Drept financiar public

Lect. univ. dr. Alice Zdanovschi

SUBIECTE DE EXAMEN
FR, an.univ. 2011 - 2012

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

Dreptul financiar. No iune, i!voare, nor"e 2 Raporturile de drept financiar # Finan ele publice. No iune, for"e, particularit$ i, func ii, structur$ % &oneda 'i instru"entele "onetare. No iuni (enerale 1) *pote!e privind (ene!a "onedei 2# +iste"ul b$nesc al leului 2, *nfla ia "onetar$. No iune 'i for"ele infla iei "onetare -) .onceptul de siste" bu(etar. No iune, natur$ /uridic$, p$r ile siste"ului bu(etar -0 .on inutul siste"ului bu(etar -% 1rocedura bu(etar$. No iune. 1rincipii 22 3laborarea 'i aprobarea proiectului siste"ului bu(etar 2# .uprinsul Le(ii bu(etare anuale 2% 34ecu ia bu(etelor publice )0 5rdonatorii de credite bu(etare )# &odificarea destina iei creditelor bu(etare ), 1rocedura 6ncheierii e4ecu iei bu(etare 'i controlul e4ecu iei bu(etare #07#2 +iste"ul veniturilor publice #2 8eniturile publice ordinare #) 8eniturile publice e4traordinare #% +iste"ul cheltuielilor publice. No iune, rol, structur$ 0.heltuielile publice 6n do"eniul social 02 .heltuielile publice pentru cercetare-de!voltare. .heltuieli "ilitare 0) .heltuielile publice pentru func ionarea aparatului de stat 00 .heltuielile publice pentru ac iuni econo"ice 0, 9::: Finantarea activitatii econo"ice:; R$spunderea /uridic$ 6n do"eniul financiar ,0 9::: 1rivind e4ecutia bu(etara; .ontrolul financiar. No iune, rol, func ii ,2 9ciudat de putin; For"ele controlului financiar ,2 Auditul public intern ,# .urtea de .onturi a Ro"<niei ,0 +pa iul "onetar =3uro> %0

=Venituri e !t"tu ui !unt # $#r%iune $e &"re 'ie&"re &et(%e"n # )( )in "*utu !(u $entru " "*e" !i+ur"n%" &e ei " te $#r%iuni !"u $entru " !e '# #!i )e e" ,n -#) $ (&ut. .entru " !t"/i i "&e!te *enituri ,n &0i$ $#tri*it1 tre/uie !( %in( !e"-" 2i )e ne*#i e !t"tu ui 2i )e ne*#i e &et(%eni #r >.
Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748

3T#"t( u-e" *re" !( tr(i"!&( )e $e ur-" !t"tu ui. 4"-enii uit( &( !t"tu tr(ie2te $e &0e tui" " tutur#r5.
Frederic Bastiat (1801 1850
1

!o"iuni introducti#e pri#ind dreptul $inanciar

De'ini%i" )re$tu ui 'in"n&i"r este format din totalitatea actelor normative care reglementeaz relaiile de constituire, administrare, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice (banul public), destinate satisfacerii sarcinilor social-ecomonice ale societii.
Banul pu%lic '#n)uri e &#-une &#n!tituite " ni*e u ,ntre+ii !#&iet(%i $entru " 'i ")-ini!tr"te )e &(tre !t"t ,n nu-e e 2i ,n intere!u ,ntre+ii !#&iet(%i.
1rin inter"ediul $inan"elor pu%lice se asi(ur$ constituirea, repartizarea i utilizarea cu eficien a banului public pentru dezvoltarea economic-social a societ$ ii. 34? sporirea produc iei de "$rfuri,
de!voltarea for elor de produc ie, de!voltarea 6nv$ $"<ntului, protec ia social$,etc.

este o ra&ur' a D()*+,-,. *,B-./

care

are

6n

centrul

re(le"ent$rii sale finanele publice 9'i care; se ocup$ de regle&entarea pri&ar' 0i secundar' a tuturor aspectelor care in de ")-ini!tr"re" /"nu ui $u/ i& 'i eviden a patri"oniului statului 'i institu iilor publice.

are # re "%ie )e ti$ $"rte 6 ,ntre+ cu dreptul fiscal --- cea "ai i"portant$ parte@
Dr.fiscal, in timp, s-a desprins din cel financiar devenind autonom. El se ocupa cu toate aspectele prinvind V si Ch publice. V publice sunt numeroase. Unele dintre ele au caracter fiscal. Normele care reglementeaza veniturile publice sunt deja atat de amplu reglementate incat au dus la aparitia unei ramuri autonome. dreptul $iscal tratea!$ aspecte legate de veniturile publice repre!entate de i"po!ite 6n rela ie direct$ cu pl$titorii acestora 6n procesul privind declararea, stabilirea, verificarea i colectarea impozitelor () datorate bugetului general consolidat. N. B. 777 Venituri e $u/ i&e repre!int$ doar un capitol al dreptului financiarA are 6n centrul re(le"ent$rii sale 9nu doar; i"po!itele B 9ci 'i; contribu iile sociale B contribu iile la fondurile speciale e4trabu(etare B 6"pru"uturile de stat B veniturile statului din valorificarea din valorificarea propriet$ ilor de inute B veniturile din capital B etc. dreptul fiscal are ca obiect de re(le"entare doar # -i&( $"rte dintr-un capitol al dreptului financiar --- importana este sus uinut$ de aspectele econo"ice 'i i"plica iile sociale ale colect$rii i"po!itelor 'i ta4elor de la persoane fi!ice 'i /uridice.
Raportul intre dr.financiar si cel fiscal este acela de la intre( la parte.
.

*rincipiile dreptului $inanciar

egalitatea! "lanificarea financiar! #erificarea legalitii modului de utilizare a banului public.

1. -egalitatea are o &#n!"&r"re &#n!titu%i#n" ( e8$re!( 6n art. 1-0 din .onstitu ie --- 777 le(ea funda"ental$ statuea!$ obligativitatea reglementrii prin lege a tuturor aspectelor care vizeaz banul public principiul e8& u)e posibilitatea N. B.
reglementrii primare a unor institu ii funda"entale pentru prin acte normative ale e$ecutivului. --- 777 banul public face #/ie&tu )e re+ e-ent"re al legii ordinare posibilitatea re(le"entarii pri"are prin ordonane i ordonane de urgent 9din econo"ia te4telor constitu ionale;
1

societate

2. *lani$icarea $inanciar' &#n!"&r"re &#n!titu%i#n" ( e8$re!(A N. B. in!tru-entu 9uri)i& al planific$rii financiare este Bugetul pu%lic na"ional --- art. --- 777 '#r-"t din bu(etul de stat B bu(etul asi(ur$rilor sociale de stat B bu(etele locale 'i &u$rin)e previziuni clare privind volumul veniturilor i
necesarul cheltuielilor pentru anul financiar ur"$torA

1-, .onst.?

--- 777 se "$r#/( %n anul anterior anului financiar 6n le($tur$ cu care se face planificarea. +r's'turi este pt. c$ 777 planificarea financiar$ ia for"a le(ii prin legea bugetar anualA supl' dc. 777 le(ea bu(etar$ anual$ poate fi modificat pe parcursul e$erciiului financiar 6n situa ia 6n care se constat$ "odific$ri se"nificative 6n procesul for"$rii 'i ad"inistr$rii veniturilor statuluiA
1

strict'

Discu ie privind practica le(islativ$ c<nd rap. /ur. n$scute sub i"periul unei ordonan e 9respinse prin le(e -caracter neretroactiv- de parla"ent; 6n rap. /ur. definitive --- 7 al c$ror i!vor /uridic este o reglementare a unui organ al e$ecutivului 6ntr-un do"eniu re!ervat e+ii ca act /uridic al parla"entului de lege ferenda 9Ca(una; posibilitatea trecerii re(le"ent$rilor /uridice din do"eniul finan elor publice 6n sfera e+ii #r+"ni&e.

 predicti%il' 6c. 777 la ba!a planific$rii financiare stau rapoarte de specialitate privind i"pactul anu"itor "$suri de politic$ financiar$ asupra econo"iei na ionale 6n ansa"blul s$u etc. 12 3eri$icarea legalit'"ii &odului de utili4are a %anului pu%lic &#n!"&r"re &#n!titu%i#n" ( " ni*e )e $rin&i$iu --- 777 av<nd 6n vedere intersul pu%lic al "odului de utili!are a resurselor financiare puse la dispo!i ia statului 9 6n calitate de administrator al &anului "ublic;, la a cror constituire contribuie %n fapt toi cetenii art. 120 arat$ c$ "odul de for"are, ad"inistrare 'i de 6ntrebuin are a resurselor financiare ale statului 'i ale sectorului public se reali!ea!$ de c$tre Curte" )e C#nturi 777 or(an speciali!at 6n acest tip de controlA 777 pre!int$ anual 1arla"entului un r"$#rt asupra conturilor de gestiune ale bu(etului public na ional din e4erci iul bu(etar e4pirat, cuprin!<nd 'i neregulile constatate. N. B. 777 Se&t#ru $u/ i& : institu iile finan ate "a/oritar sau inte(ral
din venituri e4trabu(tetare B 6ntreprinderile la care statul sau o unitate ad"inistrativteritorial$ este ac ionar unic sau ac ionar "a/oritar.

.4#oarele dreptului $inanciar

totalitatea actelor nor"ative care re(le"entea!$ raporturile /uridice financiare. .riteriu? (radul de (eneralitate sau specificitate

i4#oare co&une dreptului $inanciar 0i altor ra&uri de drept5

.onstitu ia, le(ile ordinare ale parla"entului, ordonan ele de (uvern 'i ordonan ele de ur(en $ 96n ba!a unei le(i de abilitare a (uvernului D stabile'te li"itele clare de co"peten $ 6n re(le"entare;, hotar<rile (uvernului E ca 'i re(le"ent$ri secundare 6n "aterie. 9nu pri"are ca i!v. de "ai sus;

 i4#oare speci$ice dreptului $inanciar5

;e+e" 'in"n%e #r $u/ i&e <;e+e" nr. 500=2002> este o le(e-cadru 777 define'te sfera de cuprindere a finan elor publiceA preci!ea!$ aria de cuprindere a institu iilor publice - - - re(le"entea!$ principiile 'i nor"ele de ba!$ ale activit$ ii financiare a statului, constituind cadrul le(islativ (eneral al finan elor publice. ;e+e" nr. 273=2006 $ri*in) 'in"n%e e $u/ i&e #&" e <intr"t( ,n *i+#"re " 1 i"n 2007> re(ulile privind "odul de constituire, ad"inistrare 'i utili!are a resurselor financiare publice
localeA 96n substan a ei; automonia financiar localA rolul 'i atribu iile or(anelor ad"inistra iei publice locale 6n ad"inistrarea finan elor publiceA raporturile ad"inistrative 6ntre autorit$ ile locale, pdop, 'i autorit$ ile centrale B prefect, pdapA etc.

4r)#n"n%" )e ur+en%( " ?u*ernu ui nr. 146=2002 $ri*in) '#r-"re" 2i uti i@"re" re!ur!e #r )eru "te $rin tre@#reri" !t"tu ui 9aprobat$ 'i "odificat$ prin Le(ea nr. 2017200-;
stabilete regulile privitoare la circulaia efectiv, prin conturi de tip bancar, a resurselor financiare publiceA atribu iile Fre!oreriei finan elor publiceA "odul de utili!are a resurselor contului curent (eneral al tre!oreriei statului.

N. B. 777

+()67()(.8 $inan"elor pu%lice E o institu ie de tip bancar prin

care se derulea!$ fondurile publice apar in<nd at<t bu(etului central, c<t 'i bu(etelor locale sau bu(etului asi(ur$rilor sociale de statA institu ia financiar$ prin inter"ediul c$reia se %ncaseaz efectiv veniturile statului i se efectueaz c'eltuielile. ;e+e" nr. 94=1992 $ri*in) #r+"ni@"re" 2i 'un&%i#n"re" Cur%ii )e C#nturi ,
atribuiile de control ale acestui or(an 6n "ateria "odului de constituire,

re$u/ i&"t( 2009

administrare i utilizare a banului public.

N. B.

777

Ae+ e-ent(ri e !e&un)"re norme de aplicare sau

e$plicaii

ale noiunilor cuprinse 6n re(le"ent$rile pri"are, f$r$ a putea e4tinde sfera ori 6n elesul v$dit ne6ndoielnic al re(le"ent$rilor pri"are.
)

Dre$tu Uniunii Eur#$ene

!or&ele dreptului $inanciar

n. /. fin 777 # re+u ( )e &#n)uit( stabilit$ prin lege, care cuprinde drepturile

i obligaiile subiectelor participante la raportul de drept financiar 'i a crei respectare

este asigurat de autoritatea de stat.

9 n. /. E o re(ul$ de conduit$ (eneral$ 'i i"personal$, stabilit$ de stat prin inter"ediul atribu iei de
le(iferare 'i a c$rei respectare este (arantat$ de for a coercitiv$ a statului. ;

coninutul nor"ei de drept fiscal E ipote!$ B dispo!i ie B sanc iuneA ele&entul speci$ic al n. /. fin. 3ste SANCBIUNEA sunt stabilite sac iuni caracteristice acestei cate(orii de rela ii, e4.? a"enda contraven ional$, "a/or$ri de 6nt<r!iere, recuperarea pre/udiciului 6n cadrul r$spunderii "ateriale, suprave(herea activit$ ii econo"ico-financiare, etc. sanc iunile !e &#n!t"t( 2i !e "$ i&( de c$tre organele de

control $inanciar ale statului subiecte ale raporturilor juridice financiare , care au atribuii de verificare a respectrii legalitii ,n domeniul disciplinei financiare i bugetare. S"n&tiuni e !e &#n!t"t" !i !e "$ i&" )e &"tre #r+"ne e )e &#ntr# 'in"n&i"r " e !t"tu ui 'i@i&e !i 9uri)i&e1 !u/ie&te " e r"$#rturi #r 9uri)i&e 'in"n&i"re.

(aporturile de drept $inanciar

r. /. fin. 777 sunt for"ate din re "%ii e !#&i" e care iau natere i se sting 6n 'i

procesul constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului care sunt re(le"entate de nor"ele /uridice financiare.
#

9 r. /. E rela ia social$ care ia for"a /uridic$ prin re(le"entarea sa e4pres$ de c$tre le(e 'i a c$ror
e4ecutare este asi(urat$ prin aplicarea le(ii de c$tre autoritatea de stat ;

se distin( de celelalte raporturi de drept printr-o serie de tr(!(turi !$e&i'i&e? subiectele participante 'i po!i ia pe care o ocup$ unele fa $ de alteleA obiectul de re(le"entareA "odalit$ ile de reali!are a for"ei de activitate 6n cadrul c$reia 6'i are sor(intea.

C "!i'i&"re Gn func ie de sfera de cuprindere a finan elor publice 9 le(ea )0072002; raporturile de drept financiar pot fi? r"$#rturi 9uri)i&e %ugetare $iscale de creditare de garantare de organi4are a circula"iei &onetare #alutare de asigurare prin e$ectul legii de control $inanciar. clasificarea se e4pri"$ prin afir"area 'i consacrarea doctrinei interven ioniste statul
trebuie s$ /oace un rol tot "ai activ 6n via a econo"ic$ 'i s$ influen e!e procesele econo"ice.

E e-ente e &#n!tituti*e ale raporturile /uridice financiare? 9u%ictele participante la rap. de dr. fin.? STATU; reprezentat printr-un organ de specialitate %n activitatea financiar :n#estit cu atri%u"ii 6n procesul de constituire, reparti!are 'i utili!are a fondurilor b$ne'ti puse la dispo!i ia statului 6n interesul 6ntre(ii societ$ iA St"tu , entitate a%stract' din punct de vedere (uridic , dar re" it"te &#n&ret( din punct de vedere econo"ic 'i financiar, are "enirea7 obli(a ia constitu ional$ de a satisface 6n "od re!onabil nevoile sociale ale popula iei e4istente. 4AICE .EAS4ANC DIEICC SAU .EAS4ANC FUAIDICC care

interac ionea!$ cu or(anele statului 6n procesul ad"inistr$rii finan elor publice, contribuabilul. A.F.'in. A$"r nu"ai 6n cadrul activit$ ii financiare 6nf$ptuite de stat 'i or(anele sale.
0

777

f$r$ e4cep ie, unul dintre subiecte este STATU; printr;un organ de

specialitate care intr$ 6n raportul /uridic de pe po!i ia de purt'tor al autorit'"ii de stat N. B. 777 9creea!$; # $#@i%ie 9uri)i&( )e !u/#r)#n"re a tuturor subiectelor fa $ de subiectul purt$tor al autorit$ ii de stat. E8&e$%ii 777
e4ist$ 6n do"eniul dreptului fiscal sau 6n do"eniul datoriei publice 9etc.; o serie de raportuir /uridice 6n cadrul c$rora subiectele participante la raporturile /uridice se afla $e # $#@i%ie )e e+" it"te 9uri)i&( &u !t"tu .

N. B.

777

r. /. f. se nasc, se "odific$ 'i se stin( pe ba!a -"ni'e!t(rii

uni "ter" e )e *#in%( " !t"tu ui <aceast$ particularitate ofer$ posibilitatea> e<ecut'rii directe a obligaiilor generate de raporturile juridice financiare 6n sarcina diverselor subiecte de drept i"plicate 6n ad"inistrarea banului public, fr a fi necesar o hotrre judectoreasc aceasta nu 6nsea"n$
o po!i ie abu!iv$ a or(anelor statului 6n raport cu celelalte subiecte sau do"nia arbitrariului 6n aceast$ "aterie.

777

N. B. 777

)i'eren%" "&te e ")-ini!tr"ti*e din do"eniul finan elor

publice sunt e<ecutorii prin ele :nsele persoana care

se si"pte le!at$ de aplicarea actului ad"inistrativ av<nd dreptul de a folosi toate "i/loacele puse la dispo!i ie de le(isla ia procesual-civil$ ad"inistrativ nele(al. 6n vederea desfiin $rii, anul$rii, revoc$rii, "odific$rii sau 6ndrept$rii actului

7%iectul rap. de dr. fin. este )i'erit deter"inat 91.; de sfera de cuprindere a finan elor publice 'i 92.; de faptele, actele nor"ative 'i opera iunile specifice cu privire la activitatea fiscal$

91.; #/ie&tu este for"at )in "&%iuni )e $r#+n#@( 2i #r+"ni@"re bugerar, de creditare, de control financiar, de circulaie monetar etc. 92.; #/ie&tu 6l for"ea!$ $ "t" 9aciunea; unor sume de bani la care sunt inute persoanele fi!ice sau /uridice care realizeaz venituri sau dein bunuri impozabile sau taxabile. /on"inutul rap. de dr. fin. este dat de
,

)re$turi e 2i #/ i+"%ii e

subiectelor participante care difer$ de cele ale altor rap. /ur., 6c se stabilesc 6n le($tur$ cu necesitatea
'i i"portan a constituirii, reparti!$rii 'i utili!$rii fondurilor b$ne'ti ale statului.

Finan"ele pu%lice
Finante pu%lice E totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma baneasca care apar in procesul realizarii si repartizarii resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor sale. Din"n%e e $u/ i&e for"ate din totalitatea "i/loacelor b$ne'ti puse la dispo!i ia statului prin care acesta 6'i 6ndepline'te func iile sale. 777 t#t" it"te" re "%ii #r 'in"n&i"re $ri*in) &#n!tituire" 2i re$"rti@"re" /"nu ui $u/ i& 9sursele de for"are 'i destina ia; Gntr-o societate "odern$ 2 "ari cate(orii de "i/loace b$ne'ti 6n func ie de for"ele de proprietate private 'i publicce 9banul public;. Notiunea de =financia pecuniaria>- ori(inea conceptului de finante publice Eorice tran!actie care presupune intre prestatii plata unei su"e de bani Fer"enul de =finante publice>- lb.france!a, sens (eneral- bani si venituri publice destinate acoperirii cheltuielilor statului E8i!t( 2 &#n&e$tii?7 teorii de aici )#u( &"te+#rii )e 'in"n%e $u/ i&e A> & "!i&"? le(ata de idea de liberalis" politicA a fost specifica sfarsitului sec. H*H si inceptului sec. HH- !t"t neinter*enti#ni!t

+tatul era putin preocupat de activitatile private si isi li"ita interventia la indeplinirea unor functii traditionale- apararea, diplo"atia, ordinea publica, /ustitia. 8iata econo"ica era considerata apana/ul intreprinderilor private, iar statul respecta principiul =laisser faire, laisser passer>. +e actiona confor" principiului guvernarii ieftine reducandu-se la "ini" cheltuielile publice. aceasta abordare avea drept efect lipsa protectiei sociale, a re(le"entarilor in "ateria concurentei si a practicilor "onopoliste, respectiv e4istenta unor re(le"entari "ini"ale in ra"urile speciale privind bancile, bursele de valori, re(i"ul valutar etc. 777 Gn consecin $, finan ele publice clasice se caracteri!au printr-o e8e&u%ie /u+et"r( e8&e)ent"r( 9veniturile pe care statul le reali!ea!$ erau "ai "ari dec<t cheltuielile pe care le folosea pentru 6ndeplinirea func iilor sale;, # 'i!&" it"te !&(@ut( 'i un !t"t neinter*en%i#ni!t. B> -#)ern"? s-a de!voltat dupa * ra!boi "ondial cand statul neinterventionist a fost inlocuit de un !t"t inter*enti#ni!t care a decis sa influente!e in "od direct procesele econo"ice. Finantele pu%lice se trans$or&a intr-un -i9 #& )e inter*entie " !t"tu ui in econo"ie prin sti"ularea productiei in situatii de cri!a, "entinerea stabilitatii preturilor, asi(urarea unei bune ad"inistrari a resurselor naturale ale statului si reparti!area pe cat posibil in "od echitabil a 89veniturilor; nationale. 777 Gn consecin $, finan ele publice "oderne se caracteri!au printr-o e8e&u%ie /u+et"r( )e'i&it"r( 9volu"ul cheltuielilor cre'te 'i se diversific$, apar<nd 'i cate(oriile cheltuielilor publice econo"ice 'i celor sociale, dep$'indu-se, astfel, veniturile 6ncasate de stat;, # 'i!&" it"te ri)i&"t( 'i un !t"t inter*en%i#ni!t.
*n noua conceptie, finantele publice au fost definite ca stiinta care studia!a activitatea statului in calitate de detonator a unor tehnici financiare specifice 9i"po!ite, ta4e, bu(et public etc.;

)n prezent se considera ca finantele publice sunt o disciplina care apartine domeniului (uridic, economic si politic si care se pot defini ca ramura a dr. public care are drept scop principal studiul regulilor si operatiunilor referitoare la banul public.

C" 2i !t"t inter*e%i#ni!t !G"u e*i)en%i"t )#u( &(iH !u/*en%ii e 2i 'in"n%"re

10

 !t"t inter*en%i#ni!t 6n esen $ pt. a (estiona de!echilibrele econo"ice 9avea nevoie de foarte "ul i bani; intervenea pe dou' c'i 1. calea !u/!i)ii #r7 !u/*en%ii #r= "9ut#"re. 2. calea 'in"n%(rii. 9,B3)!=..-) sume alocate de la bugetul de stat 9banul public; pentru gestionarea unor dezec'ilibre 6ntr-un *# u- re "ti* re)u! c$tre 9spre sectorul public 'i privat; to i a(en ii econo"ici, in)i'erent )e '#r-" )e $r#$riet"te. o inova ie a statului ro"an pt. a prevenii conflictele 'i revoltele popoarelor *"periului Ro"an, "ai ales de la periferia acestuia, subsidii E a/utoare. Iprincipiu ro"an? !t"t )e )re$t : '#r%" e+ii@@@ Nu le(ea for ei haosJ la subven ii asist$" la o sc'imbare a formei de proprietate 777 bu(etul public ce ine de proprietatea public$ trece at<t 6n sectorul public, c<t 'i 6n sectorul privat 9criteriu; volu"ul relativ "ic al su"ei alocate. nu sunt, 6ntotdeauna, suficiente pt. a re!olva proble"ele econo"ice.
K200, D +LA Muvernul propune .on(resul decide la noi R5 (uvernul decide ar tebui 1arla"entul N

Gn "o"entul 6n care subven iile sunt insuficiente statul trece la F.!8!=8() sume alocate de la bugetul de stat 6n scopul (estion$rii unui de!echilibru 6ntr-un *# u- ne i-it"t 6ns$ nu"ai ,n(untru "&e ei"2i '#r-e )e $r#$riet"te nu"ai spre sectorul public. 777 &re)it diferit 9OP; de 'in"n%"re 777 este rambursabil su"e cu titlu nera"bursabil

6ntotdeauna neli"itat trebuie s$ salve!i un a(ent econo"ic 9foarte i"portant pentru econo"ie, ofer$ o si(uran $ "$rit$, fie prin for $ de "unc$ asi(urat$, fie prin credibilitatea pe care o are 9e4.? o fabric$, o banc$, etc.; ;, s$-l aduci 6n stare de rentabilitate, *i@e"@( nu-"i !e&t#ru $u/ i& pt. a fi salvat este $re u"t )e !t"t 9cu"p$rat sau prin etati!are E =luat cu /apca>7 prin na ionali!are =pe ni"ic> valoarea de achi!i ionare este foarte "ic$;, chiar 'i din sectorul privat prelu<ndu-l devine entitate public$, astfel are acces la 'in"n%"re adus 6n stare de rent"/i it"te 9aduc profit; statul 6l $ri*"ti@e"@( 7vinde 9la pre ul pie ei; 9"otiv; re(i"ul de"ocratic dac$ ar r$"<ne 6n sectorul public cre'terea ponderii propriet$ ii publice 6n rapor cu ponderea propriet$ ii private 777 9 1arla"entul are (ri/$ ca Muvernul s$ nu fie tentat de a fi un tiran.;
Finantele publice sau relatiile financiare publice se pot caracteri!a, prin pris"a specificului lor, prin ur"atoarele $"rti&u "rit"ti= tr(!(turiH
11

1. *elatiile financiare sunt relatii cu caracter economic 2. *elatiile financiare apar in forma baneasca -. *elatiile financiare sunt relatii fara ec'ivalent 2. 5 alta trasatura a relatiilor financiare este aceea ca "i/loacele banesti reparti!ate si utili!ate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza.

+r's'turile $inan"elor pu%lice

+inanele publice sau relaiile financiare publice se pot caracteri!a, 6n func ie de specificul lor, prin ur"$toarele tr$s$turi? 1. Rela iile financiare sunt re "%ii &u &"r"&ter e&#n#-i&, deoarece ele apar 6n procesul for"$rii, reparti!$rii 'i utili!$rii produsului social. 2. Rela iile financiare "$"r ,n '#r-( /(ne"!&(, 6ntruc<t, 6n cadrul produc iei de "$rfuri 'i al ac iunii le(ii valorii, procesul de produc ie, reproduc ie 'i de circula ie a "$rfurilor, reparti ia produsului social, rela iile de schi"b, retribu ia "uncii, precu" 'i rela iile dintre a(en ii econo"ici sau dintre ace'tia 'i persoanele fi!ice, se e4pri"$ prin inter"ediul banilor, 6n cadrul unor rela ii b$ne'ti. No iunea de ,,finan e> sau ,,rela ii financiare> nu poate fi confundat$ cu cea de bani sau rela ii b$ne'ti bani E o "arf$ cu calit$ i speciale finan ele E rela ii de constituire, reparti!are 'i utili!are a "i/loacelor b$ne'ti ale societ$ ii. -. Rela iile financiare sunt re "%ii '(r( e&0i*" ent, adic$ NL presupun o contrapresta ie direct$ din partea subiectului beneficiar al "i/loacelor b$ne'ti. 2. &i/loacele b$ne'ti reparti!ate 'i utili!ate de subiectele beneficiare NU !e r"-/ur!e"@(. 1entru a intele(e !tru&tur" 'in"nte #r $u/ i&e este necesar sa ave" in vedere ur"atoarele acte nor"ative? - L )0072002 a finantelor publice - 5LM #272000 a datoriei publice - L 20-7200# privind finantele publice locale

12

- 500>?00? $re@int"? /u+etu )e !t"t1 /u+. "!i+ur"ri #r !#&i" e )e !t"t1 /u+. '#n)uri #r !$e&i" e1 " tre@#reriei1 in!titutii #r $u/ i&e #r+"ni@"te " ni*e &entr" !i /u+. '#n)uri #r $r#*enin) )in i-$ru-uturi interne !i e8terne1 /u+ete e #&" e.
n conformitate cu !egea nr. "##$%##%, finanele publice au urmtoarea structur& bugetul de stat' bugetul asigurrilor sociale de stat' bugetele fondurilor speciale' bugetul tre(oreriei statului' bugetele instituiilor publice autonome' bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, din bugetul asigurrilor sociale de stat ori din bugetele fondurilor speciale' bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii' bugetul fondurilor provenite din credite e)terne contractate sau garantate de stat i ale cror rambursare, dob*n(i i alte costuri se asigur din fonduri publice' bugetul fonduri e)terne nerambursabile' bugete locale' datoria public.

5LM #272000 are in vedere principalele datorii publice. L 20-7 200# priveste structura bu(. locale, ale co"unelor, oraselor, "unicipiilor, sectoarelor, /udetelor, institutiilor or(ani!ate la nivel local, bu(. i"pru"uturilor e4terne si interne, inclusive ale fondurilor e4terne nera"bursabile.

