplu cum s\ se creeze o
dischet\ StartUp. Facilitatea Help o de]ine toate aplica]iile Windows
Aplica]ia Help a sistemului de operare se lanseaz\ `n execu]ie astfel:
Start'Help.

Fig. 7-4. Fereastra aplica]iei Help, pagina Contents (cuprins)

C:\WINDOWS>_

subiectele
Subiectul
selectat
Con]inutul
subiectului selectat

Pagina intitulat\ Index permite c\utarea unui anumit subiect `n urma introducerii unuia sau mai multor
cuvinte de c\utare.

" "" " 7.7. Exerci]ii
1. Crea]i un fi[ier ASCII, intitulat CDA.BAT care s\ con]in\ urm\toarele linii:
C:
CD \WINDOWS
DIR
Crea]i fi[ierul pe discheta 2 (`n root), dup\ care la promptul MS-DOS trece]i pe dischet\ (prin comanda A:,
urmat\ de ap\sarea tastei ENTER) [i tasta]i urm\toarea comand\:
CDA
Ve]i observa c\ au loc urm\toarele evenimente:
- discul curent va deveni C
- folderul curent va deveni WINDOWS
- va fi afi[at pe ecran lista folderelor [i fi[ierelor din folderul curent.
Observa]ie: Fi[ierele cu extensia BAT sunt fi[iere de comenzi DOS care pot fi executate. Acest lucru `nseamn\ c\ fiecare
linie din cadrul unui fi[ier BAT este o comand\ DOS. Comenzile sunt executate `n ordinea `n care sunt specificate.
2. Vizualiza]i pe ecran con]inutul fi[ierului AUTOEXEC.BAT. Cu ce aplica]ii pute]i efectua acest lucru? Ce
con]ine acesta? Aten]ie s\ nu-l modifica]i.
3. Utiliznd aplica]ia WordPad concepe]i un Curriculum Vitae dup\ urm\torul model:
Data curent\
Nume [i Prenume
Data [i locul na[terii:
Educa]ie, `n ordine cronologic\ invers\
Cursuri de specializare
Locuri de munc\ anterioare, `n ordine cronologic\ invers\.
Salva]i fi[ierul cu denumirea CV.DOC.
4. Utiliznd aplica]ia Paint, crea]i o imagine format\ din dou\ elipse (una ro[ie [i una verde), un dreptunghi
albastru plin [i unul galben. Decupa]i cele dou\ elipse [i insera]i-le `n Clipboard, dup\ care deschide]i fi[ierul
creat la punctul 3 prin WordPad [i insera]i imaginea din Clipboard. Salva]i fi[ierul CV.DOC [i `nchide]i
aplica]ia WordPad. ~nchide]i aplica]ia Paint.
Fig. 7-5. Fereastra aplica]iei Help, pagina Index.
Cuvinte dup\ care se
efectueaz\ c\utarea
(`n lb. englez\)
Cuvinte ce apar]in
indexului
Cuvinte selectate
Buton pt. afi[area
subiectului c\utat
Explica]ii aferente
subiectului selectat

! !! ! Lec]ia 8: ADMINISTAREA DISCHETELOR

" "" " 8.1. Verificarea
Dischetele pot fi verificate prin intermediul aplica]iei ScanDisk, care se poate lansa `n execu]ie astfel
(sub Windows 98):
START'Programs'Accesories'System Tools'ScanDisk
Sub Windows 95, aplica]ia ScanDisk poate fi g\sit `n folderul Accesories din Programs.

Din lista de unit\]i disponibile se selecteaz\ unitatea A, ca `n figura de mai sus. Pentru a demara
procesul de verificare trebuie selectat tipul de verificare dorit, dup\ care se apas\ butonul Start. Sunt disponibile
urm\toarele dou\ tipuri de verific\ri;
1. Standard: acest tip este selectat `n mod implicit [i presupune numai verificarea stoc\rii informa]iei pe
disc (fi[iere [i foldere) sunt depistate erori de natur\ logic\;
2. Thorough: pe lang\ verificarea stoc\rii informa]iei pe disc, este verificat\ [i suprafa]a discului pentru
depistarea eventualelor erori de natur\ fizic\.
Eventualele erori depistate pot fi corectate de c\tre aplica]ia ScanDisk.
" "" " 8.2. Formatarea dischetelor
~nainte ca un disc s\ fie utilizat, acesta trebuie `n prelabil formatat. Acest lucru este valabil att pentru
hard-discuri, ct [i pentru dischete. ~n general, achizi]ionarea unui echipament de calcul presupune c\ firma
respectiv\ a preg\tit hard-discul [i calculatorul este livrat cu un minim de software preinstalat, cum ar fi
sistemul de operare. ~n cazul dischetelor, de cele mai multe ori acestea sunt deja preformatate [i pot fi utilizate
direct din cutie, f\r\ a efectua opera]ia de formatare.
Sunt cazuri `n care utilizatorul este nevoit s\ formateze discheta (sau hard-discul), ca de exemplu dup\
ce fi[ierele stocate pe ea au fost corupte de un virus.
Opera]ia de formatare este una distructiv\, care [terge toate datele de pe dischet\. Exist\ utilitare prin
care datele mai pot fi recuperate dup\ o opera]ie de formatare, `n anumite condi]ii, dar se recomand\ ca
utilizatorul s\ fie atent `nainte de a proceda la formatarea unui disc, `n special a unui hard-disc.
Pentru a formata o dischet\ se procedeaz\ astfel:
1. Se introduce discheta `n unitate
2. Poate fi utilizat\ una din urm\toarele dou\ aplica]ii:

Fig.8-1. Scanarea unei dischetei
Aici se selecteaz\
unitatea de disc
Fig.8-4. Formatarea unei dischete

2.a. Se deschide aplica]ia
My Computer [i se
selecteaz\ unitatea A. Se
selecteaz\ op]iunea
File'Format (vezi figura
8-2).

Fig.8-2. Formatarea unei
dischete din aplica]ia My
Computer

2.b. Se deschide aplica]ia
Explorer [i se selecteaz\
unitatea A. Utiliznd butonul
din dreapta al mouse-ului se
afi[eaz\ meniul contextual,
din care se selecteaz\
op]iunea Format (vezi
figura 8-3).

Fig.8-3. Formatarea unei dischete
din aplica]ia Explorer

3. Dup\ selec]ia op]iunii format este afi[at\ o fereastr\ similar\ cu
cea din figura 8-4. Se selecteaz\ tipul de formatare (implicit este
selectat tipul Quick) [i se apas\ butonul Start pentru a demara
opera]ia.

Dup\ cum se poate observa `n figura 8-4, sunt disponibile
urm\toarele tipuri de formatare:
a. Quick: datele stocate pe dischet\ sunt [terse
b. Full: discheta este formatat\
c. Copy system files only: sunt copiate fi[ierele sistem pe
dischet\ (sistemul de operare poate fi pornit de pe dischet\)

" "" " 8.3. Eticheta de volum a dischetelor
Eticheta de volum este o denumire alfanumeric\ asociat\ cu discheta sau discul respectiv. Ea poate fi
definit\ la formatarea dischetei (prin completarea rubricii Label), sau ulterior prin fereasta cu propriet\]i a
dischetei.
Fereastra cu propriet\]i poate fi deschis\ din aplica]ia My Computer sau Explorer. ~n ambele cazuri, se
selecteaz\ unitatea A [i din meniul contextual afi[at cu ajutorul butonului din dreapta al mouse-ului, se
selecteaz\ op]iunea Properties.
Eticheta de volum curent\ este afi[at `n dreptul denumirii Label. Poate fi introdus\ o nou\ etichet\ dac\ se
dore[te. Eticheta poate con]ine maximum 11 caractere.

" "" " 8.4. Exerci]ii
1. Introduce]i discheta intitulat\ Disc 1 `n unitate [i afla]i care este eticheta sa de volum. Care este eticheta de
volum a dischetei Disc 2?
2. Formata]i discheta Disc 1 [i stabili]i eticheta de volum STUDENT.
3. Modifica]i eticheta de volum a dischetei Disc 1 `n TEST.
4. Verifica]i discheta Disc 2 (date [i suprafa]\). Ce op]iune ve]i alege din fereastra aplica]iei ScanDisk?
Fig.8-5. Eticheta de volum a dischetei

R\spunsuri:

1. Disc 1 are eticheta WIN95_DISK1. Disc 2 are eticheta WIN95_DISC2.
4. Thorough.

! !! ! Lec]ia 9: ADMINISTRAREA HARD-DISCURILOR

" "" " 9.1. Verificarea hard-discurilor
Aplica]ia ScanDisk are rolul de a verifica fi[ierele [i directoarele de erori, de a verifica am\nun]it
suprafa]a de stocare a discurilor, raportnd erorile depistate. Erorile sunt reparate. Pentru a lansa `n execu]ie
aplica]ia se procedeaz\ astfel:
Start'Programs'Accessories'System Tools'ScanDisk
Se deschide o fereastr\ dialog similar\ cu ce din urm\toarea figur\. ~n cadrul ferestrei sunt specificate
urm\toarele informa]ii: discul ce urmeaz\ a fi verificat [i ce tip de verificare va fi executat\. Prin intermediul
butoanelor Options [i Advanced se configureaz\ modul de lucru al programului.
Fig. 9-1. Fereastra aplica]iei ScanDisk pentru verificarea discurilor

Se selecteaz\ unitatea de disc ce se dore[te a fi verificat\, dup\ care se apas\ butonul Start.
" "" " 9.2. Formatarea hard-discurilor
Opera]ia de formatarea a discurilor este distructiv\, `n sensul c\ [terge toate informa]iile stocate. Ea
poate fi realizat\ astfel:
Dac\ hard-discul respectiv nu este un disc sistem, atunci litera unit\]ii este selectat\ `n fereastra aplica]iei
My Computer, dup\ care se apeleaz\ op]iunea File'Format din meniu
Pentru formatare, se poate utiliza comanda FORMAT. Comanda poate fi introdus\ la prompt-ul DOS
(aplica]ia MS-DOS Prompt). ~n mod normal, hard-discurile sunt formatate `n faza ini]ial\ a preg\tirii lor pentru
a fi utilizate pentru prima dat\. Sistemul de operare se `ncarc\ de pe o dischet\ sistem [i se execut\ comanda
FORMAT, urmat\ de litera discului care se dore[te a fi formatat. Sintaxa comenzii este:
FORMAT l:
unde l este litera unit\]ii de disc.
De exemplu, pentru a formata discul C, se introduce urm\toarea comand\:
FORMAT C:


" "" " 9.3. Eticheta de volum a hard-discurilor
Eticheta de volum este o denumire alfanumeric\ asociat\ discului respectiv. Ea poate fi definit\ la
formatarea dischetei (prin completarea rubricii Label), sau ulterior, prin fereastra cu propriet\]i a discului.
Fereastra cu propriet\]i poate fi deschis\ din aplica]ia My Computer sau Explorer. ~n ambele cazuri, se
selecteaz\ unitatea de disc dorit\ [i din meniul contextual, afi[at cu ajutorul butonului din dreapta al mouse-ului,
se selecteaz\ op]iunea Properties.
Eticheta de volum curent\ este afi[at `n dreptul denumirii Label. Poate fi introdus\ o nou\ etichet\ dac\
se dore[te. Eticheta poate con]ine maximum 11 caractere.
" "" " 9.4. Defragmentarea hard-discurilor
Programul Defrag optimizeaz\ dispunerea clusterelor pe disc, astfel `nct accesul la informa]ie s\ se
realizeze ct mai rapid. Acest lucru se face prin reorganizarea clusterelor de la `nceputul, sfr[itul [i mijlocul
fi[ierelor, directoarelor [i drivere-relor, reordonarea pe disc a clusterelor libere [i a clusterelor ce con]in date. De
asemenea, sunt verificate [i semnalate clusterele deteriorate de pe disc.
Pentru a lansa `n execu]ie aplica]ia se procedeaz\ astfel:
Start'Programs'Accessories'System Tools'Disk Defragmenter
Este afi[at\ o fereastr\ similar\ ca cea din urm\toarea figur\, care indic\ utilizatorului modul de stocare
al datelor pe disc.

Fig. 93. Scanarea suprafe]ei unui disc pentru erori
" "" " 9.5. Compresia hard-discurilor
Prin compresia discurilor (hard-disc sau dischet\) `n Windows 98/95 se c[tig\ spa]iu suplimentar
pentru stocarea datelor.
~n continuare este descris\ metoda de compresie a unei dischete. Se va introduce `n unitatea A o
dischet\, dup\ care se lanseaz\ aplica]ia Drive Space astfel:
Start'Programs'Accessories'System Tools'Drive Space

Este afi[at\ urm\toarea fereastr\ dialog:
Fig. 9-4. Fereastra principal\ a aplica]iei DriveSpace

Din lista de unit\]i afi[ate este selectat\ unitatea A:, dup\ care se apeleaz\ op]iunea Drive'Compress
din bara de meniu. ~n continuare, pe ecran este afi[at\ o fereastr\ similar\ cu cea din urm\toarea figur\:
Fig. 9-5. Comprimarea unui disc cu ajutorul aplica]iei DriveSpace

~n panoul din stnga este afi[at\ dimensiunea spa]iului liber de pe dischet\, adic\ 1,39 MB. ~n panoul
din dreapta este afi[at\ dimensiunea posibil\ pe care o poate avea spa]iul disponibil dup\ compresie, adic\ 1,78
MB. Dimensiunea real\ dup\ compresie depinde de tipul de fi[iere ce vor fi stocate pe dischet\.
Efectund click pe butonul Start, este afi[at\ urm\toarea fereastr\ dialog:

Prin opera]ia de comprimare, datele stocate pe disc sunt [terse. De aceea, `n acest caz, este oferit\
posibilitatea de salvare a acestora prin op]iunea Back Up Files. ~n exemplul de fa]\ se presupune c\ discheta
este goal\. Se efectueaz\ click pe butonul Compress Now. Se deschide o nou\ fereastr\ ce indic\ progresul
opera]iei de conversie.
Fig. 9-6. Demararea procesului
de comprimare a unui disc
Fig. 9 8. Afi[area rezultatului
comprim\rii `n fereastra DriveSpace

Fig. 9-

Noua structur\ a dischetei cuprinde unit\]ile A [i H, acesta din urm\ reprezentnd o unitate gazd\
ascuns\.

Observa]ie: analog se procedeaz\ pentru compresia unui hard-disc. De exemplu, pentru o unitate de 180Mb, dup\ o
compresie asem\n\toare cu cea de mai sus, se ajunge la o dimensiune de circa 350 Mb.
Lucrul cu noul drive comprimat se realizeaz\ la fel ca `n cazul oric\rui drive logic.
Folosirea compresiei `n cazul unui hard-disc este util\ dac\ calculatorul dispune de un microprocesor
performant [i un disc rapid.
~n cazul dischetei, pentru a beneficia de compresie, trebuie activat un driver specific unit\]ii:
Start'Programs'Accessories'System Tools'Drive Space'
Advanced'Mount'Ok.
Se reporne[te calculatorul [i se introduce discheta comprimat\ `n unitate. Se deschide aplica]ia
Explorer [i se afi[eaz\ propriet\]ile pentru unitatea A (click cu butonul din dreapta al mouse-lui pe A:, selec]ie
op]iunea Properties din meniul contextual afi[at).

~n fereastra afi[at\, se poate observa c\ dimensiunea de stiocare a dischetei este de 2.56 Mb, `n loc de
uzualul 1,44 MB.
Modul de lucru cu discheta comprimat\ este identic ca [i cu o dischet\ obi[nuit\. ~ns\, dac\ se dore[te
utilizarea acesteia pe un alt echipament de calcul, atunci [i pe acesta trebuie activat driver-ul specific pentru
lucrul cu dischete comprimate. De men]ionat c\ accesarea [i lucrul cu un drive comprimat este pu]in mai lent.
Fig. 9-7. Opera]ia
de comprimare
Fig. 9-9. Propriet\]ile dischetei
" "" " 9.6. Exerci]ii
1. Ave]i pe calculator dou\ unit\]i de disc, C [i D. Descrie]i pa[ii necesari pentru comprimarea unit\]ii D.


R\spunsuri:

1. Start, Programs, Accessories, System Tools, Drive Space. ~n fereastra de dialog DriveSpace alege]i
discul D. Click Drive, click Compress. ~n fereastra de dialog intitulat\ Compress a Drive click butonul
Start. La `ntrebarea Are you sure ? se efectueaz\ click pe butonul Compress Now.


! !! ! Lec]ia 10: CONFIGURAREA MS WINDOWS 95/98

" "" " 10.1. Sistem de fi[iere
~n cadrul Lec]iei 2 au fost prezentate no]iuni privitoare la organizarea logic\ a datelor stocate pe discuri,
utilizate `n sistemele de operare Windows 95/98. Dup\ cum s-a v\zut `n capitolele anterioare, informa]iile sunt
memorate pe medii de stocare, cum ar fi hard-discuri, dischete, CD-ROM, benzi magnetice, etc. Acestea dispun
de o structur\ fizic\, peste care se suprapune o anumit\ structur\ logic\, ce permite memorarea datelor sub un
anumit sistem de operare.
Cunoa[terea modului de stocarea a informa]iilor este important pentru utilizator `n scopul organiz\rii
propriilor structuri arborescente de fi[iere, astfel `nct informa]ia s\ fie u[or de p\strat [i reg\sit. ~n cadrul
acestei sec]iuni va fi prezentat\ pe scurt modalitatea de organizare logic\ a datelor pe un suport de stocare [i
modul `n care aceasta poate afecta performan]ele sistemului.
De asemenea, este important de cunoscut caracteristicile fizice ale mediilor de stocare (dischete, hard-
discuri, etc.) pentru a determina modalitatea optim\ `n care pot fi stocate datele pe acestea. De exemplu, din
punct de vedere fizic, un hard-disc se compune din mai multe discuri pe care este depus un material magnetic.
Aceste discuri nu pot `ndoite, de aici provenind denumirea de hard-disc (disc dur). Discurile sunt centrate pe
acela[i ax, `n jurul c\ruia se rotesc. Suprafa]a discurilor este divizat\ `n mai multe zone concentrice, denumite
piste. La rndul s\u, fiecare pist\ este `mp\r]it\ `n mai multe sectoare, care reprezint\ unitatea pentru stocarea
informa]iei. Suprapunerea discurilor care formeaz\ hard-discul determin\ crearea de cilindrii. Aceste
caracteristici (num\r de cilindrii, sectoare, capete, dimensiunea discului, etc) trebuiesc cunoscute pentru ca
sistemul de operare s\ poat\ lucra cu respectivul disc.
~nainte de a descrie efectiv organizarea logic\ a datelor pe discuri [i dischete, vor fi prezentate o serie de
no]iuni care vor fi utilizate `n continuare.

Pe scurt, despre sistemul binar de numera]ie
Ast\zi, sistemul de numera]ie zecimal s-a impus [i este ceva firesc utilizarea acestuia `n exprimarea
valorilor numerice [i combinarea acestora `n calcule. Sistemul de numera]ie zecimal utilizeaz\ 10 cifre, anume
0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, [i 9, formarea unor numere mari folosind aceste cifre devenind o obi[nuin]\ `nc\ din
clasele primare. Sistemul de numera]ie zecimal, spre deosebire de cel roman, de exemplu, este un sistem de
numera]ie pozi]ional, locul fiec\rei cifre `n cadrul num\rului dndu-i acesteia putereacontribu]iei pe care o
are la valoarea num\rului. No]iuni precum unit\]i, zeci, sute, mii etc., utilizate `n numerotarea zecimal\ pot fi
u[or descrise ca puteri ale lui 10, element fundamental pentru orice sistem de numera]ie pozi]ional, deci [i
pentru cel zecimal. Astfel, un num\r precum 1.500.765 poate fi scris ca:
1.521.765 = 510
0
+ 610
1
+ 710
2
+ 110
3
+ 210
4
+ 510
5
+ 110
6

Astfel, milionul se poate reprezenta ca 10
6
, mia ca 10
3
, suta ca 10
2
[.a.m.d. ~n sistemul zecimal de
numera]ie 10 este baz\ de numera]ie, iar pozi]iile cifrelor `n num\r sunt date de puteri ale acestei baze.
~n mod similar exist\ [i alte sisteme de numera]ie pozi]ionale, care utilizeaz\ un num\r mai mare sau
mai mic de simboluri, denumite tot cifre. Baza de numera]ie este cea care impune num\rul de cifre permise
pentru formarea numerelor, iar pozi]ia acestora `n cadrul unui num\r poate fi reprezentat\ prin puteri ale bazei.
Tehnologia actual\ permite construc]ia de dispozitive electronice care s\ exprime `n mod distinctiv dou\ st\ri
certe ( `nchis / deschis, pornit / oprit, ap\sat / ridicat, 0 / 1), fiind mult mai dificil [i costisitor de
realizat dispozitive care s\ prezinte 3 sau mai multe st\ri certe distincte. Din acest motiv, sistemele de calcul
(computere prin componenetle acestora, echipamente periferice etc) folosesc intern date reprezentate
conven]ional prin valori de 0 [i 1, adic\ sistemul binar de numerotare. Acesta este un sistem de numerotare
pozi]ional care are baza 2, adic\ permite utilizarea numai a 2 cifre (binare), iar pozi]ia acestora `n cadrul
num\rului este exprimat\ prin puteri ale lui 2.
Primele 10 puteri ale lui 2 sunt listate mai jos.
2
1
= 2 2
6
= 64
2
2
= 4 2
7
= 128
2
3
= 8 2
8
= 256
2
4
= 16 2
9
= 512
2
5
= 32 2
10
= 1024
Evident, 2
0
= 1. Este bine s\ v\ obi[nui]i cu aceste valori, pentru c\ explica]iile din aceast\ sec]iune
necesit\ o serie de calcule binare simple.
~n acest moment se poate introduce no]iunea de bit, acesta reprezentnd o prescurtare a termenului
englez binary digit (cifr\ binar\, `n limba romn\). ~n domeniul informatic, un bit reprezint\ cea mai mic\
entitate de informa]ie care poate fi manipulat\ de c\tre un sistem de calcul. Un bit poate lua doar valorile 0 [i 1.
~n mod uzual, bitul este definit ca unitatea de m\sur\ pentru exprimarea cantit\]ii de informa]ie, [i este
reprezentat conven]ional prin litera b.

Exemple de numere binare:
Valoare binar\ Calculul valorii zecimale echivalente Valoarea zecimal\
echivalent\
1101111
12
0
+ 12
1
+ 12
2
+ 12
3
+ 02
4
+ 12
5
+ 12
6

126
10101010
02
0
+ 12
1
+ 02
2
+ 12
3
+ 02
4
+ 12
5
+ 02
6
+ 12
7

170
10000001
12
0
+ 02
1
+ 02
2
+ 02
3
+ 02
4
+ 02
5
+ 02
6
+ 12
7

129
Un num\r binar cu 8 cifre se nume[te octet. Deoarece termenul englez pentru octet este byte (citit
bait), de multe ori `n limba romn\ este folosit acest termen pentru a desemna un octet.
Practic, cea mai mic\ unitate de informa]ie transferat\ de calculatoarele moderne este un octet (byte),
astfel `nct octetul este utilizat `n mod curent ca unitate de m\sur\ pentru capacitatea de stocare a unui suport
magnetic (dischet\, hard disk, CD-ROM etc), dar [i pentru a exprima volumele de date cu care se lucreaz\
(dimensiunea fi[ierelor). ~n mod conven]ional, un octet este simbolizat prin litera B.
Volumele de date utilizate de calculatoarele moderne sunt mari, astfel `nct utilizarea octetului ca
unitate de m\sur\ duce la manipularea unor valori foarte mari. Acesta este motivul pentru care au fost defini]i
multiplii ai octetului, dup\ cum urmeaz\:
Kilo-octet (Kilobyte) 0 este egal cu 2
10
octe]i, adic\ 1024 octe]i; se prescurteaz\ prin KB.
Pentru estim\ri poate fi aproximat cu 1000 de octe]i.
Mega-octet (Megabyte)
0 este egal cu 2
10
KB, sau 2
20
octe]i, adic\ 10241024 octe]i, adic\
1.048.576 octe]i; se prescurteaz\ MB. Pentru estim\ri poate fi
aproximat cu 1 milion de octe]i.
Giga-octet (Gigabyte)
0 este egal cu 2
10
MB, sau 2
30
octe]i, adic\ 102410241024 =
1.073.741.824 octe]i; se prescurteaz\ GB. Pentru estim\ri, poate
fi aproximat cu 1 miliard de octe]i.
Tera-octet (Terabyte)
0 este egal cu 2
10
GB,sau 2
40
octe]i, adic\ 1024102410241024=
1.099.511.627.776 octe]i; se prescurteaz\ TB. Pentru estim\ri
poate fi aproximat cu 1000 de miliarde de octe]i.
Exprimnd capacitatea de stocare a diverselor suporturi magnetice `n una dintre aceste unit\]i, la ora actual\
se pot face urm\toarele afirma]ii:
0 O dischet\ (floppy disk) are capacitatea de stocare uzual\ de 1,44 MB;
0 Hard disk-urile actuale au capacit\]i de stocare cuprinse `ntre cteva sute de MB [i zeci de GB
(capacitatea maxim\ pentru hard disk-urile existente se afl\ undeva `n jurul valorii de 20 GB);
capacitatea uzual\ a unui hard-disk este ast\zi `n jurul valorii de 3 MB.
0 1 CD-ROM de date poate stoca pn\ la 640 MB de date.

Structura unui suport de stocare utilizat de Windows 95/98
De[i cea mai mic\ unitate de stocare care poate fi manipulat\ la un moment date este octetul, este total
ineficient pentru un sistem de operare s\ acceseze un suport de stocare pentru fiecare octet de date de care are
nevoie. Din acest motiv, datele sunt scrise sau citite de pe suporturile de stocare `n loturide mai mul]i octe]i.
Se define[te un sector ca fiind cel mai mic volum de informa]ie care poate fi citit sau scris pe un disc. Atunci
cnd un disc este formatat, suprafa]a acestuia este `mp\r]it\ `n sectoare. ~n mod uzual, un sector are 512 octe]i.

Structura logic\ a datelor pe un suport de stocare `n mediu Windows 95/98
Datele `nscrise pe un suport de stocare (dischet\ sau hard disk) utilizat `n Windows 95/98 sunt grupate
`ntr-o serie de zone distincte:
Boot record (Zona de boot), aflat\ `ntotdeauna la `nceputul discului;
File Allocation Table (tabela de alocare a fi[ierelor);
Root Directory (lista intr\rilor de fi[iere [i foldere);
Zona de date, rezervat\ pentru stocarea fi[ierelor [i folderelor.
~n mod uzual, utilizatorul nu are acces dect la structura logic\ a datelor (structura arborescent\ de foldere
[i fi[iere), stocat\ fizic `n zona de date.
~nainte de prezenta semnifica]ia fiec\rei zone specifice din structura fizic\ a unui disc, va fi prezentat
modul `n care un fi[ier este stocat pe disc.
Se define[te un cluster ca fiind un num\r de sectoare al\turate de pe un suport de stocare, care definesc
cea mai mic\ unitate de alocare pentru un fi[ier sau folder de pe un suport magnetic. Conform acestei defini]ii,
un fi[ier va ocupa, indiferent de dimensiunea sa exprimat\ `n octe]i, cel pu]in un cluster [i `ntotdeauna va ocupa
un num\r `ntreg de clustere. ~n acest sens, va fi prezentat un exemplu mai trziu.
Un cluster se refer\ `ntotdeauna la zona de date a unui suport de stocare, adic\ la spa]iul rezervat pentru
fi[iere [i foldere.
Un fi[ier ([i prin aceasta, `n cele ce urmeaz\ se va `n]elege [i folder) este dispus `ntr-unul sau mai multe
clustere. Un cluster poate apar]ine unui singur fi[ier, dar un fi[ier poate avea mai multe clustere. Un cluster este
o zon\ de sectoare al\turate, adic\ un cluster reprezint\ o zon\ de alocare continu\ pe disc. Totu[i, clusterele
care apar]in unui fi[ier nu este obligatoriu s\ fie dispuse al\turat pe disc. Clusterele apar]innd unui fi[ier sunt
stocate pe disc acolo unde exist\ loc disponibil, sistemul ncercnd s\ le a[eze ct mai compact (ncearc\ s\
a[eze, pe ct posibil, buc\]ile succesive una dup\ cealalt\). Nu este `ntotdeauna posibil acest lucru, astfel `nct
un fi[ier poate fi stocat fragmentat.
Un exemplu de stocare fragmentat\ este ilustrat `n figura de mai jos. Fi[ierul ilustrat `n exemplu ocup\ 8
clustere, [i este stocat a[a cum este indicat `n figur\. Numerele figurate indic\ ordinea `n care vor fi citite
clusterele pentru a recompune fi[ierul. Astfel, sunt identificabile trei zone continue ocupate de acest fi[ier:
Fig.10.1. Un exemplu de stocare fragmentat\pe disc

Zona 1: format\ de datele stocate `n cluster-ul 1.
Zona 2: format\ de datele stocate `n clusterele de la 2 la 6.
Zona 3: format\ de datele stocate `n clusterele 7 [i 8.
Atunci cnd datele corespunz\toare unui fi[ier se afl\ `ntr-o zon\ continu\, acestea vor necesita mai
pu]ine deplas\ri ale capului de citire al unit\]ii de disc pentru a aduce `n memorie datele stocate. Cu ct
clusterele fi[ierului sunt mai r\spndite pe disc, cu att unitatea de disc va munci mai mult pentru a localiza [i
accesa datele dorite. Din acest motiv, este recomandabil s\ `ntre]ine]i `n mod corespunz\tor discurile pe care
stoca]i date, astfel `nct fi[ierele existente s\ fie ct mai compact stocate [i zona liber\ (`n care nu se afl\ `nc\
stocate fi[iere) s\ fie ct mai pu]in fragmentat\ cu putin]\. Mediul Windows pune la dispozi]ie un utilitar care
permite utilizatorului s\ refac\ periodic starea de continuitate a fi[ierelor existente [i a spa]iului liber de pe disc,
denumit Disk Defragmenter, situat `n grupul de aplica]ii System tools.
Revenind la modalitatea de stocare a fi[ierelor pe disc, se poate spune c\ datele unui fi[ier sunt stocate
sub forma unui lan] de clustere. Acest lan] are un `nceput (clusterul numerotat cu 1 pe exemplul din figura de
mai sus), un sfr[it (clusterul numerotat cu 8) [i un num\r de leg\turi (clusterului 1 ì urmeaz\ clusterul 2,
acestuia ì urmeaz\ clusterul 3 [..a.m.d. pn\ la clusterul 8, c\ruia nu-i mai urmeaz\ nici un alt cluster al
acestui fi[ier. ~n acest caz se spune c\ `n clusterul 8 se afl\ marcajul de sfr[it de fi[ier - End Of File, `n limba
englez\; simbolizat prescurtat ca EOF).
Stocarea fi[ierelor sub forma unor lan]uri de clustere d\ na[tere unor probleme, ca de exemplu:
0 g\sirea unei metode de a defini aceste lan]uri, astfel `nct ele s\ determine `n mod unic fiecare fi[ier
existent [i s\ permit\ utilizarea fiec\rui cluster de pe disc `n mod coerent. Astfel, un cluster poate fi
ocupat de date apar]innd unui singur fi[ier sau poate fi liber (`nc\ nu a fost `nscris cu date).
0 dimensionarea clusterului astfel `nct s\ permit\ gestionarea eficient\ a mediilor de stocare [i s\ permit\
utilizarea conforrtabil\ a volumelor de dimensiuni mari.
Probleme de genul celor enun]ate mai sus fac obiectul a ceea ce se nume[te sistemul de fi[iere (File
systems, `n limba englez\), specific sistemului de operare. Att Windows 95, ct [i Windows 98 folosesc
sisteme de fi[iere tip FAT, adic\ bazate pe structurarea fi[ierelor `n lan]uri de clustere, gestionate de o tabel\ de
alocare.