D#u" 'un&tii $rin&i$" e? 1. 'un&ti" )e re$"rtitie- 2 "o"ente?- constituirea fondurilor publice B distribuirea lor 2. 'un&ti" )e &#ntr# - "odul de utili!are a fondurilor publice, controlul financiar intervenind incepand cu "o"entul repartitiei acestora. C#ntr# u 'in"n&i"r asupra fondurilor publice anali!ea!a provenienta resurselor, nivelul de constituire, titlu cu care se reparti!ea!a catre beneficiar, (radul de redistribuire intre sectoare, "odul de asi(urare a echilibrului intre 8 publice si .h publice.
n procesul formrii, reparti(rii i utili(rii mi+loacelor bneti ale societii, finanele publice ,ndeplinesc dou funcii& 1. Funcia de repartiie -ceast funcie se realizeaz n procesul de formare i repartizare a mijloacelor bneti, mai exact n momentul repartiiei procesului social i a venitului naional , evideniindu-se dou momente& formarea resurselor i reparti(area acestora. Formarea resurselor se reali(ea( prin mobili(area unei pri din sumele re(ultate ,n urma repartiiei primare a venitului naional, adic prin preluarea unei pri din finanele private de ctre stat pentru a se colecta veniturile publice, ,ndeosebi colectarea de impo(ite i ta)e.

1-

.e seama veniturilor bneti primare, finanele contribuie la formarea de mi+loace bneti destinate constituirii de fonduri ,n contul persoanelor fi(ice i persoanelor +uridice care particip direct sau indirect la reproducia produsului social. Repartizarea mijloacelor bneti se reali(ea( ,n cadrul repartiiei secundare /redistribuirea0 a venitului naional, astfel, resursele private devenind 1ban public2 sunt folosite de ctre stat pentru a-i ,ndeplinii sarcinile sociale. 3edistribuirea venitului naional se reali(ea(, ,n principal, prin intermediul sistemului de preuri i tarife /la bunuri i servicii0 i prestrile de servicii, cu caracter indirect, productiv. Distribuirea i redistribuirea venitului naional duce la formarea veniturilor finale ale statului, ale agenilor economici i ale presoanelor fi(ice. 2. Funcia de control Necesitatea funciei de control a fianelor publice decurge din faptul c fondurile de resurse financiare constituite la dispoziia statului aparin ntregii societi. 4uncia de control a finanelor publice este str*ns legat de funcia de repartiie, dar are o sfer de manifestare mult mai larg dec*t aceasta, deoarece vi(ea( pe l*ng constituirea i reparti(area fondurilor bneti ale statului, i modul de utili(are a resurselor respective, cut*nd s previn efectuarea de cheltuieli ilegale, inoportune sau ineficiente.

Banul pu%lic: &i@loace %anesti ale societatii ad&inistrate de catre stat2 +e considera ca acest concept ar fi aparut o data cu statul care a i"pus ideea ca orice persoana care reali!ea!a un 8 sau detine anu"ite bunuri in proprietate datorea!a statului anu"ite i"po!ite. 1entru ca prin inter"ediul banului public statul pune la dispo!itia "e"brilor societatii in conditii specifice o (a"a variata de utilitati private in sens lar( care se concreti!ea!a in actiuni cu caracter social, econ., de "entinere a ordinii publice, aparare nationala, de!voltarea relatiilor internationale etc. 1unerea la dispo!itie a acestor servicii obli(a statul sa procede!e la o redistribuire a 8 si averilor persoanei dupa anu"ite criterii stabilite de or(anele de deci!ie politica. Frebuie retinut ca transferurile de putere de cu"parare si redistribuirea 8 prin inter"ediul fin. publ. nu constituie un scop in sine, ci un "i/loc prin care se ur"areste ocuparea fortei de "unca, reciclarea disponibilitatilor banesti te"porare in econo"ie, co"baterea feno"enului inflationist, asi(urarea unui echilibru financiar si reali!area unui echilibru (eneral al econo"iei. In!tru-entu !$e&i'i& )e "&tiune e!te /u+etu 9principalul plan financiar al statului care cuprinde totalitate # si ,' publice; dc. 8E.hEP bu(et echilibrat 8P.hEP bu(et e4cedentar 8O.hEP bu(et deficitar
12

1e l<n($ politica fiscal$, un rol i"portant 6n cadrul $# iti&ii 'in"n&i"re revine politicii bu(etare. .# iti&" /u+et"r( repre!int$ procesul de stabilire i ierarhizare a prioritilor economicosociale la nivelul autoritilor de decizie (centrale sau locale), concretizat n structurarea i dimensionarea cheltuielilor publice. "olitica bugetar se constituie %ntr-un comple$ de aciuni complementar politicii fiscale, a"bele tipuri de politici repre!ent<nd instru"ente de interven ionis" ale statului 6n scopul "odel$rii evolu iilor econo"ico-sociale dintr-o ar$. *ar istoric vorbind se poate observa, potrivit doctrinei, c$ %ncercarea de a coordona impozitarea, c'eltuielile publice i deficitul bugetar %ntr-un set coerent de politici care pot s a(ute la conducerea unei economii nu este at<t de veche. 1olitica bu(etar$ per se e4ist$ de nu"ai circa #0 de ani, 6n ti"p ce deficitul 'i i"po!itele au fost utili!ate de "ilenii.
Constituirea fondurilor const ,n formarea fondurilor publice de resurse bneti,care se reali(ea( prin politica de alocare sau politic fiscal a resurselor bugetare sub urmtoarele forme& impo(ite, ta)e, contribuii pentru asigurri sociale, amen(i, penaliti, v r s m i n t e d i n v e n i t u l i n s t i t u i i l o r p u b l i c e , v r s m i n t e d i n p r o f i t u l r e g i i l o r a u t o n o m e , redevene, chirii din concesiuni i ,nchirieri ale unor bunuri aparin*nd statului etc. !a constituirea fondurilor publice particip& 5.,ntreprinderile, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului sociali de forma +uridic de organi(are a acestora' %. instituiile publice i unitile din subordinea acestora' 6. populaia' 7.persoane +uridice i fi(ice rom*ne re(idente ,n strintate. C e l e m a i m u l t e r e s u r s e f i n a n c i a r e s u n t m o b i l i ( a t e l a f o n d u r i l e p u b l i c e c u t i t l u definitiv i fr contraprestaie.

M4NEDA
Sub aspect conceptual:

M#ne)"E o &ar$a speciala cu rol de ecAi#alent general. Den#-enu *" #rii C#n&e$tu"
.t. &" # -"r'" !" )e*in" !$e&i" " !i !" 'ie &"r"&teri@"/i " )re$t -#ne)" tb. !( ,n)e$ ine"!&( cu&ulati# cinci condi"ii care s-au eviden iat de-a lun(ul evolu iei co"unit$ ilor u"ane D de la ceata pri"itiv$ la popor, na iune?
4 -"r'( $entru " 'i -#ne)( tre/uie !( ,n)e$ ine"!&( cu&ulati# cinci condi"iiH

1. s$ fie +ener" "&&e$t"t( de co"unitateA 2. s$ fie )i*i@i/i ( 9sa poata fi i"partita fara a se altera, p$r ile s$ p$stre!e calit$ ile 6ntre(ului;A 3. s$ fie te@"uri@"/i ( 9sa pastre!e si sa trans"ita valoare in ti"p, valoarea s$ fie constant$ 6n ti"p, inalterabil$;A 4. s$ aib$ o *" #"re )e ,ntre/uin%"re 9folosin $; '#"rte -i&(A 5. s$ fie re "ti* r"r( 9ar(intul a inundat pia $;.
1)

sub aspectul funcionalitii sale:

M#ne)" e!te un in!tru-ent !#&i" Ge&#n#-i&1 in)i!$en!"/i #ri&"rei e&#n#-ii. &oneda, in forma ei clasica de disc "etalic cu (reutate deter"inata, se utili!ea!a a "i/loc de circulatie, de plata si te!auri!are. -a reprezinta un instru&ent etalon legal de plat" pentru facilitarea sc'imburilor, pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente, statul, si care se bucura de incredere publica. .utere &ir&u "t#rie 1utere E V" #"re, valabilitate. *utere de circulaie <!"u circulatorie a unei &onede E 6nsuirea "onedei de a servi la v<n!are-cu"p$rare.
*utere de cu&p'rare (a %anilor E cantitatea de "$rfuri i de servicii care poate fi obinut$ 6n schi"bul unei anu"ite su"e de bani.
Functiile monedei 1. Functia de evaluare a valorilor economice. 2. Functia de mijlocire a sc imburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor de van(are-cumparare. !. Functia de mijlocire a platilor. 7. Functia de mijlocire a creditului. ". Functia de mijlocire a economiilor. 8. Functia de tezaurizare #. Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor.

&oned$ lin(vistic &5N3TQ7 &5N3DQ e&#n#-i" n"tur" ( !&0i-/u ,n n"tur( 9 se folosea cantitatea din produc ie care e4cedea consu"ului propriu; schi"b 1 cal 9+atu &are; E 1 sac de (r<ne 9Mala i; pentru ca ,n "&e "2i #& 2i ,n "&e "2i ti-$ Cerere" 2i 4'ert" !( !e ,ntI ne"!&( 777 era nevoie de ceva !$e&i" &"re !( '"&i ite@e !&0i-/u "$"re M4NEDA principal $actor de progres 0i ci#ili4a"ie 9'i de distru(ere;. Ter-in# #+ie -#net( = /"n = -#ne)( schi"bul s-a co"plicat "$"re 'en#-enu

3-#ne)(5 $entru " '"&i it" !&0i-/u

M4NETCH
91; 9literatura de specialite; primele piese sub form de disc cu o anumit valoare au fost btute 9confec ionate; 6n Ro"a Antic$ pe l.ng templele zeiei )union /oneta 9!ei a
1#

co"er ului 'i fertilit$ ii; aceste piese s-au nu"it M4NETC cuv<nt de ori(ine latin$ care s-a i"pus 6n "a/oritatea statelor supuse *"periului ro"an. B"n&(H t<r(urile din antichitatea ro"an$ la Ro"a veneau 9=to i>; "a/oritatea str$inilor consecin $ au ap$rut a'a !i'i =valuti'ti> 9"<nuitori de bani; persoane care schi"bau piesele str$ine care aveau valoare de "oned$ cu piesele ro"aneA ace'tia 6'i desf$'urau activitatea 6n t<r( pe o banchet$ de le"n E nu"it$ /"n&#$ de aici cuv<ntul /"n&( 9cu sensul de institu ie; dac$ aceste persoane s$v<r'eau infrac iuni 6n activitatea lor aceast$ banchet$ era rupt$ 9E fali"ent; de aici cuv<ntul /"n&rut(. la (reci acest$ banchet$ E se nu"ea E =tr"$e@(> (rece'$ti ave" cuv<ntul trape!a cu sens de banc$;. Ro"a E aria de r$sp<ndire a civili!a iei. M#net( : #ri+ine "tin( )"t#rit( !'erei )e in' uen%( " "riei )e r(!$In)ire " &i*i i@"%iei r#-"ne ,n -"9#rit"te" !t"te #r e8i!t( ter-enu )e 3-#net(51 in& u!i* r#-Inii1 t#tu2i " n#i $rin u4an"' pu%lic' !e '# #!e2te ter-enu )e 3 -#ne)(5 <)"r "-/ii ter-eni !unt &#re&%i> BANH 9un pri" sens D 91;; M#ne)( sinoni" 9care dese"nea!$ acelai fenomen la =noi>; cu : /"n 91. sens E "arf$ cu rol de echivalent (eneral; 1<n$ la retra(erea aurelian$ 9201-202;, o perioad$ de apro4i"ativ 160 )e "ni au circulat pe teritoriul $rii noastre valorile ro"ane 9econo"ice, culturale, politice, etc.;, inclusiv monetele romane de aici cuvintele? -#net"r1 -#net(rie.
Fot de la ro"ani? cuv<ntul? 'i!& 3$iscus procuratorae5 E denu"ire dat$ de ro"ani persoanelor care aveau obli(a ia de a colecta d$rile c$tre i"periu.

9pe frontispiciul b$ncilor

5dat$ cu retra(erea aurelian$ au disp$rut toate aceste valori. 1.100-1.200 de ani activitatea econo"ic$ pe teritoriul $rii noastre a fost foarte slab$, aproape ine4istent$, 6n consecin $ 'i activitatea "onetar$. Locuitorii s-au 6ntors la schi"bul 6n natur$.
10

Dar 6n unele !one, 6n ti"p, unde schi"bul s-a co"plicat au e4istat -e)" ii )in -et" <-e)" ii -#ne)(> &"re '"&i it"u !&0i-/u 2i er"u +"r"nt"te )e &ei &"re e $une"u ,n &ir&u "%ie &#n)u&(t#rii #&" i : </"ni 92. sens istoric;>. chipul conduc$torului7 bla!onul fa"iliei erau confec ionate 6n atelierele proprii 9/(n(rii D 6n ele(ere>. "alul st<n( al Dun$rii E &#n)u&(t#ru #&" era nu"it =/"n> prin "nii 1400 <!e& 15>
!N"# era un mare dregtor teritorial $n unele ri sud%est%europene. $anul a +ucat un rol de mare importan ,n istoria rii 3om*neti, precum i a unor regate$regiuni din sudul Ungariei medieval. n ara 3om*neasc, banul apare ,n 9fatul domnesc ,n timpul lui :ircea cel ;tr*n.
De la sf*ritul secolului al <V-lea este conductorul +udeelor de pe malul drept al =ltului /regiune cunoscut ulterior cu numele =ltenia0, cel mai de seam ,ntre dregtorii rii 3om*neti, singurul, ,n afar de domnitor, cu dreptul s pronune pedepse capitale. >eritoriul =lteniei a fcut parte din ;anatul de 9everin. -cest spaiu a fost cunoscut i cu denumirea ?;anatul Craiovei? sau ?;nia Craiovei?, iar Craiova este supranumit i ast(i ?Cetatea ;niei?.

nu influen $ slav$;,

dar nu aveau valoare pe le(end$ nu era ni"ic =la "ica

KRiri escu, ,,Mene!a "onetei>, ed. Re"us .ioflec, bucure'ti 1%2)N

M4NEDCH
92.;
%" noiembrie 1&1'. nceputul domniilor fanariote ,n @ara 3om*neasc prin instaurarea la domnie a lui Aicolae :avrocordat. (omniile fanariote ,nsemnau o prelungire a controlului e)ercitat de .oart asupra @rilor 3om*ne, dar cu autonomie intern sporit. ntre 5B55$5B58 i 5C%5, unii dintre fanarioi au fost numii domnitori /voievo(i0 ai rilor 3om*ne :oldova i Valahia, de obicei ca o promovare pentru func ionarii dragomani. -ceast perioad este cunoscut ,n istoria 3om*niei ca epoca fanariot)domniile fanariote.

.e " 1700 a reintrat 6n le4icul ro"<nesc pe vre"ea '"n"ri#%i #r prin filier$ (reac$ E =M4NEDC>. 6n (reac$ nu este =t> ci ci =teta> un sunet care se pronun a na!ali!at = )>. A"bii ter"eni au circulat p<n$ dup$ cel de-al doilea r$!boi "ondial, c<nd uzan public a i"pus cuv<ntul "one)$, dar a"bii ter"eni sunt corec i. deriva i ? "onetar, "onet$rie. ;" n#i
1,

7777

-#ne)( e8i!t( # !itu"%ie ine)it( 9instru"ente "onetare; nu&erar5 -et" i& :

-#ne@i= -#ne)e 'i h<rtie. M#ne)( : # -"r'( &u r# )e e&0i*" ent +ener" . Feno"enul valorii @@@ "arfa "$rfurilor o "arf$ special$ care 6n procesul schi"bului inter"edia!$ este # " trei" -"r'( De la pri"ele co"unit$ i u"ane, de c<nd au si" it nevoia ca "$rfurile e4istente s$ se raporte!e la o "arf$ special$ pentru a o vinde oric$rui "e"bru al colectivit$ ii 9 "arfa la care ne raport$";. Ini%i" 1 )enu-iri e -#ne)ei "u e8$ri-"t -"teri" u )in &"re " '#!t &#n'e&%i#n"t ,n!e-nu re!$e&ti* 6 "ureu!1 "r+ent. Eti-# #+i&1 &u*inte e &"re )e!e-n"u ,n !#&iet(%i e $"tri"r0" e -#ne)" "r(t"u #ri+ine" in!tru-entu ui -#net"r.

E8e-$ e )e &#-unit(%i u-"ne 2i )e -(r'uri &"re "u re$re@ent"t -#ne)(H

1. 9.ri-" et"$(= $eri#")(H; .o"unitatea a(ricultorilor "oned$ cerealeleA *1escarii pe'tele uscatA 1$storii ani"alul 6n tur"$ latinescul =pecus> 9E ani"alul de tur"$ 6ntrebuin at deseori ca etalon de schi"b; ter"enul =pecunia> 9E su"$ de bani, avere; de la acest ter"en a derivat no iunea de = $e&uni"r> E b$nescA 9 =peculium> E la ori(ine avea sensul de turm redus ca numr de capete 6n ti"p 'i-a transferat se"nifica ia pri"ar$, dese"n<nd unica econo"ie b$neasc$;. latinescul =capita> 9E nu"$r$toarea capetelor de vit$; a derivat ter"enul =&"$it" >A

1%

* &ilitarii din le(iunile ro"ane din Nordul Africii erau pl$ti i cu sare =salariu"> E salariu, salariatA 8<n$torii pieile de ani"ale subdivi!iunea rublei este copeic$ E co/oc f$cut din piei de ani"ale. *ndia rupie 6n sanscrit$ =rupa> E vac$A * *nsulele Sap dintr-un arhipelea( din 5ceanul 1acific 9/u"$tatea secolului H8; pietre "ari de "oar$ cu un dia"etru de apro4i"ativ 2 " 9insule diferite, teren de cu"p$rat, pietrele trasportate cu barca pe "are, furtun$, la $r" =v<n!$torului> pietrele sunt la fundul oceanului;A Gn NeT SorU la sf<r'itul secolului H*H coliere din scoici E Ta"pueeA * A"erica de nord tutun, praf de pu'c$A coloni'ti 'i fe"eileA 2. 9A )#u" et"$(; Gn cadrul acestor co"unit$ i din noianul de "$rfuri care au repre!entat "oned$ trebuia ca ceva s$ se i"pun$ cu apro4i"ativ 2500 )e "ni 6n ur"$ a 6nceput s$ se foloseasc$ META;E;E. 3. 9A trei" et"$(; Acu" 1500 )e "ni E.4CA BIMETA;ISTC "onedele erau confec ionate din "ur 'i "r+int. 1e la sf<r'itul secolului H*H 96n A"erica de Nord 'i +ud, dar; 6n special 6n Australia sa descoperit foarte "ult ar(int pia a fiind inundat$ de ar(int, drept consecin $ s-a trecut la siste"ul "ono"etalist, ar(intul ne "ai fiind la fel de rar ca 'i aurul. 4. 9A $"tr" et"$(; C"- ,n "nu 1890 s-a trecut la SISTEMU; M4N4META;IST, "oneda fiind repre!entant$ de "ur. 5. 9A &in&e" et"$(; Jn $re@ent, "arfa cu rol de echivalent (eneral -#ne)" : "uru . 9rolul de "oned$ 6l 6ndepline'te aurul;. Aurul a avut putere circulatorie p<n$ la cel de-al Doilea R$!boi &ondial, a circulat sub for"a unor piese-disc.
20

I.a instrument monetar,J dup$ cel de-al Doilea R$!boi &ondial, "uru !G" retr"! )in &ir&u "%ie 9).; locul lui fiind luat de INSTAUMENTE M4NETAAE 777 E8&e$%ieH Aurul "ai are putere circulatorie ca "arf$ 6ntr-o sin(ur$ ipote!$ 9la nivel statal;, sub for"$ de -.!B7, E o pies paralelipipedic )in "ur $ur 'i care trebuie s$ 6ndeplineasc$ &u-u "ti* trei &#n)i%ii? 1. C" it"te" "ur -#net"r se evaluea!$ 96'i e4pri"$ valoarea; 6n puncte : 9919K $un&te IRarate E o "odalitate de evaluare a aurului de c$tre bi/utieriJ. 34ist$ dou$ siste"e de evaluare a "etalelor pre ioase? a; siste"ul arab Aurul 'i Ar(intul p<n$ la 1000 de puncteA b; siste"ul european Ar(int 1000 de puncteA Aur 100 de puncte. 2. C"ntit"te" : (reutatea, 6ntre 1 uncie 9-2 (; 'i 12,) U( 9.$r$"ida +tr$lucitoare;. 3. Si+i iu e-itentu ui autoritatea 777
* marf pentru a fi moned trebuie s $ndeplineasc cumulativ cinci condiii: 1. s fie general acceptat' 2. s fie divizibil /prile s pstre(e calitile ,ntregului0' +. s fie tezaurizabil /valoarea s fie constant ,n timp, inalterabil0' ,. s aib o valoare de $ntrebuinare /folosin0 foarte mic' '. s fie relativ rar /argintul a inundat pia0. Nota bene ---

Met#)e e &"re "u inter-e)i"t initi" !&0i-/u "*e"u '#r-e u@u" e <&utite1 *"r'uri )e !"+e"t">1 "/i" u teri#r i-$un"n)uG!e discul &etalic. Ti-$ )e 21 )e !e&. !G"u uti i@"t &onede din &etal pretios cu #aloare intrinseca . 4)"t" &u aparitia pri&elor %anci <1609G B"n&" )in A-!ter)"->1 -et" u $reti#! " in&e$ut !"G!i i&parta rolul &u /"n&n#te e &#n*erti/i e in -et" $reti#! . In ti-$1 !G" e*# u"t de la %ancnote con#erti%ile in aur la %ancnote necon#erti%ile in aur sau alt &etal pretios !i !G" "9un! in 'in" '"r" -#ne)" -et" i&". Bancnota necon#erti%ila !G" i-$u! in &ir&u "tie $e /"@" " 2 +"r"ntiiH "&#$erire" in -"r'uri e !i !er*i&ii e " e &"r#r !&0i-/ e $er-ite" !i
21

" %anii de cont. .re u"re" 'un&tii #r -#ne)ei

e'e&ti*e )e &"tre /"n&n#te " '"&ut $#!i/i " in)e$ inire" un#r 'un&tii !u$ i-ent"re !i

 +"r"nti" !t"tu ui e-itent.

INSTAUMENTE;E M4NETAAE
In!tru-ente e -#net"re sunt '#r-e e )e re$re@ent"re ,n &ir&u "%ie " -#ne)ei1 a #alorii.
*nstru"ent "onetarE forma de manifestare a monedei in circulatie, forma care a inlocuit in $inal &oneda si care %ene$icia4a de un curs $ortat.

&oneda-aur 6'i pierde puterea circulatorie, locul a fost luat de instru"entele "onetare 7 N. B. 777 1ri"a for"$ de instru"ent "onetar a fost 6n perioada 6"p$r$ ilor chine!i, acu" apro4. -000 de ani 6n ti"pul 0inastiei /ing 9a construit aproape 00V din &arele Zid .hine!esc; Ne "ai av<nd "etal pentru a bate "oned$ 9piese; pentru a finan a construc ia Zidului, acest 6"p$rat s-a (<ndit s$ foloseasc$ un ,n #&uit#r buci de mtase (semnate de el) cu sigiliul regal i cu o anumit valoare 9E ase"$n$tor unei bancnote;. &ancnotele moderne, ase"$n$tor celor de a!i au ap$rut 6n secolele H*8-H8 9de Wanca Re(al$ a +uediei7 Wanca An(liei conflict cine a e"is pri"a o bancnot$;.

S#&iet(%i e -#)erne &un#!& ur-(t#"re e in!tru-ente -#net"reH 1. nu-er"ru 2. &#nturi e !&ri$tur" e <-#ne)" !&ri$tur" (> 3. &#nturi e e e&tr#ni&e <-#ne)" e e&tr#ni&(> 1. !u&erarul are o e4isten $ fi!ic$ sau "aterial$ 'i circul$ sub dou$ cate(orii, 9care repre!int$ pri"ele for"e de instru"ente "onetare;? "> nu"erarul "etalic 9"one!ile; /> bancnotele E note de banc$ "> M#ne@i e <nu-er"ru -et" i&> 9s(.? "oned$, pl.? "one!i7 "onede; !e /"te Ie4presie
nu"is"atic$J

pentru valori "ici 9trebuie s$ aib$ o re!isten $ "are; 'i dintr-un alia/ de "etale co"une,

tehnic vorbind nu"it =to"bac>, i se "ai spunea =billon>, propor ia 6n alia/ a "etalelor o

22

cunoa'te doar e"itentul 9o el, nichel, cupru, alu"iniu, !inc, bron!, ara"$, etc.;. Durata via $ este de apro4i"ativ - ani.

de

/> B"n&n#te e care se bat pentru valori "ari pe o h<rtie special$ cu un con inut care poate fi h<rtie, es$tur$ X'i plastic "ai nou 9"aterial sintetic;. Durata de via $ este de apro4i"ativ , luni pentru bancnotele cu un con inut "$rit de h<rtie, iar pentru cele cu un con inut "$rit de plastic de apro4i"ativ 1 an 'i 2 luni. Ter-in# #+i& : n#t( )e /"n&( 777 Ko le(end$ a unui nu"is"at en(le! face tri"itere la povestea lui Robin YoodN Rela iile co"erciale 6ntre dou$ "ari ora'e 9Londra 'i Nothin(a";, 6n ti"p, a devenit proble"atic, deoarece ne(ustorii erau nevoi i s$ transporte o cantitate foarte "are de aur 9e4. 2-U(; 'i, de cele "ai "ulte ori, e4ista riscul de a fi t<lh$ri i. prin secolele H***-H*8-H8 doi fra i au deschis fiecare c<te o banc$ 6n cele dou$ "ari ora'e. Astfel, cel care pleca de la Londra spre Nothin(a", 'i avea ca" 2-- U( de aur, l$sa aurul la banca din Londra 'i prinea o h<rtiu $ cu valoarea cantit$ ii depuse 'i se"n$tura b$ncii. Gn acest fel disp$rea riscul de a r$"<ne f$r$ aur 6n ti"pul c$l$toriei, iar la banca de la Nothin(a" 6n locul h<rtiu ei respective pri"ea cantitatea de aur depus$ la Londra aceast$ h<rtie a pri"it denu"irea de =n#t( )e /(n&(> iar de aici cuv<ntul %ancnot' 777 N. B. 777 Cn $ond oa&enii a#eau ne#oie de ce#a care s' :nlocuiasc' aurul (12 riscul de a $i $urat 0i (?2 nu ar a@unge niciodat' cantitatea de aur de pe &apa&ond pentru a asigura cererea de instru&ente &onetare. DIDEAENBC 6ntre DA;SIDICAAE 'i 9OP; C4NTAADACEAE sunt opera iuni diferite de ac iune asupra "onedei 777 Gn deceniul , al secolului HH sin(ura "oned$ interna ional$ era Z 9dolarul a"erican;, iar 2)V din cantitatea de bilelete +LA, care circula 6n lu"e, erau falsificate7 contraf$cute acestea se confundau cu cele autentice. * .el "ai vestit falsificator al Antichit$ ii a fost 6"p$ratul ro"an Nero 9'i-a !eificat calul; pentru reconstruc ia Ro"ei nu a avut suficient aur 9"oneda de atunci D discuri din aur "asiv - aureii; a'a c$ a pus 6n circula ie aurei cu "ie! de plu"b. ;" n#i D sec. H8*** bancopi E fal'i falsificatorii E calpu!ani 6n Le(iuirea luin Ya"an(iu ace'tia erau pedepsi i cu t$ierea "<inii. falsificarea E producerea unui instru"ent "onetar 6n inte(ralitatea sa 9co"plet;. contrafacerea E o interven ie asupra unei bancnote autentice prin care i se schi"b$ valoarea.
2-

777 N. B. 777 Gn ti"p, 6n perioada interbelic$ a avut loc un boo" econo"ic, financiar iar nu-er" u -et" i& 2i /"n&n#te e nu au &ai $'cut $a"' cererii de instru&ente &onetare $entru " !"ti!'"&e &ir&u "%i" -#net"r(, astfel, au aprut conturile scripturale 9moneda scriptural; 777 Icircula ia "onetar$ 91.; le(al$ 'i 92.; paralel$ E e le(al$, dar nu poate fi re(le"entat$.
Rela iile sociale re(le"entate devin raporturi /uridice 34ist$ rela ii care nu pot fi re(le"entate prin le(e dar nu sunt ile(ale paraleleJ

2. /onturile scripturale (&oneda scriptural' "> C#nturi !&ri$tur" e instrumente monetare de trans$er scriptic de la o persoan titular de cont la alta prin intermediul unei instituii numit banc 777 I trecerea dintr-un cont 6n altul se face scriptic. 9se folose'te cecul :::;J nu "u # e8i!ten%( -"teri" ( &#n&ret( a'a cu" are nu"erarul. Gn uti"ele dou$ decenii ale secolului HH datorit$ glo%ali4'rii rela"iilor econo&ice, $inanciare, co&erciale, %ancare nici conturile scripturale nu au f$cut fa $ cererii de instru"ente "onetare, principalul "otiv fiind =timpul> necesar 'i celui "ai si"plu transfer 6ntre dou$ conturi 92-- !ile; 9prea "ult ti"p;. Astfel, au ap$rut conturile electronice. 3. /onturile electronice (&oneda electronic' care asi(ur$ trans$er instantaneu. 9de prin deceniul , al secolului HH; 'i sunt "ult "ai si(ure 6"potriva falsificatorilor 6n raport cu conturile scripturale 'i nu"erarul. &arele b$nci 6'i schi"b$ codul de transfer !ilnic.
IWancore4 9fali"ent provocat; 6n [%2-[%- un student de la 1oli a sustras 6n 22 h o su"$ foarte i"portant$ D a fost prinsJ

Gn acest ca! se folosesc &"r)uri e /"n&"re C"r)u este un instrument de plat ba!at pe electronic$, ca alternativ$ a instru"entelor ,,clasice> de plat$ D nu"erarul 'i cecul, iar de in$torul lui are dreptul de acces la o procedur$ de autori!are 'i plat$ cu card. Denu"it 'i portofel electronic.

22

JntrG# " t( & "!i'i&"reH &"te+#rii )e -#ne)e e8i!tente in &ir&u "ti" -#net"r"

1. -#ne)" e'e&ti*" 9"anuala;- se"ne "onetare utili!ate in cadrul circulatiei nu"erarului 9"oneda "etalica B bancnote; 2. -#ne)" )e &#nt </"n&"r">G nu are o e4istenta fi!ica, ci se "ateriali!ea!a in docu"ente bancare 9docu"ente pe suport de hartie si inscrieri electronice; 3. -#ne)" &#n*enti#n" "- nu are o e4istenta fi!ica, ci se "ateriali!ea!a in docu"ente bancare 9docu"ente pe suport de hartie si inscrieri electronice;
E)ista mai multe monede conventionale& (S. /dr. speciale de tragere0 utili(ate in sistemul creat de 4:D. Au au e)istenta fi(ica, se utili(ea(a e)clusiv de catre state in raporturile cu 4:D si nu are capacitatea de a efectua plati si decontari in mod direct. Valoarea unui D9> se stabileste pe ba(a de cos valutar /modalitate de determinare a paritatii valutare-o formula0.

2. -#ne)" )e &" &u - instru"ent "onetar care are drept functie "asurarea drepturilor si obli(atiilor reciproce apartinand partilor unui contract. Acest rol poate fi indeplinit de aur, petrol sau de o valuta liber convertibila deter"inata de partile contractante. ). -#ne)" 'i)u&i"r"- instru"ent "onetar concreti!at intr-un titlu care in(lobea!a o creanta care circula pe ba!a increderii de care se bucura in randul publicului e"itentul titlului 9de e4. obli(atiuni; #. &"r)u /"n&"r- suport de infor"atie standardi!at, securi!at si individuali!at care per"ite detinatorului sa utili!e!e in vederea efectuarii unor operatiuni specifice disponibilitati banesti proprii aflate intr-un cont deschis pe nu"ele sau detinatorului cardului sau sa utili!e!e o linie de credit deschisa de e"itent in favoarea sa.

I$#te@e e $ri*in) +ene@" -#ne)ei

Literatura de specialitate a studiat acest fenomen care a marcat viaa societii de!volt<nd o suit$ de teorii care incearca sa (aseasca ori(inile acestui feno"en, i$#te@e $ri*in) +ene@" -#netei, adic$ ce anu"e a &"u@"t acest feno"en re"arcabil, Gn centrul acestor ipote!e 9ca un lait "otiv; se afl$ SCLIMBU; cu diferite nuan e. &oneda a p$rut datorit$ schi"bului 777 1rintre cele "ai se"nificative ipote!e enu"er$"? I. I$#te@" e&#n#-i&"= re" i!t(
2)

&oneda a aparut ca mi(locitor al sc'imbului. La "o"entul la care schi"bul in natura a devenit inco"od, oa"enii au fost obli(ati sa invente!e si sa accepte in "od universal o "arfa inter"ediara. .u alte cuvinte, oamenii au adoptat tacit, intr-un consens general, a 1-a marfa care sa masoare bunurile supuse sc'imbului. *n doctrina s-a reali!at si o etapi!are a istoriei econo"ice in functie de "onede. +e considera ca evolutia s-a produs de la econo"ia naturala 9pre"onetara; careia ii erau specifice 2 subdivi!iuni? econ.fa"iliala si cea in natura, la o econo"ie "onetara care nu a "ai per"is schi"bul in natura. *n ti"p, s-a evoluat de la utili!area unor "arfuri oarecare ca etalon de valoare, la utili!area unui "etal obisnuit, iar de la acesta s-a trecut la utili!area "etalelor pretioase. 1e treapta superioara a econo"iei de credit se considera ca se pun in circulatie anu"ite bunuri contra pro"isiunii de a restitui in viitor aceeasi valoare. II. A$"riti" -#ne)ei &" et" #n )e *" #"re &oneda a aparut deoarece era necesar sa se stabileasca intre oa"eni o ierar'ie e valorilor. M#ne)" et" #n " $ree8i!t"t -#ne)ei intru-ent )e !&0i-/. 3talonul de valoare clasic a constat in ani"ale de tur"a la care s-a renuntat in ti"p datorita lipsei calitatilor unui eficient instru"ent de schi"b. +-au i"pus ca "oneda "etalele ce puteau fi si etalon de valoare si "i/locitor al schi"bului apte sa stabileasca pretul oricarui bun supus tran!actiunii. 3fectul a fost acela de a eli"ina schi"bul in natura 9trocul;. III. I$#te@" re i+i#"!( .onsidera ca initial monedei nu i-au fost specifice functiile mercantile, ci cele religioase . Doctrina porneste anali!a de la scrisorile lui 2omer cu observatia ca in reli(ia antropo"orfic$ !eii erau repre!entati ase"anator oa"enilor, fiind posibila o negociere a bunavointei acestora. La ori(ine, darul oferit !eilor era specific econ.casnice, fiind repre!entat de un ani"al de tur"a. 1rin utili!area in practicile reli(ioase anu"ite ani"ale a/un( sa fie sacrali!ate prin cresterea nr."e"brilor co"unitatilor, nr.ani"alelor /ertfite a/un(and sa fie f."are. +-a trecut la o etapa superioara in care s-ar fi creat "ici statuete din "etal pretios 9a"ulete; care ar fi fost oferite !eilor. *n ti"p, si acest statuete, a/un(and in nr.f."are, au inceput sa fie utili!ate de catre preoti si in raporturi laice. 3tapa ur"atoare de evolutie a fost aceea de
2#

i"pri"are pe o "oneda a repre!entarii ani"alului. 1rin inter"ediul preotilor punerea acestor obiecte intr-un circuit econo"ic s-a reali!at. IV. I$#te@" !#&i" ( <-#ne)" in!i+n( "ri!t#&r"ti& G "i/loc de diferen iere social; Autorii ei tratea!a "oneda drept o categorie sociala, si nu una econo"ica. +e considera ca scopul crearii "onedei a fost acela de a distin(e posesorul de "oneda de restul obstei. &oneda ar fi consacrat anu"ite ran(uri ale posesorilor, astfel a/un( si un "i/loc de ascensiune sociala. Adeptii teoriei considera conceptul de "oneda sinoni" cu cel de podoaba, abia ulterior aceasta transferandu-se in sfera econo"ica. Aceasta teorie se ba!ea!a si pe observatia ca podoabele din "etal pretios te!auri!ate erau utili!ate la rascu"pararea pri!onierilor de ra!boi, obtinerea anu"itor de"nitati, precu" si in sacrificiile reli(ioase. V. I$#te@" $"tri-#ni" ( .ostin Riritescu observa faptul ca %unurile carora practica econo&ica le;a i&pri&at $unctia &onetara au constituit la origine patrimoniul unei persoane . Fendinta (eneral u"ana de a poseda cat "ai "ulte bunuri a avut drept efect acu"ularea unor bunuri in surplus fata de necesitatile de consu". Wunurile respective au devenit "i/loc de ta!auri!are si se"ne ale bo(atiei individuale. *nitial, bunurile din patri"oniu care puteau fi te!auri!ate constau in orna"ente cu valoare intrinseca si utilitate casnica.

Cre"re" !i!te-u ui /(ne!& " eu ui

,n !$"%iu &"r$"t#G)"nu/i"n#G$#nti& G

+e consider$ c$ rolul de ecAi#alent general 6ndeplinit pentru pri"a dat$ pe aceste "elea(uri de un metal trebuie atribuit "r"-ei care a 6nceput a se utili!a din neoliticul t<r!iu sub for"$ de lin(ouri sau obiecte. sec. 8 i.Yr. apar coloniile (recesti Yistria, Fo"is, .allatis care e"it "oneda sec. ** i. Yr. incep sa patrunda "onedele ro"ane

6n perioada antichit$ ii 6 un -#-ent i-$#rt"nt e!te .ri-u 'en#-en -#net"r $r#$riu, 9dup$ "oartea lui Wurebista - 22 6. Y. ; M4S4NU; DACIC G
20

Gn Fransilvania au fost descoperite prin secolul 1# -#ne)e e )e "ur 9din aur ro'iatic; cu le(enda Doson 9"edalii-"oned$;, ele c<nt$resc 6n "edie ,,21 (r. 'i au dia"etrul de 1,-21 c". Apari ia lor "asiv$ 6n &un ii +ebe'ului dovede'te c$ ele au fost e"ise aici. 1e "*er! este redat un consul ro"an 6ntre doi lictori, un cerc perlat care 6ncon/ura (rupul de personae, iar dedesubt 6n le(end$ monograma literei 3.
Dmagine& /5.0 avers inspiraie roman /a0 un %rup de ! persoane& una ,n prim-plan integral, i % ,n plan secundar care crau pe umeri fasciile -semnul puterii la romani- mnuni de nuiele cu un topor /fascia fascism0. mesa+& dac vrei s fii unii unii puterea ,n frunte. /b0 un cerc perlat care ,ncon+ura grupul de persoane' /c0 mono%rama literei &.

Eoson : "n"+r"-" nu-e ui $re#tu ui C#-#!i&u!, ur"a'ul lui Wurebista 1e re*er! fi(urea!$ un vultur cu aripile deschise ce ine 6n (heare o cunun$, vulturul carpatin E acvila 96ntrea($; toate imaginile pe orice moned sunt fie repre(entate complet, fie prin efigie
/doar capul0 ,ntotdeauna imaginea are privirea spre dreapta 1 viitor.

$e M#!#n ac#ila are pri#irea spre :napoi 9"esa/; vulturul carpatin asi(ur$ le($tura dintre voi 'i Za"ol4is, v$ va prote/a independen $ doar dac$ "en ine i "o'tenirea lui Wurebista +tatul .entrali!at Dacic.
mesajul spiritual al 2osonului este formidabilEEE
nainte de F. pe meleagurile noastre /,n antichitate0 ;urebista a creat un stat foarte puternic statul dac al lui ;urebista /asasinat de un apropriat 1sindromul ;rutus20 Aobilii daci G tarabostes /purttori de cciuli0 77 ,. F. ;urebista a fost asasinat dup moartea lui ;urebista statul ,ncepuse s se destrame, astfel, preotul (eului 1Hamolsi( I (eul dacilor2 Jomosicus a hotr*t s se bat o medalie care s transmit un mesa+ spiritual nemaipomenit. 9tr+erul cosmic al munilor I legtura cu divinitatea I era acvila G vulturul carpailor.

M#ne)e e &u e+en)" Doson se 6nscriu printre cele +et#)"&i&e 2i au fost e"ise 6ntr-un centru din ini"a Daciei dup$ "odelul denarilor ro"ani de ar(int. 4ceti 5osoni sunt singurele monede lucrate din aur %n toat istoria getodacilor. M#!#nu ui i !G" "tri/uit un &"r"&ter &#-e-#r"ti* , fiind e"is$ de .o"osicus, ur"a'ul lui Wurebista, aceast$ "oned$-"edalie av<nd pe avers \vulturul .arpa ilor ocrotitor=, !i-/# " unit(%ii ne"-u ui )"& ,n'($tuite )e Bure/i!t". circulatia "onedelor ro"ane se "entine p<n$ la retra(erea trupelor Gn perioada ulterioara cuceririi ro"ane au circulat pe teritoriul Daciei ro"ane dinarii republicani, sester ii, aureii 'i dinarii i"periali. Si!te-u -#net"r r#-"n se ba!a pe e"isiuni "onetare din aur, argint i bronz. &oneda de aur era aureus, cea de ar(int denarul D cu subdivi!iune 6uinarul de bronz D b$tut$ 6n trei valori principale? sesteriul, dupondiul i assul.
2,

777 Aetr"+erii r#-"ne 6i ur"ea!$ o etap$ 6n care circula ia b$neasc$ 6'i recap$t$ func iile din perioada prero"an$. Cir&u "%i" -#net"r( !e *" re!trIn+e ,n "2" -(!ur( ,n&It $r#)u!e e !e *#r $r#&ur"1 ,n &e" -"i -"re $"rte1 pe calea scAi&%ului speci$ic econo&iei naturale. ulterior ave" "onede bi!antine si nu se "ai e"it "onede pe plan local Gn Dobro(ea, care apar inea de *"periul bi!antin, s-a "en inut o circula ie "onetar$ activ$. Aici, 6n secolele *8-8*, s-a aplicat siste"ul "onetar ro"an, reor(ani!at de c$tre Diocle ian 'i .onstantin cel &are 9aureus este denu"it solidus, iar denarul este 6nlocuit cu follis-ul de bron!;. Din epoca lui Diocle ian 'i .onstantin cel &are "onedele ro"ane bi!antine sunt frecvente 'i pe teritoriul Daciei, ur"are a ne(o ului intens cu str$inii, pl$ ii subsidiilor, inva!iilor etc. .InI ,n !e&# e e XGXI re "%ii e -"r'( G /"ni er"u t#tu2i re!trIn!e1 *i"%" )e!'(2urIn)uG!e ,n ti$"re e e&#n#-iei n"tur" e. +labele rela ii co"erciale se 6ncropeau pe aria teritoriului ro"<nesc tot prin inter"ediul "onedelor bi!antine. !e&. XIV -#-entu /"n"rii #r !t"te #r 'eu)" e r#-Ine2ti Du$( # $eri#")( ,n)e un+"t( )e !t#$"re " e-i!iuni #r -#net"re, 6n epoca $eudalis&ului de4#oltat, datorit$ e$tinderii sc'imburilor, rolul banilor cre'te 6n 6nse"n$tate 'i deter"in$ crearea - dup$ for"area statelor feudale ]ara Ro"<neasc$ 'i &oldova - un#r !i!te-e -#net"re $r#$rii1 ca e$presie a suveranitii i independenei rilor rom.ne. &onedele b$tute 6n b$n$riile ro"<ne'ti purtau denu"iri e4tre" de variate? duca i, dinari, (ro'i, taleri, (ro'i e, bani, lei.
:onedele emise din @ara 3om*neasc au fost btute de Vladislau Vlaicu /5687-56BB0, probabil la monetria de la -rge. -ceste monede de argint se ,mpreau sub aspect ponderal ,n& ducai, dinari i bani. 9e consider c primele emisiuni datea( din 568", c*nd apar ducaii. n :oldova, .etru :uat a btut primele monede din argint, adopt*nd ca sistem grosul. -pariia groilor moldoveneti este situat ,n anul 56BB, fiind emii de monetria de la 9uceava.

@@@ Jn &#-er%u -e)ie*" , principiul teritorialit'"ii monedelor nu avea aplicare, uneori fiind preferate "onedele str$ine cu valoare de/a recunoscut$, superioar$ celor depreciate, e"ise de c$tre do"nitorii pe teritoriul c$rora aveau loc acte de co"er 6nlesnite de utili!area banilor. )<isten"a, al'turi de cele locale, a &onedelor str'ine este caracteristic acelor perioade %n care monedele aflate %n circulaie aveau o valoare proprie, intrinsec.
2%

1rintre "onedele str$ine cu acces lar( 6n circula ia "$rfurilor 6n &oldova s-au 6nt<lnit 'i !lo ii t$t$re'ti 9duca ii vene ieni de aur;, denu"i i 'i \ echini=, iar din 1581 sunt "en iona i 6n hrisoave 'i t" erii )e "r+int ai ]$rilor de ^os, \ t'aleri leonis=, nu"e c$p$tat datorit$ repre!ent$rii pe revers a unui leu ridicat 6n dou$ labe. @@@ .u ti"pul, talerul;leu olande4 de circula"ie local' a fost 6nlocuit cu "onede "ai slabe, leul transfor"<ndu-se astfel 6ntr-un ban fictiv, de calcul. Dispari ia din circula ie a talerilor-lei olande!i este ur"at$ de apari ia subunit$ ii leului vechi, fictiv nu"it$ \para=. Leul vechi este 6"p$r it 6n 20 de parale. Al.*. .u!a a vrut sa i"pun$ ro"anatul, dar nu a reusit 9do"nitor 6ntre 1,)% -1,#2; .r#/ e-" -#ne)ei n"%i#n" e este pus$ 6n discu ia Adun$rii Le(iuitoare 6n vara lui 1,)%, elabor<ndu-se cu acest prile/ "ai "ulte proiecte 'i propuneri de denu"iri, care au fost de!b$tute 6n ti"pul do"niei lui .u!a. 1,##- 6n .onstitu ie se consfin e'te )r. )e " /"te -#ne)" 9 .arol * 1,##-1%12 do"nitor, apoi Re(e al Ro"<niei ; L"#!u -#net"r care a caracteri!at a doua /u"$tate a veacului trecut a fost lichidat, 6ntruc<t reprezenta o fr.n %n ascensiunea economiei naionale . Lipsa unei "onede na ionale favori!a &ir&u "%i" unei -u %i-i eter#+ene )e -#ne)e !tr(ine care %ngreunau circulaia mrfurilor. +e a/unsese la utili!area a nu "ai pu in de 0) specii de "onede str$ine, provenite din cele "ai diferite $ri europene? napoleonul france!, lira sterlin$, lira turceasc$, ducatul austriac,
francii, icosarii, crei arul, talerul prusac, rubla 'i copeicile, echinul vene ian, colonatul spaniol '.a.

3ra necesar$ # "!"n"re -#net"r( : retr"+ere" tutur#r -#ne)e #r )in &ir&u "%ie 2i $unere" unei !in+ure -#ne)e1 pentru a asi(ura # !t"/i it"te !#&i" ( 2i $# iti&(. 5 "oned$ 9na ional$; E putere 'i stabilitate c<nd se bucur$ de 6ncrederea popula iei. baro"etrul de 6ncredere dintre (uverna i 'i (uvernan i. .ri-u $"! i-$#rt"nt ,n ")#$t"re" !i!te-u ui -#net"r n"%i#n" s-a f$cut prin $r#& "-"re" ,n C#n!titu%i" )in 1866 9alin. 1- al art. %-; a dreptului su#eran al "'ii de a %ate &oned' - confor" Fratatului 'i .onven iei de la 1aris, potrivit c$rora 9de'i dreptul de a bate "oned$ nu fi(urase e4pres; .on(resul de la 1aris consfin ea )re$tu )e ")-ini!tr"re intern( &(rui" ,i er" !$e&i'i& 2i "&e " )e " e-ite -#ne)( $r#$rie.
-0

 ;e+e" nr. 14=1867 $rin &"re !G" &re"t siste&ul %'nesc al -),-,. - un !i!te- /i-et" i!t AuGA+ +itua ia econo"ic$ 'i istoric$ recla"a cu necesitate introducerea unui siste" "onetar unitar, (enerali!at pe 6ntre(ul teritoriu al statului ro"<nesc, indispensabil econo"iei na ionale. Din "nu 1866 au %nceput pregtirile i elaborarea studiilor pentru %nfiinarea sistemului monetar naional. 7n martie-aprilie 89:; este depus la "arlament proiectul de lege. \-egea pentru :n$iin"area unui nou siste& &onetar 0i pentru $a%ricarea &onedelor na"ionale= din <: aprilie 89:; a intrat %n vigoare la 171- ianuarie 89:9 "arc<nd unul din principalele "o"ente ale "'ir-(rii *#in%ei )e in)e$en)en%( 2i !u*er"nit"te " $#$#ru ui r#-In. +iste"ul "onetar ro"<nesc a contribuit la sc'imbarea esenial a valorii i calitii leului ca unitate "onetar$ a Ro"<niei. ."rti&u "rit(%i e !i!te-u ui /(ne!& " eu ui )e " 1867H
1. un

&#n%inut /i-et" i!t

$ie!" "*e" # re$re@ent"re ,n Aur 2i Ar+int 1 eu : 100 /"ni

L 1271,#0

instaurea!a un siste" bi"etalist Au-A(

2.

"*e" # !u/)i*i@iune 6 /"nu

NNN 2 !u)i* NNN 1 eu : 100 /"ni === 1 /"n : 100 $"r" e paraua o pies$ oto"an$ de foarte "ic$ valoare.

TEAMIN4;4?IEH 777 $utere" )e &u-$(r"re 2i !t"/i it"te" unei 3-#ne)e n"%i#n" e5 e!te )"t( )e ,n&re)ere ,ntre +u*ern"n%i 2i +u*ern"%i 777 1ropa(anda de la acea vre"e era ineficient$ s$ se r$sp<ndeasc$ ceva nou, necunoscut. ;e+iuit#ru )e " 1867 a folosit denu"iri care de/a e<istau :n con0tiin"a ro&Fnilor (co&unit'"ii 0i :n care a#eau :ncredere, precu" denu"irea de 3 eu5 'i cea de 3/"n5 ;EU;? Jn 1867, dup$ apro4i"ativ trei secole de la pri"a apari ie "en ionat$ docu"entar cu privire la e4isten a \leilor= 6n circula ie pe teritoriul $rii, $ri-u !i!te- /(ne!& " A#-Iniei -#)erne *" $re u" denu&irea de Gleu pentru noua unitate monetar rom.neasc. Aceast$ "oned$ a fost creat$ 6n 1575 de c$tre statele 5landei. Gntre sec. 10-1,-1% 9ca" -00 ani; 6n 3uropa Apusean$ 'i R$s$ritean$ a circulat acest$ "oned$ care s-a bucurat de # -"re
-1

,n&re)ere # $ie!( /(tut( ,n B(ri e )e F#! <Bene u8> : 3!&ut5 )in "r+int ,n *" #"re )e 5 +u )eni . taler
olande!.

Denu"irea de \leu= este ,ntI nit( 2i ,n !i!te-e e -#net"re n"%i#n" e " e " t#r !t"te care au preluat-o pentru "oneda lor na ional$ 96n Albania \leU=, 6n Wul(aria \leva=, 6n +ierra Leone \leone=;. Denu"irea de \lei= - \leones= apare 'i 6ntr-o scrisoare a lui 8asile Lupu adresat$ bistri enilor 6n anul 1#-%. BAN? piesele puse 6n circula ie de c$tre do"nitorii locali - b$n$riile

1,,0 6nfiin area WNR 1890G tre&ere" " !i!te-u -#n#-et" i!t Au 1928- introducerea biletelor de banc$ 'i renun area la etalonul Au

)u$( 1989 s-au schi"bat 6nse"nele "onetare ale co"unis"ului

Den#-in"re" -#ne)ei n"%i#n" e D $rin e+e" 348=2004, 6n vi(oare 200)

Den#-in"re" procedeul prin care !e re)u&e *" #"re" n#-in" ( " un#r ,n!e-ne -#net"re. 1rocedeul este nu"it popular i \t$ierea !erourilor>. Acest lucru se practic$ atunci c<nd su"ele de bani devin
foarte "ari 6n valoare absolut$, datorit$ inflaiei.
Denominarea nu trebuie confundat cu stabili(area monetar, care este o aciune de stopare a inflaiei ce presupune ,ncetarea emisiunii de sume bne ti e)cedentare i eliminarea surplusului de bani din circula ie. n timp de denominarea este o simpl operaiune aritmetic, stabili(area este o msur cu efecte mai profunde, ,nsoit de obicei de interdicia de a schimba sume de bani ,n noua moned peste o limit stabilit de lege.

Jn $re@ent
Lnitatea "onetar$ na ional$ este consacrat$ ,n $re@ent 'i de prevederile ;e+ii nr. 312=2004 $ri*in) St"tutu B(n&ii N"%i#n" e " A#-Iniei care, la art. 1- stipulea!$? \Moneda na"ional' este leul, iar su%di#i4iunea acestuia, %anul=, iar B"n&" N"%i#n" ( " A#-Iniei e!te uni&" in!titu%ie "ut#ri@"t( s emit %nsemne monetare, sub for"$ de bancnote 'i "onede "etalice, ca mi(loace legale de plat pe teritoriul Ro"<niei 9art. 12 din Le(ea nr. -1272002; Le(ea nr. -1272002 consacr$, 6n art. 12 alin. 91; 'i 92;, dreptul e4clusiv al W$ncii Na ionale a Ro"<niei de a stabili valoarea nominal, dimensiunile, greutatea, desenul i alte caracteristici te'nice ale bancnotelor i monedelor metalice , precu" 'i obligaia semnrii lor de

-2

ctre guvernatorul &ncii =aionale a *om.niei i casierul central , ceea ce reflect$ $r#&e!u )e )e$# iti@"re " in!tru-entu ui -#net"r, tendin $ "anifestat$ 'i 6n practica "onetar$ a altor state. B(n&" N"%i#n" ( " A#-Iniei tre/uie1 potrivit le(ii, !( "!i+ur"re !t"/i it"te" -#ne)ei n"%i#n" e, pentru a contribui la stabilitatea preurilor.
3n 4omania un rol central revine N4 care are drept obiectiv fundamental asigurarea N4 stabilitatii preturilor. 5entru atingerea acestui obiectiv

ela%orea4a, aplica si raspunde

de politica &onetara, #alutara, de credit si de plati2 Pentru viitor un viitor apropiat naional"
Circulatia monetara
Circulatia monetaraG totalitatea operatiunilor efectuate cu masa monetara concretizate in incasari si plati banesti determinate de circulatia marfurilor, prestarea serviciilor si executia de lucrari in cadrul unui stat. Ca temei legal pt. circulatia si emisiunea monetara avem ! 65%$%##7- statutul ;A3. (iferenta circulatia monetara%circulatia baneasca& not. de 1bani2 nu e identica cu not. de 1moneda2, respectiv 1instrument monetar2. ;aniG e)presia generala pentru intreaga varietate a instrumentelor care indeplinesc functiile de masura a valorii marfurilor, de mi+loc de circulatie si de plata si de activ de re(erva. :onedaG forma concreta de manifestare a banilor. =peratiunile cu masa monetara se derulea(a intre pers. fi( si +uridice. Dn functie de posibilitatile bancii centrale de a supraveghea circulatia monetara se disting 2 forme de manifestare a acesta& %circulatia monetara legala /se deruleaza prin conturi0 %circulatia monetara paralele /in numerar0 Dntr-o economie se incearca sa se limite(e utili(area numerarului din urmatoarele considerente& anumite riscuri /furt, pierdere0 si costuri ridicate de emisiune si administrare a acestora. Dn tarile de(voltate numerarul mai repre(inta doar cateva procente din masa monetara utili(ata in circulatie. 3enuntarea la numerar nu-i facila pentru ca generali(area circulatiei in cont obliga la un anumit nivel de de(voltare a sistemului bancar si dotarea cu o anumita tehnologie de prelucrare a datelor.

om!nia dorete s

adere la zona euro i s adopte moneda euro ca moned

5uterea de cumparare a unitatii monetare

.uterea de cumparareG volumul de bunuri si servicii care pot fi ac izitionate cu o unitate monetara intr'o unitate de timp si pe o arie %eo%rafica determinata. 3epre(inta capacitatea reala de a achi(itiona bunuri si servicii intr-o anumita perioada. -cest indice reflecta evolutia preturilor si evolutia veniturilor banesti ale populatiei. .uterea monedei nationale se raportea(a la . monedelor straine, fiind importanta determinarea intre cele % categorii de ..
--

.returile interne G CU39 V-!U>-3 .returile e)terne

Stabilitatea monetaraG posibilitatea mentinerii ( unei monede la intervale diferite de timp.