Utilizarea zonelor FAT [i Root Directory pentru definirea lan]urilor de clustere
1
2 3 4 5 6
7 8
Disk
Clustere ale unui
fi[ier
Zona Root Directory con]ine informa]ii descriptive despre fiecare fi[ier sau folder de pe disc, ceea ce
permite localizarea [i `ntre]inerea acestora de c\tre sistemul de operare. Aceast\ zon\ este structurat\ sub form\
de intr\ride fi[iere sau foldere. O asemenea intrarereprezint\ o zon\ continu\ de octe]i, care con]ine
infoma]ii despre un anumit fi[ier sau folder. Din punct de vedere structural, nu exist\ deosebiri `ntre o intrare
de fi[ier [i una de folder. Ceea ce le diferen]iaz\ sunt valorile octe]ilor con]inute `n acestea.
O intrare de fi[ier sau folder con]ine informa]ii diverse, cum ar fi: numele [i extensia fi[ierului,
dimensiunea acestuia `n octe]i (aten]ie, dimensiunea real\ a fi[ierului va fi exprimat\ totu[i ca un num\r `ntreg
de clustere! Se va reveni cu un exemplu), folderul c\ruia ì este subordonat `n structura logic\, data [i ora cnd
a fost creat, data [i ora ultimei modific\ri, atributele fi[ierului (Read-only, Hidden, System sau Archive), tipul
elementului definit de aceast\ intrare (de exemplu, dac\ este fi[ier sau folder), num\rul clusterului de start al
fi[ierului. Cu alte cuvinte, dac\ se consider\ din nou exemplul din figura de mai sus, intrarea corespunz\toare
fi[ierului exemplificat acolo va con]ine un num\r care va indica pozi]ia pe disc a clusterului 1 al fi[ierului.
Concretizarea exemplului:
Pentru a concretiza aceste no]iuni vom presupune c\ fi[ierul din figura 10.1. se afl\ situat `n folderul Lucru, se
nume[te testare, are extensia txt, a fost creat `n data de 21-05-1999, la ora 17:00 [i a fost ultima oar\
modificat `n data de 26-05-1999 la ora 12:35, este un fi[ier cu atributul Archive [i `ncepe `n clusterul cu
num\rul 2500.
Tot pentru concretizarea aceluia[i exemplu se va presupune c\ zona a 2-a de clustere este localizat\ `ncepnd
cu clusterul 3855 (ocupnd astfel clusterele 3855, 3856, 3857, 3858, 3859), iar zona a treia a fi[ierului
`ncepe `n clusterul 2600, ocupnd astfel clusterele 2600 [i 2601. ~n acest caz, marcajul EOF se afl\ `n
clusterul 2601.
~n continuare va fi explicat cum este transpus\ aceast\ `nl\n]uire `n tabela de alocare a fi[ierelor [i
modul `n care este accesat un fi[ier folosind informa]iile memorate de aceste dou\ structuri.

Tabela de alocare a fi[ierelor (va fi referit\ `n continuare ca FAT) reprezint\ o zon\ de octe]i de pe disc care
con]ine hartadup\ care se `nl\n]uiesc clusterele discului pentru a forma structura de fi[iere care ì este
accesibil\ utilizatorului din mediu Windows. Fiec\rui cluster de date de pe disc ì corespunde o intrare `n zona
FAT. Cu alte cuvinte, zona FAT va avea attea intr\ri cte clustere sunt disponibile pe disc pentru fi[iere [i
foldere.
Ordinea intr\rilor `n FAT este aceea[i cu ordinea clusterelor pe disc. Astfel, clusterului de date 2500 ì
va corespunde a 2500-a intrare din FAT. Dac\ intrarea de FAT corespunde unui cluster ocupat cu date
(apar]innd unui fi[ier), atunci valoarea `nscris\ `n aceasta este num\rul clusterului care urmeaz\ `n lan],
conform dispunerii fi[erului. Astfel, pentru concretizarea exemplului de mai sus, a 2500-a intrare de FAT va
con]ine valoarea 3855, adic\ num\rul celui de-al doilea cluster. Dac\ intrarea de FAT corespunde ultimului
cluster al fi[ierului, atunci aceasta va con]ine un marcaj de sfr[it de fi[ier.
Fig. 10.2. Utilizarea informa]iei din zonele Root Directory [i FAT

Pentru a construi lan]ul de clustere corespunz\tor fi[ierului exemplificat `n Fig.10.1:
Figura de mai sus ilustreaz\ decrierea `n FAT a lan]ului de clustere corespunz\tor fi[ierului testare.txt.
O c\su]\ colorat\ simbolizeaz\ o intrare `n FAT, a c\rui num\r de ordine, corespunz\tor num\rului de cluster,
este `nscris dedesubt. ~n interiorul c\su]ei este `nscris\ valoarea intr\rii de FAT respective (V:), adic\ num\rul
clusterului urm\tor din lan]ul de clustere corespunz\tor fi[ierului.
Atunci cnd utilizatorul solicit\ date din fi[ierul testare.txt, sistemul de operare va accesa zona Root
Directory. Va c\uta intrarea corespunz\toare fi[ierului solicitat [i va citi de acolo num\rul clusterului de `nceput
al fi[ierului. Acesta va con]ine prima parte a datelor stocate `n fi[ier. ~n acest caz, valoarea este 2500. Sistemul
se va pozi]iona pe intrarea de FAT cu num\rul 2500, unde va g\si fie marcajul de sfr[it de fi[ier (dac\ fi[ierul
V:3855
V:3856 V:3857 V:3858 V:3859 V:2600
V:2601 V:EOF
FAT
Root Directory
- testare.txt;
- 21-05-1999, 17:30;
- 26-05-1999, 12:35;
- .............................
- 2500
2500 2600 2601
3855 3856 3857 3858 3859
are un singur cluster), fie num\rul urm\torului cluster (`n acest caz, 3855). Sistemul se va pozi]iona apoi pe
intrarea cu num\rul 3855 din FAT, unde va g\si adresa urm\torului cluster, [.a.m.d. pn\ cnd este g\sit\
intrarea de FAT care con]ine marcajul de sfr[it de fi[ier. Atunci sistemul de operare [tie c\ a descoperit ultimul
cluster al fi[ierului, avnd descrierea complet\ a lan]ului de clustere care con]in datele fi[ierului.
Intrarea unui cluster gol va con]ine valoarea 0.
~n cele prezentate mai sus nu a fost f\cut\ nici un fel de referin]\ la dimensiunea unui cluster, sau la
dimensiunea unei intr\ri de FAT. Aceste dimensiuni sunt foarte importante att pentru gestionarea spa]iului de
stocare, ct [i pentru a estima capacitatea sistemului de operare de a manevra discuri de dimensiuni mari.
Dimensiunea unui cluster este dat\ de capacitatea discului [i de num\rul de intr\ri disponibile `n FAT.
Num\rul de intr\ri disponibile `n tabela de alocare a fi[ierelor este dat de ceea ce se nume[te sistem de fi[iere.
Deoarece Windows 95/98 folosesc tabela de alocare a fi[ierelor pentru a `ntre]ine harta de alocare a clusterelor
corespunz\toare fi[ierelor, sistemele de fi[iere disponibile pe aceste sisteme de operare se numesc sisteme de tip
FAT.

Sistemul de fi[iere FAT12
Ini]ial, `nainte de apari]ia hard diskurilor, singurele suporturi de stocare disponibile pentru calculatoarele
tip PC erau dischetele. Capacitatea acestora era foarte mic\, `n compara]ie cu ceea ce cunoa[tem ast\zi `n
materie. Prin urmare, s-a considerat c\ un num\r de 4096 de clustere pentru stocarea datelor din fi[iere este
suficient. A[a a ap\rut sistemul de fi[iere FAT12. Num\rul 12 provine de la num\rul de bi]i (cifre binare)
necesari unei intr\ri de FAT pentru a p\stra valoarea unui num\r de cluster.
Comentariu:
Folosind 3 cifre zecimale pot fi formate 1000 de valori distincte (0..999), adic\ 10
3
valori. Folosind
6 cifre zecimale pot fi formate 1 milion de valori distincte, adic\ 10
6
valori. Cu alte cuvinte,
folosind un num\r <n> de cifre zecimale se pot forma 10
n
valori distincte. Prin analogie, folosind n
cifre binare, pot fi formate 2
n
valori binare distincte.
Dac\ se face observa]ia c\ 4096=2
12
, devine evident c\ o intrare de FAT `n sistemul de fi[iere FAT12
are 12 bi]i. Deoarece utiliznd 12 bi]i pot fi exprimate 4096 de valori distincte, rezult\ c\ num\rul maxim de
clustere `n care poate fi `mp\r]it un disc `n FAT12 este 4096. Acest sistem de fi[iere este utilizat [i `n prezent
pentru dischetele utilizate de mediul Windows.

Ulterior, apari]ia hard disk-urilor a dus la reconsiderarea sistemului de fi[iere utilizat pe calculatoarele
de tip PC. A ap\rut FAT16, un sistem de fi[iere `n care pentru fiecare intrare de FAT sunt utiliza]i 16 bi]i (2
octe]i). Deoarece folosind 16 cifre binare pot fi formate 2
16
= 65.536 valori distincte, un disc care utilizeaz\
sistemul de fi[iere FAT16 poate gestiona 65536 clustere. Cu alte cuvinte, un disc FAT16 poate fi `mp\r]it `n
65536 clustere, indiferent de capacitatea acestuia.
Care este, de fapt, dimensiunea unui cluster?
Exerci]iu 10-1: Date fiind valorile prezentate mai sus, ce capacitate maxim\ poate avea un hard disk care
folose[te sistemul de fi[iere FAT16, cu valoarea clusterului de 4KB?
R\spuns: Capacitatea maxim\ a hard disk-ului se determin\ ca produs `ntre num\rul de intr\ri de FAT [i
dimensiunea clusterului (capacitatea este exprimat\ `n MB, unitatea cea mai potrivit\ pentru a exprima
capacitatea actual\ a hard disk-urilor):
(655364 KB)/1024 = 262144 KB/1024 = 256 MB
Iat\ c\, pentru hard disk-uri a c\ror capacitate maxim\ este de 256 MB, orice fi[ier va ocupa pe disc un
multiplu de 4 KB, indiferent de dimensiunea real\ a acestuia.
Astfel, dac\ fi[ierul ocup\, de exemplu 3500 de octe]i, atunci spa]iul ocupat de acesta pe disc va fi de
4096 de octe]i, adic\ 4 KB, adic\ valoarea unui cluster. Diferen]a de 4096-3500 = 596 octe]i va fi practic
nefolosit\, blocat\ `n clusterul incomplet.
Dac\ fi[ierul are 12000 octe]i, atunci va ocupa 4 clustere, adic\ 44096 =16384 octe]i. ~n acest caz va
r\mne nefolosit `n ultimul cluster un num\r de 16384 12000 = 4384 octe]i, adic\ aproape un cluster `ntreg.
~n prezent, capacit\]ile hard disk-urilor au dep\[it de mult dimensiunea de 256 MB. Cum se va
comporta sistemul de fi[iere FAT16 pentru hard disk-uri mai mari? Num\rul maxim de unit\]i de alocare
(clustere) continu\ s\ fie 65536, dat de cele 16 cifre binare prin care este exprimat\ o intrare de FAT. O regul\
de trei simpl\ conduce la ideea de cre[tere a dimensiunii clusterului, odat\ cu cre[tereacapacit\]ii hard disk-ului.
Totu[i, dimensiunea unui cluster `n sistem de fi[iere FAT16 nu poate avea dect valorile 2 KB, 4 KB, 8 KB, 16
KB [i 32 KB.
Exerci]iu 10-2: Fie un hard disk cu capacitatea de 1 GB. Care este dimensiunea clusterului dac\ acest hard
disk folose[te sistemul de fi[iere FAT16?
R\spuns:
1 GB = 1024 MB = 1024 1024 KB = 1.048.576 KB
unitate de alocare =
65536
_disk capacitate
KB =
65536
576 . 048 . 1
= 16 KB
Exerci]iu 10-3: Care este capacitatea maxim\ a unui hard disk care utilizeaz\ sistemul de fi[iere Fat16?
R\spuns:
Deoarece dimensiunea maxim\ a clusterului `n sistemul de fi[iere FAT16 este de 32 KB, iar num\rul maxim de
clustere este 65536, capacitatea maxim\ a unui hard disk FAT16 este de:
(65536 32 KB) / 1024 = 2097152 KB /1024 = 2048 MB = 2 GB
Mai jos este prezentat un tabel care indic\ valoarea clusterului pentru diverse capacit\]i de stocare,
folosind sistemul de fi[iere FAT32:
Capacitatea discului Dimensiune clusterului
Capacitate 128 MB
2 KB
128 MB < capacitate 256 MB
4 KB
256 MB < capacitate 512 MB
8 KB
512 MB < capacitate 1 GB
16 KB
1 GB < capacitate 2 GB
32 KB
Din aceste calcule reies dou\ dintre limit\rile importante ale sistemului de fi[iere FAT16:
1. Nu poate gestiona hard disk-uri de capacitate mai mare de 2 GB.
2. Pentru hard disk-uri de capacitate mai mare de 256 MB, dimensiunea clusterului este mare, ducnd la
o proast\ gestionare a spa]iului pe disc.
~n leg\tur\ cu aceast\ a doua limitare, va fi prezentat `n continuare un exemplu:
Dup\ cum se [tie, fiecare folder sau fi[ier are asociate anumite propriet\]i, printre care [i dimensiunea
exprimat\ `n octe]i. Aceast\ proprietate este memorat\ `n zona Root Directory. De asemenea, un disc existent `n
sistem are, la rndul s\u, asociate propriet\]i, dintre care fac parte [i spa]iul ocupat [i spa]iul liber. ~n continuare
se va determina spa]iul ocupat pe un hard disk folosind mai `nti propriet\]ile fi[ierelor [i folderelor, iar a doua
oar\ folosind propriet\]ile hard disk-ului. Hard disk-ul folose[te sistemul de fi[iere FAT16.

Fig.10.3. Hard disk-ul C:, cu eticheta Doru, c\ruia i se vor determina propriet\]ile

~n figura de mai sus este prezentat\ o fereastr\ tipic\ My Computer, `n care este vizibil un singur hard
disk, a c\rui etichet\ este Doru [i care are atribuit\ litera C. Din linia de stare a ferestrei My computer pot fi
extrase o serie de informa]ii referitoare la acest disc:
Capacitate (Capacity): 1,19 GB; la aceast\ capacitate, folosind sistemul de fi[iere FAT16, dimensiunea cluster-
ului este de 32 KB.
Spa]iu neocupat (Free space): 188 MB.
Dac\ ve]i dori informa]ii mai precise (valorile `n octe]i) asupra capacit\]ii, spa]iului ocupat [i a spa]iului
liber pe acest hard disk, proceda]i astfel:
Selecta]i hard disk-ul dorit. Deschide]i fereastra de propriet\]i asociate, folosind meniul contextual
deschis prin ap\sarea butonului drept al mouse-ului deasupra etichetei hard disk-ului. Aceasta va avea ca efect
deschiderea ferestrei de propriet\]i asociate acestui hard disc.
Fig.10.4. Capacitatea, spa]iul ocupat [i spa]iul liber de pe discul Doru(C:)

Iat\ deci, cu precizie de octet, cele trei m\rimi c\utate:
0 Capacitatea hard disk-ului: 1.279.688.704 octe]i, aproximat\ ca 1,19 GB.
0 Spa]iul utilizat: 1.074.069.504 octe]i, aproximat ca 1 GB.
0 Spa]iul liber: 205.619.200 octe]i, aproximat ca 196MB.
Re]ine]i aceste valori.
Pentru acela[i disc Doru(C:) se va determina volumul ocupat de toate fi[ierele [i folderele g\zduite de
acesta, folosind op]iunea Properties asociat\ acestora. Pentru aceasta ve]i proceda astfel:
Deschide]i fereastra asociat\ con]inutului hard disk-ului C. Selecta]i toate fi[ierele [i folderele de pe
discul C. Din meniul contextual care se va deschide prin clic cu butonul drept al mouse-ului peste aceast\
selec]ie, selecta]i op]iunea Properties.

Fig.10.5. Determinarea spa]iului ocupat de c\tre toate
fi[ierele [i folderele de pe hard disk-ul Doru(C:)

Fereastra de propriet\]i asociat\ tuturor folderelor [i
fi[ierelor de pe discul C: va afi[a, dup\ un timp necesar calcului,
num\rul de fi[iere, foldere, precum [i num\rul de octe]i ocupa]i
de acestea pe disc.
~n figura 10.5. se poate observa c\ discul C: con]ine
7.368 de fi[iere, organizate `n 322 foldere, ocupnd `n total
901.459.910 octe]i.
Dac\ ve]i compara aceast\ valoare cu cea ob]inut\
anterior (vezi figura 10.4.) ve]i observa o diferen]\ substan]ial\.
Folosind propriet\]ile discului, au fost raporta]i ca utiliza]i 1.074.069.504 octe]i, `n timp ce toate
fi[ierele [i folderele de pe disc ocup\ doar 901.459.910 octe]i. De unde aceast\ diferen]\? Care este informa]ia
real\?
Prima valoare, cea rezultat\ prin folosirea propriet\]ilor asociate hard disk-ului, este calculat\ de
sistemul de operare folosind zona FAT de pe hard disk. Sunt pur [i simplu num\rate clusterele ocupate, se
`nmul]e[te cu dimensiunea clusterului [i rezult\ valoarea afi[at\. Acesta este practic spa]iul efectiv ocupat pe
hard disk.
A doua valoare, cea rezultat\ din propriet\]ile fi[ierelor [i folderelor, este calculat\ pe baza dimensiunii
`n octe]i aflate `n fiecare intrare de fi[ier sau folder din zona Root Directory a discului. Aceasta este
dimensiunea real\ a datelor stocate `n fi[iere, care este `ns\ `ntotdeauna mai mic dect spa]iul efectiv ocupat,
datorit\ zonelor blocate`n clusterele incomplet ocupate cu date.
Practic, acest hard disk, prin utilizarea sistemului de fi[iere FAT16, la structura de date prezentat\, are
blocat `n clustere incomplet ocupate un volum de:
1.074.069.504 - 901.459.910 = 172.609.594 octe]i, adic\ aproximativ 165 MB, ceea ce trebuie s\ recunoa[te]i
c\ este cam mult!
Dup\ cum se poate observa din acest exemplu simplu, `n ultimul cluster al fiec\rui fi[ier r\mne spa]iu
nefolosit, care poate fi mai mic sau mai mare. Dac\ num\rul de fi[iere cre[te, aceste buc\]elede disc
nefolosite se adun\, ducnd la pierderi semnificative de spa]iun de stocare, spa]iu care nu mai poate fi practic
utilizat de alte fi[iere. Pentru hard disk-uri mai mari de 1 GB aceste pierderi sunt semnificative.
Desigur, parti]ionarea hard disk-ului `n unit\]i logice dimensiuni mai mici ar putea fi o solu]ie att
pentru reducerea dimensiunii clusterului, ct [i pentru utilizarea unor hard disk-uri mai mari de 2 GB, practic
uzuale `n prezent. Totu[i, sistemul de fi[iere FAT16 este limitat [i nu mai poate satisface mult timp utilizatorii
de computere `n mediul Windows.
~n urma constat\rii acestor limit\ri dramatice ale sistemul de fi[iere FAT16, compania Microsoft a
introdus `n noile versiuni de sistem de operare Windows o nou\ variant\ de sistem de fi[iere de tip FAT, [i
anume FAT32.

FAT32 este un sistem de fi[iere de tip FAT, fiecare intrare de FAT fiind exprimat\ pe 32 de bi]i. Dintre
ace[tia, practic, sunt utiliza]i pentru numerotarea clusterelor doar 28 de bi]i. Aceasta `nseamn\ c\ sistemul
FAT32 poate gestiona 2
28
clustere (268.435.456 clustere). Tradus `n capacitate de stocare, aceasta `nseamn\ c\,
practic, la o dimensiune a clusterului de numai 8 KB, sistemul FAT32 s\ poat\ gestiona:
268.435.456 8 KB = 2.147.483.648 KB = 2048 MB = 2 TB
adic\ o capacitate de peste 1000 ori mai mare dect sistemul FAT16.
Dac\ la ora actual\ capacitatea de stocare a hard disk-urilor este totu[i departe de aceast\ valoare
fabuloas\, nu trebuie totu[i s\ fie neglijate beneficiile aduse de un cluster de dimensiune mai mic\. Astfel,
pentru hard disk-uri mai mici de 8 GB dimeniunea clusterului este de 4 KB, ceea ce reduce substan]ial pierderile
cauzate de spa]iul neocupat din clusterele incomplete.
Not\: Sistemul de fi[iere FAT32 nu poate fi utilizat pentru hard disk-uri mai mici de 512 MB.
Dimensiunea mai redus\ a unit\]ii de alocare [i num\rul mai mare al acestora prezint\ [i dezavantaje.
Performan]a sistemului poate suferi din cauza sistemului FAT32. Un cluster mai mic creaza premize mai mari
pentru fragmentarea fi[ierelor atunci cnd discul `ncepe s\ se umple. Din aceste motive un hard disk FAT32
trebuie `ntre]inut cu aten]ie, fiind recomandat\ defragmentarea periodic\ a acestuia, pentru a `mbun\t\]ii
performan]ele.

Ce sisteme de operare suport\ sistemul de fi[iere FAT32?
Sistemul de fi[iere FAT12 mai este utilizat `n prezent utilizat doar pentru gestionarea dischetelor [i este
`n]eles [i manipulat de toate versiunile de Windows existente.
Sistemul de fi[iere FAT16 este suportat de c\tre toate versiunile de Windows [i este foarte des utilizat
pentru discurile de dimensiune mic\.
Sistemul de fi[iere FAT32 a fost ini]ial introdus `ntr-o versiune de WINDOWS 95, identificat\ ca OSR
2, care nu a fost o versiune comercial\ (retail). Aceast\ versiune de Windows 95 a fost distribuit\ numai pe
calculatoare noi (versiune OEM Original Equipment Manufacturer). Dac\ a]i cump\rat un sistem de calcul `n
ultimii 2 ani este foarte posibil s\ ave]i aceast\ versiune de WINDOWS 95 instalat\ pe calculatorul
dumneavoastr\.
Dac\ ave]i pe calculator Windows 95, pute]i folosi urm\toarea procedur\ pentru a determina ce
versiune este curent instalat\:
Efectua]i un clic cu butonul drept al mouse-ului pe pictograma My Computer. Selecta]i op]iunea
Properties din meniul contextual. ~n grupa de op]iuni General este afi[at\ versiunea sistemului de operare curent
instalat\ pe calculator. Aceasta va indica:

Fig.10.6. Versiunea de Windows 95 curent instalat\

0 4.00.950, pentru versiunea de Windows 95 ini]ial\ (lansat\ `n august 1995); `n acest caz nu poate fi
utilizat sistemul de fi[iere FAT32, deoarece aceast\ versiune nu `l suport\.
0 4.00.950 B, pentru versiunea OSR 2; pute]i utiliza sistemul de fi[iere FAT 32.
Windows 98 este prima versiune de sistem de operare comercial\ care poate utiliza FAT32.
Not\: Windows NT 4.0 [i mai vechi nu pot utiliza sistemul de fi[iere FAT32. Totu[i, viitoarele
versiuni de Windows, prev\zute a fi lansate `n perioada care urmeaz\ (Windows NT 5.0, Windows
2000) vor avea suport pentru FAT32.


Cum se poate alege FAT16 sau FAT32, pentru acele versiuni de sisteme de operare care suport\ aceasta?
Dac\ sistemul de operare pe care `l utiliza]i suport\ FAT32, pute]i opta pentru utilizarea acestuia `nc\
din momentul folosirii utilitarului FDISK.EXE care preg\te[te discul pentru utilizare. Dac\ sistemul de operare
suport\ FAT 32 va trebui s\ opta]i pentru utilizarea suportului pentru discuri mari (Yes pentru large disk
support). ~n urma alegerii acestei op]iuni, formatarea discului utiliznd comanda FORMAT.EXE va realiza
toate opera]iunile necesare pentru ca datele s\ fie organizate fizic pe disc `n format FAT32.
NOT|: Utilitarul FDISK va fi tratat `n continuare.
Dac\ nu a]i optat pentru FAT32 de la `nceput, Windows 98 v\ d\ o posibilitate `n plus de a transforma
discul astfel `nct s\ fie organizat conform FAT32, cu ajutorul utilitarului Drive Converter (FAT32), aflat `n
grupul de aplica]ii System Tools.
Dac\ ve]i hot\r` s\ folosi]i acest utilitar pentru a trece hard disk-ul dumneavoastr\ la sistemul de fi[iere
FAT32, salva]i mai `nti toate datele importante. Trebuie re]inut, de asemenea, c\ opera]iunea invers\ (revenirea
la sistemul de fi[iere FAT16) nu mai este posibil\ f\r\ formatarea hard disk-ului, cu toate implica]iile acesteia
(salvarea tuturor datelor `nainte de formatare [i reinstalarea sistemului de operare [i a aplica]iilor dup\
`ncheierea format\rii). Dac\ aceast\ metod\ nu este convenabil\ (salvarea datelor [i reinstalarea aplica]iilor
consum\ timp!), pute]i folosi utilitare destinate special acestui scop (cum ar fi, de exemplu, Partition Magic al
firmei Power Quest), dar trebuie s\ [ti]i c\ procedura nu este u[oar\.
Aten]ie: Dac\ opta]i pentru utilizarea sistemului de fi[iere FAT32 trebuie s\ re]ine]i c\ discurile
astfel organizate nu pot fi utilizate dect pe calculatoare care au sistem de operare Windows 95
OSR 2 sau Windows 98. Totu[i, dac\ ave]i calculatorul conectat `ntr-o re]ea, versiunile mai vechi
de Windows pot primi acces la discul FAT 32 prin intermediul re]elei.

Dac\ este instalat pe calculator Windows 95 OSR 2 sau Windows 98, cum se poate determina sistemul de
fi[iere utilizat de un anumit disc?
Folosind propriet\]ile asociate discului (vezi fig.10.4.), dac\ sistemul de operare suport\ FAT32, `n
fereastra de propriet\]i va fi `nscris sistemul de fi[iere utilizat. ~n figura de mai jos, hard disk-ul Hard este
organizat FAT32 (vezi File System: FAT32).

Fig.10.7. Un disc organizat FAT32

Not\: Remarca]i lipsa liniei File System din fereastra de propriet\]i ilustrat\ de figura 10.4..
Aceasta deoarece ea apar]ine unui hard disk gestionat `ntr-o versiune de Windows 95 anterioar\
versiunii OSR 2, [i care nu suport\ dect sistemul de fi[iere FAT16. Prin urmare, este inutil s\ mai
fie indicat `n vreun fel sistemul de fi[iere utilizat, acesta fiind, evident, FAT16.

Limit\ri ale sistemului de fi[iere FAT32
Pute]i folosi pe acela[i calculator att discuri FAT16, ct [i discuri FAT32, cu condi]ia de a utiliza un
sistem de operare cu suport de FAT32 (Windows 95 OSR2 sau Windows 98).
Nu ve]i putea accesa un hard disk FAT32 dac\ `nc\rca]i sistemul de operare (boot-a]i) de pe o dischet\
care `ncarc\ un sistem de operare f\r\ suport FAT32 (MS-DOS sau Windows 95 versiunea august 1995,
4.00.950).
Dac\ ave]i hard disk-uri FAT32 nu `ncerca]i s\ folosi]i utilitare care nu au specificat faptul c\ asigur\
suport pentru FAT32. ~n special utilitare de `ntre]inere a discului, cum sunt cele incluse `n pachetul Norton
Utilities, pot crea probleme pe hard disk-uri FAT32, dac\ nu sunt special concepute [i pentru acest sistem de
fi[iere.
Pute]i `ntmpina probleme cu anumite jocuri cnd `ncerca]i s\ le executa]i de pe hard dsik-uri
FAT32, dac\ acestea nu [tiu s\ interpreteze noul sistem de fi[iere. ~n acest caz va trebui s\ p\stra]i `n sistem un
hard disk (sau o parti]ie) FAT16, pe care s\ instala]i aceste jocuri.