Dn conditiile unei economii de piata functionale, prin stabilitate monetara se intelege e)istenta unui echilibru intre cererea solvabila si cererea de bunuri si servicii de pe piata. cererea solvabilaKproductia /din considerente monetare0GK proces inflationist cererea solvabilaLproductia /din considerente monetare0GK fenomen deflationist 9tabilitatea si intarirea unei monede sunt procese care nu se reali(ea(a de la sine, ci sunt re(ultatul unor politici econ.-fin. comple)e. Evolutia unei monede este determinata nu numai de fenomenele economice, ci si de fenomenele politice, sociale, militare etc. = alta problema controversata in th. monetara este aceea a ba(elor stabilitatii monetare. 9-a incercat determinarea daca stabilitatea monetara este intrinseca /. deriva din esenta acestora0 sau e)trinsecaGK 6 directii principale& a. 9tabilitatea . este legata de o valoare reala /de e). -u0GK banii tb.confectionati din metal pretios sau emisiunea monetara tb. sa fie acoperita prin fonduri de re(erva de metal pretios b. >h. nominalistaGK ba(a materiala a banilor e data de puterea legii' pt.ca banii sunt o creatie a legii, legea si statul sunt forte care confera o anumita valoare monedei c. . deriva din functionalitatea lorGK depinde de modul in care se desfasoara activ. econ., de respectarea legii, de adaptare la volumul si structura productiei si mentinerea unui sistem monetar sanatos. 3n 4omania un rol central revine N4 care are drept obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor. 5entru atingerea acestui obiectiv N4 elaboreaza6 aplica si raspunde de politica monetara6 valutara6 de credit si de plati. (evalorizarea monetaraG reducerea le%ala a valorii valutare paritare a monedei. )aloarea paritara e data de continutul valoric al unitatii monetare. -cest continut valoric e determinat fie prin lege nationala, fie prin conventii internat. Val. paritara se e)prima printr-un etalon care poate fi -u, alta moneda sau un cos de valute si determina raportul dintre valute diferite. *ate%orii de devalorizare monetara&
a. devalori(are e)plicita& masura luata de stat si e)primata intr-un act normativ b. devalori(are implicita& proces econ.-fin. cu caracter de continuitate care afectea(a in permanenta moneda unui statGK statul nu e)prima intr-un act normativ e)istenta devalori(arii c. devalori(are defensiva& operatiune de omologare oficiala a pierderii . unei monede in urma unei inflatii d. devalori(are ofensiva& procedeu de stimulare pe cale monetara a e)portului practicat de catre state pt.perioade scurte de timp e. devalori(are totala& specifica situatiei in care nivelul . a a+uns atat de sca(ut incat impiedica derularea corecta a functiilor monetareGK solutia& inlocuirea vechii monede cu o moneda noua prin reforma monetara

.!F-8=.8 M7!)+8(H
e!te # Cri@( -#net"r( &"re "'e&te"@( !t"/i it"te" -#net"r( 777 *nflatie 9bani multi, marfuri putine)
-2

 In' "ti" E # ru$ere )e e&0i i/ru " un -#-ent )"t intre -"!" -#net"r" !i -"!" )e /unuri !i !er*i&ii )e $e $i"t" $rin in-u tire" !e-ne #r -#net"re intrG# "!t'e )e -"!ur" in&"t !" )eter-ine un 'en#-en )e &re!tere " $returi #r !i u teri#r )e )e$re&iere -#net"r" . 777 .uv<ntul =in' "%ie> latinescul =inflare> E a e4a(era, a u"fla.

6n ter"inolo(ia econo"ic$ pri"a oar$ 6n +.L.A. D 6n perioada r$!boiului de recesiune E e"isiunea e4a(erat$ de etalon de h<rtie.
IND;ABIA se produce ca ur"are a cre0terii cantit'"ii de %ani f$r$ acoperire pe pia $ dpdv. &"ntit"ti*= -"teri" O 'i datorit$ sc'derii puterii de cu&p'rare a ,2 M2 caracter 'un&%i#n" .
Dar ,n circulaia monetar pot aprea variaii po(itive sau negative /de cretere sau de scdere0 ,n masa monetar dar ,n msura ,n care acestea sunt re(ultatul cerinelor i economiei naionale /o atare situaie0 nu poate fi considerat inflaie doar dac nu este urmat de fenomenul de cretere a preurilor. -- un 1cerc vicios2 ntruc*t ruperea de echilibru ,ntre masa monetar i masa de bunuri determin o cretere a preurilor, se a+unge la situaia ,n care nevoile statului nu mai pot fi acoperite cu veniturile prevzute n bu%et ceea ce va necesita o cretere a impo(itelor sau procurarea de venituri suplimentare pe calea ,mprumutului. -ceast nou situaie va face ca masa monetar existent s apar din nou ca insuficient. o nou cretere a ei va provoca o nou urcare /7i mai mare0 a preurilor. preurile astfel mrite vor face iari necesar o mas 7i mai mare de moned. p*n va trebui s intervin un miracol care s scoat economia naional din 1aceast micare circular vicioas2.

D#r-e )e -"ni'e!t"reH
Gn functie de? ". +r")u )e )e$re&iere 1> latenta? se "entine inca increderea publicului in "oneda nationala 2> reala? deprecierea banului se accentuea!aA se pierde increderea in "oneda nationala, iar producatorii nu "ai vand "arfuri in "oneda nationala 3> e4cesiva? deprecierea "onetara i"piedica e4ercitarea functiilor specifice de catre "oneda nationala /. &re!tere" $returi #r 1> relativa? cresterea preturilorO 9"ai "ic$; cresterea "asei "onetare 2> absoluta? invers

&. #r)inu )e -"ri-e 6 r"t" in' "%iei

-)

1> inflaia t.r.toare sau latent 9en(l. creeping inflation; 96n cadrul c$reia; cre'terea pre urilor nu dep$'e'te - D 2 V pe an duce la o depreciere "onetar$ lent$ 'i pro(resiv$ 2> inflaia desc'is 9en(l. open inflation; cre'terea pre urilor evoluea!$ 6ntre ) D 10 V pe anA 3> inflaie galopant cre'terea pre urilor este, anual, peste 1) V fapt care provoac$ "ari de!echilibre econo"ico D sociale. 4> 'iperinflaia for"a paro4istic$ a oric$rei infla ii, pune 6n eviden $ trei caracteristici esen iale ale oric$rei infla ii? e4isten a unui deficit bu(etarA cre'terea cantit$ ii de "oned$ e"is$A deter"inarea valorii "onedei 6n raport cu valutele str$ine.
34.? 91%20 -;1%2- 6n Mer"ania _ U(. de unt E 2,0 "iliarde de "$rci, iar un dolar E 2,2 trilioane de "$rci spri/in financiar e4tern.
!!! O form de manifestare a inflaiei este considerat i inflaia real determinat de cerere care s-a manifestat: (att) direct prin creterea efectiv a preurilor i tarifelor pt produsele ce nu au preuri fixe (ct i) sub forma (larg rspndit, a) unor creteri semioficiale de cele mai multe ori prin substituirea unor produse (dar i) prin penuria de mrfuri (i) economiile forate ale populaiei. Meninerea fix a preurilor la majoritatea produselor a fcut ca inflaia s nu se manifeste, n mod deosebit, prin creterea i!ibil a preurilor, ci mai ales prin epui!area rapid a produselor din maga!ine proces care, n timp, a dus la cronicizarea penuriei, la apariia i proliferarea pieei negre, subterane pe care sunt desfcute, la preuri foarte mari, alimente, medicamente, mbrcminte, etc. ("n condiiile) penuriei de mrfuri inflaia s-a manifestat (nu numai) sub forma pieei subterane, (ci i) prin creterea depunerilor la #.$.#. % sub forma economiilor forate. ( penurie % lipsa mijloacelor de trai, srcie.) !!! "n literatura de specialitate apar i urmtoarele noiuni stagflaie, slumplaia, megainflaie % cnd inflaia depete lunar &' (. Stagflaia (engl. stagflation) % un fenomen de regres economic pe fondul unei inflaii persistente (n per. anilor )*+ -),+) (care a demonstrat nu numai c inflaia nu stimulea! procesele economice, dar) contribuie (ntr-o msur apreciabil) la stagnarea i la adncirea cri!ei economice i monetare (care s-a agra at n anii ),- -),.). /pro0imati n aceeai termeni de comparaie s-a conturat i slumpflaia (engl. slumpflation), care definete tot un regres economic i tot pe fondul cri!ei monetare.

DED;ABIA pia.

feno"enul in#ers in$la"iei atunci c<nd -#ne)" !e "$re&ie"@(, iar

cantitatea de mas monetar devine insuficient pentru acoperirea bunurilor i serviciilor de pe

C#n&e$tu )e !i!te- /u+et"r

N#tiune1 n"tur" 9uri)i&"1 &#n%inutu /u+etu ui= !i!te-u ui /u+et"r1
-#

$"rti e <&u$rin!u > !i!te-u ui /u+et"r

Si!te-u /u+et"r repre!int$ principalul plan $inanciar al statului, prin care sunt prevzute veniturile si c'eltuielile pentru o perioada determinata de timp, fiind alc$tuit dintr- un "n!"-/ u )e /u+ete )i!tin&te care sunt elaborate, aprobate si e$ecutate in conditii de autonomie.
9Wu(etul;

+iste"ul bu(etar este instru&entul teAnic prin care se gestioneaz banul public.

Ter-in# #+ieH .uv<ntul \/u+et= provine din 'r"n&e@" *e&0e 9nor"and$;, unde cuvinte ca \ bouge=, \bougette= dese"nau # $un+( )in $ie e sau o pun(` de bani 9pentru cheltuielile cotidiene;. Fer"enul a fost $re u"t ,n An+ i" odat` cu cuceririle nor"ande, unde ter"enul derivate de =bud(et> dese"na un !"& " re+e ui conin.nd banii necesari acoperirii c'eltuielilor publiceA 'i de aici !G" rP!$In)it ,n ,ntre"+" u-e &u !e-ni'i&"%i" 'in"n&i"r( "&tu" (.
Gn Ro"<nia ter"enul de \bu(et= apare pentru pri"a oar$ 6n Re(ula"entele 5r(anice. Astfel, 6n capitolul - din Re(ula"entul 5r(anic al &oldovei, care se ocup$ de finan ele publice, se 6nt<lne'te

ter"enul \/in)+e=, dar 'i e4presia G:ncAipuirea cAeltuielilor anului #iitor 9art. 110;. Ae+ e-ent"re" "&tu" "- sist2 %ugetar al statului este organizat intr-o conceptie specifica economiei de piata cuprin!and un siste" unitar de bu(ete distincte care sunt elaborate, aprobate si e4ecutate in conditii de autono"ie. Si!t. /u+. r#-"n cuprinde un sist. unitar de bu(ete re(le"entate pt. administratia publica centrala in L )0072002 si , respectiv, pt. administratia publica locala in L 20-7200#.
Importanta deosebita a sistemului bugetar in cadrul finantelor publice si al relatiilor social-economice poate fi sinteti!ata astfel: participa in mod direct la indeplinirea functiilor si sarcinilor statului1 asigura autonomia reala a colecti itatilor locale, constituite in cadrul unitatilor administrati -teritoriale1 garantea!a reali!area efecti a a protectiei sociale a unor categorii importante din randul populatiei1 asigura ec2ilibrul financiar, monetar si alutar al statului1 are un important rol stabili!ator al economiei nationale

N"tur" 9uri)i&(

-opinii?
-0

1. "&t ")-ini!tr"ti*? pt.ca atat 8 cat si .h sunt si"ple evaluari de ordin financiar. +ist. bu(. e considerat un act-conditie pus de catre le(iuitor la dispo!itia a(. ad"inistrativi pt.a per"ite acestora sa derule!e acte /ur. prin care sunt create creante de la si in favoarea te!aurului public 2. 3. e+e $r#$riuG@i!"? bu(etul constituie un adevarat pro(ra" de ad"inistrare intoc"it de e+e !i "&t ")-ini!tr"ti*? pornind de la deosebirea reali!ata intre le(ea for"ala si le(ea puterea le(islativa ceea ce /ustifica conclu!ia in sensul ca sist.bu( nu poate fi decat o le(e "ateriala se considera ca sist. bu(. e o le(e in partea care este creatoare de dispo!itii (enerale si un act ad". in partea creatoare de acte individuale 4. "&t )e $ "ni'i&"re 'in"n&i"r"? care in ur"a adoptarii de catre or(anul le(islativ printr-o le(e specifica dobandeste natura /ur. de le(e

5. $rin&i$" u $ "n 'in"n&i"r " !t"tu ui &"re !e /u&ur" )e &"r"&ter e8e&ut#riu are natur' @uridic' de lege
777777777 +iste"ul bu(etarE principalul plan financiar al statului care cuprinde indicatori financiari privind modul de realizare al # si al ,' statului. .u" "arlamentul nu poate sa aplice procesul de adoptare a legilor unui document al crui continut nu are trasaturile normei (ur ., ci repre!inta doar un plan for"at, 6n principal, din indicatori de plan care sunt aleatorii, susceptibili de "odificare pe perioada de plan, e+uit#ru de!bate si ")#$t" e+e" /u+et"r" "nu" " )e "$r#/"re " !i!t./u+. Astfel, printr-un subterfu(iu de tehnica /ur. !e &#n'er" !i!t./u+., care ramane in esenta un plan, $orta o%ligatorie a nor&ei de dreptEP !i!t./u+ "re n"t.9ur. )e e+e. 77777777

C#ntinutu !i!t./u+et"r
-,

C#ntinutu !i!t./u+.: ansa&%lul 3 si /A %ugetare. A. Venituri e $u/ i&e repre!int$ !ur!e e $entru &#n!tituire" /"nu ui $u/ i&. Gn activitatea statului "odern sursele de for"are a Wanului 1ublic se 6"part 6n dou$ "ari cate(orii? !ur!e #r)in"re - nor"alitatea 6ntr-un stat "odern ta4ele 'i i"po!itele E fiscalitatea statului "odern !ur!e e8tr"#r)in"re - e4cep ia, autorit$ ile statului apelea!$ atunci c<nd sursele ordinare sunt insuficiente. Venituri e /u+et"re <#r)in"re>E # care se incaseaza cu regularitate la & (buget) si sunt alcatuite din resurse banesti colectate in baza prev. *n te"eiul ; 500=2002 8 bu( sunt alc.din? impozite ta$e contributii varsaminte *n doctrina 8 bu( sunt descrise ca fiind alc. din? V 'i!&" e? i"po!ite si ta4e .&po4ite? - directe? pt.bunuri detinute in proprietate si pt. 8 reali!ate -indirecte? re!ulta din circulatia "arfurilor, bunurilor si serviciilor @@@9ta4e va"ale, F8A; +a<ele ? se percep pt.serviciile publicesolicitate autoritatilor publice de catre pers. fi!. si /ur. V ne'i!&" e? 8 obtinute in ur"a ad"inistrarii proprietatilor statului. 777 De#!e/ire 3 $iscale; 3 ne$iscale? la 8 nefiscale, in procesul de reali!are a 8, nu se produce o schi"bare a titularului dr. de propr., statul fiind cel care reali!ea!a 8 si tot statul fiind si colectorul 8. V $"r"'i!&" e 9uneori;? anu"ite ta4e speciale pe care co"unitatile locale le pot stabili pt. o perioada deter"inata de ti"p in vederea reali!arii unui obiectiv specific. 9e4. bariera de la intrarea in statiunea &a"aia; fin.publ. si a fin. publ.loc.

-%

Venituri e e8tr"/u+et"re <e8tr"#r)in"re>E # la care statul apeleaza in cazuri e$ceptionale atunci cand resursele curente nu acopera integral ,' bug. &ai "ulte categ2 de surse ale 3 e<tra%ug.? J-$ru-uturi e 9pe piata interna- bond-urileA pe piata e4terna- e"isiunea de titluri; E &re)itu E 6"pru"utul care *i@e"@( /"nii pre ul creditului E dob<ndaA (arantatA ra"bursabil.
+tatul se 6"pru"ut$ pe plan intern : )"t#ri" $u/ i&(O &re)it /"n&"r D intern 'i interna ional 9institu ii financiare interna ionale;A +u*ern"-ent" D 6ntre state, (uverne @@@ orice credit are @@@ !er*i&iu )"t#riei $u/ i&e e8terne E dob<nda 'i alte condi ii, condi ionalit$ i 34. F&* D acordul stand-ba condi ionalit$ i IMrecia D colapsA *talia D 2000 de "ild de euroA Ro"<nia 00 "ild euroJ

*"n@"re" unei $"rti )in re@er*" )e Au !i re@er*" *" ut"r" , bunuri "obile 9actiuni; si i"obile apartinand statului, e-i!iune" -#net"r" 9care nu e reco"andata Wani f$r$ acoperirea 6n "$rfuri 'i servicii infla ia;. !u-e e re" i@"te )in "-en@i1 !u&&e!iuni e *"&"nte1 *" #ri'i&"re" /unuri #r &#n'i!&"te1 "/"n)#n"te 2i '(r( !t($In B. C0e tuie i e $u/ i&e : re$re@int( destina"ia Banului *u%lic1 modaliti de
repartizare i utilizare a fondului bnesc bugetar #n vederea atingerii obiectivelor generale ale socieii"

.heltuielile publice- deter"inate de tipul si (radul de de!voltare al econ. ) B 1 cate(orii de cheltuieli publice 1; &0e tuie i $entru 'in"n%"re" "&ti*it(%i #r !#&i" e D cea "ai i"portant D 6nv$ $"<nt, s$n$tate, cultur$, protec ie social$, activit$ i sociale, 'o"a/, pensie, sport, etc. 2; &0e tuie i $entru 'in"n%"re" "&ti*it(%i #r e&#n#-i&e D investi iile de stat - infrastructura 9rutier$, feroviar$, canali!are 'i ap$, (a!e natural, teleco"unica ii; -; &0e tuie i -i it"re 9venituri uria'e, profit "ic; au(ust 1%2) avionul W)2 care a transportat bo"ba ato"ic a
costat c<t (reutatea sa 6n aur&

-directe /intretinerea trupelor, armament0 -indirecte /lichidarea urmarilor unui ra(boi 2; &0e tuie i $entru 'un&%i#n"re" "$"r"tu ui )e !t"t 9nu 6ntre inerea D "en inerea structurii deoarece s-ar putea s$ ai nevoie c<ndva de ea 'i nu acu"; pentru strucuturi necesare doar acu". ); $entru &er&et"reG)e@*# t"re? cerc. funda"entala, cerc. aplicativa

20

C0e tuie i /u+et"re $ "ni'i&"te Q 1 E " te &0e tuie i re@er*" /u+et"r( situa ii i"previ!ibile ce nu pot fi planificate? 1. &" "-it(%i n"tur" e 2. &0e tuie i !u$ i-ent"re ne$re*(@ute ,n re" i@"re" in*e!ti%ii #r )e !t"t 9e4ist$ devi!ul pentru reali!area investi iei dar pe parcurs apar situa ii i"previ!ibile; 3. in' uen%" ne+"ti*( ,n e*# u%i" $re%uri #r $e $i"%" intern"%i#n" ( 9 itei D cre'te pre ul depende tot siste"ul econo"ic D pe o perioad$ de 2-) luni Muvernul trebuie s$ asi(ure un ta"pon 6ntre pre urile interna ionale 'i cele interne finan e!$, suport$ )0V din diferen $;

."rti e &#-$#nente " e !i!te-u ui /u+et"r

<777 a nu se con$unda cu /ontinutul sist2%ug2 +ormat din anumite verigi care formeaza un ansamblu coerent denumit structura bugetara. +tructura bu(etara a unui stat depinde de tipul de stat, respectiv? state de tip unitar? o le(islatie unica, or(ane unice ale ad". publ. centrale si or(.autono"e in teritoriu. Stru&t. /u+. " #ri&"rui !t"t )e ti$ unit"r &u$r.? un sist. bu(. (en. al statului 9bu(. privind ad"inistratia publica centrala; la care se adau(a bu(ete locale autono"e or(ani!ate la nivelul fiecarei unitati ad".-terit. state de tip federal? federatieBstate "e"bre ale federatieiBunit. ad".-terit. Stru&t. /u+. " !t"te #r 'e)er" e e for"ata din bu(. federatiei, bu(. statelor7 provinciilor si bu(. locale. Ae$"rti@"re" V !i C0 intre B &entr" e !i B #&" e se reali!ea!$ in functie de atributiile conferite de le(e ad"inistratiilor centrale si locale. De re(ula, cele "ai i"portante 8 si principalele cate(orii de .h for"ea!a obiectul W centrale. In A#-"ni"1 !i!te-u /u+et"r e!te unu !$e&i'i& unui !t"r unit"r !i &u$rin)e? 1. la nivel central?
21

". /. &. ). e. '.

bu(etul de stat bu(etul asi(urarilor sociale de stat bu(etele fondurilor speciale bu(etul tre!oreriei statului bu(etele institutiilor publice autono"e bu(etele institutiilor publice finantate inte(ral7 partial din bu(etul de stat, bu(.

asi(urarilor sociale de stat si bu(etele fondurilor speciale, dupa ca! +. bu(etele institutiilor publice finantate inte(ral din venituri proprii 0. bu(etele fondurilor provenite din credite e4terne contractate7 (arantate de stat si a caror ra"bursare, doban!i si alte costuri se asi(ura din fonduri publice i. bu(etul fondurilor e4terne nera"bursabile *n cadrul %ug2 ad&2 pu%l2 centrale se prevad )i!tin&t bu(. +enatului, .a"erei Deputatilor, 1resedintelui, Muvernului si al altor institutii care nu au or(ane ierarhice superioare 9+R*, *..^, WNR, F8R; @@@@@ 2. la nivel local? /u+ete e #&" e ale unit. ad".-terit. care au personalitate /uridica 9fiecare are un bu(et propriu, in conditii de autono"ie;
N.B.777 Ro"<nia are un nr. )e /u+ete #&" e : &u nr. U.A.T. e8i!tente , c<te /ude e, "unicipii, &unicipiul Wucure'ti, sectoarele &.Wuc., ora'e, co"une e4ist$.

7777

Si!te-u /u+et"r nuGi " &"tuit )intrGun )#&u-ent uni&1 &i !e $re@int" !u/ G bugetul general al statului # si ,' adm. publ. central
G

'#r-" unui "n!"-/ u )e /u+ete clasificate astfel? bugetul 4sigurrilor >ociale de >tat D pri ete asistena i asigurrile sociale, de la pensii la alocaiile sociale.

G bugetele locale G bugetele institutiilor pulice G bugetele e$traordinare (imprumuturile)

22

.r#&e)ur" <"&ti*it"te"> /u+et"r"

.r#&e)ur" /u+et"r"E ansa&%lu de acte si operatiuni cu caracter teAnic si nor&ati# in$aptuite de organele de specialitate in scopul ela%orarii, adoptarii, e<ecutarii si incAeierii e<ercitiului %ugetar2 1rocedura bu(etara se desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici.

Et"$eH
G G G G elaborarea proiectelor bugetare (proiectului sistemului bugetar) aprobarea acestora e$ecutia bugetara inc'eierea e$ercitiului bugetar

.AINCI.II de derulare a procedurii bu(etare?

1. $rin&i$iu uni*er!" it"tii? 8 si .h se includ in bu(ete in totalitate in su"e brute 2. $rin&i$iu ne"'e&t(rii V /u+.? nu-i per"is ca anu"ite 8 bu(. sa fie specific directionate pt.acoperire unei anu"ite .h, sunele %ncasate, virate, depuse la buget se depersonalizeaz 3H.31F*3? ave" voie in cadrul donatiilor si sponsori!arilor care pot fi afectate unei anu"ite destinatii 3. $rin&i$iu $u/ i&it"tii? actele (uridice i operaiunile privind &anul public trebuie s fie cunoscute de societateA anu"ite re(uli de transparenta asi(urate prin?
G de!baterea publica a proiectelor bu(etare G de!baterea publica a conturilor (enerale anuale ale e4ecutiei bu(. G publicarea in partea * in &.5f. a actelor nor"ative de aprobare a bu(etelor si conturilor anuale de e4ecutie G utili!area "i/loacelor de co"unicare in "asa pentru difu!area catre public a infor"atiei asupra continutului sist.bu(.

4. $rin&i$iu unit"tii? 8 si .h se inscriu intr-un sin(ur docu"ent

2-

5. S$e&i" i@(rii /u+et"reE 8eniturile 'i &0e tuie i e $u/ i&e proveniena veniturilor publice 'i s$ 'tiu desinaia 1rincipiul speciali!$rii privind 6ndeosebi cheltuielile publice prin & "!i'i&"%i" /u+et"r( in!tru-ent te0ni& D 6ntoc"it de &F1 structurarea pe titluri, capitole, subcapitole, sec iuni trecerea unei cheltuieli 9aloca ii bu(etare; de la o sec iune la alta se face foarte strict Destina"ia %anului pu%lic schi"barea destina iei W1 deturnarea de fonduri
I@@@ Alte cheltuieli publice D re!erva bu(etar$ orice stat trebuie s$ aibe un capitol special pentru aceste situa ii obiective re!erva bu(etar$ este la dispo!i ia 1arla"entului D 6n "a/oritatea statelor la noi din 2002 re! bu( este la dispo!i ia pri"ului-"inistru @@@J

6. $rin&i$iu "nu" it"tii e8e&u%iei /u+et"re? 8 si .h bu( sunt aprobate de L bu(etara pt. o perioada de 1 an care corespunde duratei unui e4ercitiu bu(etar E e4ecu ia bu(etar$ D cea de-a treia etap$ a activit$ ii bu(etare re" i@"re" *enituri #r 2i e'e&tu"re" &0e tuie i #r !e ,ntin)e $e 365 )e @i e &" en)"ri!ti&e *oate sau nu s' coincid' cu anul calendaristic @@@
3ropunerile penru iitor proiecia i probabilitatea raport in ers proporional 4ecolul &5 finanele publice clasice 6umtatea sec. 7+ un an mai re!onabil perioada se reduce n cadrul e0ecuiei bugetare prin repartizarea pe trimestre a V i h pub n funcie de specificul acti itii 888 pn n deceniul ,-9 sec 7+ au e0istat 2 sisteme: state a cror e0ecuie bugetar nu coincide cu anul calendaristic: din moti e economice, de tradiie etc. state a cror e0ecuie bugetar coincide cu anul calendaristic : & ian : -& dec actualmente n 5+( - 5'( din statele lumii coincide cu anul calendaristic globalizarea : relaiile dintre state trebuie s e0iste compatibilitate ntre acti iti: economice, bugetare, sociale, industriale moti e de ordin practic 888 1930 rom nia : motive economice: agricultura e0ecuia bugetar & aprilie : -& martie Tradiie !aponia, "#$ %anul bugetar % 1 oct % 31 "ept (i a!i) & oct : -& 4ept ;area <ritanie - dup acana parlamentar - =mapa de piele> % bugetul a 7-a constituie a rii

7. $rin&i$iu unit"tii -#net"re? operatiunile bu(etare se e4pri"a in "oneda nationala, toate actele (uridice i operaiile care privesc banul public sunt realizate, cuantificate %n ?nitatea monetar cu putere circulatorie pe teritoriul statului respectiv. 9leul; 8. Ae" it(%ii /u+et"reE propunerile f$cute la venituri 'i cheltuieli trebuie s$ fie c<t "ai aproape de realitate @@@ 1ropunerile penru viitor proiec ia 'i probabilitatea raport invers propor ional 9. $rin&i$iu e&0i i/ru ui /u+et"r? 8 bu( ar trebui sa acopere .h teoria deficitului controlat bu(et deficitar Da situa ie re!onabil$ "a4 -V 1*W
% ec&ilibrul 'relaia( )ntre *enituri +i ,&eltuieli 22

888 deficitul bugetar controlat "n raport de acest ec2ilibru un buget poate apare n - iposta!e: &) <uget ec2ilibrat problem teoretic : ec2ilibru perfect 7) e0cedentar : enituri mai mari -) deficitar : c2eltuieli mai mari $0cedentar : la sfritul e0ecuiei bugetare excedent de bani ?a -& dec &+( din <3 !eci de miliarde capital- bani )n stare latent orice ban nec2eltuit are efecte negati e : riscul pierderii, de alori!are1 nu aduc profit, punerea pe pia necontrolat : inflaie. (construcie apartamente cnd nu am fonduri dar mai pot construi /@? ) !!! situaia unui buget excedentar este negati. /eficit situaii re!onabile ma0. -( din 3A< 3olitica de deficit bugetar a B$ ma0. -(C '( 3A<

De'i&it /u+et"r 6 ;500=2002 $"rte " &0 /u+ &e )e$(2e2te * /u+ ,ntrGun "n /u+et"r. 10. $rin&i$iu !# i)"rit"tii? obli(a la a/utorarea unit. ad".-terit. preu" si a pers. fi! aflate-n stare de e4tre"a dificultate prin alocarea de su"e din fondul de re!erva bu(. constituit in acest scop 11. $rin&i$iu "ut#n#-iei #&" e 'in"n&i"re? unit. ad".-terit. au dr. la resurse fin. suficienteEP se acorda autoritatilor locale dr. de a stabili nivelul i"po!itelor si ta4elor locale cu respectarea principiilor (enerale stabilite de .. fiscal 12. $rin&i$iu $r#$#rti#n" it"tii? resursele financiare ale co"unitatilor locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile i"puse de le(e autoritatilor ad""inistratiei publice locale 13. $rin&i$iu &#n!u t"rii? acorda dr. autoritatilor ad". publice locale de a fi consultate in le(atura cu procedura de alocare a resurselor financiare de la bu(.de stat

E "/#r"re" /u+etu ui
.r#ie&te e e+i #r /u+et"re !i $r#ie&te e /u+etu ui )e !t"t !e e "/#re"@" )e ?u*. $rin MD. "*"n) in *e)ere in $rin&i$" ur-"t#"re e &riterii? G pro(no!ele indicatorilor "acroecono"ici si ai indicatorilor sociali pt. anul avut in vedere si pt. ur"atorii - ani G politicile fiscale si bu(etare G politicile si strate(iile sectoriale 9e4. reducerea "ineritului; G prevederile acordurilor intl. de natura financiara se"nate sau ratificate G propunerile ord. pr. de cr., pro(ra"ele de finantare propuse de ei, propunerile de defalcare si transfer catre bu(etele locale G posibilitatile de finantare a deficitului bu(etar
2)

C" en)"r /u+et"rH

1. pana la -1 "artie se elaborea!a indicatorii "acroecono"ici si sociali care se actuali!ea!a continuu pe parcursul procesului bu(etar 2. pana la 1 "ai &F1 inaintea!a Muv. obiectivele politicii fiscale si bu(etare i"preuna cu li"itele de .h (andite pt. fiecare cate(orie de ord. pr. de cr. 3. pana la 1) "ai Muv aproba obiectivele politicii fiscale si bu(etare si infor"ea!a co"isiile pentru bu(et, finante si banci ale 1arla"entului in le(atura cu principalele orientari ale politicii "acroecono"ice si finantelor publice 4. pana la 1 iunie "inistrul F1 trans"ite tuturor ord. pr. o scrisoare-cadru care specifica ur"atoarele?
". conte4tul "acroecono"ic care tb. avut in vedere la intoc"irea proiectului de bu(et /. "etodolo(iile de elaborare a docu"entelor &. li"itele de .h pe care si le doreste Muv. a fi respectate

5. pana la 1) iunie &F1 co"unica ord. pr. li"itele de .h finali!ate 6. pana la 1) iulie ord. pr. de cr. au obli(atia de a depune la &F1 proiectele bu(etelor lor care, insa, tb. insotite de docu"entatii si funda"entari. .a"erele 1arl., cu consultarea Muv., isi aproba propriile bu(ete in vederea includerii lor in bu(. (eneral. Fot acu", autoritatile ad"inistratiei publice centrale trans"it propuneri de defalcare si transfer din fondurile centrale la bu(etele locale. Dupa centrali!area infor"atiilor de catre ord. pr. de cr., la nivelul &F1 se poarta discutii intre conducerea &F1 si fiecare ordonator. *n ca! de diver(enta hotaraste Muv. in ansa"blu. 7. pana la 1 au(ust proiectele ord. pr. de cr. sunt centrali!ate la nivelul &F1 8. pana la -0 septe"brie, pe ba!a acestor proiecte, &F1 pre!inta Muv. proiectele le(ilor bu(etare si proiectele bu(etelor ord. pr. 1roiectul le(ii bu(etare este insotit de un raport provind situatia "acroecono"ica a anului bu(etar in cau!a si de proiectiile pe ur"atorii - ani. Aceste docu"ente se insusesc de catre Muv. si vor repre!enta politica social-fiscala a acestora.
2#

9. pana la 1) octo"brie proiectele bu(etelor si proiectul le(ii bu(etare anuale definitivate la nivelul Muv. se depun la 1arl.