Zona Boot Record
Primul sector de pe o dischet\ sau un hard disk con]ine `ntotdeauna o zon\ denumit\ generic Boot
record. Aceasta con]ine informa]ii critice, utilizate de sistemul de operare, pentru a putea accesa datele `n mod
corect.
De asemenea, zona Boot record con]ine un scurt fragment de program, executat la pornirea
calculatorului, care cite[te [i execut\ fi[ierul sistem special IO.SYS (va fi tratat `n sec]iunea urm\toare). Dac\
sistemul nu poate localiza acest fi[ier, atunci va afi[a un mesaj care poate ar\ta `n genul:
Non System disk or disk error. Replace the disk and ...
ceea ce `nseamn\
Discul nu con]ine sistem de operare. ~nlocui]i discul [i ...
Acest mesaj pe care `l pute]i vedea, de exemplu, atunci cnd porni]i calculatorul [i a]i uitat o dischet\ `n
unitatea A:, care nu con]ine sistem de operare (nu este disc sistem). ~n acest caz, nu este nevoie dect s\
extrage]i discheta din unitate [i s\ ap\sa]i orice tast\. Sistemul va interpreta aceasta ca schimbarea discului [i va
c\uta sistemul de operare pe primul hard disk (C:), unde ar trebui s\ existe. Abia dac\ [i `n acest caz primi]i
mesajul de mai sus, sunt motive de `ngrijorare. Ceva este `n neregul\ cu sistemul dumneavoastr\ de operare [i
trebuie s\ verifica]i starea hard disk-ului C:.

Zona Boot Record con]ine informa]ii cum ar fi:
0 Identificatorul sistemului de operare pe care a fost formatat discul `n cauz\. De exemplu, acest
identificator poate fi MSWIN4.0 pentru Windows 95 sau MSWIN4.1 pentru Windows 98.
0 Num\rul de octe]i cuprin[i `ntr-un sector; acesta este `n general 512;
0 Num\rul de sectoare pe cluster utilizat pe discul repectiv. Acesta variaz\ `n func]ie de sistemul de
fi[iere utilizat [i de capacitatea discului; acesta este 1 pentru o dischet\ de 1,44 MB, 2 pentru o
dischet\ ZIP de 100 MB (cluster = 2 KB) [i mai mare dect 8 pentru un hard disk (cluster = 4 KB).
0 Eticheta discului; aceasta este eticheta pe care o furniza]i la formatarea discului (de exemplu, Doru sau
Hard, `n exemplele anterioare) sau pe care o pute]i modifica folosind fereastra de propriet\]i a discului
(vezi Fig.10.4 sauFig.10.7).
0 Sistemul de fi[iere (FAT12, FAT16 sau FAT32).
0 Num\rul de sectoare utilizate de zona FAT, care este `n func]ie de capacitatea discului, oricum mai
mic dect num\rul maxim permis de sistemul de fi[iere utilizat.
Cu alte cuvinte, zona Boot Record este principala responsabil\ de interpretarea corect\ a datelor de pe
disc (evident, `mpreun\ [i cu celelalte zone de date stocate fizic pe disc), iar `n cazul unui disc sistem r\spunde
[i de direc]ionarea corect\ c\tre fragmentul de program care lanseaz\ `nc\rcare sistemului de operare la pornire
sistemului.
Din cele prezentate, referitor la organizarea fizic\ a datelor pe un disc, poate fi `n]eleas\ importan]a
deosebit\ pe care zonele Boot Record, FAT [i Root Directory le au pentru buna gestionare a unui suport de
stocare. Din acest motiv aceste zone se bucur\ de o aten]ie deosebit\ din partea utilitarelor de sistem (cum ar fi,
de exemplu, Scan Disk), dar [i a viru[ilor.
Comentariu: Un virus este o por]iune de program specializat\, creat\ `n scopul de a produce
distrugeri sau doar nepl\ceri pe sistemul pe care se execut\. Acest fragment de program se
"ata[eaz\", prin mijloace specifice, de programele utile [i poate provoca de la mici nepl\ceri
("scieli") pn\ la distrugeri ireversibile asupra datelor dumneavoastr\. Un virus `[i realizeaz\
opera]iunea specific\ atunci cnd este rulat un program infectat. Viru[ii se transmit odat\ cu
fi[ierele infectate, atunci cnd acestea sunt transportate de pe un calculator pe altul (pe dischete sau
alte suporturi de stocare, prin re]ea).
Un virus este imposibil de detectat prin mijloace obi[nuite. Exist\ programe specializate care pot
detecta [i eventual distruge aceste por]iuni malefice de program, denumite programe anti-virus.
Dintre programele anti-virus cele mai cunoscute se pot aminti: Thunder Byte Antivirus (TBAV),
F-PROT, McAfee VirusScan (produse str\ine, consacrate pe plan mondial), dar unele produse
rom\ne[ti. Nu exist\ programe anti-virus infailibile, mai ales datorit\ faptului c\ zilnic apar viru[i
noi. Firmele produc\toare de programe anti-virus `[i actualizeaz\ frecvent produsele, `n scopul
detect\rii [i ahihil\rii chiar [i a celor mai recent ap\ru]i viru[i, dar `ntre timp apar al]i viru[i. Prin
urmare, de cte ori ve]i prelua o informa]ie de pe un alt calculator ave]i grij\ s\ verifica]i sursa
(dischet\ sau loca]ie de re]ea) cu un program anti-virus. Ave]i grij\ s\ v\ actualiza]i permanent
programele anti-virus, astfel `nct s\ v\ pute]i asigura protec]ia fa]\ de cei mai noi viru[i. {i pentru
c\ nu exist\ programe perfecte, doar viru[i perfec]i, evita]i utilizarea de date din surse dubioase!
Exist\ `n prezent viru[i foarte nocivi, care distrug par]ial sau total zonele Boot Record, FAT [i chiar
tabela de fi[iere [i foldere din zona Root Directory. Dac\ `n cazul unui virus care distruge un fi[ier sau mai
multe pute]i recupera cel pu]in datele aflate `n fi[iere neinfectate, dac\ este distrus\ una dintre zonele speciale
pierderile pot fi imense, ducnd la distrugere tuturor datelor de pe disc. Acesta este motivul pentru care trebuie
s\ acorda]i o mare aten]ie viru[ilor [i s\ folosi]i periodic programe anti-virus pentru verificarea st\rii discurilor
dumneavoastr\.
P\n\ `n acest moment s-a discutat despre modul de stocare logic al datelor pe mediile de stocare fizice.
~nainte ca mediile de stocare s\ poat\ fi utilizate, acestea trebuiesc preg\tite. Prima etap\ a preg\tirii este
realizat\ `n fabric\ [i se nume[te formatarea fizic\. Acest proces `nscrie ni[te informa]ii (invizibile pentru
utilizatorul obi[nuit) pe suprafa]a discului, astfel `nct acesta s\ poat\ fi exploata de c\tre utilizator. Urm\toarea
etap\ este cea de parti]ionare. O parti]ie este o zon\ liber\ alocat\ pe disc, care rezerva spa]iul repsectiv pentru a
fi utilizat de un anumit sistem de operare.
Dup\ cum am men]ionat `n lec]iile anterioare, pe echipamentele de calcul pot fi utilizate diferite sisteme
de operare. Fiecare dintre acestea dispune de un mod propriu de a scrie/citi informa]iile pe/de pe discuri, de
aceea, `n mod normal, fiecare sistem de operare necesit\ parti]ia sa, preg\tit\ `n mod corespunz\tor.
Opera]ia de parti]ionare este realizat\ de c\tre utilizator. Sub sistemele de operare MS-DOS, Windows
95/98, programul folosit `n acest scop se intituleaz\ FDISK. Acest program nu are o interfa]\ grafic\ [i trebuie
utilizat cu foarte mult\ aten]ie, deoarece prin parti]ionare sunt [terse toate informa]iile existente deja pe disc.
Parti]ionarea este efectuat\ numai pentru hard-discuri. Pe acela[i hard-disc pot coexista mai multe parti]ii, de
tipuri diferite; deci, pe acela[i hard-disc pot coexista mai multe sisteme de operare. De exemplu: MS-DOS,
Windows 95/98, Windows NT, UNIX, OS/2. Unele sisteme de operare nu recunosc dect parti]iile care le sunt
specifice, deci dac\ coexist\ pe acela[i hard-disc cu alte sisteme de operare, zonele alocate pentru acestea sunt
invizibile [i deci inutilizabile sub respectivul sistem de operare.
Denumirea parti]iilor provine de la sistemul de fi[iere care va fi stocat `n respectiva parti]ie. Structura de
baz\ a sistemului de operare este memorat\ `n cadrul parti]iei prin procedeul de formatare logic\, procedeu care
este realizat de c\tre utilizator prin intermediul unui program specific. Numai dup\ formatarea logic\,
utilizatorul poate instala sistemul de operare dorit [i aplica]iile necesare [i `[i poate stoca fi[ierele proprii.
Parti]iile DOS [i Windows sunt compatibile.
~n concluzie, `nainte de putea utiliza hard-discul (sau hard-discurile), trebuiesc parcurse urm\toarele
etape:
1. Formatare fizic\: opera]ie realizat\ `n fabric\. Utilizatorii pot efectua aceast\ opera]ie dac\
doresc, utiliznd programe speciale, dar nu se recomand\.
2. Parti]ionare: opera]ie efectuat\ de utilizator, prin intermediul unui program special.
Exerci]iu 10-4: Lansa]i `n execu]ie aplica]ia MS-DOS Prompt (din meniul START, folderul Programs). La
promptul de comand\, `ntroduce]i urm\toarea comand\: FDISK.
Dac\ pe echipamentul Dvs. de calcul ave]i instalat sistemul de operare Windows 98 sau Windows 95
OSR, atunci pe ecran este posibil ca s\ v\ fie afi[at un mesaj [i o `ntrebare la care trebuie s\ r\spunde]i cu Y
(Da) sau N (No). R\spunde]i cu N. (explica]ii referitoare la mesaj vor fi date `n paragrafele ce urmeaz\).
~n continuare, va fi afi[at meniul principal al programului FDISK, care arat\ ca `n figura urm\toare.

~n cazul `n care dispune]i de un singur hard-disc, meniul principal va afi[a patru op]iuni, ca `n figura de mai sus.
Dac\ ave]i mai multe hard-discuri, atunci va fi afi[at\ o op]iune `n plus, intitulat\:
5. Change hard-disk
Selectarea op]iunii dorite se realizeaz\ tastnd num\rul dorit, care va fi afi[at `n dreptul etichetei
"Enter choice". Explica]ia op]iunilor din meniu este prezentat\ mai jos:
1. Create DOS partition or logical DOS Drive:
Prin intermediul acestei op]iuni poate fi creat\ o parti]ie nou\ sau unit\]i de disc logice.
Parti]iile sunt de dou\ tipuri:
- parti]ii primare: `n cadrul acestor parti]ii sunt stocate fi[ierele de sistem, adic\ fi[ierele utilizate la
`nc\rcarea sistemului de operare. Pe un hard-disk poate fi creat\ o singur\ parti]ie primar\. Ea poate
cuprinde `ntreg spa]iul de pe hard-disc, sau numai o por]iune. Pentru ca sistemul de operare s\ poat\ fi
`nc\rcat, trebuie ca parti]ia respectiv\ s\ fie activ\.
- parti]ii extinse: se creaz\ `n spa]iul r\mas liber dup\ crearea parti]iei primare. ~n cadrul parti]iei extinse
sunt create unit\]i logice.
De exemplu, dac\ dispune]i de un hard-disk de 3 GB, `n pute]i parti]iona astfel:
varianta I: crea]i o singur\ parti]ie primar\ de 3 GB. Acest lucru `nseamn\ c\ dup\ instalarea sistemului
de operare, ve]i dispune de o singur\ unitate logic\ de disc, apelat\ prin litera C [i asociat\ cu hard-discul
fizic.
varianta II: crea]i o parti]ie primar\ de 1 GB [i o parti]ie extins\ de 2 GB. ~n cadrul parti]iei extinse,
utiliznd op]iunea 1 din meniul FDISK, crea]i dou\ unit\]i logice, de cte 1 GB fiecare. Acest lucru `nseamn\
c\ ve]i dispune de trei unit\]i de disk, vizibile sub sistemul de operare (de[i din punct de vedere fizic ave]i un
singur hard-disk): C, D, E. Fiecare disc logic are dimensiunea de 1 GB.
varianta III: crea]i o parti]ie primar\ de 1 GB [i o parti]ie extins\ de 1 GB. ~n cadrul parti]iei extinse ve]i
crea o singur\ unitate logic\ de 1 GB. Spa]iul r\mas liber `l ve]i utiliza ulterior, pentru instalarea unui alt
sistem de operare. Sub sistemul de operare ve]i dispune de dou\ discuri logice: C [i D, fiecare de 1 GB.
Mai exist\ [i alte variante prezentate mai sus.
S-a specificat mai `nainte c\ informa]iile stocate pe disc sunt memorate `n sectoare. Dimensiunea unui sector
este `n func]ie de dimensiunea discului parti]ionat [i este stabilit\ de c\tre opera]ia de formatare logic\. Cu
ct discul respectiv este mai mare, cu att dimensiunea sectorului cre[te. Informa]ia stocat\ `n cadrul
sectorului poate s\ fie mult mai redus\ fa]\ de dimensiunea unui sector; spa]iul r\mas liber `n cadrul unui
sector nu mai poate fi utilizat, deoarece el se consider\ alocat. Deci, cu ct dimensiunea unui sector este mai
mare, cu att cre[te probabilitatea ca alocarea spa]iului de p e disc s\ nu fie eficient\. De aceea, se
recomand\ ca un disc de peste 1 GB s\ fie parti]ionat `n mai multe parti]ii, pentru a reduce dimensiunea unui
sector [i deci, implicit, pentru a utiliza eficient spa]iul de pe disc.
Fig.10-8. Meniul principal al programului de parti]ionare FDISK
2. Set active partition: pentru ca sistemul de opare s\ fie `nc\rcat de pe hard-disc, trebuie ca
parti]ia unde este stocat s\ fie activ\. Aceast\ op]iune permite acest lucru.
3. Delete partition or logical DOS drive: aceast\ op]iune permite [tergerea unei parti]ii,
sau a unui disc logic din cadrul unei parti]ii extinse. {tergerea presupune pierderea irevocabil\ a tuturor
informa]iilor stocate pe disc.
4. Display partition information: aceast\ op]iune permite afi[area de informa]ii asupra modului
`n care este parti]ionat discul ce echipeaz\ calculatorul Dvs.
Tasta]i cifra 4 de la tastatur\, pentru a vizualiza parti]iile existente pe discul Dvs. Pe ecran va fi afi[at un
ecran similar cu cel din figura urm\toare:

3. Formatare logic\: opera]ie efectuat\ de utilizator, prin intermediul unui program special.

~n continuare este dat un exemplu de parti]ionare al unui hard-disc nou:
a. Se presupune c\ pe echipamentul de calcul pe care lucra]i ad\uga]i un nou hard-disc. Pe calculator ruleaz\
sistemul de operare Windows 95/98. Prima etap\ este s\ introduce]i noul hard-disc `n calculator (eventual
consulta]i un specialist hardware).
b. Apela]i promptul MS-DOS (START'Programs'MS-DOS Prompt). ~n ecranul afi[at pe ecran, tasta]i
comanda FDISK.
c. Din op]iunile afi[ate selecta]i op]iunea 5. Change current fixed disk drive.
~n momentul intr\rii `n programul FDISK, sunt afi[ate op]iuni de lucru pentru dicul curent, care este
discul 1. Mesajul de pe ecran Current fixed disk drive: 1 aten]ioneaz\ utilizatorul c\ discul curent este discul
1. Nou hard-disc ad\ugat este al doilea hard-disc, deci acesta trebuie selec]ionat `n vederea preg\tirii. Op]iunea
5 permite utilizatorului s\ selecteze dicul curent: 1 sau 2. Trebuie selectat al doilea hard-disc.
Dup\ selec]ia hard-discului, se revine la ecranul cu op]iuni de lucru pentru discul curent (vezi urm\toarea
etap\).
d. Din op]iunile afi[ate selecta]i op]iunea 1.
1. Create DOS partition or Logical DOS Drive
2. Set active partition
3. Delete partition or logical DOS drive
4. Display partition information
5. Change current fixed disk drive
e. Din urm\torul set de op]iuni afi[ate, selecta]i din nou op]iunea 1 pentru pentru a crea o parti]ie DOS
primar\.
f. FDISK afi[eaz\ urm\torul mesaj:
Current fixed disk drive: 2
Do you wish to use the maximum available size for a Primary DOS
Partition and make the partition active? (Y/N)
Discul curent selectat este 2. Utilizatorul este `ntrebat dac\ dore[te s\ aloce `ntregul spa]iu disponibile de pe
hard-disc pentru parti]ia primar\ [i dac\ dore[te ca noua parti]ie creat\ s\ fie activ\.
g. Se presupune c\ noul hard-disc are o capacitate mare (de exemplu 4 GB) [i `n acest caz, vor fi create mai
multe parti]ii. La `ntrebarea de la punctul anterior se va r\spunde cu N.
h. Dup\ afi[area unui mesajul de genul:
Total disk space is vvv Mbytes (1 Mbyte =1048576 bytes)
Fig.10-9. Afi[area de informa]ii referitoare la parti]ionarea unui hard-disc
Maximum space available for partition is vvv Mbytes
Enter partition size in Mbytes or percent of disk space (%) to
Create a Primary DOS Partition
~n loc de vvvindica]i m\rimea dorit\ a parti]iei DOS primare. De exemplu, 1000 (dimensiunea este specificat\ `n
MB).
i. Revenind la meniul principal (cel cu 5 op]iuni, de la punctul d), selecta]i op]iunea 2 `n vederea creerii unei
parti]ii DOS extinse. Pentru aceasta, aloca]i restul de spa]iu r\mas disponibil.
j. ~n cadrul parti]iei DOS extinse se vor crea 3 unit\]i logice folosind op]iunea 1, fiecare op]iune de cte 1 GB.
k. Ie[i]i din aplica]ia FDISK [i reporni]i calculatorul. Dup\ repornire, pe al doilea hard-disc va exista
urm\toarea configura]ie: o parti]ie primar\ de 1 GB [i o parti]ie extins\ de 3 GB. ~n cadrul parti]iei extinse
au fost create trei unit\]i logice de disc de cte 1 GB fiecare. Alocarea literelor pentru aceste unit\]i noi
create se face automat de c\tre programul FDISK.

De exemplu, primul hard-disc are o parti]ie de 1 GB (parti]ie primar\ [i activ\) [i o parti]ie de extins\ de
1GB, `n cadrul c\reia a fost definit\ o singur\ unitate logic\ (de 1 GB). Atunci, parti]ia primar\ va primi litera
C. Litera D va fi alocat\ parti]iei primare de pe cel de al doilea hard-disc. Unitatea logic\ din caadrul parti]iei
extinse de pe primul hard-disc va primi litera E. Literele F, G, H vor fi alocate unit\]ilor logice din cadrul
parti]iei extinse de pe al doilea hard-disc.
l. ~n continuare, formata]i unit\]ile logice definite pentru cel de-al doilea disc, utiliznd comanda:
FORMAT D: FORMAT E: FORMAT F: FORMAT H:

Dup\ cum s-a mai spus `nainte, sistemele de operare DOS [i Windows 95 (ini]ial) aveau ca tipuri de
tabele de alocare a fi[ierelor FAT 16 . Ulterior Windows 95 Release 2 a fost conceput s\ suporte FAT 32 .
Sistemul de operare Windows 98 suport\ att FAT16 ct [i FAT32.
~n FAT16 m\rimea maxim\ a unei parti]ii este de 2 Gb , lucrul cu parti]ii de dimensiune mai mare
creaz\ probleme ca: accesul lent la disc , risip\ `n alocarea spa]iului pe disc. FAT 16 folose[te o schem\ de
adresare a fi[ierelor pe 16 bi]i.~n FAT16 directorul r\d\cin\ (root directory ) are maxim 512 intr\ri pentru
fi[iere sau directoare , directorul r\d\cin\ este plasat pe un segment fix pe fa]a discului. ~n privin]a siguran]ei
p\str\rii fi[ierelor FAT16 p\streaz\ o copie (backup) a tabelei de alocare a fi[ierelor , dar din experien]a de
utilizare s-a constatat c\ FAT 16 are o probabilitate de corup]ie a arborelui de directoare destul de mare.
~n FAT32 m\rimea maxim\ a unei parti]ii este de 2 terabytes (2048 Gb) . FAT32 folose[te o schem\ de
adresare a fi[ierelor pe 32 bi]i, cea ce-i permite comparativ cu FAT16 plasarea (gestionarea) unui num\r mai
mare de clustere pe HARD-DISC [i folosirea de clustere de dimensiuni mai mici pe HARD-DISC de
dimensiune mare, de aceea FAT32 gestioneaz\ mai bine spa]iul pe HARD-DISC. Directorul r\d\cin\ poate fi
plasat oriunde pe disc , [i poate fi de orice dimensiune `n limita spa]iului de pe HARD-DISC. ~n privin]a
siguran]ei p\str\rii fi[ierelor [i FAT32 p\streaz\ o copie (backup) a tabelei de alocare a fi[ierelor, dar
probabilitate de corup]ie a arborelui de directoare este mult mai mic\ dect `n cazul FAT32. FAT32 este mult
mai rapid dect FAT16.
Totu[i FAT32 are cteva probleme `n cea ce prive[te compatibilitatea soft [i hard cu anumite elemente
anterioare astfel:
anumite aplica]ii scrise pentru a fi utilizate pe FAT16 este posibil s\ nu lucreze corect pe FAT32 , trebuiesc
uneori rescrise anumite drivere.
Dac\ Windows 95/98 este instalat pe o parti]ie FAT32 nu putem beneficia de facilitatea uninstall
Windows 95/98
Driver-ele ce lucreaz\ folosind compresia pentru m\rirea spa]iului de stocare nu pot folosi FAT32
Calculatoarele mai vechi pot avea diverse probleme de compatibilitate `n special `n cea ce prive[te
elementele de BIOS [i controler de HARD-DISC (`ntreba]i firma produc\toare/distribuitoare despre
posibilele elemente de incompatibilitate)
Placa de baz\ sau BIOS-ul trebuie s\ suporte modul de adresare LBA (logical block addressing) . Pentru a
lucra cu parti]ii mai mari de 8Gb (IDE sau SCSI) componenta BIOS trebuie s\ suporte acest lucru.
Problemele de incompatibilitate datorate BIOS-ului se pot `ns\ rezolva printr-un upgrade al acestuia.
Facilitatea de gestionare a puterii (aliment\rii) [i folosirii HARD-DISC (power management) poate
func]iona problematic dac\ sistemul este instalat pe FAT32 de aceea dac\ aceast\ facilitate nu este
necesar\ se recomand\ a se dezactiva.
FAT 32 nu se poate instala pe un drive de dimensiune mai mic\ de 512 Mb.
~n ciuda acestor incompatibilit\]i viitorul merge spre folosirea parti]iilor FAT32 pentru a folosi ct mai
bine spa]iul , pentru a c[tiga `n vitez\, pentru a putea folosi parti]ii de dimensiuni mari. Windows 98 ofer\
posibilitatea convertirii parti]iilor cu tabel\ FAT16 `n FAT32 folosind programul Drive Convertor astfel:
Start'Programs'Accessories'System Tools'Drive Convertor (FAT 32)
Se deschide fereastra de dialog Drive Convertor care arat\ similar cu cea din urm\toarea figur\:
Fig. 10-10. Conversia la sistemul de fi[iere FAT32
a. click Next
b. ~n urm\torul pas se alege drive-ul corespunz\tor parti]iei FAT16 ce se va converti `n FAT32 .
c. click Next pentru a demara procesul de conversie.
Trebuie avut `n vedere c\ odat\ f\cut\ conversia FAT16 la FAT32 nu se mai poate reveni la formatul
ini]ial. Conversia dureaz\ un timp destul de mare (ore pentru 1Gb). Imediat dup\ realizarea conversiei, `n mod
automat, Windows 98 execut\ defragmentarea parti]iei respective `n vederea optimiz\rii spa]iului utilizat [i a
m\ririi vitezei. Procesul de conversie de la FAT16 la FAT32 este un proces nedistructiv, `n sensul c\ datele
stocate pe hard-disk nu sunt [terse.
Conversia invers\, de la FAT32 la FAT16 nu este posibil\ utiliznd doar programele utilizare livrate
`mpreun\ cu sistemul de operare Windows. Pentru acest lucru se poate `ns\ utiliza un program specializat pentru
lucrul cu parti]ii, conceput de alt\ firm\ software. Un astfel de exemplu este Partition Magic al firmei Power
Quest.
~n continuare sunt date cteva sfaturi provind parti]ionarea unui hard-disk:
1. Diviza]i discurile de dimensiuni mari (peste 1 Gb) `n mai multe parti]ii de dimensiuni mai mici. Acest lucru
va determina formarea unor cluster-erecu dimensiune mai mic\, cea ce va conduce la utilizarea mai bun\ a
spa]iului pe disc. Dimensiunea parti]iilor trebuie s\ fie `ns\ suficient de mare pentru a permite lucrul cu
aplica]iile dorite. Sugestie: pute]i parti]iona un disc de 1 GB `b dou\ parti]ii de cte 500 MB fiecare.
2. Este indicat ca opera]iile de parti]ionare [i alegere a sistemului de fi[iere FAT 16 sau FAT 32 s\ se fac\ la
instalarea sistemului de operare, sau la cump\rarea unui HARD-DISC nou. Refacerea acestor opera]ii dup\
ce au fost stocate date pe hard-disc poate conduce la pierderea lor.
3. Un hard-disc poate con]ine maxim 4 parti]ii. Una dintre acestea este activ\ [i de pe aceasta se va `nc\rca
sistemul de operare. Din cele 4 parti]ii, una este primar\, iar cealalt\ se nume[te parti]ie extins\. ~n cadrul
unei parti]ii extinse pot fi create unul sau mai multe unit\]i logice de disc.

Pn\ `n acest moment s-a discutat numai despre parti]iile [i sistemele de fi[iere recunoscute de sistemul
de operare Windows 95/98. Alte sisteme de operare necesit\ alte formate de parti]ii [i sisteme de fi[iere. Este
posibil ca pe acela[i echipament de calcul s\ co-existe mai multe sisteme de operare [i deci, mai multe tipuri de
parti]ii [i sisteme de fi[iere. De exemplu, pe acela[i echipament de calcul pot fi `nc\rcate urm\toarele sisteme de
operare: Windows 95, Windows NT, UNIX.
Alte aspecte legate de gestionarea fi[ierelor sub Windows 95/98:
a.) Driverul VFAT (virtual file system driver) asigur\ interfa]a pe 32 bi]i `ntre aplica]ii [i sistemul de fi[iere.
Driverul VFAT opereaz\ `n modul protejat f\r\ a fi necesar\ comutarea microprocesorului `n mod real pentru
acces la sistemul de fi[iere. Fa]\ de versiunile anterioarede Windows, `n Windows 98 acest driver are o versiune
`mbun\t\]it\.
b.) Driverul VCACHE permite ca cele mai recent utilizate fi[iere `n opera]ii de intrare ie[ire (scriere, citire din
fi[iere) s\ fie memorate direct `n memoria de lucru [i nu pe hard-disc. Aceast\ facilitate cre[te foarte mult viteza
de operare a sistemului. Dimensiunea memoriei cache folosite se poate reajusta dinamic de c\tre sistem `n
func]ie de necesit\]ile aplica]iilor.
c.) Windows 98 utilizeaz\ memoria virtual\ pentru a suplimenta cantitatea de memorie necesar\ `n cazul
aplica]iilor mai preten]ioase (despre memoria virtual\ `n capitolul 10.7).
e.) Opera]iile de citire de pe CDROM se realizeaz\ tot `n mod protejat folosind driverul CDFS.
" "" " 10.2. Fi[iere sistem [i fi[iere de configurare
~n sistemul de operare Windows 95/98, baza de date ierarhic\ intitulat\ Registry p\streaz\ configura]ia
sistemului. ~n Registry sunt stocate urm\toarele informa]ii:
- informa]ii privind configura]ia hard a sistemului
- informa]ii despre softul instalat pe calculator
- informa]ii despre configura]ia propriu-zis\ a sistemului de operare
- informa]ii despre OLE [i despre aplica]iile instalate care suport\ drag and drop
- informa]ii despre configura]ia re]elei
- informa]ii despre profilurile utilizator definite pe calculator (users profiles)
- etc
Observa]ie: Windows 3.1 nu avea Registry, locul acestuia fiind `ndeplinit de dou\ fi[iere SYSTEM.INI (memora
configura]ia sistemului) [i WIN.INI (memora informa]ii referitoare la configura]ia aplica]iilor instalate pe calculator).
Registry se poate modifica prin urm\toarele mecanisme:
- instal\ri [i dezinstal\ri de aplica]ii soft
- prin intermediul configur\rilor ce se realizeaz\ cu ajutorul aplica]iilor din Control Panel
- folosind utilitarul Registry Editor
- interac]iunea din timpul lucrului dintre aplica]ii [i registru.
Registry asigur\ schimbarea u[oar\ a configura]iei aplica]iilor. Dimensiunea sa poate fi orict de mare,
`n limita spa]iului disponibil pe hard-disc. Fiecare aplica]ie Windows (aplica]ie pe 32 de bi]i conceput\ special
pentru sistemul de operare Windows 95/98) care se instaleaz\ pe calculator scrie anumite `nregistr\ri `n
Registry, nefiind astfel necesar folosirea de fi[iere specifice de ini]ializare (fi[iere cu extensia .ini care s\
corespund\ aplica]iei). Aplica]ii mai vechi, concepute pentru a rula sub Windows 3.1 utilizeaz\ fi[iere ini [i de
aceea, dac\ acestea se instaleaz\ sub Windows 95/98, nu vor `nscrie date `n Registry.
Windows 95/98 se livreaz\ `mpreun\ cu sistemul de operare MS-DOS versiunea 7.0, pentru a oferi
utilizatorilor facilitatea de a rula aplica]ii mai vechi (aplica]ii DOS sau aplica]ii Windows 3.x pe 16 bi]i). ~n
Registry sunt stocate toate informa]iile necesare configur\rii mediului de lucru DOS, de aceea `n cele mai multe
cazuri nu mai este nevoie de fi[ierele AUTOEXEC.BAT, CONFIG.SYS.
Dac\ se utilizeaz\ `nc\ aplica]ii pe 16 bi]i ce folosesc fi[iere de ini]ializare ale c\ror informa]ii nu pot fi
interpretate de Registry, atunci fi[ierele de ini]ializare de tip .ini trebuiesc p\strate. De asemenea, anumite
aplica]ii DOS mai vechi scriu comenzi `n AUTOEXEC.BAT [i CONFIG.SYS [i `n acest caz, fi[iere trebuiesc
p\strate. Un alt exemplu `n care mai sunt necesare fi[ierele AUTOEXEC.BAT [i CONFIG.SYS ar fi la
utilizarea unor drivere speciale pentru anumite tipuri de echipamente (de exemplu, scanner, imprimant\, etc.)
~n concluzie, AUTOEXEC.BAT, CONFIG.SYS [i fi[ierele de ini]ializare .ini se folosesc `n Windows
95/98 doar pentru a men]ine compatibilitatea cu aplica]iile mai vechi.
Structura bazei de date Registry este urm\toarea:
- chei (keys)
- valori
- date.
Pentru a `n]elege cele trei tipuri de obiecte, trebuie deschis Registry.
Start'Run'`n caseta de dialog se introduce comanda Regedit.exe.
(dac\ cumva fi[ierul nu se afl\ `n calea Dvs. de cutare, atunci utiliza]i butonul Browse pentru a c\uta fi[ierul; el
este stocat `n folderul sistemului de operare, adic\ `n Windows).