A$r#/"re" !i!te-u ui /u+et"r

<$rin ")#$t"re" e+ii /u+et"re "nu" e>
?u*. !u$une !$re "$r#/"re ."r . proiectele legilor bugetare, proiectele de buget, proiectele eventualelor legi de ratificare si contul general anual de e$ecutie . &F1 furni!ea!a 1arl., la cererea acestuia, docu"entele care repre!inta funda"entarea proiectelor de bu(et. 1arla"entul adopta le(ile bu(etare anuale si le(ile de ratificare elaborate de Muv. in conte4tul strate(iei "acroecono"ice asu"ate de acesta. *n ti"pul de!baterii nu pot fi aprobate a"enda"ente la le(ile bu(etare anuale care ar deter"ina o "a/orare a deficitului bu(etar fata de proiectiile propuse initial de Muv. Daca le(ile bu(etare anuale si proiectele de bu(et depuse 6n ter"en le(al nu au fost adoptate de catre 1arl. pana cel tar!iu la data de 1) dece"brie a anului anterior celui la care se refera proiectele de bu(et, Muv. solicita 1arl. aplicarea unor proceduri de ur(enta. Si!te-u unit"r )e /u+ete, care cuprinde acea lista de bu(ete stabilita de L finantelor publice, !e "$r#/" $rin "&te !$e&i'i&e, dupa cu" ur"ea!a? G G G G G G $rin e+eH /u+etu )e !t"t1 /u+etu "!i+ur"ri #r !#&i" e )e !t"t , bu(etele prin le(i speciale? bu(etele institutiilor publice autono"e prin le(e ca ane4a la bu(etele ord. pr. de cr.? bu(etele institutiilor finantate prin actul ord. de cr. ierarhic superior? bu(etele institutiilor publice finantate prin actul or(anului de conducere, cu acordul ord. de cr. ierarhic superior? prin Y.M.? bu(etul tre!oreriei statului
20

fondurilor speciale, bu(etele creditelor e4terne si bu(etele fondurilor e4terne nera"bursabile

partial din siste"ul unitar de bu(ete inte(ral din siste"ul unitar de bu(ete bu(etele institutiilor publice finantate inte(ral din 8 proprii

Wu(etul se aproba de 1arl. pe - co"ponente principale? G G G pe ansa"blu7 parti7 cap.7 subcap.7 titluri7 art.7 alin. pe ord. pr. de cr. pe credite pt. actiuni "ultianuale

3sti"arile pt. ur"atorii - ani sunt infor"atii necesare procesului de finantare pe ter"en "ediu, dar nu fac obiectul unei autori!ari pe anul in curs. Daca le(ile bu(etare nu au fost aprobate cu - !ile inainte de e4pirarea e4ercitiului bu(etar, Muv. isi va indeplini sarcinile avand (ri/a ca li"itele lunare de .h sa nu depaseasca fie? "> /> 1712 din prevederile bu(etului anului precedent 1712 din su"ele propuse in proiectul de bu(et inca neadoptat daca acestea sunt

"ai "ici decat cele preva!ute-n anul anterior Bu+ete e #&" e la nivel /ude ean7 "unicipii7 ora'e7 co"une la consiliul /ude enean7 la consiliul local sunt depuse 3 )#&u-ente? - proiectul bu(etului local - $r#ie&tu L#t(rIrii )e &#n!i iu 9u)e%e"n $entru "$r#/"re" Bu+etu ui ;#&" = $r#ie&tu L. C#n!i iu ui ;#&" - rapoartele co"isiilor de specialitate .onsiliul /ude enean7 consiliul local se pronun $ asupra Yot$r<rii consiliului o tri"ite 6napoi pre'edintelui cns /ud7 pri"arului

;e+e" /u+et"r" "nu" "

.ontine orice le(i bu(etare si $re*e)e in $rin&i$" ur-"t#"re e? G G " VH e!ti-"ri e "nu ui /u+et"r " C0H &re)ite e /u+et"re "$r#/"te1 )e'i&itu = e8&e)entu /u+et"r !i

re+ e-ent"ri e !$e&i'i&e e8er&itiu ui /u+et"r in &"u@" Ane8e e e+i #r /u+et"re cuprind intre altele? -sinte!ele bu(etelor co"ponente ale siste"ului unitar de bu(ete -bu(etele ordonatorilor pr. de cr. si ane4ele acestora
2,

-su"ele defalcate din unele 8 ale bu(. de stat si criteriile de reparti!are a acestora catre bu(etele locale V !i C0 !e +ru$e"@" ,n /u+et $e /"@" & "!i'i&"tiei /u+et"re . 8 sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar .h pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si, uneori, chiar si aliniate. 1t. ca .h publ. au o destinatie precisa si li"itata. Nr de salariati si fondul de salariu de ba!a se aproba distinct prin ane4a la bu(. fiecarui ord. pr. de credite. Nr. de salariati aprobat anual fiecarei institutii publice nu poate fi depasit. Fot drept ane4a la bu(etele ord. pr. de cr. se aproba si pro(ra"ele acestora. *n alte ane4e distincte sunt preva!ute fondurile e4terne nera"bursabile De re+u "1 /u+etu )e !t"t in& u)e " )i!$#@iti" ?u*. 2 '#n)uri &u )e!tin"tie !$e&i" "? G G '#n)u )e re@er*"? se reparti!ea!a unor ord. pr. de cr. atat la nivel central cat si la '#n)u )e inter*entie? se reparti!ea!a tot unor ord. pr. atat la nivel central cat si local, nivel local, pe ba!a de Y.M. pt. finantarea unor .h ur(ente sau nepreva!ute tot pe ba!a de Y.M., insa pt. finantarea unor actiuni ur(ente in vederea inlaturarii efectelor unor cala"itati. 34ista o anu"ita fle4ibilitate intre aceste 2 fonduri, fiind posibil ca pe parcursul anului bu(etar fondul de interventie sa fie "a/orat cu resurse din fondul de re!erva in functie de necesitatile concrete.

E8e&u%i" /u+et"r(
1rocedura e4ecutiei bu(etareE ansamblul de acte si operatiuni prin care se realizeaza urmatoarele etape@ - repartizarea pe trimestre a # si ,' bugetare - e$ecutia de casa bugetara - realizarea # - efectuarea ,' - inc'eierea e$ecutiei bugetare .r#&e)ur" e8e&utiei /u+et"re !e )eru e"@" &u re!$e&t"re" ur-"t#"re #r $rin&i$ii?
2%

10 legile bugetare anuale aproba creditele bugetare pt. #2 e0ercitiului bugetar si structura functional-econ. a acestora 20 creditele bugetare aprobate sunt autori!ate pe durata unui e0ercitiu bugetar 30 alocatiile pt. #2 de personal nu pot fi majorate, dar nu pot fi nici neutili!ate si irate-n ederea utili!arii la alte articole de #2 10 de principiu, creditele bugetare aprobate unui ordonator pr. de credite nu pot fi irate si utili!ate pentru finantarea altui ord. pr. de cr. 20 tot de principiu, creditele bug. aprobate la un capitol nu pot fi utili!ate pt. finantarea altui capitol 30 modificare destinatiei cred. bug. este permisa numai in ca!uri e0pres pre a!ute de lege

Et"$eH 1. re$"rti@"re" $e tri-e!tre " *enituri #r 2i &0e tuie i #r /u+et"re

.onfor" principiului anualitii e$ecuiei bugetare &#r#/#r"t cu principiul realitii 9calculul probabilit$ ii; de facto 6n cadrul e4ecu iei bu(etare reali!area veniturilor 'i efectuarea cheltuielilor !e re$"rti@e"@( $e tri-e!tre 6n func ie de !$e&i'i&u "&ti*it(%i #r !#&i" G e&#n#-i&e 9pe do"enii de activitate D 6nv$ $"<nt, s$n$tate, construc ii;.
La 1 ian Wu(etul E \sac (ol> a" nevoie de bani s$ aloc pentru destina iile prev$!ute de le(e.

8 si .h aprobate in cadrul siste"ului unitar de bu(ete se reparti!ea!a pe tri"estre in functie de anu"ite &riteriiH - ter"enele le(ale de incasare ale 8A - ter"enele si posibilitatile de asi(urare a surselor de finantare a deficitului bu(etarA - perioada in care e necesara efectuarea .h bu(etare. Aprobarea reparti!arii se reali!ea!a de &inisterul Finantelor 1ublice 9&F1; si de ordonatorii de credite. *n te". L )0072002 a fin. publice se observa ca &F1 dispune reparti!area pentru "a/oritatea destinatiilor. 5rdonatorii pr. de credite aproba reparti!area pentru subdivi!iunile clasificatiei bu(etare pentru care nu decide &F1, pt. bu(etele proprii si pt. bu(etele ord. sec. si7 sau tertiari, dupa ca!. 5rdonatorii sec. aproba reparti!area si utili!area bu(. proprii si reparti!area bu(. ord. tertiari 9care doar consu"a;.
Ordonatorii: - principali: ministrii, conducatorii organelor de specialitate ale adm. publ. centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publ. autonome

)0

8 3rin legi speciale pot fi desemnati ca ord. pr. de cr. : secretarii generali sau alte persoane. Ord. pr. de cr. pot delega in tot sau in parte aceasta calitate altor persoane, dar e esential ca actul de delegare sa mentione!e limitele si conditiile delegarii. - secundari si tertiari conduc entitati cu personalitate juridica, entitati care se gasesc in subordinea ord. pr. de cr.

2. e8e&u%i" )e &"!( /u+et"r(= " !i!te-u ui /u+et"r

3resupune acte i operaiuni de )ncasare, pstrare +i eliberare a mijloacelor bneti din bugetul de stat ( 4050) : Dsub aspect te2nicE 6ncasarea FG colectarea <3C eniturilor la bugetul de stat Hreali!area <.3.>Cncasarea la buget a eniturilor bugetare 7*irarea8 la buget n cadrul stopajului la surs 5starea ntr-un cont al Ire!oreriei la <@J 9liberarea mijloacelor bneti ctre destinaia pre !ut de lege c2eltuielile publice Ke execuia de cas bugetar se ocup de ntreg bugetul un departament n cadrul ;L3 cu structuri n teritoriu :rezoreria de stat la ni el central1 la ni elul B/I : structurile Ire!oreriei 888 $ste inter!is institutiilor publice sa derule!e operatiuni de incasari si plati prin banci comerciale.

EXECUBIA DE CASC BU?ETAAC presupune acte i operaiuni de ,n&"!"re, $(!tr"re 2i e i/er"re a "i/loacelor b$ne'ti din bu(etul de stat 9 B...;, repre!int$ un comple$ de operaiuni care se refer$ la :ncasarea #eniturilor 'i plata cAeltuielilor %ugetare. 34ecu ia de cas$ bu(etar$ !e re" i@e"@( prin TAEE4AEAIA STATU;UI 9pe ba!a unor nor"e specifice e"ise de &3F; care asigur'? 1. %ncasarea veniturilor bugetareA 2. efectuarea c'eltuielilor bugetare ,n i-it" creditelor bu(etare 'i destina iilor aprobateA 3. efectuarea operaiunilor de %ncasri i pli privind datoria public intern i e$tern re!ultat$ din 6"pru"uturile contractate direct sau (arantate de c$tre statA 4. efectuarea altor operaiuni financiare ,n &#ntu autorit$ ilor ad"inistra iei publice. In!titu%ii e $u/ i&e efectuea!$ operaiuni de %ncasare i pli $rin unit(%i e terit#ri" e " e tre@#reriei !t"tu ui 6n a c$ror ra!$ 6'i au sediul 'i la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli 'i disponibilit$ i. @@@ E!te inter@i! in!titutii #r $u/ i&e !" )eru e@e #$er"tiuni )e in&"!"ri !i $ "ti $rin /"n&i &#-er&i" e. +re4oreria statului este o instituie de tip bancar, institu ia financiar$, prin care !t"tu "!i+ur( e'e&tu"re" #$er"%iuni #r )e ,n&"!(ri 2i $ (%i $ri*in) '#n)uri e $u/ i&e. +tatul (arantea!$ efectuarea opera iunilor financiare prin tre!oreria statului 6n condi ii de si(uran $ 'i le(alitate, precu" 'i p$strarea inte(rit$ ii disponibilit$ ilor b$ne'ti.
)1

C#ntu &urent +ener" " Tre@#reriei St"tu ui func ionea!$ la Wanca Na ional$ a
Ro"<niei 'i e!te )e!&0i! ,n nu-e e 91.; &inisterului 3cono"iei 'i Finan elor 'i 92.; al unit$ ilor Fre!oreriei +tatului din cadrul direc iilor (enerale ale finan elor publice /ude ene, a &unicipiului Wucure'ti 'i ale ad"inistra iilor finan elor publice ale sectoarelor &unicipiului Wucure'ti.

3. re" i@"re" *enituri #r /u+et"re

presupune 6n concret ,n&"!"re" la Wu(et a !u-e #r )e /"ni $re*(@ute ,n /u+etu ui )e !t"t. +u"ele provin din diferite venituri stabilite prin e+e doar 1arla"entul poate re(le"enta 'i institui veniturile publice 9veniturile ordinare D fiscale, nefiscale, parafiscaleA veniturile e4traordinare; Venituri e 2i &0e tuie i e !unt in)i&"t#ri )e $ "n !e $ "ni'i&(
$%%% &n proiectul de buget '()' s*a planificat o surs de venit ca i ordinar * venituri din amenzi, valorificarea bunurilor vacante, confiscate, fr stp!n+ %%% ,menda - o sanciune pentru #nclcarea legii .arcina principal a statului prevenirea #nclcrii legii %%% existena unui plan de amenzi implicit ncurajeaz nclcarea legii %%%

.rin&i$ii e &"re !t"u " /"@" re" i@(rii *enituri #r /u+et"reH 1> #/ i+"%i" re" i@(rii *enituri #r " ter-ene e 2i ,n &u"ntu-u e+" reparti!area pe tri"estre 2> veniturile prev$!ute 6n bu(et repre!int$ #/ i+"%ii -ini-e 6 pentru autorit$ ile statului 9"ai pu in s$ nu faci; 4/ i+"%i" re" i@(rii *enituri #r " ter-ene e 2i ,n &u"ntu-u e+" 1 ian bu(etul E sac (ol nu au fonduri pentru finan area cheltuielilor publice 5bli(a iile fiscale sunt de re(ul$ anuale pentru a 6ncura/a constituirea banului public facilit$ i fiscale D bonifica ie 10V pentru i"po!itul pe cl$dire @@@ !"n&%iune $entru ne$ "t" " ter-en 2i ,n &u"ntu- : -"9#r(ri )e ,ntIr@iere Nu penali!$ri, penalit$ i D clau!e civileA dob<nda D pre ul creditului @@@
Dob<nda D ca 'i sanc iune pentru neplata la ter"en sanc iune la sanc iune Activit$ ile independente7 liberale declara ii anticipative 9esti"ative; pl$ i anticipative e4 1) "ai 2011 pentru 2010 re(ulari!are D a" platit "ai "ult sau "ai pu in

)2

Gn reali!area veniturilor bu(etare sunt necesare o serie de acte i operaiuni, ur"$toarele ETA.E? 1. i)enti'i&"re" *enituri #r 2i /unuri #r i-$#@"/i e !"u t"8"/i e 2i !t"/i ire" <&" &u "re"> #/ i+"%ii #r /u+et"re )"t#r"teA 2. ,n&"!"re" $r#$riuG@i!( " *enituri #r /u+et"reA De re(ul$, 6ncasarea ar trebui s$ se fac$ prin plata reali!at$ voluntar de c$tre contribuabil, dup$ ca!? 91.; 6n nu"erar, 92.; prin transfer bancar 'i 9-.; aplicare 'i anulare de ti"bre fiscale "obile. 3. ur-(rire" re" i@(rii <,n&"!(rii> *enituri #r /u+et"re se reali!ea!$ de c$tre organele care au dreptul de a :ncasa astfel de venituri 6n situa ia 6n care contribuabilul nu 6'i 6ndepline'te obli(a iile de plat$ la ter"enele prev$!ute de le(e, precu" 'i de c$tre organele care nu %ncaseaz direct veniturile bugetare, adic$ &3F prin A(en ia Na ional$ de ad"inistra ie Fiscal$ 'i or(anele financiare locale de pe l<n($ pri"$rii 'i prefecturi. Gn procesul 6ncas$rii veniturilor bu(etare pot ap$rea venituri %ncasate fr s se cunoasc veriga bugetar c$reia 6i sunt destinate sau subdiviziunea clasificaiei bugetare 6n care trebuie 6nscrise. Aceste venituri !e ,nre+i!tre"@( $r#*i@#riu 6ntr-un cont de #enituri neclari$icate, ur"<nd ca 6ntr-un ter"en re!onabil 9apro4i"ativ o lun$; situa ia lor s$ fie clarificat$ 'i s$ fie 6nre(istrate 6n conturile bu(etare respective. Gn ca!ul 6n care nu se reuete identificarea conturilor %n cauz, acestea vor fi trecute 6n contul = ,n&"!(ri )in )i*er!e " te !ur!e> ale bu(etului de stat.

4. e'e&tu"re" &0e tuie i #r /u+et"re

9proble"ele pe care trebuie s$ le re!olvi cu banii de care dispui; repre!int$ reparti4area %anului pu%lic )e " /u+et &(tre )e!tin"%ii e e+" e $re*(@ute $rin " #&"%ii /u+et"re <&re)ite /u+et"re> A #&"%ii e /u+et"re E !u-e e " #&"te )e " /u+et )in B. &#n'#r- )e!tin"%iei e+" e. " #&"re" !$re )e!tin"%ii e e+" e " B... F3R&*N5L5M*3 Cre)itu /u+et"r OP " #&"%i" /u+et"r(
+inta("a de =credit bu(etar> este folosit$ 6n %0V din situa ii D ter"inolo(ie i"proprie .reditul E 6"pru"utul sub for"$ b$neasc$ dob<nd$ D pre ul creditului, (arantare, ter"en de ra"bursare D scaden $ @@@ 1entru orice alt$ "arf$ dec<t banii D ter"enul restituire
)-

.ea "ai bun$ sinta("$ pentru !u-e e re$"rti@"te )e " /u+et &(tre )i*er!e )e!tin"%ii e+" e : " #&"%ii /u+et"re alocarea de la bu(et su"e din W1 confor" destina iei le(ale @@@

.rin&i$ii e &"re +u*erne"@( e'e&tu"re" &0e tuie i #r $u/ i&e ? 1> #/ i+"%i" e'e&tu(rii &0e tuie i #r $u/ i&e &#n'#r- )e!tin"%iei e+" eO 2> &0e tuie i e $u/ i&e re$re@int( #/ i+"%ii -"8i-e. 4/ i+"%i" e'e&tu(rii &0e tuie i #r $u/ i&e &#n'#r- )e!tin"%iei e+" e *er a contrario schi"barea neprev$!ut$ de le(e a destina iei W1 duce la tra(erea r$spunderii /uridice prin infrac iunea de )eturn"re )e '#n)uri @@@ 9pedeapsa cu 6nchisoare la noiA state din asia D pedeapsa capital$; E8i!t( !itu"%ii #/ie&ti*e $re*(@ute )e supli"entarea, anticiparea, blocarea, anularea.
;I<$<=$>9$ de la bugetul de stat repre!int alocarea de fonduri bne+ti necesare entitii finanate pentru ndeplinirea unor activiti social-economice , acestea sunt sume primite cu titlu gratuit i nerambursabile. Linanarea de la bugetul de stat pre!int urmtoarele particulariti: a( beneficiaz de alocaiile bugetare numai )nteprinderile +i instituiile publice1 b( scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare este bine precizat prin lege: pentru aciuni socialculturale, acti iti economice, cercetarea tiinific fundamental, aprare, funcionarea aparatului de stat. !chimbarea destinaiei fondurilor n afara pre ederilor legii bugetare anuale este calificat de legea penal ca ntrunind elementele infraciunii de deturnare de fonduri. c( fondurile bugetare se acord beneficiarilor cu titlu gratuit, adic fr ec2i alent1 d( creditele (alocaiile) acordate n sistemul bugetar nu se ramburseaz, aceste sume nu se mai restituie.

e+e D e4cep ii? transferarea, virarea,

9@@@;

Gn procesul e4ecu iei bu(etare cheltuielile bu(etare parcur( ur"$toarele DAEE?

a; an(a/a"entA b; lichidareA c; ordonan areA d; plat$. 34ecu ia bu(etar$ se ba!ea!$ pe principiul separrii atribuiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite bu(etare de atribu iile persoanelor care au calitatea de contabil.

)2

5pera iiunile specifice an(a/$rii, lichid$rii 'i ordonan $rii cheltuielilor bu(etare sunt 6n co"peten a ordonatorilor de credite 'i se efectuea!$ pe ba!a avi!elor co"parti"entelor de specialitate ale institu iei publice. 1lata cheltuielilor bu(etare este asi(urat$ de 'eful co"parti"entului financiar-contabil 6n li"ita fondurilor disponibile. 3fectuarea pl$ ilor se face 6n li"ita creditelor bu(etare aprobate, nu"ai pe ba!$ de docu"ente /ustificative 'i nu"ai dup$ ce acestea au fost lichidate 'i ordonan ate confor" le(ii. An+"9"-entu constituie o fa!$ 6n procesul de e4ecu iei bu(etare repre!ent<nd orice act @uridic din care rezult sau ar putea rezulta o o%liga"ie pe sea&a $ondurilor pu%lice. Gndepline'te calitatea de an(a/a"ent orice contract sau docu"ent si"ilar din care re!ult$ obli(a ii de plat$ 6n sarcina sectorului public. ;i&0i)"re" este o fa!$ care presupune #eri$icarea pe baza documentelor (ustificative e<isten"a unui anga@a&ent, e<isten"a unei su&e datorate 'i e<igi%ilitatea su&ei datorate. 4r)#n"n%"re" constituie o fa!$ 6n care se con$ir&' ur"$toarele aspecte? 1. faptul c$ livrrile de bunuri, prestrile de servicii sau e$ecutrile de lucrri , dup$ ca!, au $ost e$ectuate con$or& contractului 'i 2. faptul c$ plata poate $i reali4at'. . "t" &0e tuie i #r /u+et"re este o fa!$ 6n procesul e4ecu iei bu(etare care repre!int$ actul $inal prin care instituia public :0i acAit' o%liga"iile $inanciare $a"' de ter"e persoane care, dup$ ca!, au furni!at un bun, au e4ecutat o lucrare sau au prestat un serviciu.

.ine are dreptul s$ foloseasc$ W1 Uti i@"t#rii )e /"ni $u/ i&i #r)#n"t#rii /u+et"ri 9ordonatorii de credite;

4r)#n"t#rii /u+et"ri
+unt #r)#n"t#ri /u+et"ri &#n)u&(t#rii in!titu%ii #r $u/ i&e &u $er!#n" it"te 9uri)i&(.
.onduc$torii E ale'i 9pri"arii; 'i nu"i i 9"inistrii; *nstitu iile publice E doar acestea 9e4. "inister, 1arla"ent, /udec$torie, Fribunal; D potrivit le(ii )0072002
))

Radet D re(ie D nu institu ie public$ .u personalitate /uridic$ E doar institu iile cu personalitate /uridic$ care au capacitate /uridic$ 'i de e4erci iu pot participa la circuitul civil 'i financiar.

7n funcie de organizarea aparatului de stat central i local , #r)#n"t#rii /u+et"ri sunt clasifica i 6n trei &"te+#rii? 1; $rin&i$" i 2; !e&un)"ri -; ter%i" i 777 7n funcie de organizarea aparatului de stat 6n cadrul e4ecu iei bu(etare se pot 6nt<lnii toate cate(oriile 91B+BF; sau doar dou$ dintre ele put<nd lipsii secundarii 91BF D unde e4ist$ 2 structuri; de re(ul$ 6n cadrul Wu(etului local Atri/u%ii 92 cate(orii;? 1> )e " '# #!i1 uti i@"1 !u-e e " #&"te )e " /u+et $entru in!titu%i" $e &"re # &#n)u& 1B+BF 2> )e " re$"rti@" " #&"%ii e /u+et"re #r)#n"t#ri #r )in !u/#r)ine 1B+ 4tributiile ord. de cr.@ 5rd.pr. de cr.bu( reparti!ea!a cr.bu( si pt. bu(. propriu, si pt. entitatile din subordine. La "o"entul reparti!arii, ord. pr. retin 10V din su"ele aprobate pt. asi(urarea unei e4ecutii bu(. prudente. De la acest principiu e4ista e4ceptii D .h de personal si .h care decurd in obli(atii intl. +u"ele repre!entand 10V vor fi insa reparti!ate in tri"estrul.** dupa anali!area de catre ord. pr. a e4ecutiei bu(etare din tri"estrul *. 5rd. sec. isi reparti!ea!a propriul bu(et si bu(. din subordine fara a putea retine o parte din su"e. 5rd. tertiari doar utili!ea!a su"ele. Ae!$#n!"/i it"te" #r). )e &r.H 7rd2 de cr2 au o%ligatia de a anga@a si utili4a creditele %ug2 in li&itele pre#a4ute si con$or& destinatiei. Ard. raspund in principal de urmatoarele? -reali!area 8 -an(a/area, lichidarea si ordonantarea .h -an(a/area si utili!area creditelor bu(etare
)#

-pastrarea inte(ritatii bunurilor apartinand entitatii pe care o conduc -or(ani!area si tinerea la !i a contabilitatii -or(ani!area si "onitori!area siste"ului referitor la achi!itiile publice -or(ani!area si tinerea la !i a situatiei patri"oniului entitatilor pe care le conduc.

7777 E8e&uti" /u+et"r" !e re" i@e"@" $e principiul separarii atri%utiilor $er!#"ne #r &"re "u &" it"te" )e #r). )e &r. '"t" )e &e e &"re "u &" it"te" )e &#nt"/i . 4r). )e &r. vor indeplini operatiuni specifice anga@arii, licAidarii si ordonan"'rii ,'. C#nt"/i ii vor reali!a operatiunile de plata. *n a"bele ca!uri, ei "u ne*#ie )e anu"ite vize de specialitate ale compartimentelor interne. Ae+u i e )e e'e&tu"re " C0 /u+.H - efectuarea concreta a platilor se face in li"itele creditelor bu(etare aprobate - nu"ai pe ba!a de acte /ustificative - nu"ai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate confor" le(ii ;i&0i)"re": verificarea pe baza documentelor (ustificative a urmatoarelor aspecte@ -e$istenta anga(amentului -suma datorata -e$igibilitatea 4r)#n"nt"reE confirmarea faptului ca, dupa caz, livrarea de bunuri, prestarea de servicii sau e$ecutarea de lucrari au fost efectuate si plata se poate realiza. 1e cale )e e8&e$tie de la principiile L)00, se per"ite ?u*. la propunerea "inistrului Fin. 1ubl. sa stabileasca anu"ite actiuni si cate(orii de .h pt.care se pot efectua $ "ti in "*"n!. *lati in a#ans ? conditii5 - avansul anual sa nu depaseasca -0V din valoarea anuala a lucrarilor, serviciilor etc. - pana la -1 dec. a anului bu(etar in care s-a acordat plata-n avans, su"ele repre!entand avansuri sa fie /ustificate prin bunuri, servicii sau lucrari, in functie de contract. *n situatia in
)0

care su"ele platite-n avans nu sunt /ustificate pana la sfarsitul anului bu(etar, acestea tb. recuperate de catre autor. publica care le-a acordat si vor fi restituite bu(etelor de unde provin. Recuperarea su"elor ne/ustificate se face cu perceperea de penalitati calculate de la data acordarii avansului si pana la data recuperarii.