Fig. 10-11. Lansarea aplica]iei Registry Editor

Se efectueaz\ click pe butonul Ok, dup\ care este lansat\ `n execu]ie aplica]ia Registry Editor (editorul
pentru Registry). Aplica]ia are dou\ moduri de lucru:
Mod vizualizare: nu este permis\ modificarea datelor din Registry
Mod editare: este permis\ modificarea.
Modul implicit de lucru este cel de vizualizare.
Fereastra de afi[are a bazei ierarhice Registry este similar\ cu cea din urm\toarea figur\:
Fig. 10-12. Con]inutul Registry afi[at `n Registry Editor

~n fereastra de mai sus a fost selectat\ cheia HKEY_USERS, dup\ care s-a selectat intrarea intitulat\
stefan, apoi intrarea Control Panel.
Un exemplu de chei `n figura de mai sus sunt: HKEY_CLASSES_ROOT,
HKEY_CURRENT_USER, etc. Numele cheilor nu sunt case-sensitive (nu se face diferen]a `ntre literele mari
[i mici) `n Windows 95/98.
O cheie poate con]ine la rndul s\u alte chei, numite [i subchei. ~n imaginea de mai sus,
HKEY_USERS este o cheie, iar .DEFAULT, Software , [amd sunt subchei.
Exist\ urm\toarea analogie `ntre obiectele registrului [i structura clasic\ de organizare a directoarelor [i
fi[ierelor:
- cheile din registry sunt analoage cu directoarele
- valorile sunt analoage cu fi[ierele
- datele sunt analoage cu datele din fi[iere
Observ\m `n figur\ c\ fereastra programului Registry Editor are dou\ panouri: panoul din stnga, care
con]ine structura Registry, [i partea din dreapta, care afi[eaz\ con]inutul Registry.
~n imaginea de mai sus, `n panoul din dreapta pot fi observate urm\toarele exemple de
valori: Default, BindAccess, Keyboard Preferen...
Datele din Registry sunt con]inute `n valori. De exemplu, BindAccess con]ine data 0.
Tipurile de date recunoascute de Registry sunt:
- string = set de caractere; de exemplu: c\i de directoare, cuvinte, etc. Datele de tip string se scriu `ntre
ghilimele duble ( ).
- binar = sunt numere scrise `n hexazecimal (prin intermediul cifrelor 0 - 9 [i literelor A - F ); de exemplu:
FF, 9D, etc.
- DWORD = sunt numere scrise `n baza 8 (prin intermediul cifrelor 0 - 7 ); de exemplu: 00000077.
Exist\ un mare num\r de chei [i subchei. La fiecare instalare de program. sau la fiecare ad\ugare
(instalare) de noi echipamente hardware, sunt ad\ugate noi chei `n Registry. Este valabil [i procesul invers: la
fiecare dezinstalare de program, sau la fiecare dezinstalare de echipament hardware, sunt [terse chei din
Registry.
Num\rul de chei este foarte mare [i `n cursul de fa]\ ne vom ocupa doar de cheile [i subcheile mai
importante.

a.) Cheia HKEY_LOCAL_MACHINE:
Memoreaz\ informa]ii specifice configura]iei software [i hardware a calculatorului.
Pentru a afla ce con]ine aceast\ cheie, deschide]i Registry Editor ca mai `nainte, apoi efectua]i dublu-click pe
HKEY_LOCAL_MACHINE.
Efectua]i dublu-click pe urm\toarele:
Config
0001
Display .
Settings
Imaginea afi[at\ este similar\ cu cea din urm\toarea figur\.

Fig. 10-13. Con]inutul HKEY_LOCAL_MACHINE

Subcheia HKEY_LOCAL_MACHINE \Hardware: con]ine informa]ii despre echipamentul hard al
calculatorului : microprocesor , porturi seriale , modemuri e.t.c.
Subcheia HKEY_LOCAL_MACHINE \Network: con]ine informa]ii folosite de utilizator cnd se
conecteaz\ la re]ea (exemplu: numele sub care se conecteaz\ , la ce re]ea , domeniu e.t.c. , protocol folosit ,
servicii disponibile `n re]ea) .
Subcheia HKEY_LOCAL_MACHINE\Config con]ine informa]ii despre configura]ia hardware actual\ a
calculaorului , referitor la acest aspect exist\ calculatoare care pot avea dou\ sau mai multe configura]ii
hardware , exemplul cel mai elocvent este un calculator notebook.
Subcheia HKEY_LOCAL_MACHINE\Enum: este un modul software care asigneaz\ un num\r de
identificare (ID) pentru orice echipament de pe magistrala (bus) calculatorului , ce a ce permite astfel
acestei chei s\ p\streze informa]ii despre dispozitive cuplate la magistrala calculatorului.
Subcheia HKEY_LOCAL_MACHINE \Software: con]ine informa]ii despre configura]ia soft de pe
calculator.
Subcheia HKEY_LOCAL_MACHINE \System: con]ine informa]ii folosite de calculator `n timpul
procesului de startup , (acele informa]ii care `n Windows 3.1 sau DOS erau con]inute `n fi[ierele
autoexec.bat [i config.sys ) . Prin intermediul informa]iilor din aceast\ cheie se `ncarc\ driverele `n mod
real , ct [i programele TSR care mai snt `nc\ necesare dac\ folosi]i aplica]ii vechi pe 16 bi]i .

b.) Cheia HHEY_CURRENT_CONFIG:
Con]ine o parte din cheile [i subcheile din cheia HKEY_LOCAL_MACHINE, `n scopul de a se asigura accesul
rapid al aplica]iilor la datele respective din Registry.

c.) Cheia HKEY_USERS:
Con]ine informa]ii despre profilurile utilizator definite pe calculator. Cheia HKEY_USERS con]ine, `n afar\
de chei specifice fiec\rui utilizator, subcheia DEFAULT care define[te un profil implicit de uutilizator (poate fi
folosit de un utilizator care se conecteaz\ la sistem, f\r\ a avea definit propriul s\u nume utilizator).
Obiectele (subcheile) din cheile HKEY_USERS\Default, HKEY_USERS\Stefan (Stefan fiind numele de
utilizator curent) sunt acelea[i cu subcheile din cheia HKEY_CURRENT_USER, despre care se va discuta `n
continuare.

d.) Cheia HKEY_CURRENT_USER:
Fig.10-14. Con]inutul HKEY_CURRENT_USER

Cheia HKEY_CURRENT_USER con]ine informa]ii despre profilul utilizator (user profile) al utilizatorului
curent conectat la calculator. Aceste informa]ii se refer\ la configur\rile specifice anumitor aplica]ii, la set\rile
specifice interfe]ei utilizator, etc.
Subcheile din aceast\ cheie p\streaz\ urm\toarele informa]ii:
HKEY_CURRENT_USER\AppEvents: indic\ fi[ierele de sunet ce se vor derula cnd un anume
eveniment sistem va avea loc. Exemplu de evenimente sistem : `nchiderea unei ferestre , deschiderea unei
ferestre , ie[irea din sistem , e.t.c.
HKEY_CURRENT_USER\Control Panel: con]ine informa]ii de configurare, acelea[i cu cele folosite de
aplica]ia Control Panel. Subcheile acestei chei corespund urm\toarelor aplica]ii din Control Panel:
Accesibility, Appearance, Cursors, Desktop, International, PowerCfg.
HKEY_CURRENT_USER\InstallLocationsMRU: con]ine informa]ii despre locul (drive) de unde s-a
instalat sistemul de operare sau alte aplica]ii.
HKEY_CURRENT_USER\Keyboard Layouts: con]ine informa]ii despre tastatur\ acelea[i cu cele din
aplica]ia Keyboard din Control Panel.
HKEY_CURRENT_USER\Network: con]ine informa]ii despre re]ea.
HKEY_CURRENT_USER\RemoteAccess: con]ine informa]ii despre modul cum se face conexiunea cu
alte calculatoare aflate la distan]\, de exemplu conexiunea la internet. Aceste informa]ii se refer\ la zon\
(Area Cod), numele profilului folosit pentru conectare (InternetProfile), [amd.
HKEY_CURRENT_USER\Software: con]ine informa]ii despre set\rile fiec\rei aplica]ii specifice
utilizatorului `n cauz\; aceast\ subcheie realizeaz\ conexiunea cu subcheia
HKEY_LOCAL_MACHINE\Software.

e.) Cheia HKEY_DYN_DATA:
Aceast\ cheie con]ine informa]ii din registru care se vor afla `n memoria RAM .
~n mod normal, dup\ cum vom vedea `n aceast\ lec]ie, Registry este stocat pe hard-disk `n fi[ierele
SYSTEM.DAT [i USER.DAT. Pentru un acces rapid la Registry, o parte din aceste informa]ii (cele indicate
de cheia HKEY_DYN_DATA) se vor stoca [i `n memoria RAM.
Cheia HKEY_DYN_DATA con]ine subcheile: ConfigManager [i PerStats.
Fig. 10-15. Con]inutul HKEY_DYN_DATA

Informa]iile din subcheia ConfigManager sunt create la pornirea sistemului de operare [i reactualizate la orice
schimbare a configura]iei sistemului de calcul.
Subcheia PerStats p\streaz\ informa]ii despre monitorizarea performan]elor calculatorului. Aceste informa]ii
pot fi vizualizate de c\tre utilizator folosind aplica]ia SYSMON, livrat\ `mpreun\ cu sistemul de operare
Windows 95/98.

Modul de stocare pe disc al Registry se realizeaz\ prin intermediul urm\toarelor fi[iere:
SYSTEM.DAT,USER.DAT, CONFIG.POL.
Pentru a vedea aceste fi[iere (de exemplu `n Windows Explorer) trebuie validat\ afi[area fi[ierelor
ascunse `n Windows 95/98 astfel :
- Din Windows Explorer, efectua]i click pe Folder Options.
- ~n fereastra dialog intitulat\ Folder Options, efectua]i click pe View (din partea de sus), iar `n cmpul
Advanced Settings activa]i cu un click op]iunea Show All Files.
- Efectua]i click pe butonul OK.

Fi[ierul USER.DAT:
Dac\ pe calculator sunt configura]i mai mul]i utilizatori, de exemplu 2 - Stefan [i Mihai, atunci pe calculator
vom exista trei fi[iere USER.DAT, aflate `n foldere diferite, create `n folderul folderul C:\Windows. Aceste
fi[iere con]in informa]ii referitoare la configurarea aplica]iilor, informa]ii despre desktop, despre unde sunt
localizate anumite fi[iere, despre set\rile din Control Panel. Ele ar putea s\ fie stocate astfel pe disc:
C:\Windows\Profiles\Stefan\user.dat
C:\Windows\Profiles\Mihai\user.dat

Fi[ierul SYSTEM.DAT:
Se afl\ de obicei `n folderul C:\Windows [i con]ine informa]ii despre configurarea hardware a calculatorului.
Pe calculator exist\ un singur fi[ier de acest tip. La pornirea calculatorului, mai `nti este citit fi[ierul
SYSTEM.DAT, urmat de fi[ierul USER.DAT.
Revenind la exemplul de mai sus cu 2 utilizatori, pe calculator exist\ stocate [i urm\toarele fi[iere:
C:\Windows\user.da0
C:\Windows\Profiles\Stefan\user.da0
C:\Windows\Profiles\Mihai\user.da0
C:\Windows\system.da0
Aceste fi[iere sunt variante mai vechi ale celor cu extensia .DAT. ~n cazul cnd Registry se deterioareaz\,
informa]iile pot fi recuperate prin redenumirea aceste fi[iere din extensia .da0 `n extensia .dat.

Fi[ierul CONFIG.POL:
Acest fi[ier este creat [i modificat de utilitarul System Policy Editor, aplica]ie livrat\ `mpreun\ cu sistemul de
operare Windows 98. Pe un calculator pot exista unul sau mai multe astfel de fi[iere. Acest fi[ier este folosit
pentru a for]a ca sta]iile de lucru folosite `ntr-o re]ea s\ aib\ aceea[i configura]ie.

Pentru a lucra cu datele din Registry direct, se utilizeaz\ aplica]ia Registry Editor. ~n continuare, sunt
descrise cteva facilit\]i de lucru oferite de aceast\ aplica]ie.
Pentru a c\uta o cheie, o valoare, o dat\ sau un anumit cuvnt `n Registry, proceda]i astfel:
- Efectua]i click pe cheia HKEY_CLASSES_ROOT `n panoul din dreapta al ferestrei Registry Editor pentru
a stabili de la ce nivel `ncepe c\utarea. De la aceast\ cheie `n jos se va executa c\utarea.
- Efectua]i click pe op]iunea Edit'Find.
- ~n caseta de dialog afi[at\, introduce]i la rubrica intitulat\ Find What termenul ce urmeaz\ a fi c\utat; de
exemplu, cuvntul password.
- ~n cmpul intitulat Look at, preciza]i unde se va face c\utarea.
- Efectua]i click pe butonul Find Next.
Se poate g\si ceva de genul:
Fig. 10-16. Rezultatul c\ut\rii

Dac\ se dore[te reluarea c\ut\rii pentru acela[i cuvnt, efectua]i click din nou pe Edit'Find'Find
Next.
Exist\ posibilitatea de a importa sau exporta anumite informa]ii `n [i din Registru. Informa]ia respectiv\
este stocat\ sub forma unor fi[iere cu extensia .REG.
Pentru import se procedeaz\ astfel::
- ~n Registry Editor, efectua]i click pe op]iunea Registry.
- Efectua]i click pe Import Registry File.
- ~n fereastra dialog intitulat\ Import Registry File, alege]i fi[ierul cu extensia .REG de importat
- Efectua]i click pe butonul Open.
Pentru exporta anumite informa]ii din Registry se procedeaz\ astfel:
- `n Registry Editor se alege cheia (informa]ia) dorit\ printr-un click de mouse; de exemplu, subcheia
HKEY_USERS\Stefan.
- Efectua]i click pe op]iunea Registry.
- Efectua]i click pe op]iunea Export Registry File.
Fig. 10-17. Exportarea pentru Registry
- `n fereastra dialog intitulat\ Export Registry File, la rubrica File Name, se va specifica numele
fi[ierului sub care se va exporta cheia selectat\ (vezi rubrica Selected branch). De exemplu, fi[ierul
stefan.reg.
- Se va specifica folderul unde se va memora fi[ierul (de exemplu, System).
- Efectua]i click pe butonul Save.
Observa]ie: se poate exporta tot registrul validnd All `n zona Export range.
Importul [i exportul de informa]ii din [i `n Registry se folose[te pentru a transfera informa]iile din
Registry `ntre mai multe calculatoare.
Pentru tip\rirea Registry, sau a unei anumite chei din Registry, se procedeaz\ astfel:
- `n Registry Editor, se alege cheia (informa]ia) dorit\ printr-un click de mouse; de exemplu, subcheia
HKEY_USERS\Stefan.
- Se efectueaz\ click pe op]iunea Registry.
- Se efectueaz\ click pe op]iunea Print; `n fereastra dialog intitulat\ Print, la rubrica Print range, se indic\
dac\ se va tip\ri tot Registry sau numai cheia anterior selectat\.
- Se efectueaz\ click pe butonul OK.
Deoarece buna func]ionare a sistemului de operare Windows 95/98 se bazeaz\ pe Registry, se
recomand\ efectuarea de copii de siguran]\. ~n acest scop poate fi utilizat programul Microsoft Backup, livrat
`mpreun\ cu Windows 95/98. Se procedeaz\ astfel :

Start'Programs'Accessories'System Tools'Backup
Este lansat `n execu]ie programul Microsoft Backup.
Fig. 10-18. Aplica]ia BackUp

`n cmpul Where to back, se va selecta File; se va tasta A:\registru.qic (registru.qic este numele
fi[ierului care va p\stra copia de siguran]\). Salvarea se va realiza pe o dischet\.
la rubrica What to backup, din folderul Windows se vor selecta fi[ierele SYSTEM.DAT [i
USER.DAT.
Sesiunea de salvarea poate fi salvat\ pentru a fi apelat\ ulterior: se efectueaz\ click pe Job'Save.
Fig. 10-19. Opera]ia de salvare

Opera]ia de Backup demareaz\ prin efectuarea unui click pe butonul Start. ~ncheierea cu succes a opera]iei
de backup este afi[at\ `n cadrul unei ferestre similare cu cea de mai jos:
Dac\ ulterior Registry este alterat, sistemul este pornit `n Safe Mode (despre modurile de pornire se va
discuta `n capitolul 10-3) [i se restaureaz\ Registry folosind copia de siguran]\ de pe dischet\ astfel :
- se introduce `n unitatea floppy a calculatorului discheta pe care se g\se[te copia de siguran]\
- se lanseaz\ `n execu]ie aplica]ia Microsoft Backup
- se efectueaz\ click pe Restore
- `n fereastra Microsoft Backup, pentru rubrica Restore from se selecteaz\ File [i se specific\ numele
copiei de siguran]\: A:\registry.qic. ~n cmpul Where to restore, se alege Original Location.
- Se efectueaz\ click pe butonul Start.
Dup\ restaurare se `nchide programul Microsoft Backup.
~n cazul cnd sistemul de operare are probleme mai complicate [i Windows 98 nu poate fi pornit `n Safe
Mode, sau nu se mai poate lansa programul Microsoft Backup, atunci se poate recurge la urm\toarea metod\ de
restaurare a Registry:
- Se porne[te calculatorul `n modul Safe Mode Command Prompt Only sau de pe o dischet\ sistem.
- La promptul DOS, utiliznd comanda CD \Windows, se trece `n folderul sistemului de operare. Dac\
bootarea s-a efectuat de pe dischet\, `naintea comenzii de sus, trebuie tastat\ comanda de trecere pe hard-
disc [i anume: C:.
- Se tasteaz\ comenzile:
COMANDA SEMNIFICA}IE
attrib -s h r system.dat
sunt dezactivate atributele de System, Hidden (ascuns) [i
ReadOnly (numai pentru citire) pentru fi[ierul SYSTEM.DAT din
folderul Windows.
ren system.dat system.bad Fi[ierul SYSTEM.DAT este redenumit [i cap\t\ numele
SYSTEM.BAD.
- Calculatorul este restartat. Windows 95/98 va c\uta fi[ierul SYSTEM.DAT [i neg\sind acest fi[ier, va
utiliza automat copia de siguran]\ SYSTEM.DA0, care s-ar putea s\ asigure o pornire corect\ a
calculatorului.
Dac\ din nefericire acest truc nu d\ rezultate, atunci `nseamn\ c\ fi[ierul SYSTEM.DA0 este [i el
corupt [i `n acest caz trebuie utilizat\ o alt\ copie a Registry. Este vorba de fi[ierul SYSTEM.1ST care
reprezint\ varianta de fi[ier corespunz\toare Registry-ului `n momentul instal\rii sistemului de operare
Windows 95/98. Se procedeaz\ astfel:
- Calculatorul este repornit `n op]iunea Safe Mode Command Prompt Only sau de pe o dischet\ sistem.
- La promptul DOS, se trece pe hard-disc (numai dac\ pornirea s-a efectuat de pe dichet\) `n folderul
Windows, tastnd urm\toarele comenzi:
C:
CD \WINDOWS
- Se tasteaz\ comenzile:
COMANDA
SEMNIFICA}IE
attrib -s h r system.dat
sunt dezactivate atributele de System, Hidden
(ascuns) [i ReadOnly (numai pentru citire)
pentru fi[ierul SYSTEM.DAT din folderul
Windows.
ren system.dat system.bad Fi[ierul SYSTEM.DAT este redenumit [i
cap\t\ numele SYSTEM.BAD.
attrib -s h r system.1st
sunt dezactivate atributele de System, Hidden
(ascuns) [i ReadOnly (numai pentru citire)
pentru fi[ierul SYSTEM.1
ST
din folderul
Windows.
copy c:\system.1st c:\windows\system.dat Este copiat fi[ierul SYSTEM.1ST din root `n
folderul Windows sub denumirea
SYSTEM.DAT
- Calculatorul trebuie repornit.
~n cele mai multe cazuri, procedura ar trebui s\ func]ioneze. Dac\ nici aceast\ variant\ nu d\ rezultate,
atunci trebuie reinstalat sistemul de operare din nou.
~n caz c\ aceast\ opera]ie reu[e[te, trebuiesc restabilite atributele pentru fi[ierele SISTEM.1ST [i
SYSTEM.DAT folosind drept exemplu urm\toarele comenzi tastate la promptul DOS:
attrib +s +h +r system.1st
attrib +s +h +r system.1st
Observa]ie: Dup\ introducerea unei comenzi DOS, se apas\ tasta ENTER.
" "" " 10.3. Bootarea sistemului de operare
Odat\ ap\sat butonul de pornire, sistemul de operare Windows 95/98 porne[te [i se `ncarc\ automat,
f\r\ a fi necesar\ interven]ia utilizatorului. Sunt `ns\ [i cazuri cnd acest proces de bootare automat\ e[ueaz\.
Acest lucru se poate datora anumitor anomalii `n func]ionare [i `n astfel de cazuri, sistemul de operare poate
porni `n Safe Mode - o bootare care `ncarc\ un num\r redus de drivere [i ofer\ facilit\]i minimale ale
sistemului de operare. Safe Mode este un mod de lucru pentru diagnosticare [i reparare a eventualelor erori.
~n scopul depan\rii [i repar\rii sistemul de operare, Windows 95/98 permite controlarea modului de
bootare. Sunt disponibile o list\ de op]iuni de bootare. Pentru accesarea acestora, dup\ ap\sarea pe butonul de
pornire al calculatorului [i imediat dup\ ce pe ecran este afi[at mesajul Starting Windows 95/98 , trebuie
ap\sat\ tasta F8 [i vor fi disponibile pe ecran urm\toarele op]iuni de bootare:

De asemenea, `n partea de jos a ecranului sunt afi[ate urm\toarele combina]ii de taste pentru alegerea
op]iunilor de pornire:
F5 =Safe mode
Shift+F5 =Command prompt
Shift+F8 =Stepbystep confirmation

Cele 7 moduri de bootare au urm\toarea semnifica]ie:
1. Normal: Se `ncarc\ sistemul de operare Windows 95/98, cu toate driverele necesare [i cu interfa]a grafic\
(GUI). Este modul implicit de bootare.
2.Logged (\BOOTLOG.TXT): aceast\ op]iune este similar\ cu op]iunea 1. ~n plus, se creaz\ fi[ierul de tip
jurnal C:\BOOTLOG.TXT, fi[er ce poate fi deschis prin intermediul unui procesor de text (de exemplu
Notepad). ~n cadrul fi[ierului sunt descrise etapele parcurse de sistem la bootare [i rezultatul acestora `n vederea
urm\ririi procesului de `nc\rcareal al sistemului de operare [i eventual identific\rii erroilor. Pentru a vizualiza
con]inutul acestui fi[ier, trebuia ca `n prealabil s\ fie dezactivat atributul Hidden (ascuns) - am v\zut cum se
procedeaz\ `n lec]iile anterioare.
Microsoft Windows 98 Startup Menu
1.Normal
2.Logged (\BOOTLOG.TXT)
3.Safe mode
4.Step-by-step confirmation
5.Command prompt only
6.Safe mode command prompt only
7.Previous version of MS-DOS
Enter a choice: 1
Privind figura urm\toare, se poate observa un mesaj care indic\ o eroare `n `nc\rcarea sistemului de
operare [i anume linia:
[000683F4] LoadFailed =C:\WINDOWS\COMMAND\DRVSPACE.SYS

Fig. 10-20. Con]inutul fi[ierului BOOTLOG.TXT

La fiecare bootare, dac\ se selecteaz\ op]iunea Logged, este creat un nou fi[ier BOOTLOG.TXT, care
suprascrie vechiul jurnal. Versiunea veche este p\strat\ `ntr-un fi[ier cu denumirea C:\BOOTLOG.PRV.
3.Safe mode: aceast\ op]iune porne[te sistemul de operare cu un num\r limitat de drivere, iar modul de
setarea al pl\cii grafice este VGA standard. Dac\ calculatorul de]ine configur\ri hardware sau de re]ea eronate
[i bootarea normal\ a e[uat, la o nou\ repornire, `n mod automat se va comuta pe Safe mode, permi]nd
realizarea configur\rilor corecte folosind Control Panel.
4. Step-by-step confirmation: `n acest caz, utilizatorul poate confirma de fiecare dat\ dac\ `ncarc\ driverele
sistemului de operare Windows95/98 [i dac\ execut\ sau nu instruc]iunile din fi[ierele CONFIG.SYS [i
AUTOEXEC.BAT. Folosind aceast\ op]iune, pot fi diagnosticate eventualele probleme de bootare ale
sistemului de operare Windows 95/98 datorate anumitor drivere sau instruc]iuni din fi[ierele AUTOEXEC.BAT
[i CONFIG.SYS.
5. Command prompt only: pornirea sistemului de operare Windows 95/98 are loc `n mod DOS, care
dispune de o interfa]\ alfanumeric\. Este disponibil un subset al comenzilor sistemului de operare DOS, ce sunt
introduse la promptul DOS. Versiunea DOS livrat\ `mpreun\ cu Windows 95/98 este 7.0. Unitatea de CDROM-
ul nu este disponibil\ dac\ nu au fost instalate driverele DOS corespunz\toare (`n fi[ierele CONFIG.SYS [i
AUTOEXECT.BAT). Nu este afi[at\ interfa]a grafic\. Pentru a reveni la interfa]a grafic\, se tasteaz\ comanda
Exit la promptul DOS.
6. Safe mode command prompt only: Windows 95/98 booteaz\ `nc\rcnd un set minim de drivere ca `n
Safe mode, f\r\ `ns\ a `nc\rca [i interfa]a grafic\.
7. Previous version of MS-DOS: este `nc\rcat\ versiunea anterioar\ de sistem de operare DOS, `n cazul `n
care Windows 95/98 s-a instalat peste un sistem de operare deja existent pe hard-disc.