M#)i'i&"re" )e!tin"tiei &re)ite #r /u+et"re

M#)i'i&"re" )e!tin"tiei &re). /u+et"re: e<ceptie de la principiul con$or& caruia creditele %ugetare apro%ate pt2 un ord2 pr2 nu pot $i utili4ate de un alt ord2 pr2 dupa cu& nici cred2%ug apro%ate la un capitol, de principiu, nu pot $i utili4ate pt2 $inantarea altui capitol2 Situ"tiiH A. Vir"ri e )e &re)ite /u+et"reE operatiuni de trecere a sumelor bugetare neutilizate de la subdiviziuni ale clasificatiei bugetar, unde sunt disponibile, la subdiviziuni unde sunt insuficiente. 8irarile sunt per"ise de la un capitol la altul sau intre pro(ra"e cu respectarea ur"atoarelor conditii? 1. incepand cu tri"estrul *** al e4ercitiului bu(etar 2. cu acordul &F1 3. cu cel putin 1 luna inainte de an(a/area .h 4. in li"ita a 10V din prevederile capitolului bu(etar si )V din prevederile pro(ra"ului 8irarile tb. sa respecte prevederile le(ilor buetare si ale le(ilor de rectificare. +unt inter!ise virarile de credite bu(. de la capitolele care au fost "a/orate din fondurile aflate la dispo!itia Muv. W. Tr"n!'eruri e )e &re)ite /u+et"reE in situatia in care in timpul e$ercitiului bugetar au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ord.pr. de cr. la un alt ord. pr. sau de la un articol la altul in cadrul aceluiasi ord. &F1 este autori!at sa opere!e "odificari necesare in structura bu(. ord. pr. si in structura bu(. de stat fara afectarea echilibrului bu(etar.
),

.. Su$ i-ent"re" &re)ite #r /u+et"reE legile bug. anuale prevad posibilitatea de suplimentare de fonduri pe actiuni, obiective si ord. pr. in functie de evolutia anumitor indici de preturi sau pt. cazuri e$ceptionale. +upli"entarea se produce la propunerea ord. pr. si cu aprobarea &F1. *n acest scop au fost re(le"entate si cele 2 fonduri specifice aflate la dispo!itia Muv. D. Anti&i$"re" &re)ite #r /u+et"re *entru $inan"area unor ac"iuni social;culturale 0i acoperirea unor cAeltuieli econo&ice de interes local, organele de decizie ale unitilor administrativ-teritoriale $#t ,n&u*iin%" uti i@"re" un#r '#n)uri )e $In( " 50K )in !u-e e ,n&"!"te din veniturile proprii ale bugetelor locale respective $e!te &e e "$r#/"te E. B #&"re" " #&"%ii #r /u+et"re inter*ine ,n !itu"%ii )e !u!$i&iune '# #!ire" 2i )e!tin"%i" B"nu ui .u/ i&, pentru evitarea, prevenirea, pa(ubelor, pre(udiciilor le(ate de folosirea W.1., e!te $#!i/i $In( " 'ine e tri-e!tru ui III D -0 sept. de ce: *ntervine anularea IDelapidare OP deturnare de fonduriJ D. Anu "re" &re)ite #r /u+et"reE ord. pr. de cr. au obligatia de a analiza lunar si de a propune /+" anularea creditelor aferente sarcinilor desfiintate sau amanate. 1entru sfarsitul anului bu(etar ter"enul li"ita de trans"itere a propunerilor de anulare e 10 dec. .u creditele bu(etare anulate se "a/orea!a fondul de re!erva aflat la dispo!itia Muv. Anu "re" &re)ite #r /u+et"re !e )i!$une )e )re$t 9prin efectul le(ii )0072002; $entru !u-e e " #&"te )e " /u+et &"re nu au $ost $olosite, cAeltuite1 $In( " 'ine e e8e&u%iei /u+et"re 6 -1 dec. 777 sumele anulate nu "ai pot fi folosite cu aceea'i destina ie anul ur"$tor vor repre!enta *enit " /u+etu $e "nu ur-(t#r @@@ 34ist$ e8&e$%ii )e " "nu "re" )e )re$t a aloca iilor bu(etare? 1> nu !e "nu e"@( &0e tuie i e pentru u&r(ri e e8e&ut"te1 'in" i@"te1 )"r ne)e&#nt"te $In( " 31 )e&.1 pentru aceste situa ii obiective se pot $ace pl'"i pe sea&a %ugetului pe anul trecut dar 6n pri"a lun$ a anului viitor @@@
)%

+itua ii obiective D recep ia cl$dirii are loc la sf<r'itul anului plata 6n ian. anul viitor 6n ba!a bu(etului trecut 96n practic$ Fre!oreria nu "ai d$ bani dup$ 20 dec.; 2> nu !unt "nu "te !u-e e )in '#n)uri e !$e&i" e destina ii special su"ele !e r"$#rte"@( &u "&ei"2i )e!tin"%ie 6n e4ecu ia bu(etar$ viitoare i"plic$ un nr "ai "are de ani aceast$ e4cep ie are caracter teoretic deoarece le(ea )0072002 nu re(le"entea!$ fonduri speciale

.r#&e)ur" in&0eierii e8e&utiei /u+et"re

1rocedura incheierii e4ecutiei bu(etareE etapa de finalizare a procedurii bugetare in ansamblu. -a se concretizeaza in contul general anual de e$ecutie bugetara. C#ntu +en."nu" )e e8e&./u+. este intoc"it de &F1 pe ba!a situatiilor financiare pre!entate de ord.pr. de cr., avand in vedere situatia conturilor referitoare la e4ecutia de casa a bu(etului de stat, bu(. asi(.soc. de stat si al fondurilor speciale. 5rd.pr. de cr. au obli(atia sa redacte!e si sa ane4e!e la situatiile financiare "entionate rapoarte anuale de perfor"anta in care se pre!inta pe fiecare pro(ra"? -obiectivele stabilite initial -re!ultatele preconi!ate -re!ultatele obtinute concret -indicatorii si consturile asociate -situatia an(a/a"entelor le(ale Muv. anali!ea!a si pre!inta spre adoptare 1arl.conturile anuale de e4ec. pana la 1 iulie a anului ur"ator celui de e4ecutie. .onturile se aproba prin le(e dupa verificarea acestora de catre .urtea de .onturi. 9tructura conturilor anuale de e<ecutie a %ugetelor *n te"eiul le(ii, conturile anuale de e<ec2ale %ug2de stat, %ug2asig2soc2 de stat, $ondurilor speciale, %ug2ord2de cr. vor cuprinde? "> La 8? -prevederile bu(.initiale -prevederile bu(.definitive -incasarile reali!are
#0

/>

La .h?-creditele bu(.initiale -cr.bu(. definitive -platile efectuate

C#ntu +en. )e e8e&. " )"t#riei $u/ i&e este intoc"it de catre &F1 si e ane4at la contul (en.anual de e4ec.a bu(.de stat. ,ontul datoriei publice &u$rin)e contul datoriei publice interne, e4terne directe a statului si situatia (arantiilor (uverna"entale pt.credite interne si e4terne contractate de diferite pers./ur. E8&e)entu !"u )e'i&itu /u+.se stabileste ca diferenta intre 8 incasate si platile efectuate pana la sfarsitul anului bu(. Daca se inre(istrea!a e4cedente, acestea vor di"inua din deficitele anilor precedenti. .rin&i$ii " e in&0eierii e8e&utiei /u+et"reH 1. e4ec.bu(.se incheie pana la -1 dece"brie a fiecarui an 2. orice 8 neincasat si orice .h an(a/ata, lichidata, ordonantata si neplatita pana la -1 dec. se vor incasa, plati in contul bu(etului pe anul ur"ator 3. creditele bu(. neutili!ate pana la inchiderea anului se anulea!a de drept 4. disponibilitatile din fondurile e4terne nera"bursabile si din cele destinate cofinantarii contributiei financiare a L3 ra"ase la sfarsitul e4ecutiei bu(etare in conturile structurilor de i"ple"entare se raportea!a in anul ur"ator. *n ca!ul bu(.asi(.soc. de stat si bu(etele fondurilor speciale echilibrate prin subventii de la bu(.de stat, eventualele e4cedente se vor repopulari!a cu bu(.de stat in li"ita subventiilor pri"ite.

C#ntr# u e8e&utiei /u+et"re

+unt "ai "ulte or(ane cu atributii in !ona controlului? "arl., ,urtea de ,onturi, /+", instantele de (udecata de dr.comun.
:rei forme de control? 1( politic 5arlamentul 1( cu oca!ia aprobrii contului general i annual 2( n timpul anului de e0ecuie bugetar interpelri 3( moiunea simpl i de cen!ur .) controlul ad-2oc n teritoriu a fiecrui parlamentar #1

2( financiar extern specializat control ulterior : #urtea de #onturi 3( financiar intern specializat auditul public intern fiecare instituie public are un department propriu de audit intern.

."r "-entu e4ercita un &#ntr# $# iti& pe ba!a docu"entatiei de la Muv.in cursul anului bu(etar. .ontrolul se poate e4ercita la cerere7 oficiu si ur"areste evolutia e4ec.bu(. atat cu privire la reali!area 8, cat si cu privire la efectuarea .h.
1arl. Ro". e4ercita un control financiar ulterior si verifica constituirea, reparti!area si utili!area fondurilor publice.

Curte" )e C#nturi pre!inta "arl. anual un raport asupra conturilor de gestiune ale %unului pu%lic din e<ercitiul %ugetar e<pirat. Raportul va "en iona si eventualele nere(uli constatate. 1t.a asi(ura o autono"ie deci!ionala pt. .urtea de .onturi prin le(e "e"bri ei sunt independenti si ina"ovibili. 'in"n&i"r e8tern !$e&i" i@"t @@@@@ 'in"n&i"r intern !$e&i" i@"t "u)itu $u/ i& intern fiecare institu ie public$ are un depart"ent propriu de audit intern MD. e4ercita un &#ntr# ")-ini!tr"ti*G'in"n&i"r. Acest control se e4ercita prin or(ane de specialitate si ur"areste "odul de reali!are a 8, reali!area .h, li"itarea .h de functionare, eli"inarea .h considerate inoportune sau neecono"ice, utili!area fondurilor confor" destinatiei. 4r+"ne e )e in!$e&tie vor avea in vedere pe de o parte volu"ul cr.bu(.aprobate prin le(ile bu(.anuale si eventualele sesi!ari reali!ate de or(.de control financiar, /udiciare, inclusiv /urnalele "i/l. de co"unicare in "asa. Cu $ri e9u &#ntr# u ui #r+"ne e )e in!$e&tie *eri'i&" "nu-ite #/ie&ti*e?
incadrarea #2 bug.in limitele sumelor si conturilor reparti!ate si respectarea cu strictete a destinatiei reparti!area de catre ord.de cr. a alocatiei bug.la termenele si in cuantumul pre a!ut de lege efectuarea #2 bug. cu respectarea normelor si dispo!itiilor legale specifice de aprobare a #2 modul in care se actionea!a pentru restrangerea #2 la olumul necesar cu eliminarea #2 inoportune modul in care actionea!a institutiile publice care se autofinantea!a pt.reali!area M propuse. 4e urmareste 4e controlea!a gradul de dotare cu obiecte de in entar si mijloace fi0e, situatia reala a patrimoniului acestora

cresterea ni elului si posibilitatilor de autofinantare.

#2

Venituri e $u/ i&e

Venituri e $u/ i&e repre!int$ totalitatea resurselor bneti ale statului, fiind un indicator financiar, 6n cadrul bu(etelor, care )e!e-ne"@( (re sursele 0i su&ele &"re !e $un " )i!$#@i%i" !t"tu ui. Acestea se %nscriu 6n Wu(etul de stat &u !u-e e #r &ini&e astfel 6nc<t efectivul lor poate fi "ai "are. sunt ordinare 'i e<traordinare. "> #eniturile ordinare sunt repre!entate de impozite, ta$e, contribuii sociale i contribuii la fondurile speciale e$trabugetare contribu iile sociale sunt venituri planificate prin Wu(etul Asisur$rilor +ociale de +tatA precu" 'i veniturile statului din dividende, dob<n!i, v<n!area ac iunilor sau activelor dinpatri"oniul privat al statului sau unit$ ilor ad"inistrativ-teritorialeA redeven ele din concesionarea bunurilor apar in<nd do"eniului publicA venituri provenite din diferite contracte cu parteneri priva i, cu" ar fi 6nchirierea, asocierea 6n participa ie, parteneriatul public-privat. 9caracterul nefiscal 'i fiscal; /> #eniturile e<traordinare sunt repre!entate de %mprumuturi interne sau e$terne, emisiunea de obligaiuni de stat bonurile de tezaurA precu" 'i transferurile i virrile de credite bugetare, ce apar 6n cadrul opera iunii de consolidare bu(etar$ 96n procesul de echilibrare a siste"ului bu(etar 6n
#-

ansa"blul s$u;, deoarece pentru bu(etul ce beneficia!$ de - astfel de - venituri 9le provenite din transferuri 'i vir$ri; acestea repre!int$ venituri e4traordinare.

Venituri e $u/ i&e #r)in"re

1. Impozitele. Dmpo(itul repre(int o contribuie b neasc obli%atorie i cu titlul nerambursabil, datorat , conform legii, bugetului de stat de c tre persoanele fi(ice i persoanele +uridice pentru veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed. >rsturi& - impo(itul este o contribuie bneasc' - este o contribuie obligatorie' - impo(itele sunt prelevri cu titlu nerambursabil' - impo(itele sunt datorate conform dispo(iiilor legale' - impo(itele sunt datorate de ctre persoanele fi(ice i +uridice' - impo(itul se datorea( pentru veniturile reali(ate i bunurile deinute.
>rstura esenial a impo(itelor este reversibilitatea, potrivit creia sumele concentrate de stat pe calea impo(itelor se re,ntorc sub forma unor aciuni, servicii, gratuiti de care beneficia( cei care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societii. n schimbul impo(itelor ,ncasate, statul se oblig i trebuie s cree(e i s asigure un cadru general favorabil desfurrii activitilor economice, sociale i politice ,n societate, conform principiului Mcine pltete impo(ite are dreptul de a beneficia de protecie din partea organelor statului2.

2. Taxele. >a)ele repre(int, alturi de impo(ite, cea de-a doua categorie principal de venituri de la bugetul de stat. >a)a repre(int plata efectuat de persoanele fi(ice sau +uridice pentru serviciile prestate acestora de ctre instituii publice. >a)ele se caracteri(ea( prin urmtoarele trsturi& - reprezint plata neec ivalent pentru servicii sau lucrri efectuate de organe sau instituii care primesc, ,ntocmesc sau eliberea( diferite acte, prestea( servicii i re(olv alte interese legitime ale persoanelor fi(ice sau +uridice' - subiectul pltitor este precis determinat din momentul c*nd acesta solicit efectuarea unei activiti din partea unui organ sau instituie de stat' - ta)ele repre(int o contribuie de acoperire a c eltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane, pe c*nd impo(itele se folosesc la acoperirea cheltuielilor generale ale societii' - ta)ele repre(int pli fcute de persoanele fi(ice sau +uridice pentru servicii sau lucrri efectuate ,n mod direct i imediat acestora de ctre organe sau instituii de stat speciali(ate.
#2

(rincipalele impozite datorate bu%etului de stat sunt & - impo(itul pe profit' - impo(itul pe venit' - ta)a pe valoarea adugat' - acci(ele' - ta)ele vamale. (rincipalele impozite i taxe datorate bu%etelor locale sunt& - impo(itul pe cldiri' - impo(itul pe teren' - ta)a asupra mi+loacelor de transport' - impo(itul pe spectacole' - ta)a hotelier' - ta)e speciale. - Constituie venit la bugetul local sumele provenite din dob*nda pentru plata cu ,nt*r(iere a impo(itelor i ta)elor locale, ta)ele de timbru prev(ute de lege, ta)ele e)tra+udiciare de timbru prev(ute de lege.

+. Contribuiile sociale.
-cestea se pltesc lunar. - contribuia de asigurri sociale' - contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale.

7. Contribuiile la fondurile speciale extrabugetare.

contribuia la 4ondul naional unic de asigurri sociale de sntate' contribuii la bugetul asigurrilor de oma+.

5rincipalele impozite datorate bugetului de stat a( Impozitul pe profit un impozit direct, datorat de contribuabili bugetului de stat. Ampo!itul se calculeaz asupra profitului, adic a masei impo!itabile stabilite ca urmare a scderii c2eltuielilor necesare reali!rii enitului din totalul ncasrilor entitii supuse impo!itrii. /cest impo!it pri ete eniturile reali!ate de persoanele @uridice. #ota de impo!itare este de &* (. /> Impozitul pe venit pri ete eniturile reali!ate de persoanele fizice. #ategoriile de enituri supuse impo!itului pe enit, potri it legii, sunt urmtoarele: enituri din activiti independente (acti iti comerciale, profesii liberale)1 enituri din salarii1 din cedarea folosinei bunurilor1 din pensii1 din activiti agricole1 din premii (i jocurile de noroc)1 din investiii !!! cota de impozitate este de 13 A0 enituri din transferul proprietilor imobiliare (3 A)1 eniturile din "ocurile de noroc (20 A din ctiguri de pn la &+. +++ JO@ i 22 A peste &+. +++ JO@)1 enituri din alte surse, definite de pre ederile codului fiscal (art. ,9) e0.: onorariile din acti itatea de arbitraj comercial. c( Taxa pe valoarea adugat un impozit indirect, datorat bugetului de stat. $ste un impo!it stabilit asupra consumului, care se regsete n preul final al produsuluiC bunului (li rat) sau ser iciului prestat. #ota de impo!it este de 19A. <a!a impo!abil este preul produsului sau tariful serviciului.

#)

d( Accizele sunt taxe speciale de consum care se datorea! bugetului de stat, ele sunt de dou feluri: acci!e armoni!ate i alte acci!e. Kistincia dintre cele dou categorii se face n funcie de obiectul lor, adic n raport de produsele acci!abile pro enite din producia intern sau din import ce urmea! a fi impo!abile. 3rodusele acci!abile care fac obiectul de impunere a al acci!elor amorti!ate sunt: berea, inurile, buturile fermentate altele dect bere i inuri, produsele intermediare (au o concentraie de acool ce aria!), alcoolul etilic, uleiurile minerale (ben!ina, motorina, pcura, ga!ele naturale, ga!ul petrolier, etc.) i electricitatea. e( Taxele vamale sunt impozite indirecte aplicate asupra preului mrfurilor n momentul importului acestora n teritoriul naional al Jomniei, mai nou n teritoriul Bniunii $uropene (consecin a faptului c Jomnia este stat membru al B.$.). Importul const n intrarea n ar a mrfurilor strine i introducerea acestora n circuitul economic. ?a importul mrfurilor, autoritatea amal reali!ea! procedura de muire i de ncasare a datoriei amale aferente drepturilor de import, aplicnd i msuri de politic comercial. "ncepnd cu & ianuarie 7++, Jomnia este membr a Bniunii $uropene. /stfel, regimul juridic aplicabil ta0elor amale a fi acela al unei uniuni .amale, iar Jomnia se situea! acum la grania extern a #niunii 9uropene. ?ibera circulaie a mrfurilor presupune reali!area unei uniuni vamale care s pri easc toate categoriile de mrfuri i s implice inter!icerea ntre statele membre a ta0elor amale asupra importurilor i e0porturilor ori a altor ta0e a nd efect ec2i alent, adoptarea unui tarif amal comun n relaiile cu rile tere i eliminarea restriciilor cantitati e sau a masurilor cu efect ec2i alent ntre statele membre. /stfel, uniunea amal implic inter!icerea n comerul ntre statele membre a ta0elor amale i a altor ta0e cu efect ec2i alent. Anter!icerea ta0elor amale are o sfer mai larg, aplicndu-se, potri it art. 7. #$, nu numai mrfurilor care sunt originare dintr-un stat membru, ci i i celor care pro in dintr-o ar ter, care se or afla n liber circulaie ntre statele membre odat intrate n circuitul comercial comunitar, dac formalitile de import au fost ndeplinite i orice ta0e amale sau ta0e a nd efect ec2i alent e0igibile, au fost ncasate n acel stat membru i nu au beneficiat de o reducere total sau parial a unor astfel de ta0e. O alt condiie de e0isten a uniunii amale este adoptatea unui tarif .amal comun )n relaiile cu statele tere , care este impus la graniele comunitare. Orice marf care urmea! s intre pe teritoriul comunitar a fi supus acestui tarif, indiferent de ara de intrare. Ia0ele amale sunt identice, fr a fi necesar a se distinge n funcie de !iua n care are loc importul, ntruct protecia la frontierele e0terne ale #omunitii este aceeai, ceea ce difereniaz uniunea vamal de simpla zon de liber schimb n care fiecare ar membr i pstreaz propriul ei tarif vamal. Kata de & ianuarie 7++, aduce Jomniei i statutul de ar situat la grania e0tern a B.$. /stfel, Jomnia a fi parte acti. a politicii de cooperarea teritorial european la graniele externe #09.

5rincipalele impozite +i taxe datorate bugetelor locale a( Impozitul pe cldiri un impozit anual datorat bugetului local al unitii administrati -teritoriale n care este amplasat cldirea de ctre orice persoan fizic - @uridic care are n proprietate o cldire situat n Jomnia ( enit % repre!int i amen!ile i penali!rile aferente impo!itului pe cldiri). "n ca!ul unei cldiri proprietate publicC pri at a statuluiC a unei u. a.-t. concesionat, spre e0emplu, impo!itul pe cldiri repre!int sarcina fiscal a concesionarului. !!! N "n ca!ul proprietarilor persone fizice impo!itul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea cotei de impo!itare (care este) de 0,1A la valoarea impozabil a cldirii.
##

N "n ca!ul proprietarilor persoane @uridice impo!itul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea unei cote de impo!itare cupris ntre 0,22A +i 1,2A (care se stabilete prin 2otrre a consiliului local --- n municipiul <ucurete de #onsiliul Oeneral) asupra valorii de inventar a cldirii. % valoarea de intrare a cldirii n patrimoniu, nregistrat n contabilitatea proprietaruluicldirii, conform legii. b( Impozitul pe teren un impozit anual datorat bugetului local al unitii administrati -teritoriale n ra!a cruia este situat terenul de ctre orice persoan fizic - @uridic care are n proprietate un teren situat n Jomnia ( enit % repre!int i amen!ile i penali!rile aferente impo!itului pe teren). "n ca!ul unui teren proprietate publicC pri at a statuluiC a unei u. a.-t. concesionat, spre e0emplu, legiuitorul a reglementat taxa pe teren care repre!int sarcina fiscal a concesionarului. !!! Ampo!itul pe teren se stabile+te lu#nd n calcul numrul de metrii ptrai de teren, rangul localitii (municipiu, ora, comun, etc.) n care este amplasat terenul i !ona iCsau categoria de folosin a terenului, conform ncadrrii fcute de consiliul local. c( :axa asupra mi@loacelor de transport o tax anual pltit de ctre orice persoan fizic - @uridic care are n proprietate un un mijloc de transport ce trebuie )nmatriculat n Jomnia i este datorat bugetului local al unitii administrati -teritoriale unde persoana i are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dup ca!. Kac mijlocul de transport face obiectul unui contract de leasing financiar ta0a se datorea! de ctre locatar. Ia0a se stabile+te a ndu-se n edere anumite criterii, cum ar fi capacitatea cilindric (a motorului) sau masa total ma0im autori!at. #odul fiscal reglementea! o combinaie de taxe fixe i taxe ad valorem n modalitatea de stabilire a sarcinii fiscale asupra contribuabilului deintor al unui mijloc de transport. d( Impozitul pe spectacole orice persoan care organizeaz o manifestare artistic, o competiie sportiv sau alt activitate distractiv n Jomnia are obligaia de a plti acest impo!it. /cesta este datorat bugetului local al unitii administrati -teritoriale unde are loc manifestarea artistic, competiia sporti sau alt acti itate distracti . Ampo!itul pe spectacole se calculeaz prin aplicarea cotei de impo!it la suma ncasat din vnzarea biletelor de intrare i a abonamentelor. #ota de impo!it este fie de 2A pt., de e0emplu, spectacolele de teatru, manifestrile mu!icale, competiiile sporti e interne i internaionale, etc. (cinematograf, circ, oper) i de 2A pt oricare alt manifestare artistic. 4umele pltite de organi!ator n scopuri caritabile sunt deductibile. e( taxa &otelier consiliul local poate institui o tax pt. ederea ntr o unitate de cazare , ntr-o localitate asupra creia consiliul local i e0ercit autoritatea. instituirea nu este obligatorie ( da perceperea n condiiile #odului fiscal). se )ncaseaz de ctre personele juridice prin intermediul crora se reali!ea! ca!area (unitatea de cazare), odat cu luarea n eviden a personelor cazate. are obligaia de a vrsa taxa colectat la bugetul local al u. a.-t. n ra!a creia este situat aceasta0 ,ota taxei % ntre 002 A i 2 A din tariful de cazare se datoreaz pt. ntreaga perioad de edere !!! n ca!ul unitilor amplasate ntr-o staiune turistic ta0a se datoreaz numai pt0 o singur noapte, indiferent de perioada real de ca!are !!!, iar cota taxei poate varia n funcie de clasa ca!rii n 2otel. f( ,onstituie .enit la bugetul local sumele pro.enite din? dob#nda pt$ plata cu nt#rziere a taxelor i impozitelor localeB taxele "udiciare de timbru prevzute de legeB
#0

 taxele de timbru prevzute de legeB taxele extra"udiciare de timbru prevzute de lege0 g( :axe speciale- taxele parafiscale ( n teoria fiscal) pentru funcionarea unor ser.icii publice locale, create n interesul persoanelor fizice i "uridice, consiliile locale, judeene i #onsiliul Oeneral al ;unicipiului <ucureti, dup ca!, pot aproba ta0e speciale. cuantumul ta0elor speciale se stabilete anual, iar eniturile obinute din acestea se utilizeaz integral pentru acoperirea c2eltuielilor efectuate pt. nfiinarea ser iciilor publice locale P pt. finanarea c2eltuielilor de ntreinere i funcionare ale acestor ser icii. !!! se )ncaseaz numai de la persoanele fizice +i @uridice care se folosesc de serviciile publice locale pt. care s-au instituit ta0ele respecti e. )ntrCun cont distinct, desc2is n afara bugetului local, fiind utilizate n scopurile pentru care au fost nfiinate iar contul de e0ecuie al acestora se aprob de consiliul local, judeean i #O;<, dup ca!.

&( sume defalcate din unele .enituri ale bugetului de stat bugetele locale beneficia! de sume defalcate din impo!ite repre!entnd enituri ale statului. ?egea nr. 7,-C7++* pri ind finanele publice locale stabilete cadrul legal pt. defalcarea unei pri din sumele primite de bugetul statului cu titlu de impo!it pe enit, pe profit, I.M./. etc. ctre bugetele locale. ($0emplu) din impozitul pe venit, ncasat la bugetul de stat la ni elul fiecrei u. a.-t., se aloc lunar, n termen de ' !ile lucrtoare de la finele lunii n care s-a ncasat acest impo!it, o cot de 1DA la bugetele locale ale comunelor, oraelor i municipiilor, pe teritoriul crora i desfoar acti itatea pltitorii de impo!ite, 13A la bugetul propriu al judeului i 22A ntr-un cont distinct, desc2is pe seama consiliului judeean pt. ec2ilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor i judeului.