~n continuare vor fi descrise etapele parcurse de sistem, din momentul ap\s\rii butonului de start pn\
`n momentul cnd sistemul de operare Windows 95/98 s-a `nc\rcat complet.
Dup\ ap\sarea butonului de start, calculatorul execut\ rutinele POST pentru a determina dac\ sistemul
func]ioneaz\ corect, apoi sunt executate ini]ializ\rile hardware la nivel de BIOS .
Dac\ totul este `n regul\, codul `nscris `n BIOS caut\ un `nc\rc\tor al sistemului de operare. Pentru
Windows 95/98, `nc\rc\torul sistemului este fi[ierul IO.SYS, ce con]ine toate informa]iile necesare.
Fi[ierul MSDOS.SYS, fi[ier absolut necesar pentru sistemul de operare MS-DOS, este de asemenea
prezent pe hard-disc [i sub Windows 95/98, pentru a asigura compatibilitatea cu aplica]iile mai vechi pe 16 bi]i.
Fi[ierele MSDOS.SYS [i IO.SYS au setat atributul Hidden (ascuns), deci `n mod normal nu pot fi
vizualizate pe ecran. Pentru a le vizualiza, `n aplica]ia Windows Explorer se efectueaz\ click pe
View'Folder Options. Se selecteaz\ pagina de configurare, dup\ care este activat\ op]iunea Show All
Files.
Deschiznd `n fi[ierul MSDOS.SYS cu ajutorul aplica]iei Notepad, se poate observa c\ acesta este de tip
ASCII [i este similar cu urm\toarea figur\:

Observa]ie: Nu [terge]i simbolurile * din cadrul fi[ierului. Acest fi[ier trebuie s\ aibe diemsniunea de 1024 B [i
respectivele simboluri asigur\ aceast\ dimensiune.
Fi[ierul IO.SYS, pe lng\ propriile instruc]iuni ce le execut\ ca parte din ciclul de prenc\rcare, va citi
[i interpreta con]inutul fi[ierului MSDOS.SYS
Semnifica]ia liniilor din fi[ierul MSDOS.SYS este descris\ `n continuare.
Primele dou\ linii sunt c\i (paths) care localizeaz\ folderul sistemului de operare [i folderul unde sunt
memorate fi[ierele executabile. A treia linie precizeaz\ unitatea de `nc\rcare a sistemului de operare.
Urmeaz\ apoi o serie de op]iuni de configurare.
BootDelay=2: precizeaz\ `ntrzierea `n secunde, ct timp poate fi ap\sat\ tasta F8 pentru a afi[a op]iunile
de bootare.
BootFailSafe=0 (sau 1): permite evitarea afi[ar\rii, sau nu, a ecranului cu op]iuni de bootare
BootGUI=1 (sau 0): va fi utilizat\ interfa]\ grafic\ (1), sau DOS (0)
Bootkeys=1 (sau 0): pentru 1 - tastele de pornire (exemplu F8 ) sunt active; pentru 0 - tastele de pornire
sunt inactive
BootMenu=0 (sau 1): 0 - nu este afi[at meniul de op]iuni; 1 este afi[at meniul de op]iuni
BootMenuDefault=1 (sau 3): stabile[te op]iunea implicit\ pentru meniu
BootMenuDelay=30: stabile[te num\rul de secunde ct este afi[at meniul de op]iuni, pn\ la execu]ia
op]iunii implicite (`n cazul `n care utilizatorul nu a f\cut nici o selec]ie)
BootWarn=1: utilizatorul este aten]ionat cnd la bootare se trece `n Safe Mode.
BootWin=1: permite `nc\rcarea variantei anterioare de DOS, `n loc de Windows
Logo=1 sau 0: permite afi[area, sau dezactiveaz\ afi[area siglei
Network=0 (sau 1): 0 - nu se instaleaz\ nici o op]iune de re]ea
Observa]ie: Nu trebuie s\ modifica]i MSDOS.SYS. Deteriorarea acestui fi[ier poate genera probleme.
~n fi[ierul IO.SYS sunt incluse urm\toarele set\ri ale sistemului de operare:
DOS=HIGH: `ncarc\ componenta DOS `n zona superioar\ de memorie
HIMEM.SYS: se `ncarc\ managerul de memorie `n mod real
IFSHLP: driver care `ncarc\ helpul fi[ierelor de sistem instalabile
SETVER.EXE: `nc\rcarea acestui program p\c\le[teaplica]iile mai vechi (dac\ se mai folosesc `nc\),
f\cndu-les\ cread\ c\ versiunea DOS este cea dorit\ .
LASTDRIVE=x: acest parametru este folosit doar de unele aplica]ii DOS vechi, stabilind ultima liter\ de
unitate ce poate fi folosit\; x poate lua valorile de la A la Z.
FILES=60: acest parametru este folosit doar de unele aplica]ii DOS vechi care necesit\ mai mult de 60 de
identificatori de fi[iere; cifra 60 este doar un exemplu.
Fig.10-21. Con]inutul
fi[ierului MSDOS.SYS
BUFFERS=30: reprezint\ num\rul de buffere pentru fi[ierele furnizate de IO.SYS, `n cazul aplica]iilor
DOS. Windows 95/98 nu nu este afectat de acest parametru.
SHELL=COMMAND.COM /P: specific\ procesorul de comenzi folosit
STACKS=9,256: stabile[te dimensiunea stivei.
FCBS=4: acest parametru este folosit doar de unele aplica]ii DOS vechi
IO.SYS cite[te de asemenea con]inutul fi[ierului CONFIG.SYS, `n cazul c\ acesta exist\.
Dup\ procesarea celor dou\ fi[iere MS-DOS.SYS [i IO.SYS, bootarea sistemului de operare
Windows 95/98 continu\ cu `nc\rcarea modului pe 16 bi]i. De[i sistemul de operare Windows 95/98 este un
sistem de operare pe 32 bi]i, el `ncarc\ mai `nti un shell pe 16 bi]i, pentru a face posibil\ verificarea hardware-
lui de tip Plug and Play, pentru a detecta [i configura toate echipamentele instalate, f\r\ a comuta `n mod real.
Pentru a administra func]iile de la nivelul hardware, Windows 95/98 `ncarc\ drivere VxD pe 16 bi]i,
numite drivere virtual de echipamente.
Windows 95/98 continu\ apoi s\ `ncarce driverele de sistem (care asigur\ func]iile de baz\ ale
sistemului de operare). Dup\ aceea, se `ncarc\ USER.EXE, GDI.EXE, KRNL386.EXE, care sunt trei
componente shell pe 16 bi]i. Urm\toarea etap\ o constituie `nc\rcarea driverelor suplimentare pe 16 bi]i [i
bootarea shell-ului pe 32 de bi]i.
Printre aplica]iile care fac parte din shell-ul pe 32 de bi]i, enumer\m: programul shell al utilizatorului,
interfa]a explorer, Win32API (user32.dll, gdi32.dll, kernel32.dll).Tot acum Windows 95/98 ini]ializeaz\ toate
driverele pe 32 de bi]i .
Dup\ verificarea numelui utilizator [i a parolei (dac\ este cazul), se finalizeaz\ bootarea sistemului de
operare prin afi[area desktop-ului.
" "" " 10.4. Grupul StartUp
Foloind folderul Startup din Programs este posibil ca dup\ pornirea Windows 95/98 s\ fie lansate
automat `n execu]ie anumite programele dorite. Grupul StartUp poate fi accesat astfel:
Start' '' 'Programs' '' 'StartUp

Fig 10-22. Grupul StartUp

~n figura de mai sus este afi[at un exemplu de programe incluse `n grupul StartUp: Microsoft FindFast
[i Office Startup. Ambele fac parte din suita de aplica]ii Microsoft Office. Dup\ pornirea sistemului [i afi[area
desktopului, acestea sunt lansate `n execu]ie automat.
Nu este indicat s\ fie incluse multe aplica]ii `n aceast grup, deoarece odat\ lansate consum\ din
resursele calculatorului. Grupul StartUp se utilizeaz\ pentru a lansa `n execu]ie aplica]ii foarte des utilizate. De
exemplu, un program de po[t\ electronic\ poate fi lansat la fiecare pornire a sistemului pentru a fi `nc\rcat `n
memorie `n vederea verific\rii periodice dac\ au sosit mesaje noi.
Utilizatorul poate stabili care aplica]ii vor fi incluse `n grupul StartUp. O alt\ modalitate prin care sunt
incluse programe `n StartUp este aceea a instal\rii unei anumite aplica]ii [i programul de setup este cel care
automatizeaz\ totul.
~n continuare este dat un exemplu prin care aplica]ia de procesare text Word este inclus\ `n grupul
StartUp.

Metoda 1. Se creaz\ un shortcut pe desktop pentru respectiva aplica]ie:
- se efectueaz\ click cu butonul din dreapta al mouse-ului undeva pe desktop
- din meniul contextual se selecteaz\ op]iunea New'Shortcut

Fig.10-23. Crearea unui nou shortcut

- `n fereastra dialog Create Shortcut se efectueaz\ click pe butonul Browse [i este c\utat\ calea c\tre
programul Word.EXE; se efetueaz\ click pe butonul Next
- `n fereastra de dialog Select a Title for the Program se tasteaz\ denumirea pentru noul shortcut creat;
de exemplu: Word
- se efectueaz\ click pe butonul Finish
Evident c\ shortcut-ul se poate realiza [i prin alte metode; cazul de fa]\ este numai un exemplu.
~n continuare se va copia shortcut-ul nou creat `n grupul StartUp:
- se efectueaz\ click cu butonul din dreapta al mouse-ului pe shortcut-ul cu numele Word
- din meniul contextual se selecteaz\ op]iunea Copy
- Start'Programs'StartUp
- se efectueaz\ click cu butonul din drapta al mouse-ului
- din meniul contextual afi[at se selecteaz\ op]iune Paste
La viitoarea pornire a calculatorului se va lansa automat `n execu]ie programul Microsoft Word. Acest
lucru este util `n cazul `n care aceast\ aplica]ie este cel mai des utilizat\.

Metoda 2: Acela[i lucru se poate realiza [i prin copierea executabilului dorit `n folderul StartUp.
- se poate apela func]ia Find pentru a localiza pe disc fi[ierul Excel.Exe (Start'Find'Files or Folders)
- `n fereastra cu rezultatele c\ut\rii, se efectueaz\ click pe fi[ierul Excel.Exe.

- se efectueaz\ click pe op]iunea din meniu Edit'Copy
- se `nchide fereastra Find Files
- se efectueaz\ click cu butonul din dreapta al mouse-ului pe grupul StartUp
- din meniul contextual afi[at se selecteaz\ Paste
- la repornirea calculatorului, se va lansa automat `n execu]ie programul Microsoft Excel.

Metoda 3: Pentru exemplificare se va ad\uga programului xtcwplay `n grupul StartUp (xtcwplay este un
player pentru fi[iere mp3).
- Start'Settings'Taskbar&StartMenu
- Se selecteaz\ pagina intitulat\ Start Menu Programs
Fig. 10-25. Ad\ugarea unui nou element la meniul Start, `n grupul StartUp

- se efectueaz\ click pe butonul Add
- `n fereastra afi[at\ se apas\ butonul Browse
- `n fereastra Browse se localizeaz\ calea [i programul pentru care se creaz\ shortcut-ul [i se efectueaz\
click pe butonul Open

Click aici
Fig. 10-24

- revenind la fereastra anterioar\, se efectueaz\ click pe butonul Next
Fig. 10-26. Crearea unui nou shortcut

- `n fereastra dialog Create Program Folder se selecteaz\ folderul StartUp [i se apas\ butonul Next.
- `n fereastra Select a Title for the Program se introduce denumirea pentru noul shortcut creat: de
exemplu: xtcwplay
- se apas\ butonul Finish

Men]ion\m c\ folosirea metodelor 1 sau 3 pentru crearea de shortcut-uri este de preferat fa]\ de a doua
metod\, deoarece salveaz\ spa]iul de pe disk.

~nl\turarea unui element (program) din grupul StartUp se poate realiza astfel:
Metoda 1: {tergem elementului din folderul StartUp. De exemplu, pentru a [terge aplica]ia Excel, se
procedeaz\ astfel:
Dac\ pe calculator sunt defini]i mai mul]i utilizatori, se realizeaz\ [tergerea pentru utilizatorul curent (de
exemplu, s\ presupunem c\ intrarea `n sistem s-a f\cut pentru utilizatorul Stafan):
- Start'Programs'Windows Explorer
- `n fereastra Windows Explorer, se selecteaz\ folderul
Windows\Profiles\Stefan\StartMenu\Programs\StartUp
Fig. 10-27 . Localizarea fi[ierelor aferente utilizatorului curent

- `n panoul din dreapta se selecteaz\ Excel.exe
- se apas\ butonul Delete din bara de utilitare (toolbar) (sau Edit'Delete din meniu).
Dac\ pe calculator nu este definit dect un singur utilizator, cunoscut sub denumirea generic\ de utilizator
implicit (default user), atunci va fi [ters fi[ierul Excel.Exe din folderul C:\WINDOWS\Start
Menu\Programs\StartUp\Excel.exe.

Metoda2:
- Se selecteaz\ articolul Excel din grupul StartUp utiliznd butonul din dreapta al mouse-ului
- Din meniul contextual se selecteaz\ op]iunea Delete
- Se confirm\ [tergerea r\spunznd la `ntrebarea afi[at\ cu Yes.

Evitarea execu]iei aplica]iilor din grupul StartUp la pornirea calculatorului se poate realiza astfel:
Cazul 1. Dac\ calculatorul este conectat `n re]ea, sau dac\ pe calculator exist\ mai multe profiluri utilizator: se
porne[te calculatorul [i cnd se afi[eaz\ fereastra dialog care solicit\ parola [i numele utilizator sunt introduse
cele dou\ informa]ii. Se apas\ [i se men]ine ap\sat\ tasta Shift, dup\ care se efectueaz\ click pe butonul Ok.
Tasta Shift este men]inut\ ap\sat\ pn\ cnd sunt afi[ate toate elementele desktop-ului.
Cazul 2: Dac\ calculatorul nu este conectat `n re]ea [i pe calculator nu exist\ mai multe profiluri: se porne[te
calculatorul [i cnd este afi[at mesajul de startare Windows 95/98 se apas\ [i se men]ine ap\sat\ tasta Shift pn\
la apari]ia tuturor elementelor de pe desktop.
" "" " 10.5. Crearea unei dischete StartUp
Discheta StartUp este o dischet\ bootabil\ ce con]ine fi[ierele necesare pentru ca sistemul de operare
s\ se `ncarce direct de pe dischet\. Pe dischet\, printre alte fi[iere, sunt stocate [i urm\toarele:
COMMAND.COM (procesorul de comenzi), IOSYS.COM (fi[ier sistem), MSDOS.COM (fi[ier sistem),
RAMDRIVE.SYS (driver), SCANDISK (utilitar pentru testarea suprafe]ei discurilor), FDISK (utilitar pentru
parti]ionare discuri), FORMAT (utilitar pentru formatare discuri), EDIT (editor text), etc.
Discheta StartUp poate fi creat\ la instalarea sistemului de operare, sau ulterior. Crearea unei dischete
StartUp presupune urm\toarele etape:
- Start'Settings'Control Panel'Add/Remove Programs

Fig. 10-28. Creare unei dischete StartUp din Control Panel

- se selecteaz\ pagina intitulat\ StartUp Disk

Fig. 10-29 . Crearea unei dischete StartUp

- se efectueaz\ click pe butonul Create Disk
- se introduce o dischet\ `n unitate; dac\ aceasta con]ine date, ele se vor suprascrie.
- este solicitat\ introducerea CDROMului ce con]ine kit-ul de instalare al sistemului de operare. Dup\
introducerea acestuia `n unitate, se apas\ butonul Ok din fereastra de mai jos.
Fig. 10-30 . Solicitarea CDROM-ului cu kit-ul de instalare Windows 95/98

~n cazurile `n care apar probleme la `nc\rcarea sistemului de operare, acesta poate bootat de pe dischet\,
`n vederea acces\rii datelor stocate pe hard-disc. Bootarea de pe dischet\ ofer\ [i posibilitatea `nc\rc\rii
driverelor pentru CDROM.
O comand\ util\ pentru restaurarea sectorului de boot `n cazul alter\rii acestuia (de exemplu din cauza
unor atacuri virale) este urm\toarea comand\:
A:\> fdisk /mbr
" "" " 10.6. Vizualizarea configura]iei echipamentului de calcul
Pentru a vedea configura]ia unui calculator sub Windows 95/98 se procedeaz\ astfel :
Start'Settings'Control Panel'System
Se deschide fereastra intitulat\ System Properties [i se selecteaz\ pagina de configurare Device
Manager.
Tot la Device Manager se poate ajunge [i astfel:

My Computer'Properties (din meniul contextual)'Device Manager

Fig. 10-31 . Afi[area configura]iei hardware a unui echipament de calcul

Dup\ cum se poate observa [i `n figura de mai sus, `n cadrul paginii Device Manager este afi[at\
configura]ia hardware a calculatorului. Echipamentele din dotarea calculatorului sunt grupate pe tipuri de
echipamente: CDROM, Disk drivers, Display adapters, Hard disk controlers, etc. Pentru a vedea ce include
fiecare grup\, se efectueaz\ click pe simbolul plus din stnga denumirii grupei respective.
~n concluzie, Device Manager afi[eaz\ echipamentele din dotarea calculatorului organizate `n clase,
sau tipuri, de dispozitive, sub forma unui arbore ierarhic. Pentru a extinde o ramur\, se efectueaz\ click pe
simbolul (+) din dreptul denumirii, sau dubluclick denumirea clasei respective. Pentru a comprima o ramur\, se
efectueaz\ click pe simbolul (-).
De exemplu, `n figura de mai sus, calculatorul este dotat cu o unitate CDROM de tipul Goldstar CD-
ROM GCD-R540, cu un hard-disc GENERIC IDE DISK TYPE 46 [i o unitate de dischet\ GENERIC NEC
FLOPPY DISK. Modul de vizualizare al echipamentelor `n respectiva figur\ se realizeaz\ `n func]ie de grupe
sau tipuri (View devices by type). Acestea pot fi afi[ate [i `n func]ie de modul de conectare prin activarea
op]iunii View devices by connection.
Configura]ia sistemului poate fi tip\rit\ la imprimant\ astfel:
- se efectueaz\ click pe butonul Print [i se deschide o fereastr\ dialog (vezi figura de jos din stnga)
Fig.10-32. Tip\rirea configura]iei

- pentru a tip\ri integral configura]ia calculatorului [i informa]ii generale despre sistem, se alege op]iunea All
devices and system summary. Pot fi tip\rite numai informa]ii generale despre sistem, se selecteaz\
op]iunea System Summary. Pentru a tip\ri informa]ii doar despre un dispozitiv selectat, trebuie
selectat\ op]iuneaa Selected class or device.
- se efecuteaz\ click pe butonul OK (`n prealabil asigura]i-v\ c\ imprimanta este conectat\ la calculator,
configurat\ corespunz\tor [i pornit\).
Dac\ calculatorul nu dispune de o imprimant\, sau dac\ se dore[te tip\rirea la un moment ulterior,
informa]iile pot fi stocate `ntr-un fi[ier prin activarea op]iunii Print to file. Se deschide o fereastr\ dialog, `n
cadrul c\reia utilizatorul trebuie s\ specifice denumirea [i calea fi[ierului. ~n figura de mai sus (figura din
dreapta) a fost specificat\ denumirea CONFIGURATIE.PRN, fi[ier ce va fic creat `n folderul C:\PROBE.
Revenind la figurile `n care este afi[at Device Manager, pot fi afi[ate informa]ii suplimentare despre un
anumit dispozitiv hardware selectat, prin efectuarea unui dublu-click pe denumirea acestuia (sau ap\sarea
butonului Properties). De exemplu, dac\ se efectueaz\ dublu-click pe dispozitivul GoldStar CD-ROM GCD-
R540, este afi[at\ o fereastr\ cu informa]ii ca `n figura de mai jos. Fereastra dispune de trei pagini de
configurare.

Fig.10-33. Afi[area propriet\]ilor pentru un dispozitiv selectat `n Device Manager

Pagina intitulat\ General afi[eaz\ informa]ii privind tipul dispozitivul selectat (`n exemplul de fa]\,
CDROM), firma produc\toare (GOLDSTAR `n exemplul de fa]\), versiunea hardware (dac\ aceats\ informa]ie
este disponibil\). Informa]ia Device status afi[eaz\ starea dispozitivului ce indic\ func]ionarea corect\ sau
eronat\. ~n exemplul de fa]\, echipamentul func]ioneaz\ corect (The device is working properly) .
Pagina intitulat\ Setting indic\ modul de configurare al echipamentului. ~n cazul unit\]ii CDROM, este
afi[at\ litera corespunz\toare a unit\]ii - D, literele de unitate posibil a fi rezervate (Reserved drive letter), [i
alte date de configurare.
Figura de mai jos, din stnga, afi[eaz\ pagina intitulat\ Driver, `n cadrul c\reia se precizeaz\ cine este
produc\torul driverului aferent dispozitivului selectat [i data la care a fost realizat driverul.

Fig. 10-34. Propriet\]ile pentru dispozitivul selectat din Device Manager
Pentru alte echipamente, `n locul paginii intitulate Settings poate exista pagina Resources. De
exemplu, dac\ din Device Manager este selectat dispozitivul Sis 6202 (Display Adapter - plac\ video), acesta
dispune de o pagin\ intitulat\ Resources (vezi figura de sus din dreapta). ~n cadrul acestei pagini precizate
resursele ocupate de respectivul dispozitiv: num\rul `ntreruperii (Interrupt Request), intervalul de memorie
ocupat (Memory Range), adresa portului de intrare/ie[ire (Input/Output Range). Ace[ti parametri sunt `n
mod uzual configura]i automat de sistemul de operare la instalarea echipamentului, `n baza configur\rilor
hardware existente pentru respectivul dispozitiv. Este validat astfel `n mod implicit cmpul Use automatic
settings. ~n anumite cazuri, pot apare conflicte `ntre dou\ sau mai multe dispozitive care ocup\ acelea[i
resurse. Pentru a evita conflictele de resurse, op]iunea Use automatic settings se dezactiveaz\ [i parametrii
sunt seta]i manual. Un lucru este important de precizat: dispozitivul func]ioneaz\ corect dac\ nu exist\ conflict
de resurse, adic\ `n cadrul listei Conflicting device list trebui s\ fie afi[at mesajul No conflicts.
Unele dispozitive dispun de alte pagini de configurare suplimentare fa]\ de cele descrise mai sus.
Pe lng\ afi[area configura]iei hardware a unui echipament de calcul, pot fi afi[ate [i profilurilor
hardware existente pe calculatorul respectiv.
~n mod normal, la bootare, sunt `nc\rcate toate driverele pentru dispozitivele hardware existente. Sunt
cazuri `n care nu se dore[te `nc\rcarea unor drivere. ~n acest scop se definesc profile hardware. Un profil
hardware incluse driverele aferente dispozitivelor hardware ce se vor `nc\rca la bootarea calculatorului.
Driverele care nu se `ncarc\ pot fi aferente dispozitivelor utilizate numai ocazional, sau care provoac\ conflicte
de resurse, sau care sunt mari consumatoare de resurse. Prin urmare, pe un calculator pot fi definite mai multe
profiluri hardware, de exemplu: Original Configuration [i Profilul numarul 2.
La pornirea calculatorului, utilizatorul este solicitat s\ selecteze profilului hardware care se va utiliza,
printr-un mesaj de genul:
Windows cannot determine what configuration your computer is in .
Select one of the following:
1. Original Configuration
2. Profilul numarul 2
3. None of the above
Enter your choice: -
Utilizatorul selecteaz\ una dintre op]iuni, dup\ care procesul de bootare continu\ `n maniera cunoscut\.
Pentru a vizualiza profilurile hardware definite pe un calculator, `n fereastra intitulat\ System
Properties se selecteaz\ pagina Hardware Profiles.

Fig.10-35. Vizualizarea profilurilor hardware definite

~n figura de mai sus au fost definite dou\ profiluri hardware.
Despre crearea/[tergerea profilurilor hardware, ct [i despre ad\ugarea/[tergerea unor dispozitive dintr-
un profil hardware, se va discuta pe larg `n subcapitolul 10.8.
" "" " 10.7. Memoria virtual\
Memoria virtual\ presupune scrierea informa]iilor de lucru pe hard-disc [i nu `n memoria RAM fizic\,
emulnd astfel memoria RAM pe disc. Memoria virtual\ este limitat\ ca dimensiune practic de m\rimea
spa]iului liber pe HDD [i se utilizeaz\ de c\tre sistemul de operare `n momentul `n care memoria RAM nu este
suficient\ pentru a executa aplica]ia curent\.
Sistemul de operare Windows 95/98 utilizeaz\ dou\ modele de administrare a memoriei: unul se refer\
la memoria segmentat\ [i este folosit pentru a asigura compatibilitatea cu aplica]iile mai vechi; cel\lalt model se
refer\ la memoria nediferen]iat\.
Pe scurt, modelul de memorie segmentat\ const\ `n accesarea unei loca]ii de memorie folosind dou\
registre pe 16 bi]i. Un registru con]ine segmentul iar cel\lalt deplasarea (offset). Procesorul combin\ informa]ia
din cele dou\ registre, formnd adresa complet\. Dezavantajul modelului de memorie segmentat este dat de
posibilitatea de a aloca numai intervale de 64 KB de memorie (segmentare). Memoria disponibil\ este epuizat\
foarte u[or.
Modelul de memorie nediferen]iat este folosit preponderent de sistemul de operare Windows 95/98 [i
este preluat de la sistemul de operare Windows NT. Modelul de memorie nediferen]iat practic elimin\
segmentarea [i poate fi folosit de procesoare 80386 sau superioare. Pentru adresarea unei anumite loca]ii de
memorie necesare unei aplica]ii, se folosesc adrese pe 32 bi]i. Pentru adresare, se folosesc pagini de memorie.
Bi]ii 22-31 din cei 32 bi]i ai adresei definesc directorul tabelei de pagini; pot exista `n total 1024 de intr\ri. Bi]ii
12-21 definesc o anumit\ pagin\; pot exista `n total 1024 pagini. Bi]ii 0-11 definesc localizarea `n cadrul paginii;
o pagin\ are 4KB.
Deci, sistemul de operare Windows 95/98 poate adresa 1024x1024x4KB=4GB. M\rimea memoriei
virtuale este pn\ la 4GB.
~n concluzie, Windows 95/98 utilizeaz\ un model de memorie nediferen]iat [i liniar. Modul de adresare
liniar m\re[te performan]ele sistemului de calcul, deoarece timpul necesar microprocesorului pentru a adresa o
anumit\ loca]ie de memorie este mult mai mic.
Cnd o aplica]ie are nevoie de memorie suplimentar\, sistemul de operare ofer\ blocuri de memorie (de
4KB). Dac\ memorie RAM fizic\ a fost epuizat\, aceste blocuri de memorie sunt stocate fizic pe disc, `n cadrul
unui fi[ier special alocat denumit swap file.
Utiliznd mecanismul de memorie virtual\, `n memoria RAM fizic\ este ]inut\ eviden]a tuturor
paginilor din spa]iul de adrese virtual de pe HDD. Spatiul de memorie virtual alocat este asociat cu aplica]iile
care au solicitat memorie virtual\. Mecanismul de memorie virtual\ previne conflictele `n alocarea memoriei
virtual\ aplica]iilor solicitante, separnd procesul de alocare a memoriei virtuale pentru fiecare aplica]ie `n parte.
~n mecanismul de memorie virtual\ sunt `ntlnite dou\ no]iuni:
- memoria fizic\: aceasta este dat\ de memoria RAM fizic instalat\ pe calculator.
- memoria logic\: aceasta este dat\ de memoria fizic\ [i fi[ierele swap create pe hard-disc `n urma utiliz\rii
memoriei virtual\. Aplica]iile folosesc memoria logic\ `n momentul rul\rii.
De exemplu, dac\ un calculator dispune de 16MB memorie RAM fizic\ [i un disc de 1.5GB, cu un
spa]iu disponibil de 250MB, `n acest caz pot fi rulate aplica]ii ce folosesc 16MB+250MB memorie, datorit\
mecanismului de memorie virtual\.
Pentru a gestiona memoria virtual\ `n Windows 95/98 se procedeaz\ astfel:
Start'Settings'Control Panel'System'pagina Performance

Fig.10-36. Administrarea memoriei virtuale din pagina Performance

Se apas\ butonul Virtual Memory, moment `n care se deschide o fereastr\ similar\ cu cea din figura de
sus, din dreapta.
~n partea de sus a acestei ferestre (`n stnga semnului exclam\rii) este afi[at\ o sugestie: set\rile privind
utilizarea memoriei virtuale pot afecta performan]ele sistemului de calcul, de aceea se recomand\ ca acestea s\
efectuate de c\tre administratori de sistem, sau utilizatori ce au cuno[tin]e avansate despre sistemul de operare
Windows 95/98.
Sistemul de operare poate gestiona singur modul de alocare al memoriei virtuale. Pentru aceasta, se
activeaz\ prima op]iune: Let Windows manage my virtual memory settings. Aceasta este op]iunea
implicit\, selectat\ la instalarea sistemului de operare.
~n anumite cazuri, este necesar\ configurarea manual\ a spa]iului folosit pentru memoria virtual\. Un
exemplu tipic de astfel de situa]ii, este utilizarea aplica]iilor care necesit\ o cantitate mare de memorie -
aplica]ii server de re]ele, aplica]iile de baze de date, etc. Astfel, este selectat\ a doua op]iunea: Let me specify
my own virtual settings. Trebuie precizat\ unitatea de hard-disc care va fi utilizat\ pentru fi[ierul swap. Se
recomand\ folosirea celui mai rapid disc (rubrica Hard disk) din dotarea calculatorului (`n cazul `n care
calculatorul dispune de mai multe discuri). De asemenea, trebuie precizat\ dimensiunea minim\ folosit\ pentru
memoria virtual\ (rubrica Minimum) [i dimensiune maxim\ (rubrica Maximum).

Fig.10-37. Configurarea manual\ a memoriei virtuale

Exist\ [i posibilitatea de a renun]a la mecanismul de memorie virtual\. Acest lucru nu se recomand\,
care [i `n cazul `n care dispunem de un calculator dotat cu o cantitate foarte mare de memorie fizic\ instalat\.
Totu[i, dac\ dori]i s\ invalida]i mecanismul de memorie virtual\, atunci trebuie activat\ op]iunea Disable
virtual memory.(Not recommanded). Uneori, dac\ calculatorul nu dispune de suficient\ memorie fizic\ [i are
activat\ op]iunea de mai sus, sistemul poate avea probleme la bootare.
~n general, sistemul de operare Windows 95/98 este l\sat s\-[i gestioneze singur modul de alocare al
memoriei virtuale.
~n fi[ierul swap de memorie virtual\ de pe hard-disc, sistemul de operare Windows 95/98 va `nscrie
informa]ii `n momentul `n care se epuizeaz\ memoria RAM. Alocarea spa]iul de pe disk pentru fi[ierul de swap
este realizat\ la bootare [i este m\rit sau mic[orat `n func]ie de necesitate. Spa]iul disc este eliberat la oprirea
sistemului de operare. Fi[ierul swap al memoriei virtuale are un caracter dinamic [i nu este necesar ca zona de
pe hard-disc alocat\ `n acest scop s\ fie contigu\. Cei care au folosit Windows 3.x `[i aduc aminte c\ fi[ierul
swap era temporar sau permanent, c\ aloca foarte mult spa]iu pe disc comparativ cu spa]iul propriu-zis folosit,
toate aceste aspecte fiind `n dezavantajul utilizatorului. Windows 95/98 corecteaz\ aceste deficien]e.
Sistemele de operare Windows 95 [i Windows 98 au cteva `mbun\t\]iri `n ceea ce prive[te gestionarea
memoriei [i rularea programelor, comparativ cu variantele anterioare de Windows.
Sub Windows 95, la rularea unui program, sistemul de operare realizeaz\ dou\ copii ale programului:
una `n zona de cache de pe disk, iar alta `ntr-o anumit\ zon\ de memorie. Copierea din cache-ul de pe disk `n
memorie se realizeaz\ folosind blocuri de 4KB (care este m\rimea unei pagini de memorie). Dup\ ce programul
este copiat `n memorie, `n blocuri succesive de 4KB, atunci acesta este executat. Aceasta este o metod\ care
ofer\ siguran]\, dar nu [i rapiditate, `n rularea aplica]iilor.
Sub Windows 98, la rularea unui program, se face o copie pe disk cache. Dac\ dimensiunea acestei
copii se afl\ `n limita de 4KB, atunci sistemul de operare poate rula programul direct de pe disk cache, ceea ce
reduce timpul de lucru cu memoria [i microprocesorul. Acest aspect poate fi folosit `n sistemul de operare
Windows 98 pentru a m\ri viteza de rulare a programelor. ~n acest sens, programatorii creaz\ aplica]iile astfel
`nct acestea s\ se `ncadreze `n limita unor blocuri de 4KB. Sistemul de operare dispune de utilitarul
WALIGN.EXE, stocat `n folderul \WINDOWS\ SYSTEM, care poate realiza aceast\ aliniere `n blocuri de
4KB. Procedura este u[urat\ dac\ se folose[te sistemul de fi[iere FAT32, ceea ce constituie un avantaj pentru
acest sistem de fi[iere.
" "" " 10.8. Modificarea configura]iei hardware
Suntem pu[i deseori `n situa]ia de a instala un nou dispozitiv pe calculator. De exemplu, am achizi]ionat
o plac\ de sunet [i dorim s\ o instal\m; sau dorim s\ conect\m calculator `n re]ea [i prin urmare trebuie s\
instal\m pe el o plac\ de re]ea; sau dorim s\ instal\m un modem. ~n cele mai multe situa]ii, modificaarea
configura]ia hardware a calculatorului decurge din necesitatea de modernizare.
Introducerea unui nou dispozitiv `n calculator se rezum\ la deschiderea carcasei echipamentului de
calcul, instalarea fizic\ `n calculator a respectivului dispozitiv, pornirea calculatorului [i configurarea
corespunz\toare. ~n unele cazuri, poate fi necesar\ [i reconfigurarea altor echipamente deja instalate, pentru a
evita conflictele de resurse.
Instalarea unei pl\ci noi `ntr-un calculator se leag\ `n special de specifica]ia dac\ echipamentul este sau
nu de tip Plug and Play. Cuvintele Plug and Play pot fi traduse prin Conectare [i func]ionare. Standardul
Plug and Play este un standard relativ nou, care a fost adoptat de facto `n anul 1994. Un echipament Plug and
Play practic ar trebui instalat fizic `n calculator [i la pornirea calculatorului ar trebuie s\ fie detectat automat [i
s\ func]ioneze. ~nns\, `n realitate, de cele mai multe ori sunt necesare configur\ri suplimentare. Aceste
configur\ri suplimentare sunt determinate de num\rul limitat de resurse de care dispune echipamentul de calcul,
resurse ce trebuiesc `mp\r]ite `ntre componentele sale. ~n general, resursele nu pot fi partajate `ntre mai multe
dispozitive [i sistemului de operare Windows 95/98 trebuie ajutat s\ le asigneze, pentru a evita conflictele.
De obicei pl\cile de extensie mai vechi nu sunt de tip Plug and Play.

Instalarea unui echipament care nu este de tip Plug and Play
Spre exemplificare, se va instala o plac\ voice/fax/modem 28.80bps (care nu este de tip Plug and Play).
Dup\ inserarea fizic\ a pl\cii `n interiorul calculatorului [i notarea datelor de configurare (portul la care s-a
conectat), se reporne[te echipamentu [i sunt parcurse urm\toarele etape:
- Start'Settings'Control Panel'Add Remove Hardware


- se deschide fereastra din urm\toarea figur\.

Fig. 10-38. Instalarea unui nou dispozitiv: mesaj introductiv

Utilizatorul este sf\tuit s\ `nchid\ eventualele programe deschise, `nainte de a `ncepe instalarea. ~n
continuare, dup\ efectuarea unui click pe butonul Next, Windows va `ncerca s\ detecteze eventualele
echipamente Plug and Play. Se apas\ butonul Next. ~n exemplul de fa]\ nu for fi detectate dispozitive Plug and
Play [i va fi afi[at\ o fereastr\ similar\ cu cea din urm\toarea figur\..

Fig.10-39. Instalarea unui nou dispozitiv

Utilizatorul are dou\ posibilit\]i:
- S\ permit\ sistemului de operare s\ detecteze noile dispozitive ad\ugate; `n acest caz, se activeaz\ op]iunea
Yes (Recommended).
- S\ selecteze manual dispozitivul nou ad\ugat; `n acest caz, se activeaz\ op]iunea No, I want to select the
hardware from a list. ~n exemplul de fa]\, va fi aleas\ aceast\ op]iune.
Ap\snd butonul Next este afi[at\ o list\ de tipuri de dispozitive, ca `n figura de mai sus din dreapta.
Pentru a urma exemplul, se va selecta Modem [i se efectueaz\ click pe butonul Next. Va fi afi[at\ o fereastre\
similar\ cu cea din figura de mai jos.

Fig.10-40. Ad\ugarea unui nou modem

Dac\ tipul modemului nu este cunoscut, se dezactiveaz\ op]iunea Dont detect my modem; I will
select it from a list. ~n acest caz, sistemul de operare va detecta prezen]a modemului [i portul la care este
conectat.
Activnd op]iunea men]ionat\ anterior, utilizatorul are posibilitatea select\rii din cadrul unei liste a
modemului dorit. ~n exemplul de fa]\, op]iunea va fi activat\. Dup\ ap\sarea butonului Next, va fi afi[at\ o
fereastr\ similar\ cu cea din figura de mai sus, din dreapta. Din panoul din stnga, unde sunt afi[a]i produc\torii,
se va selecta (Standard Modem Types). Dac\ produc\torul este cunoscut, atunci se va selecta din list\
denumirea produc\torului respectiv. ~n panoul din dreapta sunt afi[ate modelele de model aferente
produc\torului selectat. ~n exemplu, se va opta pentru Standard 28800 bps.
Dac\ modemul este `nso]it de o dischet\ cu drivere aferente, se recomand\ utilizarea acestora `n locul
celui oferit de Windows 95/98. ~n acest caz se apas\ butonul Have Disk [i se specific\ calea c\tre folderul cu
fi[erul de configurare care permite instalarea unui driver.
Dup\ specificarea tipului de modem, se apas\ butonul Next [i este afi[at\ o fereastr\ similar\ cu cea din
figura urm\toare.

Fig.10-41. Instalarea unui nou modem

~n finalul procesului de instalare, utilizatorul este `n[tiin]at printr-un mesaj c\ instalarea s-a `ncheiat cu
succes. ~n mod preventiv ar trebui verificat dac\ nu exist\ un conflict de resurse. Verificarea se poate face astfel:
Start'Settings'Control Panel'System'pagina Device Manager
Ports(COM&LPT)'Communications Port (COM1)
~n fereastra ce se deschide, se selecteaz\ pagina Resources. ~n partea de jos a ferestrei trebuie s\ fie
afi[at mesajul No Conflicts (nu avem conflicte de resurse) .
~n cazul `n care apar conflicte, acestea trebuiesc rezolvate. Se recomand\ ca `naintea instl\rii unui nou
dispozitiv, utilizatorul s\ verifice ce resurse sunt deja alocate (IRQ, adrese port), pentru ca noul dispozitiv s\ fie
configurat corect. De obicei la portul serial COM1 este conectat mouse-ul echipamentului de calcul. Dac\ se
dore[te ad\ugarea unui nou modem, acesta ar trebui configurat pe un alt port (COM2-COM4). Pl\cile de
fax/modem interne sunt configurate prin intermediul unor jumperi existen]i fizic pe plac\; configurarea acestora
determin\ portul COM [i `ntreruperea (IRQ).

Instalarea unui echipament Plug and Play
Spre exemplificare, se va instala o nou\ pl\c\ de sunet de tip Plug and Play.
~n interiorul echipamentului de calcul se instaleaz\ fizic placa de sunet. Se reporne[te calculatorul.
Placa fiind de tip Plug and Play, este detectat\ automat de sistemul de operare care lanseaz\ asistentul (wizard)
de instalare a unui nou dispozitiv. Utilizatorul trebuie s\ speficie calea [i denumirea fi[ierului care indic\
driverul necesar. Acest fi[ier este de tip .INF. De exemplu, pentru placa de sunet tip CMI 8330, fi[ierul necesar
poart\ denumirea CMI8330.INF [i s-a livrat `mpreun\ cu placa de sunet. Fi[ierul este de tip ASCII iar
con]inutul s\u este `mp\r]it `n urm\toarele sec]iuni:
[Version] [ClassInstall] [DestinationDirs]
[ControlFlags] [Manufacturer] [CMedia]
[CMedia_SB16PnP_Dev] [SB16PnP.CopyList] [SB16PnP.AddReg]
[SB16.AddReg] [SBMIXER.AddReg] [CMedia_Mpu401_Dev]
[CMedia_J oyStick_Dev] [CMedia_WSS_Dev] [Mpu401.CopyList]
[J oyStick.CopyList] [WSS.CopyList] [Mpu401.DelList]
[Mpu401.UpdateInis] [WSS.DelList] [PreCopySection]
[MIDI.AddReg] [MPU401.AddReg] [MPU401.DelList]
[MPU401_Dev.AddReg] [J OYSTICK.AddReg] [STICK.AddReg]
[STICK_Dev.AddReg] [WSS.AddReg] [MIXER.AddReg]
[WAVE.AddReg] [Class.AddReg] [CMedia_J oyStick.UpdateInis]
[WSS.UpdateInis] [SourceDisksNames] [SourceDisksFiles]
[Strings]
Pentru a afi[a con]inutul acestui fi[ier, se poate utiliza aplica]ia NOTEPAD.
Fig.10-42. Con]inutul unui fi[ier de tip .INF

Folosind fi[ierul cu extensia INF, asistentul de instalare intitulat Add New Hardware copiaz\ [i
adaug\ driverele pentru dispozitivul nou. Aceste drivere au extensia VXD sau DRV. Dup\ instalarea driverelor,
utiliznd Device Manager, poate fi afi[at\ configura]ia curent\ a echipamentului de calcul. De exemplu:
Start'Settings'Control Panel'System'pagina Device Manager'
Sound, video and game controlers.
Fig. 10-43. Afi[area propriet\]ilor pentru noua plac\ de sunet instalat\

Sub Windows 98, driverele unui dispozitiv pot fi actualizate ulterior cu cele mai noi versiuni. Pentru
aceasta se procedeaz\ astfel:
- Se efectueaz\ dublu-click pe dispozitivul dorit `n Device Manager (de exemplu: SB16 Audio Device)
- Se deschide fereastra cu propriet\]i pentru dispozitivul respectiv (de exemplu, ap\snd pe butonul
Properties)
- Se apas\ butonul Driver, dup\ care se deschide o fereastr\ similar\ cu cea din figura de mai sus (dreapta).
- Se apas\ butonul Drive File Details, ob]inndu-se astfel lista fi[sierelor de tip driver utilizate pentru
dispozitivul selectat (vezi figura de mai jos, stnga)

Fig.10-44. Vizualizarea fi[ierelor driver [i actualizarea acestora

- Se efectueaz\ click pe butonul Ok, se revine `n Fig.10-44 (dreapta),


- Pentru reactualizarea driverului, se apas\ butonul Update Driver [i se deschide fereastra intitulat\ Update
Device Driver Wizard, din figura de mai sus (dreapta); se apas\ butonul Next [i se deschide o nou\
fereastr\ (vezi figura din stnga jos)

Fig. 10-45. Actualizarea driverelor

- Se alege op]iune Display a list of all the drivers in a specific location so you can select the driver
you want (va fi afi[at\ o list\ a driverelor dintr-o loca]ie specificat\ de utilizator, de exemplu discheta sau
CDROM furnizat de firma produc\toare a echipamentului, sau o adres\ Web)
- Se specific\ calea [i denumirea fi[ierului INF [i sunt afi[ate driverele existente (vezi figura de mai sus,
dreapta)
- Se selecteaz\ driverul corespunz\tor
- Se deschide o nou\ fereastr\ care avertizeaz\ utilizatorul c\ respectivul fi[ier va actualiza unul deja instalat
Fig.10-46. Actualizarea driverelor

Pentru a demara procedura de actualizare, se apas\ butonul Next.

Modificarea resurselor unui device
Aceast\ opera]iune este condi]ionat\ de reconfigur\ri de echipamente, necesitatea de a elibera anumite
resurse sau necesitatea de a solu]iona posibile conflicte de resurse.
~n cazul `n care un dispozitiv nu are o func]ionare corect\, `n Device Manager, `n dreptul denumirii sale
va fi afi[at simbolul semnul exclam\rii sau icon-ul este t\iat cu dou\ linii ro[ii

Fig. 10-46. Func]ionare incorect\

~n oricare din cele dou\ cazuri, se impune configurarea manual\ a resurselor sau reactualizarea
driverului. Pentru a reconfigura dispozitivul, trebuie deschis\ fereastra cu propriet\]i a respectivului dispozitiv
(de exemplu, prin ap\sarea butonului Properties din Device Manager) [i selectat\ pagina intitulat\
Resources.
Spre exemplificare, fereastra de mai jos afi[eaz\ propriet\]ile dispozitivului SB16 Audio Device. Se va
dezactiva op]iunea Use automatic settings, dup\ care se execut\ dublu-click pe Interrupt Request. Se va
deschide fereastra intitulat\ Edit Interrupt Request. ~n cmpul Value, poate fi modificat\ valoarea pentru
`ntreruperea asignat\. Cmpul Conflict information avertizeaz\ utilizatorul dac\ pentru setarea din Value exist\
sau nu conflicte cu alte dispozotive. Trebuie aleas\ o valoarea care s\ genereze mesajul No devices are
conflicting.
Fig.10-47. Modificarea num\ului de `ntrerupere pentru un dispozitiv

Dup\ setarea num\rului dorit pentru `ntrerupere, se apas\ butonul OK [i se revine la fereastra cu
propriet\]i. Pentru configurarea altor resurse se procedeaz\ asem\n\tor. O mare aten]ie trebuie acordat\ evit\rii
conflictelor de resurse.
Un alt mod de a modifica setarea curent\ a resurselor este prin ap\sarea butonului Change Settings
(`n loc de dublu-click).
Noile set\ri sunt luate `n considera]ie numai dup\ o repornire a echipamentului de calcul.

Crearea de noi profiluri hardware
Dup\ cum s-a men]ionat mai `nainte, un profil hardware specific\ driverele aferente dispozitivelor
hardware ce se vor `nc\rca la bootarea calculatorului. Pe calculator pot fi definite mai multe profiluri hardware.
Profilul implicit creat se nume[te Original Configuration. Spre exemplificare, se va crea un nou profil cu
denumirea Profilul numarul 2.
Start'Settings'Control Pannel'System'pagina Hardware Profiles

Se efectueaz\ click pe butonul Copy. ~n acest caz, noul profil va fi creat `n baza copierii vechiului
profil - Original configuration, dup\ care vor fi ad\ugate sau dezactivate dispozitive hardware.

Fig.10-49. Crearea unui profil prin copierea unui profil existent

Revenind la fereastra ce afi[eaz\ profilurile hardware definite pe un echiapment de calcul, se poate
observa c\ sunt disponibile dou\ profiluri. La urm\toarea pornire a calculatorului, utilizatorul va putea opta
pentru unul sau cel\lalt profil hardware definit.

Dezactivarea unui dispozitiv dintr-un profil hardware
Din profilul hardware nou creat `n paragraful precedent, vom [terge anumite dispozitiv [i anume, toate
elementele legate de placa de sunet: External Midi (Mpu 401) Device, Joystick Device, SB16 Audio
Device, Windows Sound System (WSS) Device.
Din pagina Device Manager se selecteaz\ clasa de dispozitive Sound, video and game controller.
Ini]ial Dup\ creerea unui nou profil
Fig.10-48. Pagina aferent\ profilurilor hardware
Aici se introduce
denumirea noului
profil
Pentru a dezactiva dispozitivul External Midi (Mpu 401) Device se procedeaz\ astfel:
- se selecteaz\ External Midi (MPU 401) Device
- se apas\ butonul Remove [i este afi[at\ o fereastr\ similar\ cu cea din figura de mai jos:
Fig.10-50. Dezactivarea sau dezinstalarea unui dispozitiv hardware

- se selecteaz\ op]iunea Remove from specific configuration (se [terge doar din cadrul unei anumite
configura]ii hardware) [i se specific\ configura]ia: Profilul num\rul 2
Pentru dezactivarea celorlalte dispozitive legate de placa de sunet se procedeaz\ asem\n\tor.

Cu privire la instalarea unui dispozitiv `n calculator, men]ion\m c\ indiferent de profilul hardware `n
care este bootat calculatorul, la ad\ugarea unui dispozitiv hardware nou, acesta se instaleaz\ practic `n toate
profilurile. Dac\ se dore[te ca ulterior dispozitivul s\ fac\ parte numai dintr-un anumit profil hardware, atunci
acesta va fi dezactivat din celalte profiluri definite.

Windows 98 [i specifica]iile PCMCIA
~n primul rnd s\ explic\m ce se `n]elege prin PCMCIA. La sfr[itul anilor 90, calculatoarele portabile
(denumite [i notebook, laptop sau palmtop) au dobndit popularitate, de[i pre]ul era ridicat [i lucrul cu aceste
tipuri de calculatoare dificil. Motivul principal era dificila conectare a altor echipamente, cum ar fi memorie
suplimentar\, fax modem, plac\ de re]ea, etc. Firmele produc\toare de astfel de calculatoare utilizau de multe
ori o tehnologie proprietar\ [i nu se stabilise `nc\ un standard pentru conectare de echipamente suplimentare
acestea.
Standardul PCMCIA a rezolvat aceast\ problem\, oferind specifica]ii privind caracteristici precum
dimensiunea mecanic\ a conectorilor, magistral\ (semnale, forme de und\, diagrame de timp, etc), drivere, etc.
Acest standard este legat de no]iunea de calculatoare de tip portabil.
Sistemul de operare Windows 98 nu numai c\ respect\ specifica]iile PCMCIA, dar se livreaz\ [i cu un
set suplimentar de drivere PCMCIA. Dispozitivele hardware beneficiaz\ de un excelent suport software sub
Windows 98. De exemplu, este recunoscut\ facilitatea de autoconfigurare, cunoscut\ sub denumirea Plug and
Play. Astfel, inserarea `n conectorul PCMCIA a unui adaptor de re]ea de tip Plug and Play determin\ sistemul
de operare s\ configureze automat conectorul.
Sistemul de operare Windows 98 include software pentru sloturile libere de pe placa de baz\, unde pot
fi conectate dispozitive PCMCIA adi]ionale. La instalare, dac\ sunt disponibile sloturi libere pe placa de baz\,
acestea sunt automat detectate [i pentru ele este ad\ugat software-ul necesar. Acest lucru este valabil `n cazul `n
care utilizatorul dispune de un calculator portabil [i hardware de tip PCMCIA.
Dispozitivele PCMCIA pot fi administrate [i vizualizate prin intermediul aplica]iei PC Card din cadrul
folderului Control Pannel. De asemenea, `n Device Manager poate fi vizualizat\ clasa de dispozitive PC
Card.
Observa]ie: Dac\ pe echipamentul Dvs. nu exist\ aplica]ia PC Card `n Control Panel, atunci aceasta nu a fost instalat\.
Ea poate fi ad\ugat\ ulterior. Instalarea acesteia are sens dac\ se lucreaz\ cu dispozitive PCMCIA.
Dac\ totu[i `n procesul de instalare nu sunt detectate sloturile PC Card, atunci poate fi lansat `n execu]ie
asistentul pentru detectarea [i configurarea automat\. Se efectueaz\ dublu-click pe icon-ul PC Cards din
Control Pannel.

Windows 98 [i dispozitivele hardware AGP
AGP reprezint\ prescurtarea pentru Accelerated Graphics Port [i se refer\ la porturi prin care
sistemul de operare Windows 98 recunoa[te anumite dispozitive hardware concepute prin tehnologia AGP, cum
ar fi pl\ci de captur\ video, pl\ci video, dispozitive Joystick , microfoane digitale, dispozitive de `nregistrare,
dispozitive DVD, etc. ~n cadrul unui calculator, pot fi introduse pl\ci obi[nuite (de exemplu o plac\ video PCI),
sau pl\ci de tip AGP.

Windows 98 [i suportul pentru dispozitivele USB
USB - Universal Serial Bus se refer\ la un standard nou pentru porturi, folosit `n special pentru
conectarea dispozitivelor hardware seriale la calculator. Acest tip de port este destinat `nlocuirii porturilor
COM, permi]nd un transfer al informa]iei mult mai rapid. USB poate asigura o vitez\ de transfer de 12 MB/s [i
respect\ specifica]iile Plug and Play, ceea ce simplific\ foarte mult configurarea dispozitivelor. Sistemul de
operare Windows 98 se livreaz\ cu drivere pentru conectarea dispozitivelor suplimentare de tip USB.
" "" " 10.9. Modificarea op]iunilor de instalare MS Windows 95/98
De cele mai multe ori sistemul de operare Windows 95/98 este instalat alegnd modul de instalare
Typical `n cadrul Setup. Aceast\ op]iune nu instaleaz\ toate facilit\]ile [i componentele sistemului de
operare, ci numai cele de baz\. Ulterior poate apare necesitatea reinst\larii de noi facilit\]i sau componente ale
sistemului de operare. ~n acest scop, op]iunile de instalare ale sistemului de operare pot fi modificate, ad\ugnd
noi componente, sau dezinstalnd anumite componente.
Pentru a vedea ce componente sunt instalate, se procedeaz\ astfel:
Start'Settings'Control Panel'Add/Remove Programs
~n fereastra intitulat\ Add/Remove Programs Propertiesse selecteaz\ pagina Windows Setup
[i se deschide fereastra din figura de mai jos dreapta.
Fig.10.51. Afi[area componentelor Windows instalate

Sub eticheta Componentssunt afi[ate modulele Windows ce pot fi instalate (Accessibility,
Accessories, Communications, Desktop Themes, etc). Fiecare din aceste module pot con]ine la rndul lor
alte componente. Dac\ un modul nu este instalat, atunci dreptunghiul din stnga sa este gol. Dac\ sunt instalate
numai o parte din componentele respectivului modul, dreptunghiul din stnga sa este de culoare gri [i este
marcat cu simbolul / // /. Dac\ pentru modulul respectiv sunt instalate toate componentele, `n stnga sa vom avea
dreptunghiul de culoare alb\, marcat cu simbolul / // /.
Pentru a vedea ce componente con]ine un modul selectat, se procedeaz\ astfel:
- se selecteaz\ modulul dorit (`n exemplul din fereastra de mai sus stnga, este selectat modulul
Accessories); `n partea inferioar\ a ferestrei este afi[at\ descrierea acestui modul.
- Se efectueaz\ click pe butonul Details [i se deschide fereastra din figura de mai sus dreapta;
componentele aferente modulului selectat deja instalate au `n stnga lor un dreptunghi alb, marcat cu
simbolul / // / (de exemplu: Calculator, Document Templates); iar componentele neinstalate au `n stnga
un dreptunghi alb, nemarcat (de exemplu: Desktop Wallpaper, Games).
Pentru a instala o component\ se procedeaz\ astfel:
- se marcheaz\ componenta efectund un click pe dreptunghiul din stnga sa; de exemplu, se poate marca
componenta Desktop Wallpaper(vezi figura de mai jos stnga).
Fig.10.52. Instalarea unei noi componente Windows

- se efectueaz\ click pe butonul OK [i se revine la fereastra din figura 10.51; se efectueaz\ click din nou pe
butonul OK. Sistemul de operare, dup\ ce `n prealabil solicit\ introducerea CDROM-ului de pe care a fost
instalat, copiaz\ componenta (sau componentelor) respectiv\, a[a dup\ cum arat\ fereastra din figura de mai
sus dreapta.

Pentru dezinstalarea unor componente se procedeaz\ astfel :
Start'Settings'Control Panel'Add/Remove Programs
Din fereastra Add/Remove Programs Properties se selecteaz\ pagina Windows Setup. Pentru a
dezinstala o component\ cu toate subop]iunile aferente, cu un click de mouse `n cadrul dreptunghiului din
stnga denumirii simbolul / // / dispare. Pentru a dezinstala numai anumite op]iuni aferente unei componente,
atunci se utilizeaz\ butonul Details pentru a afi[a lista op]iunilor instalate.
De exemplu, se poate efectua click pe Multimedia din lista modulelor instalate, dup\ care se apas\
butonul Details [i se deschide o fereastr\ similar\ cu cea din figura de mai jos.
Fig.10.53. Afi[area op]iunilor instalate pentru componenta Multimedia

~n fereastra din figura de mai sus dreapta, se efectueaz\ click pe dreptunghiul din stnga op]iunilor ce
urmeaz\ a fi dezinstalate. ~n exemplul din figur\, acestea sunt: Macromedia Shockwave Director [i
Macromedia Shockwave Flash. Se poate observa din figur\, c\ prin dezinstalarea celor dou\ componente se
elibereaz\ 1.8 MB spa]iu pe HDD (textul scris cu ro[u). Se apas\ butonul OK [i se revine la fereastra
Add/Remove Programs Properties. Se apas\ butonul OK (sau Apply), finalizndu-se astfel dezinstalarea.
" "" " 10.10. Lista de taskuri
Una din aplica]iile foarte utile `n administrarea echipamentelor pe care ruleaz\ sistemul de operare
Windows 95/98 este aplica]ia Task Scheduler. Aceast\ aplica]ie este executat\ `n background [i la fiecare
bootare a calculatorului, `ncarc\ `n memorie o list\ prestabilit\ de taskuri. Pe list\ sunt incluse diverse opera]ii
ce se vor efectua la anumite momente de timp (de exemplu, anumite opera]ii de `ntre]inere). Exemple concrete
de opera]ii ce se pot include `n lista de taskuri a aplica]iei Task Scheduler sunt:
- opera]ii de `ntre]inere a HDD-ului
- rularea anumitor fi[iere executabile, sau fi[iere de comenzi
- tip\rirea unor documente `n momentul cnd calculatorul sau re]eaua (`n cazul c\ se lucreaz\ `n re]ea) este
mai pu]in solicitat
- executarea de copii de siguran]\ pentru anumite fi[iere la sfr[itul orelor de lucru
- etc. (`n]elegnd prin aceasta c\ este la latitudinea administratorului de sistem ce opera]ii de administrare s\
includ\ `n lista opera]iilor de administrare)
Vorbind la modul general, aplica]ia Task Scheduler poate lucra cu urm\toarele tipuri de fi[iere [i
aplica]ii:
fi[iere cu extensia .COM, .EXE, .BAT
fi[iere cu anumite extensii ce corespund aplica]iilor Windows instalate
fi[iere script Windows (extensia .JS sau .VBS)

Ad\ugarea unei aplica]ii `n lista de taskuri a aplica]iei Task Scheduler
- se deschide fereastra aplica]iei My Computer
Fig.10.54. Fereastra aplica]iei My Computer

- se efectueaz\ dublu-click pe icon-ul aplica]iei Scheduled Tasks [i se deschide fereastra din figura
urm\toare.
Fig.10.55. Fereastra aplica]iei Scheduled Tasks

- se efectueaz\ dublu-click pe icon-ul Add Scheduled Task; este lansat `n execu]ie programul asistent
(wizard) pentru ad\ugarea unei noi aplica]ii la lista de taskuri din Scheduled Tasks (vezi figura de mai jos
stnga)
Fig.10.56. Ad\ugarea unui nou task

- se apas\ butonul Next [i se deschide fereastra din figura de mai sus - dreapta
- din rubrica Application, este selectat tipul de task dorit; de exemplu, se poate opta pentru Disk Cleanup
care efectueaz\ o [tergere a fi[ierelor inutile de pe disc. ~n cazul `n care se dore[te ad\ugarea unei aplica]ii
care nu se afl\ `n lista Application , atunci se poate utiliza butonul Browse pentru a localiza respectiva
aplica]ie. Se va deschide o fereastr\ de dialog intitulat\ Select Program to Schedule . Revenind la
exemplul propus Disk Cleanup, se apas\ butonul Next [i se deschide fereastra din urm\toarea figur\ -
dreapta. Respectiva fereastr\ permite configurarea modului `n care va fi executat\ aplica]ia Disk Cleanup.
Fig.10.57. Configurarea aplica]iei Disk Cleanup

- se poate opta pentru execu]ia s\pt\mnal\ a taskului, validnd op]iunea Weekly; cse efectueaz\
click pe butonul Next [i se deschide o fereastr\ similar\ cu cea din figura de mai sus - dreaptas
- se poate specifica ora la care va fi lansat\ aplica]ia: 9:00 AM (Start time)
- `n cmpul Every este introdus\ valoarea 1 (`n fiecare s\pt\mn\)
- se poate selecta ziua din s\pt\mn\ cnd are loc execu]ia aplica]iei; de exemplu, ziua de vineri -
Friday
- se apas\ butonul Next [i se deschide o fereastr\ `n cadrul c\reia este afi[at un rezumat al parametrii
anterior stabili]i; dac\ ace[ti parametri sunt cei dori]i, se poate ap\sa butonul Finish; dac\ parametri
nu sunt cei dori]i, atunci se poate ap\sa butonul Back [i ace[tia pot fi reconfigura]i. Tot `n cadrul
acestei ferestre este disponibil\ op]iunea Open advanced properties for this task when I click
Finish care deschide o fereastr\ suplimentar\ `n cadrul c\reia pot fi configura]i al]i parametri.
- Pentru terminarea procesului de ad\ugare a unei noi aplica]ii la lista de taskuri ce vor fi executate
automat, se apas\ butonul Finish.
Fig.10.58. Terminarea procesului de ad\ugare a unei noi aplica]ii la Scheduled Tasks

Modificarea unui task din Scheduled Tasks
Pentru modificarea unui task din lista Scheduled Tasks se procedeaz\ astfel:
Start'Programs'Accessories'System Tools'Scheduled Tasks
Pn\ acum nu am f\cut altceva dect s\ deschidem aplica]ia Scheduled Tasks, a c\rei fereastr\ va
ar\ta similar\ cu cea din urm\toarea figur\. ~n fereastra aplica]iei sunt afi[ate toate task-urile care au fost
definite pentru a fi lansate `n execu]ie automat.

Fig.10.59. Fereastra Scheduled Tasks

~n figura de mai sus se poate observa au fost definite 3 taskuri: ATM Control Panel, Disk Cleanup [i
Internet Explorer. Spre exemplificare, va fi modificat task-ul Internet Explorer.
Se efectueaz\ dublu-click pe Internet Explorer din figura de mai sus [i se deschide o fereastr\ similar\ cu cea
din figura urm\toare.
Fig.10.60. Modificarea unui task

~n fereastra de mai sus sunt disponibile 3 pagini: Task, Schedule [i Settings.
Pagina Task con]ine informa]ii despre aplica]ia la care se refer\ task-ul. De obicei, aici sunt efectuate
modific\rile. Pagina Schedule con]ine programarea execu]iei task-ului: dac\ se execut\ s\pt\mnal, sau zilnic,
ora la care `ncepe execu]ia, `n ce zi a s\pt\mnii se execut\ task-ul, etc; [i ace[ti parametrii pot fi modifica]i.
Pagina Settings con]ine op]iuni de configurare avansate, care se modific\ foarte rar.
Dup\ executarea modific\rilor (se fac asem\n\tor ca la procesul de ad\ugare a unei noi sarcini `n lista
de taskuri) se apas\ butonul Apply, apoi butonul OK.