#,

Venituri e $u/ i&e e8tr"#r)in"re

D"t#ri" $u/ i&"

D"t#ri" $u/ i&": datoria pu%lica gu#erna&entala si datoria pu%lica locala2 D"t#ri" $u/ i&" +u*ern"-ent" "E totalitatea obligatiilor financiare interne si e$terne ale statului roman la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate de pe pietele financiare in mod direct sau garantate in numele statului roman de catre Buv.*o. sau /+". D"t#ri" $u/ i&" #&" "E totalitatea obligatiilor financiare interne si e$terne ale autoritatilor administratiei publice locale la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate pe pietele financiare. D"t#ri" $u/.+u*. e!te " &"tuit" )inH a;)"t#ri" $u/.+u*. intern"E totalitatea obli(atiilor financiare ale statului ro"an provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la pers.fiz.si (ur.rezidente in *omania in leiC valuta. +e "ai incadrea!a si !u-e e uti i@"te te-$#r"r din disponibilitatile contului curent general al Drezoreriei statului pt.finantarea te"porara a deficitelor bu(etare. b;)"t#ri" $u/.+u*. e8tern"E totalitatea obli(atiilor financiare apartinand statului si care provin din imprumuturi contractate direct sau garantate de la pers.fiz si (ur.nerezidente. D"t#ri" $u/. #&" "?
#%

">intern"E ansa"blul obli(atiilor financiare care apartin autoritatilor ad"inistratiei publice locale si care provin din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la pers.fiz si (ur.rezidente. />e8tern"E 9ide";...nerezidente. Dotalitatea sumelor reprezentand rata de capital, do%an4i, co&isioane, orice alte conturi a$erente dat2pu%2 la o anumita data sau pt. o anumita perioada alcatuieste !er*i&iu )"t#riei $u/ i&e. &aza de date or(ani!ata pe suport "a(netic si pe hartie care evidentiaza datoria publica in ordine cronologica se nu"este re+i!tru )"t#riei $u/ i&e. Acesta e alcatuit din E subregistre? subre(istrul dat. pub. (uv. interne, e4terne, subre(istrul dat. pub. locale interne, e4terne. Fiecare -enti#ne"@" 2 $#@itii? datorie publica directa si datorie publica garantata. Din ian. 200) ?u*. e!te "ut#ri@"t !" &#ntr"&te@e i-$ru-uturi e8& u!i* $rin MD. . Acesta din ur"a $#"te &#ntr"&t" in !&#$uri e ur-"t#"re? 12 $inantarea de$icitului %ugetar ?2 &entinerea unui sold corespun4ator in contul curent general al +re42statului 12 $inantarea unor proiecte apro%ate prin IB 42 sustinerea %alantei de plati si a re4er#ei #alutare 52 alte ca4uri pre#a4ute de lege )mprumuturile contractate direct sau garantate de autor2ad&2pu%2locale nu re$re@int" #/ i+"tii " e ?u*, iar $ "t" !e*i&iu ui )"t#riei $u/. aferente acestor obli(. se efectuea!a din bugetele locale. Aut#r.")-.$u/. #&" e pot contracta direct sau garanta imprumuturi atat interne, cat si e$terne in ur"atoarele !&#$uriH 12 pt2reali4area unor in#estitii de interes pu%2local ?2 pt2re$inantarea dat2pu%2locale A"-/ur!"re" )"t.$u/.+u*. repre!inta o obligatie neconditionata si irevocabila a statelor de plata, a capitalului, doban!ilor si oricaror altor costuri aferente i"pru"uturilor contractate sau (arantate.
00

D"t.$u/.!e &#ntr"&te"@" $rin instru&entele datoriei pu%lice? 1. tit uri e )e !t"t e-i!e $e $i"t" intern"= e8tern" E instrumente financiare care atesta dat.pub.sub forma de bonuri, certificate de Fre!orerie, depo!it sau alte instru"ente repre!entand i"pru"uturi in lei si valuta. +e pot e"ite pe ter"en scurt 9P1 an;, "ediu91-) ani;, lun( 9O) ani;, in for"a "ateriala sau de"ateriali!ata 9inscriere in cont;. 1ot fi? -no"inative7 la purtator -ne(ociabile7 nene(ociabile 2. i-$ru-uturi e )e !t"tE contractate de la banci, alte institutii de credit, pers./ur ro"ane7 straine, institutii financiare intl. sau alte ase"enea entitati 3. i-$ru-uturi te-$#r"re )in )i!$#ni/i it"ti e &#ntu ui &urent +ener" Tre@.!t"tu ui 4. +"r"ntii e )e !t"t 34istenta si functionarea . omitetului )nterministerial de Barantii si ,redite de ,omert -$terior 9or(anis" care e4a"inea!a si avi!ea!a e"iterea de (arantii de stat pt.i"pru"uturi contractate de a(.econo"ici si subi"pru"uturi acordate de &F1; si ,omisia de 4utorizare a )mprumuturilor si Barantiilor ocale 9e4a"inea!a si avi!ea!a contractele de i"pru"ut si (arantiile e"ise de autor.ad".pub.locale;. Atri/utii " e MD. in e+"tur" &u +e!ti#n"re" in!tru-ente #r )"t.$u/.H &F1 e autori!at sa e"ita titluri de stat la "o"entul si cuantu"ul considerate oportune poate dele(a unor a(enti sau altor institutii atributiile privind e"isiunea de titluri de poate "andata o institutie financiara sa ad"inistre!e i"pru"uturi e4terne in schi"bul este autori!at sa e"ita (arantii de stat pt.i"pru"uturi contractate de a(entii econ.sau "

stat 9conventii incheiate intre &F1 si WNR; unui co"ision de ad"inistrare autoritati ale ad".pub. dese"nate prin YM 9este necesar avi!ul .o"itetului *nter"inisterial de

01

(arantii si credite de co"ert e4terior si cel al .o"isiei de autori!are a i"pru"uturilor si (arantiilor locale daca sunt i"plicate autoritati locale; obli(atia de a ra"bursa i"pru"uturile directe contractate in nu"ele Muv. (estionea!a fondul de risc constituit pt.acoperirea riscurilor financiare care decur( din

i"pru"uturi si (arantii asu"ate de stat BNA !i " te in!titutii 'in"n&i"re, in te"eiul unor conventii incheiate cu &F1, pot e4ercita functia de a(ent de inre(istrare a dat.pub.interne sau co"ponente ale acesteia precu" si alte activitati le(ate de e"iterea si ad"inistrarea titlurilor de stat.

C0e tuie i e $u/ i&e

C0e tuie i e $u/ i&eE modalitatea de repartizare si utilizare a resurselor bugetare in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii. &ari"ea .h. pub. Difera de la o tara la alta si de la o perioada de ti"p la alta, structura acestora fiind puternic influentata de structura sociala. 1t.indeplinirea functiei sale principale, orice stat efectuea!a .h privind ur"atoarele domenii principale@ social cercetare-de!voltare apararea nationala .h pt.functionarea aparatului de stat .h cu caracter econo"ic 4),lasificarea administrativa 1.or(anica-(rupea!a .h pub.dupa institutiile la care se refera si dupa sursele de finantare a acestora 2.functionala-(rupea!a .h pub.dupa profilul activitatii institutiilor publice fara sa aiba in vedere sursele de finantare &),lasificarea economica 1.dupa rolul /ucat in procesul reproductiei sociale, .h pub. se i"part in?
02

a;.h pub.reale sau ne(ativeE o parte din 8 national 9e4. .h "ilitare, pt.sustinerea aparatului de stat etc.; b;.h pub.econo"ice sau po!itiveE avansul din 8 national pt. investitii si de!voltare c;.h pub.neutreE acele .h care nu influentea!a 8 nationalA repre!inta "ai "ult o cate(orie teoretica pt.ca in practica .h se incadrea!a efectiv fie in cate(oria celor reale, fie econo"ice. 2. a;.h de functionare sau curenteE necesare sustinerii activitatii institutiilor publice si presupun o contraprestatie directa 9e4. .h pt.salarii, pt.furni!area de bunuri, servicii si lucrari; b;.h pub.de transferE su"e acordate cu titlu nera"bursabil 9e4. a/utoare, inde"ni!atii, pensii etc.; c;.h de investitiiE se "ateriali!ea!a de re(ula in bunuri publice cu caracter durabil, ur"are a derularii unor proceduri de achi!itie publica si, uneori, de concesiune 9e4. cele re!ultate din achi!itii; ,)0upa caracterul ,' publice de a fi permanente sau incidentale, ele se i"part in? 1..h pub. ordinare 2..h pub.e4traodinare 0)0pdv (uridic? 1..h cu titlu definitiv9re!ultate din achi!itiile publice; 2..h cu caracter te"porar9e4. i"pru"uturile din resurse bu(etare; -)0pdv al intinderii in timp? 1.anuale 2."ultianuale In $r"&ti&" /u+et"r" C0 !e !inteti@e"@" )e re+u " in !tru&tur" #r e&#n#-i&"H C0 &urente <e8. C0 )e $er!#n" 1 C0 )e -"teri" e1 !u/*entii1 re@er*e et&.> C0 )e &"$it" I-$ru-uturi A"-/ur!"ri )e &re)ite

I. C0 in )#-eniu !#&i"
*ntra? 12 /A pt2$inantarea in#ata&antului (in#estitii in capital u&an ?2 /A pt2sanatate 3. /A pt2organi4area siste&ului securitatii sociale, asistenta sociala etc.
0-

1. +inantarea ,' pt.invatamant se asi(ura pe sea"a resurselor bu(etare, a i"pru"uturilor contractate pe piata de colectivitatile locale, precu" si pe sea"a resurselor provenind din ta4e scolare, donatii, 8 din e4ploatarea proprietatilor scolilor si altele. +e considera in doctrina financiar-econ. faptul ca educatia si pre(atirea profesionala sunt cele "ai i"portante investitii in capitalul u"an. .onceptul de capital uman a fost introdus in doctrina in 1%#0 cu scopul e4plicarii diferentelor de salarii intre "eserii aparent si"ilare. .ele "ai i"portante investitii se reali!ea!a prin 2 co"ponente principale? G G capitalul tan(ibil capitalul intan(ibil

*n capitalul tangibil sunt incluse .h suportate de fa"ilie si de societate pt.de!voltarea individului in perioada copilariei. .apitalul intangibil reuneste .h de instruire, educatie, asistenta sociala propriu-!isa. 2. ,' pt.sanatate difera in functie de varsta beneficiarului si de "obilul ur"arit prin asistenta "edicala. Si!t.)e "!i+.!#&. presupune plata pensiilor la care se adauga diferite categorii de a(utoare in caz de boala, pt.accidente de munca, diverse alocatii si indemnizatii cum ar fi cele pt.someri sau pers.defavorizate. 1t. prevenirea i"bolnavirilor si pt.pastrarea sanatatii, in unele state se introduc servicii "edicale profilactice alaturi de servicii "edicale sto"atolo(ice si servicii "edicale curative. *n !ona serviciilor "edicale profilactive? "onitori!area evolutiei sarcinii, ur"arirea de!voltarii copilului si controale periodice cu anali!e (ratuite. ,' medicale curative? servicii "edicale de ur(enta, trata"ente chirur(icale, procedurile de recuperare etc. 9ist2 pu%lic acorda pensii pt2li&ita de #arsta, pensii anticipate, de in#aliditate si pensii de ur&as2 De re(ula, beneficiarii inde"ni!atiei de so"a/ sunt considerati asi(urati in sist.de asi(urari sociale si in sist.de asi(urari de sanatate.

II. C0 $t. &er&et"reG)e@*# t"re

02

*ntra? 1. ,' pt.cercetare fundamentala? are ca obiect de!voltarea cunostintelor intr-un anu"it do"eniu al stiintei 2. ,' pt.cercetarea aplicativa? are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnolo(ice 3. ,' pt.dezvoltare? ur"areste valorificarea prealabila a posibilitatilor reali!arii unui produs pe scara industriala prin constituirea de prototipuri, statii pilot etc. Ae@u t"tu "&ti*it"tii )e &er&et"re !e -"teri" i@e"@" in e u&i)"re" un#r "!$e&te &u &"r"&ter te#reti& !"u in re@# *"re" un#r $r#/ e-e &u &"r"&ter $r"&ti& e+"te )e ne*#i e e&#n#-iei n"ti#n" e. 1t.deter"inarea eficientei proiectelor de cercetare-de!v.se utili!ea!a de re(ula metoda costuri-avanta(eCbeneficii. 5portunitatea cercetarii este /udecata prin pris"a re!ultatelor finale. Si!te-u n"ti#n" )e &er&et"reG)e@* este constituit din ansa"blul institutiilor de dr.public si privat ce beneficia!a de personalitate /uridica si care au in obiectul de activitate cercetarea-de!voltarea. *ntre persoane /ur.de dr. public? - institute nationale de cercetare-de!voltare - institute si centre apartinand Acade"iei Ro"ane - institutiile de invata"ant superior acreditate - centrele specifice or(ani!ate ca persoane /uridice cu capital public "rincipalele obiective ale strategiei nationale in do"eniul cercetarii-de!v.se refera la? -pro"ovarea si de!voltarea siste"ului de cercetare pt.sustinerea de!v.econo"ice -inte(rarea in co"unitatea stiintifica intl. -protectia patri"oniului tehnico-stiintific ro"an -de!voltarea resurselor u"ane din cercetare -de!voltarea ba!ei "ateriale -finantarea activitatii de cercetare Sur!e e )e 'in"nt"re " "&e!t#r C0 $u/ i&e $r#*in )e " /u+etu )e !t"t1 "+entii e&#n#-i&i1 )in $r#+r"-e )e &##$er"re int 9interna ional$;

III. C0 -i it"re

0)

Acesta e unul dintre capitolele cele "ai i"portante, avand in pondere ridicata in bu(etele statelor. Sunt C0 ne$r#)u&ti*e &"re "'e&te"@" in -#) )e#!e/it e&#n#-ii e !t"te #r in &ur! )e )e@*# t"re. >e observa ca in statele in curs de dezvoltare rtimul de crestere a ,' militare depaseste uneori de cateva ori ritmul cresterii # national. C0 -i it"re !unt i-$"rtite in iter"tur" )e !$e&i" it"te inH directe 0i indirecte +e incadrea!a in .h "ilitare )ire&te? .h oca!ionate de intretinere in tara si in strainatate a ar"atei, flotei "ariti"e si aeriene, achi!itionarea de ar"a"ent, echipa"ent "ilitar, "i/loace specifice de sub!istenta etc. .heltuielile "ilitare in)ire&te sunt .h publice cu lichidarea ur"arilor conflictelor "ilitare, ra!boaielor, intre care? -plati in contul datoriei publice contractate in ti"p de ra!boi -.h oca!ionate de despa(ubiri si reparatii de ra!boi-dc.statul e perdant -.h le(ate de sustinerea invali!ilor, vaduvelor de ra!boi, orfanilor de ra!boi -.h le(ate de aplicarea unor acorduri cu caracter "ilitar -.h cu pre(atirea conflictelor ar"ate Raportul .h directe cu cele indirecte in totalul .h "ilitare se "odifica in "od continuu, fiind diferit in ca! de ra!boi co"parativ cu perioadele interbelice. .r#)u&ti" -i it"r"E marfa cu caracter deosebit, cu piete de desfacere speciale. 1roductia "ilitara beneficia!a de plasa"ent si(ur si de re(i" de co"erciali!are special. 1e plan intern productia respectiva se livrea!a statului, iar pe plan e4tern (uvernelor altor state. *ntreprinderile ce e4ecuta co"en!i "ilitare beneficia!a de "ulte ori de finantari din partea statului, reusind sa evite astfel riscul efectuarii de investitii pt.produse fara desfacere certa si riscul posibilei insolvente a beneficiarilor.

IV. C0 $t.'un&ti#n"re" "$"r"tu ui )e !t"t

In!titutii e $u/ i&e actionea!a ca or(ane ale puterii sau ale ad"inistratiei de stat alese sau nu"ite si se preocupa de cele "ai variate proble"e, de la elaborarea si adoptarea de nor"e, intretinerea relatiilor diplo"atice, stabilirea si incasarea i"po!itelor si ta4elor, investitii in
0#

servicii "unicipale, pana la siste"ati!area teritoriala, construirea si "entinerea infrastructurii si protectia "ediului incon/urator. C0 &u "$"r"tu )e !t"t i-$ i&"t in "&tiuni e enu-er"te se incadrea!a in &"te+#ri" C0 curente pt2$unctionarea apar2de stat. Acestor .h curente li se adau(a anu"ite .h speciale oca!ionate de or(ane insarcinate cu "entinerea ordinii publice, si(uranta statului, /ustitia si procuratura. Nivelul .h publice pt. functionarea aparatului de stat creste o data cu co"ple4itatea vietii econo"ice si sociale, a/un(and in statele de!voltate sa consume pana la 8C1 din # national si detinand cea "ai "are pondere in totalitatea .h publice. Ro"ania nu face e4ceptie de la supradi"ensionarea acestei cate(orii de .h publice, fiind caracteri!ata in pre!ent de o ad"inistratie ne/ustificat de stufoasa care intretine o birocratie care de "ulte ori isi dovedeste caracteristicile ne(ative, inclusiv in de!voltarea econo"ica.

V. C0 $t.'in"nt"re" "&ti*it"tii e&#n#-i&e

Dun&ti" e&#n#-i&" " !t"tu ui se "anifesta, intre altele, in de!voltarea siste"atica a ra"urilor econo"iei nationale, potrivit cerintelor le(ilor econo"ice? fiecare stat aloca o parte din resurse pt.sustinerea de!voltarii constante a econo"iei nationale. Resursele banesti destinate finantarii econo"iei servesc la acoperirea .h bu(etare destinate reali!arii ur"atoarelor directii principale? G )e@*# t"re" !e&t#ru ui )e !t"t G 'in"nt"re" in*e!titii #r )e !t"t De@*# t"re" !e&t#ru ui )e !t"t se reali!ea!a prin - directii principale? 1.participarea statului alaturi de societati co"erciale private la de!voltarea unor ra"uri industriale cu "otivarea ca ase"enea .h publice sunt recla"ate fie de nevoi (enerale ale statului, fie de apararea nationala etc. 2.sustinerea de catre stat a investitiilor publice in intreprinderi cu caracter "ilitar finantate direct de la bu(etul de stat

00

-.sustinerea de catre stat a costurilor de rascu"parare a unor intreprinderi particulare fie din considerente de ordin politic, fie pt.evitarea declansarii fali"entului ce ar putea avea consecinte (rave in plan econ, soc, politic. *ntre .h pt. finantarea econo"iei nationale in*e!titii e $u/ i&e ocupa locul cel "ai i"portant. La intoc"irea obiectivelor de investitii, statul trebuie sa se opreasca asupra acelora care asi(ura o de!voltare co"ple4a a econo"iei, dar si pe echilibrul necesar intre crearea de "i/loace de productie si productia propriu-!isa de bunuri destinate satisfacerii pietei interne si sustinerii e4porturilor.

RRR
5rocedura de provizionare a investitiilor publice Nuv. elaborea(a prin :4. strategia in domeniul investitiilor publice pornind de la propunerile de programe de investitii elaborate de ord. pr. de cr. Ch. pt. investitiile publice si Ch de investitii finantate din fonduri publice se cuprind in proiectele de buget ca ane)a la bugetele ord. pr. de cr. =rd. pr. de cr. au obligatia de a propune anual un program de investitii cu preci(area insa a unor informatii financiare si nefinanciare in conformitate cu dispo(itiile !egii finantelor publice. 3nformatiile financiare se refera, in principal, la urmatoarele& G valoarea totala a proiectului G creditele de anga+ament G creditele bugetare G graficul de finantare corelat cu graficul de e)ecutie G anali(a cost-beneficiu G costurile de functionare si intretinere ulterior punerii in functionare a obiectivului 3nformatiile nefinanciare includ& G strategia in domeniul investitiilor G descrierea proiectului G stadiul fi(ic al obiectivului daca e)ista 3n domeniul investitiilor publice6 8F5 are dreptul si obligatia sa stabileasca continutul6 forma si informatiile referitoare la programele de investitii si criteriile de evaluare si selectie a obiectivelor de investitii publice.
0,

+ocumentatiile te nico'economice ale obiectivelor de investitii se aproba in functie de valoarea obiectivului fie de& - Nuv. G ord. pr. de cr. G ceilalti ord. de cr. cu avi(ul ord. pr. *biectivele finantate din fonduri e9terne pe baza de credite e9terne se aproba prin :.;. ,biectivele de investitii se cuprind in programe anuale numai daca in prealabil documentatiile tehnico-economice si notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea au fost elaborate si aprobate in conformitate cu prevederile ! finantelor publice. =rd. pr. de cr. au intreaga responsabilitate in legatura cu reali(area obiectivelor incluse-n programele de investitii. .e parcursul e)ecutiei bugetare, ord. pr. de cr. urmaresc derularea procesului investitional si intocmesc rapoarte trimestriale de monitori(are pe care la transmit :4.. Daca din motive obiective un proiect de investitii publice nu se poate reali(a conform proiectiei bugetare, ord. pr. de cr. pot solicita :4. pana la 65 octombrie redistribuirea de fonduri intre programele de investitii, ane)a la propriul buget. .rin e)ceptie de la prevederile ! fin. publ., anga+amentele legale privind Ch de investitii finantate sau cofinantate de o institutie internationala se derulea(a in conformitate cu clau(ele acordului de finantare.

JJJ

A"!$un)ere" 9uri)i&" $ri*in) e8e&uti" /u+et"r"

A"!$un)ere" 9uri)i&" e o forma a raspunderii sociale stabilita de stat in ur-" in&" &"rii un#r n#r-e )e )r. prin fapte considerate ilicite si care deter"ina suportarea consecintelor corespun!atoare de catre persoana vinovata, daca e ca!ul, prin utili!area fortei de constran(ere a statului. S"n&tiuni e 9uri)i&e aplicabile in ca!ul nerespectarii nor"elor de drept indeplinesc in principal < functii? -o functie educativ-preventiva -o functie coercitiva ">Dun&ti" e)u&"ti*" se reali!ea!a prin influenta pe care o e4ercita asupra constiintei oa"enilor dreptul in (eneral ca instru"ent de ordonare a desfasurarii raporturilor sociale. .onstiinta ca fapta ilicita cau!atoare de pre/udicii nu ra"ane nesanctionata, ci atra(e dupa sine o obli(atie de de!daunare este de natura a indeplini o functie sociala de prevenire a producerii unor fapte si"ilare.
0%

/>E8er&it"re" &#n!tr"n+erii nu repre!inta un scop in sine, ci urmareste cultivarea sentimentului de respect pentru disciplina si ordinea sociala.
;ormele rspunderii @uridice sunt: &. >spunderea penal : temeiul ei l repre!int infraciunea. 3rincipalele infraciuni care pot fi s rite sunt: delapidarea, gestiunea frauduloas, deturnarea de fonduri, etc. 7. >spunderea ci.il : temeiul ei l repre!int fapta ce pro oac un prejudiciu care trebuie acoperit. Jspunderea ci il poate fi contractual sau delictual. -. >spunderea administrati. : poate fi contravenional, prin atingeri aduse patrimoniului, bunurilor i banului public, fapte ce au un grad de pericol social mai redus i disciplinar, prin nerespectarea contractului colecti de munc, a obligaiilor contractuale.

In e+"tur" &u e8e&uti" /u+et"r" $#"te inter*eni "tr"+ere r"!$un)eriiH -patrimoniale -administrative - contraventionale -penale

(aspunderea penala In'r"&tiuni e specifice le(ate de e4ecutia bu(etelor cuprinse in .odul 1enal sunt? ;a%u4ul de incredere ;gestiunea $rauduloasa ;delapidarea ;deturnarea de $onduri 1ri"ele - sunt indeplinite de regula de functionari publici care nu sunt neaparat ord.de cr., pe cand )eturn"re" )e '#n)uri e!te # in$ractiune speci$ica ord2de cr2 Deturn"re" )e '#n)uriE sc'imbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale fara respectarea prevederilor legale daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii econ.-fin. sau a produs o paguba unui organ, unei institutii de stat sau altei unitati publice. S"n&tiune"? inc'isoare # luni-) ani. A(ravanta? )-1) ani pt.consecinte (rave asupra activitatii. ; 500 face o referire la infractiune in legatura cu incalcarea a < din principiile fundamentale ale legii? - principiul confor" caruia su"ele aprobate la partea de .h prin bu(.care co"pun sist.unitar de bu(ete repre!inta limite ma$imale care nu pot fi depasite - principiul confor" caruia anga(area de ,' bugetare tb.sa se faca in limita proiectelor bug.aprobate S"n&tiune"H " tern"ti* Dinchisoare 1 luna-- luni -a"enda )000-10000 R5N
,0

(aspunderea contra#entionala In&" &"re" n#r-e #r i-$er"ti*e " e ; 500 &#n!tituie in -"9#rit"te" &"@uri #r contra#entii2 Acestea sunt sanctionate? - )00-1000 R5N - 1000-2000 R5N - 2000--000 R5N

C#n!t"t"re" &#ntr"*entiei !i "$ i&"re" "-en@ii se poate face de ,, (curtea de conturi), /+" si alte persoane daca sunt desemnate e$pres prin legi speciale .

C#n!tituie &#ntr"*entieH
-inscrierea sau anga+area unei Ch daca nu e)ista ba(a legala pt.respectiva Ch -anga+area, ordonantarea sau plata unei Ch in situatia in care aceasta n-a fost aprobata conform legii si nu are prevederi bugetare -netransmiterea de catre ord.pr.de cr. :inisterului 4., conform legii, a situatiei virarilor creditelor bugetare -anga+area si ordonantarea de Ch fara vi(a prealabila de control financiar preventiv propriu -nerespectarea oricareia dintre principiile e)ecutiei de casa bugetara -anga+area si utili(area de cr.bug. in alte scopuri decat cele aprobate

C4NTA4;U; DINANCIAA
3ti"olo(ic, cuv<ntul ,,&#ntr# > provine din e4presia latinb ,,contra rolus>, care 6nsea"na verificarea actului ori(inal dupb duplicatul care se 6ncredin ea!b 6n acest scop unei alte persoane. .ontrolul este ac iunea de stabilire a e4actitb ii opera iunilor "ateriale care se efectuea!b anticipat e4ecutbrii acestora, conco"itent sau la scurt ti"p de la desfb'urarea lor. C#ntr# u 'in"n&i"r repre!intb un mi(loc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficienelor i de stabilire a mFsurilor necesare pentru restabilirea legalitFii . .ontrolul financiar 6ndepline'te 'i anu"ite func ii? func ia de evaluare, preventivb, de docu"entare, recuperatorie 'i func ia peda(o(icb. .ontrolul financiar, care face parte din controlul econo"ic, are drept scop cunoaterea de cFtre stat a modului %n care sunt administrate i c'eltuite mi(loacele materiale i financiare

,1

puse la dispoziie de stat, 'i 6n consecin b, ur"bre'te asigurarea i consolidarea unui ec'ilibru financiar, eficiena economico-financiarF, precu" 'i de!voltarea econo"iei na ionale. C#ntr# u 'in"n&i"r tre/uie )e#!e/it )e &#ntr# u 'i!&" , adicb de activitatea speciali!atb desfb'uratb de or(anele fiscale co"petente pentru verificarea 6ndeplinirii de cbtre subiectele pasive ale raporturilor de drept procesual fiscal, altele dec<t or(anele fiscale, a obli(a iilor ce le incu"bb 6n cadrul acestor raporturi. 1otrivit doctrinei 'i le(isla iei, 6n func ie de momentul %n care se desfFoarF, se distin( ur"btoarele '#r-e )e &#ntr# ? - controlul financiar preventivA - controlul financiar conco"itentA - controlul financiar ulteriorA 1. C#ntr# u 'in"n&i"r pre#enti# este activitatea prin care se #eri$icJ legalitatea 0i regularitatea opera"iunilor e$ectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public ,n"inte )e "$r#/"re" "&e!t#r". &3F elaborea!b 'i trans"ite spre de!batere Muvernului, p<nb la sf<r'itul tri"estrului * al fiecbrui an, raportul na ional anual privind controlul preventive. &3F or(ani!ea!b autoritb ile de coordonare 'i re(le"entare a controlului financiar preventiv pentru entitb ile publice. Are drept !&#$ identificarea opera iunilor care nu respectb condi iile de le(alitate 'i re(ularitate 'i7sau, dupb ca!, de 6ncadrare 6n li"itele 'i destina ia creditelor bu(etare 'i de an(a/a"ent, prin a cbror efectuare s-ar pre/udicia patri"oniul public 4/ie&tu acestui control vi!ea!b, spre e4e"plu, an(a/a"entele le(ale 'i an(a/a"entele bu(etareA deschiderea 'i reparti!area de credite bu(etareA ordonan area cheltuielilor, etc. Acest control se pre!intb sub douF forme? "> controlul financiar preventiv $r#$riuA .onducbtorii entitb ilor publice au obli(a ia de a or(ani!a 6n e(alb "bsurb at<t controlul financiar preventiv propriu, 'i 6n consecin b sb stabileascb proiectele de opera iuni, docu"entele /ustificative, circuitul acestora cu respectarea dispo!i iilor le(ale, c<t 'i eviden a an(a/a"entelor 6n cadrul co"parti"entului contabil 9se actuali!ea!b 'i se raportea!b;.
,2

An(a/area 'i ordonan area cheltuielilor se efectuea!b nu"ai cu vi!a prealabilb de control financiar preventive propriu. 3i4a de control $inanciar pre#enti# propriu se e4ercitb prin se"nbtura persoanei dese"nate 'i prin aplicarea si(iliului personal al func ionarului 6nsbrcinat cu aceastb activitate. Foate docu"entele pre!entate la vi!a de control financiar preventiv se 6nscriu 6n Re(istrul privind opera iunile pre!entate la vi!a de control financiar preventive. /> controlul financiar preventiv )e e+"t. 3ste acel tip de control preventiv care se e4ercitb de cbtre &3F, prin controlori dele(a i, la unele entitb i publice asupra unor opera iuni care pot afecta e4ecu ia 6n condi ii de echilibru a bu(etelor sau care sunt associate unor cate(orii de riscuri deter"inate prin "etodolo(ia specificb anali!ei riscurilor. Fac obiectul acestui tip de control, spre e4e"plu, ordonatorii principali de credite ai bu(etelor, opera iunile derulate prin tre!oreria statului, pentru opera iuni privind datoria publicb 'i altele, etc. ,ontrolorul delegat este func ionarul public al &inisterului 3cono"iei 'i Finan elor, care e4ercitb atribu ii de control financiar preventiv dele(at. 2. C#ntr# u 'in"n&i"r conco&itent 9sau si"ultan7 operativ7 curent; se e4ercitb ,n

ti-$u )e!'S2urSrii proceselor economice i financiare, ,n "&e "2i ti-$ !"u $"r" e &u e'e&tu"re" "&te #r 2i #$er"%iuni #r pe care le presupun aceste activitFi, ,n !&#$u de a se putea intervene pentru corectarea sau eliminarea deficienelor ori a ilegalitFilor . +e e4ercitb inopinat, cel pu in odatb pe lunb, prin verificbri faptice, pe ba!b de docu"ente, de re(ulb prin sonda/. 1oate fi fbcut de "e"brii consiliului de ad"inistra ie, cen!orii, inspectorii sau alte personae av<nd atribu ii si"ilare. 3. C#ntr# u 'in"n&i"r ulterior se e4ercitb asupra actelor i operaiunilor economicofinanciare, )u$S &e "&e!te" "u '#!t e8e&ut"te.