{tergerea unui task din Scheduled Tasks
Pentru [tergerea unui task se procedeaz\ astfel:
Start'Programs'Accessories'System Tools'Scheduled Tasks
Se deschide fereastra Scheduled Tasks. Din aceast\ fereastr\, se selecteaz\ task-ul dorit, dup\ care se
selecteaz\ op]iunea File'Delete din meniu. ~n fereastra dialog intitulat\ Confirm File Delete se efectueaz\
click pe Yes.
" "" " 10.11 Exerci]ii
1. Ce rol are `nregistrarea de boot?
2. Enumera]i cteva din rolurile tabelei de alocare a fi[ierelor.
3. Descrie]i un procedeu prin care pute]i vedea modul de parti]ionare al hard-discului (sau hard-discurilor) de pe
calculatorul dumneavoastr\.
4. Ce reprezint\ VFAT ?
5. Ce reprezint\ VCACHE ?
6. C\uta]i `n registry cuvntul (sau cheia) Microsoft.
7. Pe un calculator pe care este instalat sistemul de operare Windows 95/98 sunt defini]i 5 utilizatori. Cte
fi[iere cu numele USER.DAT vom avea pe calculator [i unde sunt stocate acestea?
8. Lucra]i la o firm\ ca administrator de sistem. Un utilizator ce lucra sub contul Andrei pe un calculator pe care
rula Windows 98 [i cteva aplica]ii uzuale (Word, Excel, Internet Explorer 4.0, Outlook Express, etc), prime[te
un calculator nou. Ce trebuie f\cut ca, dup\ ce instala]i aplica]iile respective pe noul calculator, s\ ave]i set\rile
specifice utilizatorului pentru programele din vechiul calculator?
9. Ce trebuie f\cut pentru bootarea sistemului Windows 95/98 `n modul Command prompt only?
10. Descrie]i pe scurt modul de bootare al sistemului Windows 95/98.
11. Ce rol are discheta StartUp [i ce fi[iere con]ine ea?
12. Tip\ri]i `n fi[ierul CONFIG.PRN configura]ia sumar\ a sistemului dumneavoastr\ de calcul.
13. Ce `n]elegem prin profiluri hardware? Cum pot fi afi[ate profilurile hardware definite?
14. Cu ce tipuri de fi[iere [i aplica]ii poate lucra Task Scheduler?
15 Determina]i versiunea de Windows care ruleaz\ pe calculatorul dumneavoastr\ [i sistemul de fi[iere utilizat
pe hard disk-ul din sistem.
16. Folosind o procedur\ similar\ celei descrise `n aceast\ sec]iune, determina]i spa]iul blocat `n clustere
incomplete pe hard disk-ul C: din sistemul dumneavoastr\.

R\spunsuri:

1. ~nregistrarea de boot con]ine urm\toarele informa]ii
- modul de organizare a informa]iei pe disc
- informa]ii care permit sistemului de operare Windows s\ porneasc\ (bootare).
- toate sectoarele celelalte ale HDD-ului sunt indicate relativ la primul sector cel pe care este
`nregistrarea de boot.
2.
- indic\ sistemului de operare Windows 95/98 ce clustere sunt alocate unui anume fi[ier
- indic\ ce clustere sunt alocate unui anumit director
- indic\ clusterul de start [i de final al fi[ierului
3. Presupunem c\ ave]i pe calculator Windows 98/95. Din fereastra MS-DOS Prompt se tasteaz\ comanda
FDISK.
Observa]ie: Mult\ aten]ie la lucrul cu programul FDISK, deoarece parti]ionarea este o opera]ie distructiv\ .
4. VFAT = virtual file system driver; este un driver care asigur\ interfa]a pe 32 bi]i `ntre aplica]ii [i sistemul de
fi[iere de pe hard-discul calculatorului.
5. VCACHE este un driver ce permite ca cele mai recente utilizate fi[iere `n opera]iile de intrare/ie[ire (scriere,
citire) s\ fiestocate direct `n memorie [i nu pe hard-disc.
6. Lansa]i Registry Editor. Selecta]i HKEY_CLASSES_ROOT `n panoul din dreapta al ferestrei pentru a
executa c\utarea pornind de la aceast\ cheie. Selecta]i Edit 'Find. ~n fereastra dialog Find introduce]i la
rubrica Find what termenul de c\utat: Microsoft. ~n cmpul Look at preciza]i unde se va face c\utarea.
Efectua]i click pe Find Next. Dac\ se dore[te g\sirea urm\toarei `nregistr\ri se va efectua din nou click pe
Edit'Find Next.
7. 6 fi[iere; sunt stocate `n subfoldere diferite cu numele utilizatorilor, aflate `n folderul de sistem Windows.
8. Export [i import de chei din registry astfel:
- porni]i calculatorul vechi sub contul utilizatorului Andrei
- introduce]i o dischet\ `n unitatea de floppy
- deschide]i Registry Editor
- efectua]i click pe subcheia HKEY_USERS\Andrei
- efectua]i click pe Registry
- efectua]i click pe Export Registry File
- `n fereastra dialog Export Registry File efectua]i urm\toarele modific\ri: la rubrica Save In selecta]i
Floppy (A), iar la rubrica File name tasta]i Andrei.
Introduce]i discheta `n unitatea floppy a calculatorului nou [i importa]i cheia de registru anterior salvat\ astfel :
- deschide]i Registry Editor
- `n Registry Editor efectua]i click pe Registry
- efectua]i click pe Import Registry File
- `n fereastra dialog intitulat\ Import Registry File alege]i fi[ierul Andrei.reg de pe discheta A
- efectua]i click pe butonul Open.
9. Calculatorul se restatrteaz\ [i imediat ce pe ecran apare mesajul Starting Windows 95/98, se apas\ tasta
F8. Vor fi afi[ate cele 7 op]iuni de bootare, dintre care se alege op]iunea dorit\.
10. Se apas\ butonul de pornire al calculatorului. Calculatorul execut\ testul POST. Au loc ini]ializ\rile
hardware. Se apeleaz\ `nc\rc\torul de sistem IO.SYS, care execut\ [i instruc]iunile din MSDOS.SYS. Dup\
prelucrarea fi[ierelor MSDOS.SYS [i IO.SYS, se `ncarc\ shell-ul pe 16 bi]i. Se `ncarc\ shell-ul pe 32 bi]i.
11. Discheta StartUp este o dischet\ bootabil\ de pa care poate fi `nc\rcat sistemul de operare. Ea con]ine
urm\toarele fi[iere importante: COMMAND.COM, IOSYS.COM, MSDOS.COM, RAMDRIVE.SYS,
SCANDISK, FDISK, EDIT, FORMAT, etc.
12. Start'Settings'Control Panel'System'pagina Device Manager'
butonul Print'op]iunea System summary. Se activeaz\ op]iunea Print to file[i se specific\ denumirea [i
calea fi[ierului ce va fi creat.
14. Cu urm\toarele tipuri de fi[iere [i aplica]ii: fi[iere cu extensia .COM , .EXE , fi[iere batch ce au extensia
.BAT , fi[iere cu anumite estensii ce corespund sau sunt asociate aplica]iilor windows instalate `n calculator ,
fi[iere script Windows acestea au extensia . JS sau . VBS

! !! ! Lectia 11: Tip\rirea sub Windows

" "" " 11.1. Adaugarea unei imprimante
Un calculator poate fi de sine st\t\tor, `n sensul c\ nu este conectat la nici un alt echipament de calcul,
sau poate face parte dintr-o re]ea de calculatoare. Instalarea unei imprimantei se efectueaz\ diferit, `n functie de
cele dou\ cazuri descrise anterior.
O imprimant\ conectat\ direct la portul calculatorului se nume[te imprimant\ local\. Leg\tura dintre
calculator [i imprimant\ se realizeaz\ prin intermediul unui cablu corespunz\tor. De exemplu, `n cazul unei
imprimante paralele, aceasta se conecteaz\ la portul LPT1 (sau LPT2, dac\ acesta exist\) cu ajutorul unui cablu
paralel. Exist\ [i imprimante care se pot conecta la porturile seriale ale unui echipament de calcul, dar acestea
sunt de genera]ie mai veche [i au o vitez\ mai mic\ de tip\rire.
~n cazul `n care echipamentul de calcul face parte dintr-o re]ea de calculatoare, atunci pot exista
urm\toarele trei cazuri:
Imprimanta este conectat\ local (la portul fizic al calculatorului) [i eventual, poate fi partajat\ `n cadrul
re]elei;
Imprimanta este conectat\ fizic la un alt echipament de calcul din caadrul re]elei [i este partajajt\, astfel
`nct al]i utilizatori ai re]elei o pot folosi pentru a-[i tip\ri documentele
Imprimanta este conectat\ fizic la re]ea, prin intermediul unei pl\ci de re]ea. Ea este partajat\ [i poate fi
accesat\ de utilizatorii re]elei.
~n toate cazurile expuse mai sus, pe echipamentul de calcul pe care se efectueaz\ tip\rirea, trebuie
instalat driver-ul corespunz\tor imprimantei [i specificat portul la care aceasta este conectat\ (port local sau
conectare la re]ea).
Dac\ imprimanta este utilizat\ de mai mul]i utilizatori `n cadrul re]elei, atunci aceasta trebuie mai `nti
partajat\. Aceast\ opera]ie o efectueaz\ administratorul de re]ea.

Instalarea unei imprimante local care nu este Plug and Play
Pentru instalare se utilizeaz\ programul asistent (wizard) intitulat Add Printer.
Mai `nti trebuie conectat\ imprimanta la calculator din punct de vedere fizic, utiliznd un cablu de
leg\tur\ adecvat. De exemplu, un cablu paralel pentru c\ conectarea imprimantei la portul paralel LPT1.
~n continuare, se pune imprimanta sub tensiunea prin ap\sarea butonului de pornire.
Trebuie cunoacut tipul imprimantei [i eventual produc\torul. De exemplu, Olivetti DM 124L: tipul
imprimantei este DM 124L, iar produc\torul Olivetti.
Start'Settings'Printers
Se deschide o fereastr\ similar\ cu cea din figura de mai jos stnga.
Fig.11.1. Ad\ugarea unei noi imprimante

Se efectueaz\ dublu-click pe icon-ul aplica]iei AddPrinter, moment `n care este afi[at\ o fereastr\
similar\ cu cea din figura de mai sus dreapta. Se apas\ butonul Next (vezi figura 11.2 stnga).
~n coloana intitulat\ Manufacturers se alege produc\torul imprimantei; `n exemplul de fa]\: Olivetti. ~n
coloana Printers se alege tipul (modelul) imprimantei; `n exemplul de fa]\: Olivetii DM 124L. Se apas\ butonul
Next [i se deschide fereastra din figura 11.2- dreapta. Se alege portul la care este conectatt\ imprimanta din
punct de vedere fizic (Available ports); `n exemplul de fa]\: LPT1.
Dac\ este necesar, se poate efectua click pe butonul Configure port pentru a configura respectivul port.
Acest lucru se efectueaz\ atunci cnd trebuiesc specificate anumite set\ri mai speciale. De cele mai multe ori
configurarea implicit\ efectuat\ de sistemul de operare este suficient\.
Fig.11.2. Specificarea produc\torului, modelului [i portului pentru imprimant\

Se efectueaz\ click pe butonul Next [i va fi afi[at\ o fereastr\ similar\ cu cea din figura de mai jos
stnga. Sub eticheta Printer name se va introduce numele ales pentru imprimant\. Acesta va fi utilizat de toate
aplica]iile Windows `n momentul cnd utilizatorul solicit\ tip\rirea. Se apas\ butonul Next.
Fig.11.3. Specificarea numelui [i efectuarea unui test

~n urm\toarea fereastr\ afi[at\, se poate ap\sa butonul Yes pentru a tip\ri o pagin\ de text dup\
instalarea imprimantei. ~n acest mod poate fi realizat\ o verificare a instal\rii (dac\ driverul instalat este cel
corect).
Ap\snd butonul Finish se `ncheie procesul de instalare. Sistemul de operare va solicita utilizatorului
introducerea CDROM-ul pe care se afl\ kit-ul de instalare Windows `n vederea copierii driverelor [i altor fi[iere
necesare instal\rii.

Instalarea unei imprimante Plug and Play
Mai `nti se conecteaz\ imprimanta la calculator prin intermediul cablului corespunz\tor [i se
alimenteaz\ la tensiune. Calculatorul se reporne[te [i `n timpul `nc\rc\rii sistemului de operare, acesta va
detecta automat noul dispozitiv de tip Plug and Play (`n acest caz imprimanta). Va fi afi[at\ o fereastr\ de
dialog prin care utilizatorul este informat c\ imprimanta a fost detetctat\.
Sistemul de operare va `ncerca s\ instaleze un driver adecvat pentru imprimanta detectat\ [i va solicita
introducerea CDROM-ului pe care se afl\ kit-ul de instalare Windows.
Dac\ driverele aferente imprimantei nu se afl\ printre cele livrate `mpreun\ cu sistemul de operare, sau
dac\ utilizatorul dispune de o versiune mai recent\ a driverelor, atunci se introduce discheta (sau CDROM-ul)
pe care se afl\ stocate aceste drivere [i se specific\ calea c\tre respectivele fi[iere.

Despre instalarea unei imprimante `n re]ea
Este posibil, ca `n cadrul unei re]ele, o imprimant\ s\ fie partajat\ `ntre mai mul]i utilizatori. ~n acest
caz, utilizatorul aflat la un anumit echipament de calcul `[i poate tip\ri documentele la o imprimant\ care din
punct de vedere fizic este conectat\ la un alt calculator.
Pentru configurarea [i tip\rirea la o imprimant\ la care accesul se realizeaz\ prin intermediul re]elei (nu
este conectat\ fizic la calculator), trebuiesc cunoscute urm\toarele informa]ii: numele imprimantei, numele
calculatorului din re]ea la care aceast\ imprimant\ este conectat\ fizic, tipul [i produc\torul imprimantei .
~n vederea instal\rii se utilizeaz\ programul asistent Add Printer. Sub sistemul de operare Windows 98,
driverele necesare pot fi preluate de pe calculatorul la care este ata[at\ imprimanta.
Pentru instalarea imprimantei se procedeaz\ astfel:
Echipamentul de calcul se conecteaz\ la re]ea
Administratorul re]elei trebuie ca `n prealabil s\ fi partajat imprimanta [i s\ fi acordat drepturile necesare
tip\ririi.
START'Settings'Printers'Add Printer
~n fereastra dialog afi[at\ se alege op]iunea Network Printer [i se apas\ butonul Next.
Fig.11-4. Ad\ugarea unei imprimante de re]ea

~n continuare, trebuie specificat\ calea c\tre imprimanta din re]ea astfel:
\\nume_calculator\nume_imprimanta_partajata
unde:
nume_calculator = numele echipamentului de calcul la care este conectat\ fizic imprimanta
nume_imprimanta_partajata = numele sub care imprimanta este cunoscut\ `n cadrul re]elei
De exemplul: \\Alfe\Olivetti. Alfe reprezint\ numele calculatorului din re]ea la care este conectat\
imprimanta, iar Olivetti reprezint\ numele sub care este cunoscut\ imprimanta `n cadrul re]elei.
Dac\ re]eaua se bazeaz\ pe un server care `ndepline[te rolul de gestionare a imprimantelor, atunci `n
locul c\ii c\tre imprimanta de re]ea, trebuie introdus\ denumirea cozii de tip\rire care a fost definit\ de c\tre
administratorul de re]ea pe respectivul server.
~ntrebarea Do you print from MS-DOS based programs? solicit\ un r\spuns de la utilizator,
referitor la tip\rirea sub sistemul de operare DOS. Dac\ utilizatorul utilizeaz\ `nc\ programe [i aplica]ii DOS
care necesit\ accesul la re]ea, atunci se va r\spunde cu Yes.
Dac\ calea sau denumirea imprimantei de re]ea nu este cunoscut\, poate fi utilizat butonul Browse
pentru a c\uta imprimanta dorit\ `n cadrul re]elei. La ap\sarea butonului Browse, se deschide o fereastr\
intitulat\ Browse for Printer, `n cadrul c\reia se efectueaz\ click pe Network Neighborhood. Sunt afi[ate
echipamentele ce particip\ `n re]ea [i resursele partajate aferente acestora (pentru a vedea resursele unui anumit
echipament, se efectueaz\ dublu-click pe icon-ul s\u). Imprimanta dorit\ este selectat\ printr-un click de mouse,
dup\ care se revine la figura 11- 4 (dreapta) [i se efectueaz\ click pe butonul Next.
Pentru a verifica dac\ procesul de instalare s-a `ncheiat cu succes, la pasul urm\tor se selecteaz\
op]iunea Yes pentru a tip\ri o pagin\ de test. ~ncheierea inst\rii unei imprimante are loc prin ap\sarea butonului
Finish.
" "" " 11.2. Configurarea imprimantei
Dac\ pe calculator sunt instalate mai multe imprimante, sau alte servicii conexe (de exemplu: fax - `n
cazul trimiterii/primirii faxurilor pe calculator prin intermediul unei pl\ci de fax/modem, driver-ul aferent
simuleaz\ lucrul cu o imprimant\), atunci trebuie stabilit\ imprimanta implicit\ a sistemuluio. Imprimanta
implicit\ (default printer) este aceea utilizat\ `n mod automat de c\tre toate aplica]iile Windows `n momentul `n
care utilizatorul dore[te s\ tip\reasc\ documente [i nu specific\ c\ solicit\ serviciile unei anumite imprimante.
~n cazul `n care la sistem sunt conectate mai multei imprimante (local sau prin re]ea), pentru a stabili
care este cea implicit\ se procedeaz\ astfel:
Se selecteaz\ imprimanta care va deveni cea implicit\ [i se deschide meniul contextual (prin click cu
butonul din dreapta al mouse-lui). Din meniul contextual afi[at, se selecteaz\ op]iunea Set as Default. Icon-
ul imprimantei se va modifica [i va include simbolul / // /(vezi figura de mai jos icon pentru imprimanta Olivetii
DM 124 L).
Fig.11-4. Imprimantele sistemului

Pe un calculator pe care sunt instalate mai multe imprimante, numai o singur\ imprimant\ poate fi
implicit\ (default printer) la un moment dat.
Pentru a configura propriet\]ile unei imprimante se procedeaz\ astfel:
Din fereastra Printers se selecteaz\ imprimanta dorit\ [i din meniul s\u contextual se alege op]iunea
Properties. Fereastra cu propriet\]i dispune de mai multe pagini de configurare, dup\ cum se poate observa `n
figura 11-5.
Selectnd pagina General, sunt afi[ate urm\toarele propriet\]i pentru imprimanta selectat\:
descrierea imprimantei: textul introdus `n cmpul Comment; aceasta poate fi modoficat\ de c\tre utilizator
separatorul de pagin\ - Separator page: un separator `ntre paginile tip\rite poate fi utilizat, sau se poate
dezactiva prin selec]ia op]iunii None.
se poate tip\ri o pagin\ de test prin butonul Print Test Page.
Pagina Details permite configurarea urm\toarelor propriet\]i:
portul la care este conectat\ imprimanta - Print to the following port: dac\ porturile disponibile `n mod
obi[nuit nu sunt suficiente, se poate ad\uga un port nou folosind butonul Add Port. Un port poate fi dezinstalat
prin butonul Delete port.
se poate specifica driver-ul aferent imprimantei - Print using the following driver. Un nou driver poate fi
instalat prin butonul New driver.
butonul Capture Printer Port se utilizeaz\ `n cazul aplica]iilor DOS pentru a tip\ri la o imprimant\ de
re]ea. Sub Windows, tip\rirea la o imprimant\ de re]ea este rezolvat\ de c\tre sistemul de operare, `n sensul c\
acesta redirec]ioneaz\ cererea de tip\rire spre respectiva imprimant\. Sub DOS, cererile de tip\rire la o
imprimant\ de re]ea nu sunt redirec]ionate automat. ~n acest caz, utilizatorul trebuie s\ configureze sistemul
astfel `nct un port local (de exemplu LPT1) s\ fie redirec]ionat c\tre imprimanta de re]ea. Acest lucru se
realizeaz\ prin ap\sarea butonului Capture Printer Port. ~n fereastra ce va fi deschis\ trebuie specificat portul
local care va capta imprimanta din re]ea. De exemplu, LPT1. De asemenea, trebuie specificat\ calea c\tre
imprimanta de re]ea (rubrica Path).
Fig.11-5. Configurarea unei imprimante paginile General [i Details

Pentru a `ntrerupe captura unui port se efectueaz\ click pe butonul End Capture.
~n cmpul Timeout settings sunt stabili]i parametrii de timp pentru dialogul `ntre calculator [i imprimant\; `n
general, valorile impilicite sunt suficiente.
Tip\rirea `n background sub sistemul de operare Windows 95/98 se poate face prin intermediul
opera]iunilor de tip print spooler . Acest lucru `nseamn\ c\ dup\ ce s-adat comanda de tip\rire dintr-o
aplica]ie Windows, utilizatorul `[i poate continua lucrul `n timp ce imprimanta tip\re[te `n fundal. Acesta este
modul implicit de lucru al imprimantei `n urma instal\rii. Pentru a configura cum sunt executate opera]iile de
tip\rire `n background, se apas\ butonul Spool Settings [i se deschide o fereastr\ cu acela[i nume. ~n aceast\
fereastr\ se poat preciza dac\ tip\rirea `ncepe imediat ce prima pagin\ este preg\tit\ pentru tip\rit, sau dac\
tip\rirea se declan[eaz\ numai dup\ ce toate paginile au fost preg\tite. De asemenea, se precizeaz\ tipul de
format pentru opera]iunea de tip Spool.
Butonul Port Setting se folose[te pentru configurarea portului de comunica]ie la care este conectat\
imprimanta.
Fig.11-6. Configurarea portului LPT1

~n fereastr\ de mai sus se poate valida tip\rirea `n background din aplica]iile DOS, activnd op]iunea
Spool MS-DOS print jobs. Se poate alege verificarea st\rii portului `nainte de tip\rire, validnd cea de-a doua
op]iune din figura 11-6.
Pagina de configurare intitulat\ Paper permite configurarea propriet\]ilor descrise `n continuare.
Se poate alege dimensiunea paginii de tip\rit. Op]iunile posibile sunt disponibile `n cmpul Paper size [i difer\
de la imprimant\ la imprimant\. De exemplu, o pagin\ tip\rit\ ar putea avea dimensiunea implicit\ A4 -
210x297 mm.
Poate fi ales modul de orientare al paginii la tip\rire (Orientation):
Se poate tip\ri pe vertical\ (`n lungul paginii), alegnd op]iunea Portrait; aceasta este op]iunea implicit\;
Op]iunea Landscape permite tip\rirea pe orizontal\ (pe l\]inea paginii).
Fig.11-7. Configurarea unei imprimante paginile Paper [i Graphics

Modul de alimentare al imprimantei cu hrtie se poate stabili cu ajutorul cmpului Paper source.
Ap\snd butonul Unprintable Area se deschide fereastra din figura 11-8. ~n cmpurile Left, Right, Top,
Bottom se introduc distan]ele fa]\ de marginile hrtiei, stabilind astfel marginile unde tip\rirea nu este posibil\.
Unitatea de m\sur\ a acestor parametrii poate fi sutimi de milimetru sau miimi dintr-un inch, conform op]iunii
activate la rubrica Units. Butonul Restore Defaults permite revenirea la valorile implicite.

Butonul About ofer\ informa]ii despre tipul de imprimant\ [i driverul folosit.
Pagina Graphics permite configurarea modului grafic de tip\rire al imprimantei. Se poate alege
rezolu]ia de tip\rire, utiliznd lista derulant\ din rubrica Resolution; `n exemplu, rezolu]ia aleas\ este de
180x180 dpi. Prescurtarea dpi vine de la cuvintele digital point per inch, sau altfel spus, num\rul de pixeli
per inch .
Op]iunile din cmpul Dithering se refer\ la modul de reproducere al detaliilor grafice. Sunt disponibile
mai multe op]iuni. Precizia cea mai bun\ se op]ine `n cazul op]iunilor Fine [i Line Art.
Cursorul Intensity ajut\ la compensarea percep]iei subiective a imaginii tip\rite dat\ de intensitatea
luminoas\ a luminii `n mediul de lucru. Se recomand\ s\ se lucreze cu acest cursor `n pozi]ie median\.
Buton Restore Defaults permite revenirea la set\rile implicite.
Pagina de configurare intitulat\ Device Options permite accesul la op]iunea Print Quality, utilizat\
pentru stabilirea calit\]ii procesului de tip\rire: Draft sau Letter.
Modul Letter presupune o rezolu]ie [i precizie mai mic\ `n reproducerea detaliilor fine. Modul Draft
presupune rezolu]ie [i precizie mare [i este utilizat cnd avem de tip\rit pagini cu multe detalii grafice.
Dup\ configurarea corespunz\toare a propriet\]ilor [i op]iunilor imprimantei se apas\ butonul Apply,
urmat de butonul Ok.
Fig.11-8. Zona de hrtie unde nu se
poate tip\ri
Fig.11-9. Informa]ii despre driver-ul
utilizat
" "" " 11.3. Tip\rirea la imprimanta

Tip\rirea din aplica]ii Windows
Exemplul 1: Tip\rirea din aplica]ia Notepad (livrat\ `mpreun\ cu sistemul de operare Windows 95/98).
Se deschide fi[ierul dorit `n Notepad [i se apeleaz\ op]iunea File'Print.
~naintea tip\ririi, pot fi efectuate set\ri privind modul de tip\rire: File'Page Setup. Se deschide
fereastra din figura de mai jos.
Paper Size specific\ dimensiunea paginii (poate fi modificat\ de ca\tre utilizator). Paper Source se
refer\ la modul de alimentare cu hrtie. Orientation precizeaz\ modul de orientare al paginii tip\rite Portrait
(tip\rirea pe vertical\) sau Landscape (tip\rirea pe orizontal\). Margins permite stabilirea distan]ei fa]\ de
marginile paginii (Left stnga, Right dreapta, Top sus, Bottom jos). Header permite stabilirea antetului
de pagin\, iar Footer a informa]iilor ce vor fi tip\rite la subsolul paginii. Panoul Preview permite vizualizarea
paginii exact cum va fi tip\rit\ la imprimant\.
Butonul Printer permite selectarea imprimantei, dac\ pe sistem sunt instalate mai multe imprimante [i
cea implicit\ nu satisface cerin]ele utilizatorului. De asemenea, prin acest buton se poate reconfigura
imprimanta.
Fig.11-10. Stabilirea configura]iei pentru pagini

Exemplul 2: Tip\rirea din programul Paint.
Se deschide fi[ierul ISA.BMP `n programul Paint.
~naintea tip\ririi propriu-zise, pot fi efectuate urm\toarele opera]ii:
- Configurarea paginii prin op]iunea File'Page Setup. ~n fereastra afi[at\ pot fi efectuate configur\ri
similare cu cele de la aplica]ia Notepad.
- Se poate vizualiza modul `n care va ar\ta pagina (sau paginile) ce se va tip\ri:
File'Print Preview
Pentru ie[irea din modul de vizualizare se apas\ butonul Close.
Pentru tip\rire se procedeaz\ astfel: File'Print
Se deschide fereastra din urm\toarea figur\. ~n dreptul etichetei Name este afi[at numele imprimantei.
Pentru a selecta o alt\ imprimant\ dect cea implicit\, utilizatorul poate selecta din lista derunlant\ imprimanta
dorit\. Pe ecran sunt afi[ate [i urm\toarele informa]ii: starea imprimantei, care trebuie s\ fie Ready pentru a
tip\ri (Status); modelul imprimantei (Type); portul la care este conectat\ (Where).
Butonul Properties deschide o fereastr\ ce permite configurarea imprimantei.
Print range permite tip\rirea tuturor paginilor (All), sau numai a anumitor pagini (Page from ... to
De la pagina ... la). Num\rul din dreptul etichetei Number of copies specifica num\rul de copii ce se vor tip\ri.
Fig.11-11. Tip\rirea din aplica]ia Paint

Tip\rirea din aplica]ii DOS
Sistemul de operare Windows 95/98 permite tip\rirea din aplica]iile DOS. Dup\ cum s-am men]ionat
mai `nainte, aplica]iile DOS pot fi executate sub Windows, iar tip\rirea se efectueaz\ utiliznd op]iunile
disponibile `n cadrul acestor aplica]ii. De reamintit, c\ la instalarea unei imprimante utilizatorul este `ntrebat
dac\ are nevoie s\ tip\reasc\ din programe MS-DOS (Do you want to print from MS-DOS based
programs?). La aceast\ `ntrebare se va r\spunde cu Yes. ~n cazul `n care imprimanta este o imprimant\ de
re]ea, portul local al echipamentului de calcul trebuie captat pentrua putea tip\ri (Capture printer port).

Diverse modalit\]i de tip\rire:
1. Din Windows Explorer sau My Computer: fi[ierul ce urmeaz\ a fi tip\rit este selectat. Din meniul
contextula (afi[at prin ap\sarea butonului din drepta al mouse-ului) se selecteaz\ op]iunea Print. ~n mod
automat este deschis\ aplica]ia asociat\ respectivului fi[ier [i este afi[at\ fereastra dialog specific\ tip\ririi. La
terminarea tip\ririi, aplica]ia este `nchis\ automat.
2. Tip\rirea fi[ierelor utiliznd tehnica drag and drop: mai `nti trebuie creat un shortcut pe desktop pentru
imprimanta la care se va efectua tip\rirea. Dac\ sunt disponibile mai multe imprimante, vor fi create shortcut-uri
pentru fiecare. Crearea unui shortcut poate fi efectuat\ astfel:
Start'Setting'Printers
Se selecteaz\ imprimanta dorit\ [i se deschide meniul contextula (cu butonul din dreapta al mouse-
ului). Se efectueaz\ click pe op]iunea Create Shortcut [i se selecteaz\ Yes pentru a crea un shortcut pe
desktop.
Pentru tip\rire utiliznd procedura drag and drop se procedeaz\ astfel. S\ presupunem c\ se dore[te
tip\rirea unui fi[ier cu numele PROBE.TXT, stocat pe hard-disk. Fi[ierul este depistat `n fereastra My
Computer sau Windows Explorer [i este selectat. Cu butonul stng al mouse-ului ap\sat, prin glisare, fi[ierul
este trasdin fereastra My Computer sau Explorer [i suprapus peste shortcut-ul unei imprimante de pe
desktop, momentul `n care se elibereaz\ butonul mouse-ului. Sistemul de operare deschide automat aplica]ia
asociat\ fi[ierului. Este afi[at\ fereastra de tip\rire specific\ aplica]iei. Dup\ execu]ia tip\ririi, aplica]ia se
`nchide automat.

Gestionarea unei cozi de tip\rire `n Windows 95/98
S\ presupunem c\ au fost lansate consecutiv trei sarcini de tip\rire pentru trei fi[iere. Sistemul de
operare execut\ cele trei sarcini de tip\rire `n background, `n timp ce utilizatorul poate executa alte opera]ii din
cadrul unei aplica]ii. Sarcinile de tip\rire vor fi executate `n ordinea `n care au fost lansate. Ele sunt stocate `ntr-
o coad\ de a[teptare asociat\ imprimantei, pn\ cnd le vine rndul s\ fie tip\rite.
Utilizatorul poate `n orice moment s\ afi[eze starea fi[ierelor trimise la tip\rire:
Se efectueaz\ dublu-click pe imprimanta la care au fost trimise spre tip\rire fi[ierele [i va fi afi[at\ o
fereastr\ similar\ cu cea de mai jos.
Se poate observa c\ ini]ial sunt afi[ate trei sarcini de tip\rit.

Fig.11-12. Sarcinile de tip\rit din coada de a[teptare a imprimantei

Dup\ un anumit timp, mai este afi[at\ una singur\ (celelalte au fost rezolvate). ~ns\ `n exemplul de fa]\
a ap\rut [i o eroare.
Fig.11-13. A r\mas o singur\ sarcin\ de tip\rit

Sunt cazuri cnd opera]ia de tip\rire poate e[ua [i atunci sarcina de tip\rire trebuie [tears\ din coada de
a[teptare pentru a face posibil\ folosirea ulterioar\ a imprimantei. {tergerea unei sarcini de tip\rire se efectueaz\
astfel: se selecteaz\ sarcina respectiv\, dup\ care se apeleaz\ op]iunea Printer'Purge Print Documents.

Imprimante virtuale
~n principiu, prin imprimante virtuale se `n]elege c\ pe un calculator la care este conectat\ o singur\
imprimant\ din punct de vedere fizic, au fost definite mai multe imprimante din punct de vedere logic.
S\ presupunem c\ un utilizator lucreaz\ `n principal cu dou\ tipuri de fi[iere:
1) Fi[iere grafice, care trebuiesc tip\rite la o rezolu]ie mare, pe pagin\ cu format A3 Landscape. ~n acest
caz, imprimanta va fi configurat\ la parametrii ceru]i.
2) Fi[iere text, care trebuiesc tip\rite cu o rezolu]ie medie, pe pagin\ format A4 Portret. Configurarea
realizat\ `nainte pentru fi[ierele grafice nu satisface cerin]ele utilizatorului. De aceea, va fi instalat\ o
alta imprimant\, care se va referi la imprimanta ata[at\ fizic la sistem, dar care va avea o alt\
configura]ie. Aceasta este o imprimant\ virtual\.
Pentru instalare, se procedeaz\ astfel:
Se efectueaz\ dublu-click pe Add Printer pentru a lansa `n execu]ie programul asistent pentru instalarea
unei noi imprimante. Se apas\ butonul Next `n fereastra afi[at\. Procedeul decurge similar cu instalarea
obi[nuit\ a unei imprimante. Se alege produc\torul imprimantei din coloana Manufacturers [i modelul din
coloana Printers. ~n exemplul de fa]\, se va opta pentru Olivetti, modelul Olivetti DM124L (identic cu
imprimanta deja instalat\ `n sistem). La ap\sarea butonului Next va fi afi[at\ o fereastr\ similar\ cu cea din
stnga jos.
Fig.11-14. Definirea unei imprimante virtuale

Sistemul de operare detecteaz\ faptul c\ drive-ul pentru respectiva imprimant\ este deja instalat. Se va
selecta op]iunea Keep existing driver, adic\ va fi p\strat driverul deja instalat. Se apas\ butonul Next. Portul
la care este conectat\ imprimant\ va fi tot LPT1. ~n urm\toarea fereastr\ este cerut numele noii imprimante,
care `n exemplul de fa]\ va fi Economic Olivetti. Denumirea este la latitudinea utilizatorului [i `n general
sugereaz\ modelul de imprimant\ utilizat. ~n continuare, instalarea decurge identic cu procedeul explicat `n
subcapitolul anterioar referitor la instalarea de noi imrpimante.
Dup\ instalare, imprimanta este configurat\ pentru a r\spunde la cerin]ekle utilizatorului (dimensiune
pagin\, rezolu]ie, orientare, etc.).
~n final, pe sistem, vor fi definite dou\ imprimante care se refer\ la o aceia[i imprimant\ fizic ata[at\ la
echipamentul de calcul.

~n cadrul aplica]iilor, utilizatorul poate selecta una din cele dou\ imprimante definite, `n func]ie de
necesitate. Avantajul definirii unei imprimante virtuale este acela c\ nu trebuiesc modificate propriet\]ile
imprimantei de fiecare dat\ cnd se dore[te tip\rirea unor documente ale c\ror cerin]e nu se potrivesc cu set\rile
implicite.
" "" " 11.4. Exercitii
1. Cum pute]i afla ce imprimante sunt instalate pe calculatorul dumneavoastr\ ?
2. Cum pute]i vedea ce taskuri de tip\rire se afl\ `n coada imprimantei ?
3. Ce sunt imprimantele virtuale ?
4. Ce se `n]elege prin instalarea unei imprimante sub sistemul de operare Windows 95/98?
5. Ce modalit\]i de acces la o imprimant\ pot exista sub Windows?
6. Ce `n]elege]i prin imprimant\ local\?

Fig. 11-15. Finalizarea procesului de instalare a unei imprimante virtuale
imprimanta fizic\
(care este definit\
ca fiind implicit\) imprimanta virtual\
R\spunsuri:
1. Start'Settings'Printers.
2. Start'Settings'Printers. ~n fereastra ce se deschide se efectueaz\ dublu-click pe imprimanta dorit\.
4. Instalarea driver-ului corespunz\tor imprimantei fizic ata[ate la un calculator.
5. O imprimant\ poate fi ata[at\ fizic la calculator, sau poate fi accesat\ prin intermediul re]elei.
6. O imprimant\ care este ata[at\ fizic la portul echipamentului de calcul.


! !! ! Lec]ia 12: PERSONALIZAREA WINDOWS 95/98

" "" " 12.1. Profiluri utilizator
Prin intermediul profilurilor mai mul]i utilizatori pot folosi acela[i calculator p\strndu-[i fiecare
individualitatea configura]iei specifice. Pentru a putea configura mai multe profiluri utilizator pe un calculator,
trebuie activat\ aceast\ facilitate astfel:
Start'Settings'Control Panel'Password
Se deschide fereastra Passwords Properties [i se selecteaz\ pagina User Profiles (vezi figura 12-1).
Se valideaz\ op]iunea Users can customize their preferences and desktop settings. Windows switchs
to your personal settings when you log on, adic\ utilizatorilor li se dau drepturi pentru a-[i personaliza
interfa]a Windows. Fiec\rui utilizator ì corespunde un set de op]iuni de configurare care este activat la intrarea
`n sistem.
Ambele op]iuni din grupul User profile settings pot fi validate. Prima op]iune permite personalizarea
icon-urilor de pe desktop [i a aplica]iei Network Neighborhood. A doua op]iune permite personalizarea
meniului START [i a folderelor din Programs.
Se apas\ butonul OK.
Profilul unui utilizator este citit de sistemul de operare la procesul de logon `n sistem [i activat. De
exemplu, dac\ un utilizator efectueaz\ log\m la un calculator prin contul Stefan, avnd definit pe calculator
profilul utilizator Stefan, atunci interfa]a graifc\ va fi construit\ pe baza elementelor definite `n
\Windows\Profiles\Stefan\desktop. Dac\ `ns\ pe calculator nu sunt definite mai multe profiluri utilizator, atunci
interfa]a se va construi pe baza elementelor din \Windows\desktop.

Pentru crearea unui profil utilizator se procedeaz\ astfel:
~n cadrul sistemului, un utilizator este definit prin contul s\u, format din nume [i parol\. Pentru a crea
conturi noi se procedeaz\ astfel:
Start'Settings'Control Panel'Users
Se deschide fereastra din figura 12-2. Se apas\ butonul New User [i este afi[at\ fereastra din figura
12-3 (stnga). Se apas\ butonul Next.
Fig.12-1. Activarea profilurilor utilizator Fig.12-2. Definirea utilizatorilor

Fig. 12-3. Crearea unui nou cont utilizator

Trebuie introdus numele noului utilizator, ca `n figura de mai sus dreapta, dup\ care se apaps\ din nou
butonul Next. ~n continuare se introduce parola `n cele dou\ cmpuri din fereastra afi[at\: prima dat\ pentru
setarea ei [i a doua oar\ pentru confirmare.

Ap\snd butonul Next este afi[at\ urm\toarea fereastr\ care permite specificarea elementelor ce pot fi
personalizate: desktop [i meniul pentru documente, meniul Start, folderul intitulat Favorites, paginile Web
preluate, folderul intitulat My Documents. De asemenea, se opteaz\ pentru una din urm\toarele alternative:
- creerea de copii ale set\rilor curente pentru elementele selectate [i a con]inutului acestora:
Create copies of the current items and their content. Aceast\ alternativ\ va copia toate
elementele selectate, din profilul actual, `n noul profil.
- crearea unui nou set de configurare, pentru a salva spa]iu pe disk: Create new items to save
disk space . ~n acest caz, noul profil va include numai acele elemente care sunt instalate
ini]ial de Windows.
Se apas\ butonul Next, dup\ care butonul Finish. Se revine la fereastra `n care sunt afi[ati to]i
utilizatorii defini]i `n cadrul sistemului.
Fig.12-4. Setarea parolei Fig.12-5. Alegerea elementelor ce pot fi personalizate
Fig.12-6. Terminarea definirii de noi utilizatori

Pentru a `nchide fereastra se apas\ butonul Close.
Pentru [tergerea unui profil utilizator se procedeaz\ astfel:
Start'Settings'Control Panel'Users
Din fereastra afi[at\ se selecteaz\ utilizatorul dorit [i se apas\ butonul Delete. Confirmarea [tergerii se
realizeaz\ optnd pentru Yes la `ntrebarea afi[at\ pe ecran.
Se pune `ntrebarea urm\toare: un utilizator, lucrnd sub propriul s\u profil, instaleaz\ o aplica]ie.
Aplica]ia [i toate set\rile ei vor fi disponibile [i `n celelalte profiluri utilizator?
R\spunsul la `ntrebare este urm\torul: dac\ `n pagina User Profiles a ferestrei Password Properties a
fost validat\ op]iunea Include Start Menu and Program Groups in user settings, atunci set\rile
corespunz\toare aplica]iei nou instalate nu se vor g\si `n celelalte profiluri utilizator.
Pentru ca noua aplica]ie instalat\ s\ se reg\seasc\ [i `n celelalte profiluri utilizator, se procedeaz\
astfel: s\ presupunem c\ a fost instalat\ aplica]ia Contab `n timp ce utilizatorul lucra sub contul Stefan.
Shortcut-urile aferente aplica]iei trebuiesc copiate din \Windows\Profiles\Stefan\Start
Menu\Programs\Contab `n folderul corespunz\tor celorlal]i utilizatori. De exemplu, pentru utilizatorul Crina,
acest folder ar fi \Windows\Profiles\Crina\Start Menu\Programs\Contab.
Pentru fiecare profil utilizator, desktopul arat\ `ntr-un anumit fel. Elementele specifice desktop-ului
sunt p\strate `n folderul \Windows\Desktop. Elementele specifice desktop-ului aferent unui anumit profil
utilizator sunt p\strate `n \Windows\Profiles\NumeUtilizator\Desktop. Prin copierea unui element din folderul
specific unui utilizator `n cel specific unui alt utilizator, acl element va fi disponibil [i `n desktopul utilizatorului
respectiv.
" "" " 12.2. Exerci]ii
1. Descrie]i modalitatea prin care poate fi instalat\ facilitatea de a lucra cu mai multe profiluri utilizator pe un
calculator.

! !! ! Lectia 13: Instalarea Windows 95/98

" "" " 13.1. Cerinte hardware
Tabelul de mai jos include cerin]ele hardware necesare instal\rii sistemului de operare Windows 95/98:
Minim Recomandat
Microprocesor Intel 486 Pentium
Memorie RAM 8 MB 16 MB
Spa]iu liber pe hard-disc:
instalare minimal\, stand-alone
instalare cu mod de lucru `n re]ea

120 MB
120 MB

200-300 MB
150 MB
Tip parti]ie pe hard-disk: FAT 16 sau FAT 32
dac\ pe echipament se instaleaz\ [i
alte sisteme de operare (de exemplu
Windows NT, MS-DOS): FAT 16
altfel, FAT 32
Unitate CDROM Poate lipsi (exist\ kit de
instalare pe dischete, sau
instalarea se poate efectua prin
re]ea)
Se recomand\
Dac\ pe hard-disk parti]ia existent\ este FAT16, dup\ instalarea sistemului de operare se poate efectua
conversia la FAT32 far\ pierdere de date.
Pe un calculator pot fi instalate mai multe sisteme de operare. Windows 95/98 nu recunoa[te parti]ii de
tip NTFS specifice lui Windows NT. Se poate instala `ns\ pe acela[i un calculator Windows 95/98 `ntr-o parti]ie
FAT16 [i Windows NT `ntr-o parti]ie NTFS. ~n acest caz, Windows 95/98 va recnuoa[te doar parti]ia FAT16, `n
timp ce Windows NT va recunoa[te ambele parti]ii (FAT16 [i NTFS).
De asemenea, Windows 95/98 nu recunoa[te parti]iile de tip HPFS specifice sistemului de operare
OS/2. Windows 95/98 [i OS/2 pot coexista pe acela[i calculator, `n parti]ii diferite.
~n general, se poate instala Windows 95/98 `ntr-o parti]ie (FAT 16 sau FAT 32) [i un alt sistem de
operare `ntr-alt\ parti]ie (specific\ respectivului sistem de operare, sau FAT 16).
Dac\ parti]ia FAT pe care se va instala sistemul de operare Windows 98 a fost realizat\ prin parti]ionare
cu alte utilitare dect FDISK, la `nceputul procesului de setup, aceasta va fi convertit\ `n parti]ie FAT standard.
~naintea instal\rii sistemului de operare, este necesar\ cunoa[terea configura]iei hardware a
echipamentului de calcul, `n special setarea pl\cilor suplimentare (re]ea, modem, etc.).
La instalare, pot fi `ntlnite mai des urm\toarele situa]ii:
instalarea Windows 95/98 pe un hard-disk nou
upgrade (trecerea) de la o versiune inferioar\ la una superioar\; de exemplu, de la Windows 95 la Windows
98
upgrade (trecerea) de la Windows 3.x la Windows 95/98
reinstalarea Windows 98 din motive de reparare a unor eventuale erori software
Instalarea se poate efectua pentru lucru stand-alone, sau `n re]ea.
Indiferent de modalitatea de instalare aleas\, utilizatorul trebuie s\ dispun\ de kit-ul de instalare (de
obicei este stocat pe CD-ROM) [i licen]\ pentru a putea utiliza respectivul sistem de operare.
" "" " 13.2. Instalarea Windows 98

Instalarea pe un disc nou:
La cump\rarea pachetului Windows, utilizatorul trebuie s\ primesc\:
licen]a de utilizare a sistemului de operare
CDROM-ul pe care este stocat kit-ul sistemului de operare
o dischet\ intitulat\ Boot Diskete Windows 98
Discheta de boot este diferit\ de discheta de startup. ~n imaginea de mai jos, se poate observa ce
directoare [i fi[iere aunt stocate pe discheta de boot.
Fig.13-1. Con]inutul dischetei de boot

Se poate observa c\ pe aceast\ dischet\ sunt memorate fi[ierele necesare pentru `nc\rcarea sistemului
de operare (fi[iere sistem [i utilitarele necesare pentru parti]ionarea [i formatarea hard-discului). Este inclus [i
suportul pentru CDROM, pentru a putea citi datele de pe acesta.
Pentru instalarea sistemului de operare se procedeaz\ astfel:
Se introduce discheta de boot `n unitate [i se porne[te calculatorul
Dup\ mesajele de pornire (mesaje de POST, configura]ie, etc), se afi[eaz\ pe ecran un mesaj de `n[tiin]are -
Starting Windows 98, care informeaz\ utilizatorul c\ are loc `nc\rcarea sistemului de operare.
~n continuare, pe ecran sunt afi[ate urm\toarele mesaje (dac\ versiunea este una interna]ional\):

Utilizatorul trebuie s\ selecteze limba dorit\ prin tastarea num\rului aferent. Pentru limba englez\ se
introduce 4, iar pentru limba romn\ se va introduce 9.
Pe ecran vor apare mesajele de `n[tiin]are privind instalarea paginii de caractere specifice limbii:

Se apas\ tasta Enter pentru a trece la ecranul urm\tor.
Microsoft Windows 98 Startup Menu
1.Dansk
2. .. ..
.. ..
9.More Languages
Enter choice:
MODE prepare code page function completed
MODE select code page function completed

~n continuare, este afi[at urm\torul meniu:

Pentru ca unitatea CDROM s\ fie detectat\ automat [i driver-ul asociat acesteia s\ se `ncarce, se poate
opta pentru op]iunea 1. Dac\ utilizatorul [tie ce tip de unitate CDROM folose[te, atunci o poate selecta dintr-o
list\, optnd pentru 2. Se recomand\ tastarea op]iunii 1.
~n ecranul urm\tor va fi afi[at mesajul:

~n cazul `n care hard-discul este nou [i nu a fost nici parti]ionat, nici formatat, aceste opera]ii pot fi
efectuate prin selectarea op]iunii 1. Op]iunea 2 sare peste etapa de preg\tire a hard-discului [i poate fi aleas\
dac\ acesta a fost deja parti]ionat [i formatat. Dac\ s-a optat pentru op]iunea 1, dup\ terminarea preg\tirii hard-
sicului, calculatorul este repornit.
Dac\ utilizatorul nu dispune de discheta de Boot pentru Windows 98, pornirea calculatorului se poate
face dup\ orice dischet\ sistem care include urm\toarele fi[iere: fi[iere sistem (de exemplu: IO.SYS,
FDISK.EXE (utilitar pentru parti]ionare), FORMAT.COM (utilitar pentru formatare), SYS.COM (utilitar pentru
transferul fi[ierelor sistem), fi[ierele necesare pentru `nc\rcarea suportului de CD-ROM (drivere aferente
unit\]ii CDROM, care se `ncarc\ prin fi[ierul CONFIG.SYS), MSCDEX.EXE (utilitar ce permite accesul la
unitatea CDROM; se `ncarc\ `n AUTOEXEC.BAT), CONFIG.SYS (fi[ier de tip text pentru configurare, prin
intermediul c\ruia `n general se `ncarc\ drivere) [i AUTOEXEC.BAT (fi[ier de tip text pentru configurare).
~nc\rcarea sistemului de operare se poate face de pe aceast\ dischet\ sistem, care poate fi o dischet\ sistem MS-
DOS, Windows 95 sau Windows 98. Dup\ `nc\rcarea sistemului de operare, la promptul DOS ce apare afi[at pe
ecran, utilizatorul poate introduce comenzile necesare pentru preg\tirea hard-discului (dac\ acesta este nou). De
exemplu, pentru a preg\ti hard-discul C, se folosesc urm\toarele comenzi:
FDISK - permite parti]ionarea; dup\ parti]ionare calculatorul se rebooteaz\
FORMAT C: - permite formatare
Deoarece prin intermediul fi[ierelor CONFIG.SYS [i AUTOEXEC.BAT a fost `nc\rcat suportul pentru
CDROM, demararea procesului de instalare a sistemului de operare Windows este pornit de pe unitatea de
CDROM, lansnd `n execu]ie programul SETUP.EXE.
Programul SETUP dispune de o interfa]\ grafic\ care ghideaz\ utilizatorul `n procesul de instalare al
sistemului de operare.
Fereastra afi[at\ pe ecran va fi similar\ cu cea din figura de mai jos [i indic\ utilizatorului etapele ce vor
fi parcurse:
preg\tirea calculatorului pentru Setup
colectarea informa]iilor despre calculator
copierea fi[ierelor necesare de pe CDROM pe calculator
restartarea calculatorului
instalarea [i configurarea echipamentelor hardware

Windows 98 Installation
CD-ROM Configuration Selections
Enter Selection:
1.Let the recovery program find the CD-ROM driver
2.Select a CD-ROM driver from the List
Windows 98 Installation
Partitioning and Formatting
Enter Selection:
1.Partition and format the hard disk
2.Do not partition the hard disk

Se efectueaz\ click pe butonul Continue.

Fig.13-2. Fereastra de pornire a procesului Setup

Se deschide o nou\ fereastr\, care afi[eaz\ condi]iile `n care utilizatorul are permisiunea utiliz\rii
software-ului respectiv. Condi]iile de licen]\ sunt acceptate de utilizator prin selec]ia op]iunii I accept the
Agreement [i ap\sarea butonului Next.
Fig.13-3. Acceptarea condi]iilor de licen]\

~n continuare, programul de instalare verific\ dac\ exist\ suficient spa]iu liber pe hard-disc, dup\ care
dispozitivele hardware existenete sunt detectate automat.
La pasul urm\tor, se ofer\ posibilitatea de a crea o dischet\ de Startup (vezi figura 13-4). Se apas\
butonul Next [i este solicitat\ introducerea unei dischete `n unitatea floppy. Reamintim c\ discheta de Startup
se folose[te `n scopul pornirii sistemului de operare de pe dischet\, `n cazul `n care aceast\ opera]ie nu mai
poate fi efectuat\ de pe hard-disc. Crearea dischetei de Startup poate fi realizat\ [i dup\ instalarea sistemului de
operare.

La pasul urm\tor, utilizatorul poate opta pentru `nceperea copierii fi[ierelor necesare de pe CDROM,
caz `n care este ap\sat butonul Next. Se poate ap\sa pe butonul Back pentru a reveni la fereastrele anterioare [i
eventual a modifica anumite selec]ii.
Dup\ copierea fi[ierelor necesare, vor mai avea loc urm\toarele opera]ii: detectarea automat\ a
dispozitivelor hardware prezente, repornirea calculatorului, detec]ia [i instalarea echipamentelor Plug and Play,
crearea shortcut-urile necesare sistemului de operare [i accesoriilor acestora.
La sfr[itul procesului de instalare calculatorul va fi rebootat din nou.

Upgrade (trecerea ) de la Windows 95 la Windows 98
Pentru instalarea sistemului de operare Windows 98 pe un calculator pe care exist\ sistemul de operare
Windows 95, se procedeaz\ astfel:
Se introduce CDROM-ul Windows 98 `n unitate, dup\ care se lanseaz\ programul Setup.exe prin
Start' Run.
Este posibil ca programul de instalare s\ fie lansat automat `n execu]ie, prin facilitatea AutoRun; de
obicei, aceast\ facilitate este activat\ pe sistemele Windows.
Procesul de instalare decurge similar cu cele discutate anterior, avnd doar cteva diferen]e.
Una dintre erorile frecvent `ntlnite la procesul upgrade este lipda de spa]iu liber pe hard-disc.
Utilizatorul este avertizat printr-o fereastr\ similar\ cu cea din figura 13-6. Sunt afi[ate informa]ii [i despre
spa]iul liber disponibile, ct [i spa]iul necesar pentru instalare. Procesul de instalare se `ntrerupe [i elibereare
spa]iului necesar trebuie realizat\ de c\tre utilizator manual, [tergnd fi[ierele [i folderele inutile. Dup\ aceea,
se relanseaz\ `n execu]ie programul Setup.exe de pe CDROM-ul Windows 98.

Fig.13-4. Crearea dischetei Startup Fig.13-5. ~ncepe copierea fi[ierelor de pe
CDROM
Fig.13-6. Utilizatorul este avertizat c\ nu are
suficient spa]iu liber pe hard-disc
Fig.13-7. Utilizatorul este `ntrebat dac\
dore[te salvarea vechiului sistem de operare
O alt\ diferen]\ const\ `n aceea c\ utilizatorul este `ntrebat dac\ dore[te salvarea fi[ierelor sistem aferente
vechiului sistem de operare (adic\ Windows 95). Deoarece, la trecerea de la un sistem de operare la altul, este
posibil ca anumite aplica]ii care func]ionau f\r\ eroare sub vechiul sistem de operare s\ aibe probleme sub cel
nou, este posibil s\ fie necesar\ revenirea la versiunea anterioar\ a sistemului de operare. De aceea, se
recomand\ ca `n figura 13-7 s\ fie selectat\ prima op]iune - Yes.
Men]ion\m c\ aspectele discutate la cele dou\ puncte anterioare vor fi `ntlnite [i `n cazul trecerii de la
Windows 3.x la Windows 98, ct [i la instalarea Windows 98 pe un calculator pe care `nainte exista tot
Windows 98.
Vorbind de un proces de upgrade de la Windows 95 la Windows 98, specific\m c\ toate versiunile de
Windows 95 pot fi upgradate la Windows 98.
Windows 95 a `nceput s\ fie comercializat `ncepnd cu August 1995 [i a cunoscut trei versiuni:
Windows 95 Build 950 - versiunea ini]ial\
Windows 95 Build 950A
Windows 95 Build 950B
Ultimele dou\ versiuni au fost destinate pie]ei pentru a fi livrate `n regim OEM (original equipment
manufacturers), adic\ pot fi oferite numai `mpreun\ cu un echipament de calcul. Aceste versiuni corecteaz\
erorile de programare (numite bugs) anterior descoperite. De asemenea, sunt aduse noi modific\ri la elementele
de interfa]\.
Windows 98 corecteaz\ toate problemele anterior descoperite `n func]ionarea Windows 95 [i aduce
multe facilit\]i noi .
Majoritatea echipamentelor hardware care sunt recunoscute de Windows 95 sunt recunoscute [i sub
Windows 98. Echipamentele care nu sunt de tip Plug and Play [i care nu au fost detectate de sistemul de operare
la instalare trebuiesc instalate manual de c\tre utilizator dup\ terminarea procesului de instalare .
~n mare parte, aplica]iile, elementele de pe desktop [i alte configur\ri sunt p\strate dup\ upgrade.

Despre trecerea de la Windows 3.x la Windows 98
Mai `nti trebuiesc salvate pe o dischet\ fi[ierele Config.sys [i Autoexec.bat. De asemenea, trebuiesc
consultate listele dispozitivelor hardware compatibile Windows 98 (HCL Hardware Compatibily List),
deoarece avnd `nc\ pe calculator Windows 3.x s-ar putea ca acesta s\ fie dintr-o genera]ie mai veche [i s\
includ\ dispozitive incompatibile cu Windows 98.
Procesul de instalare este pornit din File Manager, efectund un dublu-click pe fi[ierul Setup.exe de
pe CDROM-ul Windows 98. Procesul de upgrade este similar cu cel de upgrade de la Windows 95 la Windows
98 cu urm\toarele diferen]e:
pentru verificarea hard-discurilor, se utlizeaz\ o versiune mai veche a programului ScanDisk
s-ar putea ca unele aplica]ii care rulau sub Windows 3.x s\ trebuiasc\ reinstalate pentru a rula sub Windows
98 (acest aspect depinde foarte mult de aplica]iile `n cauz\)
la sfr[itul instal\rii, fi[ierele Autoexec.bat [i Config.sys trebuiesc create sau reactualizate `n concordan]\
cu cele salvate anterior [i `n func]ie de ce aplica]ii, sau echipamente, din cele vechi dorim s\ lucreze [i sub
Windows 98. De men]ionat c\ elementele din grupurile de programe (Program Groups) le vom g\si `n
Programs sub Windows 98
~n procesul de instalare, o parte din fi[ierele apar]innd DOS sau Windows 3.x sunt [terse sau
redenumite.

Instalarea Windows 98 pe un calculator pe care `nainte era tot Windows 98
Procesul decurge similar cu cel de trecere de la Windows 95 la Windows 98. Reinstalarea sistemului de
operare se face de obicei cnd celelalte posibilit\]i de diagnosticare [i reparare a sistemului de operare nu au
putut repune sistemul de operare `n starea de func]ionare normal\. Adic\, urm\toarele procedee au e[uat:
Utilizarea facilit\]ilor de diagnosticare oferite de Safe Mode
Folosirea copiilor de siguran]\
Bootarea de pe discheta Startup [i utilizarea diverselor utilitare pentru diagnostic
Unul dintre necazurile cele mai frecvente care pot conduce la o deteriorare a sistemului de operare este
cnd `n urma unor instal\ri de echipamente noi, sau `n urma unor reconfigur\ri, apar conflicte de resurse. ~n
acest caz, la urm\toarea pornire a calculatorului acesta nu va mai boota sau va trece automat `n Safe Mode.
~nainte de a efectua o reinstalare, se recomand\ dezinstalarea ultimilor dispozitive instalate, sau a acelora la care
s-au detectat conflicte de resurse. Acest lucru se poate face din modul de lucru Safe Mode.
O alt\ cauz\ care poate determina utilizatorul s\ efectueze o reinstalare ar fi conflictele software
generate de anumite aplica]ii. De exemplu, aplica]iile din domeniul comunica]iilor `ntre calculatoare (aplica]ii
Dial-up altele dect cele oferite de Microsoft), sau anumite jocuri pe calculator, [i nu `n ultimul rnd, aplica]ii
grafice. ~n aceste cazuri, se poate mai `nti `ncerca dezinstalarea aplica]iei respective din modul de lucru Safe
Mode.

" "" " 13.3. Exercitii
1. Ce situa]ii de instalare se pot `ntnli mai des `n practic\ ?
2. Ce reprezin\ discheta de boot ?
3. Descrie]i o metod\ de lansare a instal\rii pentru trecerea (upgrade) de la Windows 95 la Windows 98.
4. ~n ce situa]ii, pe un calculator pe care rula Windows 98, este necesar\ reinstalarea sistemului de operare?

Manual PT Windows 98

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual PT Windows 98

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL

S-ar putea să vă placă și