,-

3ste considerat controlul cel "ai eficient 6ntruc<t se reali!ea!b te"einic, cu a"bnun ire, fbrb a fi st<n/enite activitb ile curente ale unitb ilor controlate, asupra actelor 'i opera iunilor de/a 6ncheiate. 5 altb clasificare i"portantb a controlului financiar, 6n func ie de sfera de aciune, 6"parte controlul financiar 6n? "> control internA /> control e8tern. C#ntr# u intern repre!intb ansa"blul for"elor de control e4ercitate la nivelul entitb ii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere 6n concordan b cu obiectivele acestuia 'i cu re(le"entbrile le(ale, 6n vederea asi(urbrii ad"inistrbrii fondurilor 6n "od econo"ic, eficient 'i eficace. 1rin ,,economicitate> 6n ele(e" "ini"i!area costului resurselor alocate pentru atin(erea re!ultatelor esti"ate ale unei activitb i, cu "en inerea calitb ii corespun!btoare a acestor re!ultate. 1rin ,,eficienF> 6n ele(e" "a4i"i!area re!ultatelor unei activitb i 6n rela ie cu resursele utili!ate. 1rin ,,eficacitate> 6n ele(e" (radul de 6ndeplinire a obiectivelor pro(ra"ate pentru fiecare dintre activitb i 'i raportul dintre efectul proiectat 'i re!ultatul obiectiv al activitb ii respective. .ontrolul intern este "ai pu in specific dec<t controlul preventiv. .ontrolul intern este o sintagmF care se referb " #ri&e ti$ )e &#ntr# 'i, 6n acela'i ti"p, ,n+ #/e"@S t#"te '#r-e e )e &#ntr# organi4ate la ni#elul unei entitJ"i pu%lice, -"i $u%in &#ntr# u $re*enti*. +pre deosebire de controlul preventiv, care pune accentul pe le(alitatea unei opera iuni, controlul intern pune accentul pe randamentul acesteia. . .ontrolul intern !e e8er&itS :n interiorul institu"iei pu%lice, de cbtre conducbtorul acesteia sau de cbtre func ionarii anu"e dese"na i de acesta 'i se face fie la cerere, fie din oficiu. S&#$u 'in" al or(ani!brii controlului intern este %una gestiune $inanciarJ.
,2

.ontrolul intern poate fi un control (eneral sau speciali!at, iar din cadrul controlului financiar intern speciali!at face parte auditul public intern. Din punctul de vedere al organului care realizeazF controlul e4istb? - controlul e4ercitat de /-+, care este preventiv sau conco"itentA - controlul e4ercitat de cbtre ordonatorii principali de credite la ordonatorii din subordinea sa, care este conco"itent 'i ulteriorA - controlul propriu e4ercitat de institu ia publicb prin departa"entul de specialitate, care este preventiv 'i conco"itentA - controlul e4ercitat de .urtea de .onturi este 6ntotdeauna ulterior 9prevederile le(ale au fost "odificate, controlul e4ercitat repre!intb procedura de audit pu%lic e<terior;.

C#ntr# u 'in"n&i"r u teri#r e8teri#r Acest tip de control este re(le"entat ca 'i atribu ie a .ur ii de .onturi. C"r"&tere e acestei for"e de control sunt? este un control ulterior, deoarece se e4ercit$ asupra actelor 'i opera iunilor econo"ico-financiare dup$ ce acestea au fost e4ecutateA este un control financiar, 6n sensul c$ atribu iile de control vi!ea!$ creditele bu(etare sub aspectul le(alit$ ii for"$rii, reparti!$rii, 6ntrebuin $rii 'i stin(erii acestoraA este un control e$tern, deoarece sfera activit$ ii sale se ba!ea!$ pe docu"entele e4istente la al i a(en i econo"iciA este un control total, deoarece sunt ur"$rite toate aspectele pe care le(ea le i"puneA este un control periodic, deoarece se face la o dat$ stabilit$ prin 1ro(ra"ul anual de control al .ur ii de .onturiA este un control de e$ecuie prin el ur"$rindu-se "odul de aducere la 6ndeplinire a dispo!i iilor le(ale.

Au)itu $u/ i& intern

,)

8uditul pu%lic intern !e e8er&itS asupra tuturor activitFilor desfFurate %ntr-o entitate publicF sau asupra entitFilor subordinate ierar'ic 'i $re!u$une ca funcionarii angrenai %n aceastF activitate sJ nu $ie i&plica"i 6n elaborarea procedurilor de control intern 'i 6n desfb'urarea activitb ilor supuse auditului public intern. E!te # "&ti*it"te 'un&%i#n" in)e$en)entS 2i #/ie&ti*S, care dF asigurFri i consiliere conducerii unei entitFi publice pentru %una ad&inistrare a #eniturilor 0i cAeltuielilor pu%lice, perfec ion<nd activitb ile acesteia. A9utS entitatea publicb sb 6'i 6ndeplineascb obiectivele printro abordare siste"aticb 'i "etodicb, care evoluea!b 'i 6"bo(b e'te eficacitatea siste"ului de conducere ba!at pe (estiunea riscului, a controlului 'i a proceselor de ad"inistrare. 1otrivit le(ii, e4istb trei $or&e de audit? a; auditul de sistem, repre!intb o evaluare 6n profun!i"e a siste"elor de conducere 'i control intern, ur"brind eficien a 'i eficacitatea acestora, iar pentru 6nlbturarea deficien elor se for"ulea!b reco"andbri. b; auditul performanei e4a"inea!b dacb criteriile stabilite pentru i"ple"entarea obiectivelor 'i sarcinilor entitb ii publice sunt corecte pentru evaluarea re!ultatelor 'i aprecia!b dacb re!ultatele sunt confor"e cu obiectivele. c; auditul de regularitate presupune o e4a"inare a activitb ilor asupra efectelor financiare pe sea"a fondurilor publice sau a patri"o"iului public, sub aspectul respectbrii ansa"blului principiilor, re(ulilor procedurale 'i "etodolo(ice care le sunt aplicabile. Auditul public intern este #r+"ni@"t? 1. 6n or(anis"e de evaluare 'i stabilire a strate(iei, cu un rol consultativ? a; .o"itetul pentru Auditul 1ublic *ntern 9.A1*;A b; Lnitatea .entralb de Ar"oni!are pentru Auditul 1ublic *ntern 9L.AA1*;A 2. or(anis"e responsabile cu desfb'urarea activitb ilor d e audit? c; .o"parti"entele de audit public intern din entitb ile publice. 8uditorii interni sunt func ionari publici care trebuie sb aibb o atitudine i"par ialb, sb nu aibb pre/udecb i 'i sb evite conflictele de interese.

,#

Curte" )e C#nturi
1otrivit art. 120 din .onstitu ie, .urtea de .onturi e8er&itS controlul "!u$r" -#)u ui )e '#r-"re1 )e ")-ini!tr"re 2i )e ,ntre/uin%"re " re!ur!e #r 'in"n&i"re " e !t"tu ui 2i " e !e&t#ru ui $u/ i&. itigiile re!ultate din activitatea .ur ii de .onturi se soluioneazF de instan"ele @udecJtore0ti speciali4ate. Ci $re@intS "nu" ."r "-entu ui un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naional din e$erciiul bugetar e$pirat, cuprin.nd i neregularitFile constatate. 1otrivit le(isla iei 6n vi(oare, acest raport !e $u/ i&S 6n &onitorul 5ficial. .urtea de .onturi este regle&entatJ prin ;e+e" nr. 94=1992 privind organizarea i funcionarea ,urii de ,onturi, repu%licatJ. Fotu'i, acest act nor"ativ, odatb cu revi!uirea .onstitu iei prin Le(ea nr. 22%7200-, a fost supus unor i"portante -#)i'i&Sri. .ele "ai recente modificFri sunt prevb!ute 6n -egea nr2 ?17>?008. Astfel, .urtea de .onturi este in!titu%i" !u$re-S )e "u)it, care, av<nd aceastb calitate, poate repre!enta Ro"<nia 6n cadrul or(ani!a iilor interna ionale ale institu iilor supre"e de audit D +A* - 9*NF5+A* cuprinde institu iile supre"e de audit din statele "e"ber ale 5NL, care asi(urb standarde de audit, "etedolo(ii 'i asi(urb instruirea 6n do"eniul auditului public, 3LR5+A*;. Dun&%i" )e &#ntr# a ,urii de ,onturi se reali4ea4J prin $r#&e)uri )e "u)it $u/ i& e8tern prevb!ute 6n standardele proprii de audit, elaborate 6n confor"itate cu standardele de audit interna ionale (eneral acceptate. 1otrivit le(ii or(anice a .ur ii, "u)itu $u/ i& e8tern repre!intb acti#itatea de audit des$J0uratJ de /urtea de /onturi, care &u$rin)e, 6n principal, auditul financiar i auditul performanei. 8uditul $inanciar este activitatea prin care !e ur-Sre2te dacb situa"iile $inanciare sunt co&plete, reale 0i con$or&e cu legile 0i regle&entJrile :n #igoare , furniz.ndu-se 6n acest sens o opinie.

,0

8uditul per$or&an"ei este definit ca fiind e*" u"re" in)e$en)entS a &odului :n care o entitate, un progra&, o acti#itate sau o opera"iune $unc"ionea4J din punctele de #edere ale e$icien"ei, econo&icitJ"ii 0i e$icacitJ"ii. 1otrivit art. 1# a le(ii or(anice a .ur ii, Curte" )e C#nturi e8er&itS 'un&%i" )e &#ntr# asupra modului de formare, de administrare i de %ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public, 'urni@In) ."r "-entu ui 'i, respectiv, unitb ilor ad"inistrtivteritoriale rapoarte privind utilizarea i administrarea acestora, 6n confor"itate cu principiile legalitJ"ii, regularitJ"ii, econo&icitJ"ii, e$icien"ei 0i e$icacitJ"ii . Fotdatb, .urtea poate e$ercita auditul performanei asupra gestiunii %ugetului general consolidate, precu" 'i a oricbror fonduri publice. 9 egalitatea repre!intb caracteristica unei opera iuni de a respecta toate prevederile le(ale care 6i sunt aplicabile, 6n vi(oare la data efectubrii acesteia. *egularitatea este caracteristica unei opera iuni de a respecta sub toate aspectele ansa"blul principiilor 'i re(ulilor procedurale 'i "etodolo(ice care sunt aplicabile cate(oriei de opera iuni din care face parte.; .urtea %i desfFoarF activitatea %n mod "ut#n#- 'i func ionea!b pe lFngJ 1arla"entul Ro"<niei. Articolul 12 'i art. 12 1D 120 stabilesc or(ani!area 'i func ionarea Aut#ritS%ii )e Au)it, care are atribu ii 'i proceduri de lucru proprii, %n vederea %ndeplinirii unor obligaii %n domeniul auditului e<tern, ce revin *om.niei %n calitate de stat menbru al ?- pentru '#n)uri ner"-/ur!"/i e. Autoritatea de Audit este un #r+"ni!- in)e$en)ent din punct de vedere opera ional '"%S )e Curte" )e C#nturi 'i fa b de celelalte autoritb i responsabile cu (estiunea 'i i"ple"entarea fondurilor co"unitare nera"bursabile. Autoritatea de Audit e!te !in+ur" "ut#rit"te n"%i#n" S &#-$etentS !S e'e&tue@e audit pu%lic e<tern, 6n confor"itate cu le(isla ia co"unitarb 'i na ionalb, "!u$r" '#n)uri #r &#-unit"re. Fotodatb, 6n tot cuprinsul Le(ii nr. %271%%2 sinta("a ,,controlor financiar> se va 6nlocui cu sinta("a ,,"u)it#r $u/ i& e8tern>, care repre!intb persoana anga(atF %n cadrul ,urii de ,onturi, i care desfFoarF activitFi specifice de audit e$tern %n sectorul public , potrivit "odificbrilor prevb!ute 6n Le(ea nr. 2107200,.
,,

1otrivit acelora'i "odificbri ale Le(ii nr. %271%%2, auditorii publici e$terni !e $#t &#n!titui ,ntrG# "!#&i"%ie $r#'e!i#n" S, av<nd ca scop pro"ovarea 'i de!voltarea auditului public e4tern, perfec ionarea pre(btirii profesionale, cre'terea presti(iului profesiei, precu" 'i asi(urarea cooperbrii cu alte or(anis"e si"ilare din arb 'i din strbinbtate. C#n)u&ere" Cur%ii )e C#nturi se e4ercitb de *lenul /ur"ii de /onturi, care este &#-$u! )in 18 &#n!i ieri )e &#nturi , care sunt numii de "arlament pentru un -"n)"t )e 9 "ni, care nu $#"te 'i $re un+it !"u re,n#it. .urtea de .onturi se re%noiete cu o treime din din consilierii de conturi nu"i i de 1arla"ent, din 1 :n 1 ani. Dintre consilierii de conturi, "arlamentul numete preedinii i vicepreedinii ,urii de ,onturi i ai 4utoritFii de 4udit, c<te un pre'edinte 'i 2 vicepre'edin i pentru fiecare institu ie 6n parte. Me-/rii .ur ii de .onturi sunt in)e$en)en%i :n e<ercitarea &andatului lor 'i in"-#*i/i i pe toatJ durata acestuia. 3i sunt supui incompatibilitFilor prevb!ute de le(e pentru (udecFtori.

M#ne)" uni&( eur#$e"n(

9patiul monetar 1EU3=2

Eur# este "oneda nou-creat$ a Lniunii 3uropene 'i a devenit "oned$ oficial$ la 1 ianuarie 1%%%. *ntroducerea "onedei euro s-a f$cut treptat, iar statele care au adoptat-o alc$tuiesc =!ona 3uro> sau spa iul 3uro. &oneda unic$ 3uro a fost pus$ 6n circula ie 6n 2002 sub for"a sa fiduciar$, dar 6n func iune din 1 ianuarie 1%%%, la "ie!ul nop ii, ea succede lui 3uropean .urrenca Lnit 93.L;, respectiv =unitatea de cont european$>, pus 6n func iune 6n 1%0%.
,%

Astfel, de la 1 ianuarie 1%%% "onedele na ionale ale $rilor participante 911 state; au 6ncetat s$ e4iste le(al. Fotu'i bancnotele 'i "onedele na ionale au continuat s$ fie folosite 6n $rile respective, p<n$ la introducerea noilor bancnote 'i "onede pe 1 ianuarie 2002. Un eur# este di#i4at 6n 100 &en%i, sau centime. E-i!iune" !" e!te +e!ti#n"t( )e B"n&" Centr" ( Eur#$e"n(. 77777 Eur# este moneda comun a <; de state membre a Lniunii europene 'i -#ne)" uni&( " 17 dintre acestea. .ele 10 $ri "e"bre sunt Austria, Wel(ia, .ipru, Finlanda, Fran a, Mer"ania, Mrecia, *rlanda, *talia, Lu4e"bur(, &alta, 5landa, 1ortu(alia, +pania, +lovenia, .ipru, &alta, 3stonia. 1e l<n($ acestea, E Gmicro-stateG, prin acordurile "onetare 6ncheiate cu vecinii lor, sunt 'i ele ataate la zona euro? Andorra, &onaco, +an &arino 'i 8atican. Zona a fost creat$ 6n 1%%% de unspre!ece $ri, la care s-a al$turat Mrecia 6n 2001, +lovenia 6n 2000, .ipru 'i &alta 6n 200,, 3stonia 2011.
>rei ri din Uniunea European nu au fost de acord cu introducerea acestei monede, i anume Danemarca, 3egatul Unit i 9uedia. State care nu particip la zona euro: ;ulgaria, 3epublica Ceh, Danemarca, !etonia, !ituania, Ungaria, .olonia, 3om*nia, 9uedia i 3egatul Unit sunt state membre ale UE care nu folosesc ,n pre(ent moneda unic european.

E#n" Eur# este o etap' a 9iste&ului Monetar )uropean. E4NA EUA4 re$re@int( # @#n( -#net"r( &"re "re o &oned' co&un', o politic' &onetar' unic' 0i o politic' unic' :n pri#in"a ratei de scAi&% 1 i"r *e&0i e -#ne)e n"%i#n" e !unt e i-in"te $entru t#t)e"un".
!a 5 ianuarie 5OOO numai 55 ri au fost pregtite s adopte euro& -ustralia, ;elgia, 4inlanda, 4rana, Nermania, Drlanda, Dtalia, !u)emburg, =landa, .ortugalia i 9pania. Doi ani mai t*r(iu, dup mai multe eforturi, i Nrecia a reuit s ,ndeplineasc criteriile de aderare. Danemarca a respins prin referendum adoptarea euro, iar :area ;ritanie i 9uedia au ales s rm*n ,n afara (onei Euro. ncep*nd cu 5 ianuarie %##%, au ieit treptat de pe pia 5% monede naionale, care au fost ,nlocuite cu euro. >recerea de la o moned la alta se face pe ba(a unor rate de conversie fi)e, monedele i bancnotele care au ieit din circulaie au avut un termen de preschimbare stabilit de fiecare ar. =dat Euro creat i lansat ,n mediile financiare europene i mondiale a dat natere la unul dintre cele mai mari i mai puternice blocuri comerciale din lume, dei la aceea vreme doar 5% state din 5" fceau parte din (ona monedei unice.
%0

9uccesul euro va fi determinat ,n cele din urm de colaborarea guvernelor Uniunii Europene ,ntr-o larg varietate de domenii, de la formularea politicii ratei de schimb p*n la armoni(area sistemelor legale i a politicii de securitate. De aceea conceptul unei Europe occidentale ca un singur bloc economic i politic este acum mai aproape ca niciodat.

Din acest$ perspectiv$ euro schi"b$ 6ntr-un "od se"nificativ balan a (lobal$ a puterii. =oua moned creaz a dou pia ca mrine din lume care folosete o moned unic , una care este dep$'it$ doar de +tatele Lnite 6n ceea ce prive'te produc ia total$. Zona "onedei unice europene, per total, de ine aproape o cinci"e din produc ia (lobal$. Hona -uro a devenit o superputere economic , privit$ din perspectiva co"er ului "ondial 'i a fina elor (lobale. *storic vorbind !ona 3uro 'i +LA au contribuit fiecare 6n "$sur$ e(al$ la co"er ul "ondial, fiecare !on$ este casa unui nu"$r se"nificativ de "ari co"panii "ultina ionale, care repre!int$ centrele puterii 6n afacerile interna ionale, spre e4e"plu, din cele "ai "ari 100 de fir"e din lu"e, -# sunt europene 'i 22 sunt a"ericane. 1ie ele de capital europene p$lesc 6ns$ 6n co"para ie cu corespondentele lor a"ericane, i"ense 'i foarte lichide. +pre e4e"plu, pia a a"erican$ pentru titlurile de valoare interne este de apro4i"ativ de dou$ ori "ai "are dec<t toate pie ele europene la un loc.

4ri&e %"r( -e-/r( " Uniunii Eur#$ene &"re ,n)e$ ine2te &riterii e )e &#n*er+en%( $#"te ")er" " @#n" Eur# 'i nu e4ist$ o li"it$ prestabilit$ 6n ceea ce prive'te nu"$rul de $ri care pot fi inte(rate 6n acest$ !on$.

Criterii e )e &#n*er+ent" trebuie indeplinite pentru a putea adopta 3uro. Acestea

au fost stabilite prin Dratatul de la /aastric' 91%%2A si din 1%%- e in vi(oare; si repre!inta testul econo&ic de e#aluare a statului, de pregatire a unei econo&ii pentru a participa la ,niunea )cono&ica si Monetara (,)M si se refera la obiectivele care trebuie mentinute in domeniile inflatiei, finantelor publice, ratelor dobanzii si a cursurilor de sc'imb. I. In' "ti":T -entinere" !t"/i it"tii $returi #r Rata "edie a inflatiei din ulti"ele 12 luni trebuie sa nu depaseasca cu "ai "ult de 8,I procente rata inflatiei din pri"ele - state cu cele "ai reduse rate ale inflatiei. Rata inflatiei din tara candidata trebuie sa se dovedeasca a fi sustinuta. II. Din"nte e $u/ i&e a.deficitul bugetar consolidat al statului respectivJ 1K din ")&. b.datoria publicaJ:LK din ")&. III. A"t" )#/"n@ii
%1

*andamentul mediu al titlurilor de stat pe ulti"ele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu "ai "ult de 2 pct.procentuale randa"entul aferent titlurilor de stat din pri"ele - state cu cele "ai reduse niveluri ale inflatiei. IV. Cur!uri e )e !&0i-/ Frebuie sa se "entina in anu"ite mar(e de fluctuatie (M - 8IK) convenite prin mecanismele ratelor de sc'imb europene pt.cel putin < ani fara a se proceda din proprie initiativa la deprecierea "onedei fata de celelalte "onede ale statelor "e"bre Mecanis&ul ratei (cursului de scAi&% 93R& D e4chan(e rate "echanis";
0efinitie@ &ecanis"ul .ursului de +chi"b ** Ar"n9-ent $entru &ur!u )e !&0i-/ in care # -#ne)" "re # $"rit"te &entr" " '"t" )e eur# , iar cursul de schi"b nu poate fluctua fata de aceasta paritate cu "ai "ult de 1,)V, in sus sau in /os. 1articiparea la acest "ecanis" pentru o perioada "ini"a de doi ani este unul din criteriile ce trebuie indeplinite pentru a putea intra in !ona euro.

Criteriile de la Copenhaga stabilesc conditiile pe care statele candidate care doresc sa devina membre trebuie sa le indeplineasca1. stabilitatea institutiilor care garantea(a democratia, statul de drept, dr. omului si protectia minoritatilor 2. e)istenta unei economii de piata functionale si capacitatea ei de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din UE +. capacitatea statului respectiv de asumare a obligatiilor de stat membru, inclusiv cele privind aderarea la obiectivele uniunii politice, economice si monetare /acPuis-ul comunitar0

Si!te-u EUA4 e constituit din Bancile /entrale ale 6onei ),(7 si B/) 9Wanca .entrala 3uropeana;. ,onsiliul Buvernatorilor al &,- a ales acest ter"en pt.a dese"na dispo!itivul care per"ite siste"ului european al bancilor centrale sa-si indeplineasca "isiunile in cadrul Zonei 3LR5, dorindu-se -entinere" unei )i!tin&tii intre Si!te-u EUA4 !i Si!te-u Eur#$e"n " B"n&i #r Centr" e <SEBC> atata ti"p cat e$ista state membre ale ?- care n-au adoptat -?*A. Wancile .entrale 9W.; nationale ale statelor "e"bre care nG"u ")#$t"t EUA4 nu participa la procesul de deci!ie referitor la politica "onetara unica pentru Zona 3LR5, continuand sa conduca propria politica monetara. Atri/utii e 'un)"-ent" e " e Si!te-u ui EUA4 8.definirea si punerea in practica a politicilor monetare a Honei -?*A
%2

<.conducerea operatiunilor de sc'imb si administrarea rezervelor oficiale ale tarilor din Hona -?*A 1.emisiunea de bancnote in Hona -?*A si promovarea bunei functionari a sistemului de plati 4/ie&ti*u principal al +iste"ului 3LR5 este -entinere" !t"/i it"tii

EUA4:T!t"/i it"te" $returi #r in E#n" EUA4. Si!te-u EUA4 va sustine si politicile generale economice din cadrul ?niunii. SEBC : BCE Q BC n"ti#n" e " e tutur#r !t"te #r -e-/re UE. W. nationale ale statelor care nu participa la Zona 3LR5 fac parte din +3W. si se bucura de un trata"ent particular, fiind abilitate sa conduca propria politica "onetara, insa nu pot participa la luarea deci!iilor privitoare la politica "onetara a Zonei 3LR5. 4r+"ne e )e )e&i@ie " e BCE
1.C#n!i iu ?u*ern"ti #r- alcatuit din "e"brii .onsiliului Director si Muvernatorii W. nationale ale statelor care au adoptat 3LR5. 2.C#n!i iu Dire&t#r- alcatuit din 1resedinte, 8icepresedinte si 2 "e"bri care sunt nu"iti 9toti #; de catre Muvernatorii statelor "e"bre, la reco"andarea .onsiliului L3 si nu"ai dupa consultarea 1arla"entului 3uropean, si a .onsiliului Muvernatorilor W.3. -.C#n!i iu ?ener" - 1resedinte, 8icepresedinte W.3 si Muvernatorii tuturor W. nationale.

Si!te-u EUA4 a fost conceput si re(le"entat a.i. sa beneficie!e de independenta totala in indeplinirea misiunilor sale, acest fapt nee4clu!and cooperarea cu alte or(anis"e ale L3. &,- intretine relatii bilaterale cu ,onsiliul ?-. 1e de o parte 1resedintele .onsiliului L3 poate participa la reuniunile .ons. Muvernatilor si ale .ons. Men. al W.3. Acesta din ur"a poate si sa supuna "otiuni spre deliberare in atentia .ons. Muvernatorilor fara a avea drept de vot. 1resedintele W.3 e invitat sa participe la reuniunile .onsiliului L3 si poate delibera asupra proble"elor ce privesc obiectivele si "isiunile +3W. si poate participa la reuniunile .onsiliului 3.5F*N 9"inistrii de 3cono"ie si Finante ai L3; si la reuniunile 3.5MRL1 9"inistrii 3cono"iei si Finantelor din Zona 3LR5;. ?u*ern"t#rii BC n"ti#n" e $#t "!i!t" " reuniuni e in'#r-" e " e C#n!. EC4DIN.

%-

W.3 si W. nationale sunt repre!entate in cadrul .o"itetului 3cono"iei si Finantelor, or(an cu caracter consultativ care se ocupa de proble"ele le(ate de politica econo"ica a L3.

[[[Criza din zona euro incarca factura economica a lumii

Autor? Ale4andra Mri(ore 8ineri, 2) Noie"brie 2011, ora 0,?0,1

(e la blocajele inregistrate pe pietele de credit din <uropa de <st6 pana la cresterea economica anemica din C=ina6 intarzierile in solutionarea crizei din zona euro provoaca pagube din ce in ce mai mari6 atat din punct de vedere economic6 cat si financiar. Dn timp ce politicienii osciliea(a asupra felului in care sa isi pasea(a unul altuia responsabilitatea re(olvarii cri(ei din (ona euro, analistii citati de 3euters atrag atentia ca Europa ar putea fi condamnata la cativa ani de crestere economica lenta, marcata de datorii in e)ces. ?Ae aflam in mi+locul unei perioade de crestere foarte lente, care ar putea afecta continentul european pentru o %2

perioada de cel putin %# de ani?, spune un official international. -cesta a criticat politicile monetare si fiscale si le-a clasificat drept ?to)ice?. Cifrele anali(ate de specialistii economici sublinia(a cat de dificil devine procesul de ?rascumparare a datoriilor? si cat de anevoioasa este recuperarea economica. Cel mai probabil, sectorul privat din (ona euro va inregistra un declin, pentru cea de-a treia oara consecutiv, in luna noiembrie, arata datele obtinute in urma unui sonda+ efectuat printre manageri. Un alt sonda+, efectuat in China, arata ca pulsul pietelor este foarte mic, in conditiile in care orice masura luata pe continentul european se reflecta si asupra statului chine(. Europa cumpara apro)imativ %#Q din e)porturile Chinei. Un analist din cadrul ;arclaRs Capital estimea(a ca progno(a de crestere economica a .D;-ului pentru China anului %#5% va trebui coborata. .erspectivele slabe de crestere economica din (ona euro vor a+usta previ(iunile pentru anul viitor. ?.e masura ce rata de schimb va continua sa fie influentata de flu)urile de capital ale economiilor emergente la nivel mondial, iar cri(a din (ona euro nu va putea fi incheiata pana anul viitor, rupia ar putea sa se deprecie(e?, atrage atentia -ndreS Jenningham, din cadrul Capital Economics. -nalistii sunt sceptici si nu vad prea curand o remediere a problemelor din (ona euro. Aici macar 4ondul European de 9tabilitate 4inanciara, procesul de achi(itii de obligatiuni demarat de ;CE, sau euroobligatiunile nu mai par sa re(olve situatia, conchid analistii citati de 3euters. TTT

%)