HIDROGRAFIA

de Preda Daria

RETEAUA HIDROGRAFICA

Reteaua hidrografica poarta amprenta climatului temperat continental si a reliefului, alcatuit din cimpuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.
Hidrografia judetului Braila se caracterizeaza, pe de o parte, prin faptul ca apele curgatoare (Dunarea, Siretul, Buzaul, Calmatuiul) au caracter tranzitoriu, iar, pe de alta parte, prin faptul ca in toate microdepresiunile (crovuri) sunt cantonate lacuri.

 a).Riurile

Cea mai importanta artera hidrografica este Dunarea, care strabate municipiul Braila in estul sau, orasul Braila s-a dezvoltat pe stinga Dunarii. in regiunea analizata se desfasoara subsectorul baltilor, pe o lungime de 195 km2 intre Calarasi si Braila. In aceasta regiune Valea Dunarii este larga, prezentind fenomenul despletirii cursului sau in cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche), spre Dobrogea, si Bratul Cremenea, spre Cimpia Brailei, inchizind la mijloc fosta Balta a Brailei, astazi incinta indiguita Insula Mare a Brailei. Pentru a se evita inundatiile care se produceau in timpul apelor mari, mai ales primavara (datorita ploilor torentiale asociate cu topirea zapezilor), in aceasta regiune bratele Dunarii au fost indiguite. Oricum, portul Brailei se afla la o inaltime de 7,40 metri deasupra nivelului marii, iar orasul Braila la 25 metri, fiind la adapost de orice viitura. Pe teritoriul judetului Braila se mai intilnesc si cursurile inferioare ale unor riuri tributare Dunarii: Siretul, Buzaul si Calmatuiul.

 b).Lacurile

Pe teritoriul municipiului Braila nu se gasesc lacuri, insa pe teritoriul judetului se deosebesc mai multe tipuri de lacuri, lacuri de stepa si de lunca. Cele mai raspindite sunt lacurile cantonate in marile depresiuni de tasare in loess sau crovuri. Ele alcatuiesc grupa de lacuri clastocrastice si sunt raspindite in zona endoreica( lipsit de scurgere)( dintre Buzau si Calmatui, de exemplu: Lacul Plopu, Lacul Ianca, Lacul Lutul Alb, Lacul Tataru, Lacul Coltea, etc. O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanele fluviatile, ele se afla pe malul sting al riului Buzau (Lacul Jirlau, Lacul Ciulnita). Lacurile de meandru (bucl accentuat a unei ape curgtoare, mai ales n regiunile de es)( si de brat parasit se gasesc mai des in LuncaDunarii (Balta Brailei) Dunarea Veche sau Blasova se intinde pe 400 de hectare si Japsa Plopilor pe 176 de hectare, iar in apropiere de Braila se gaseste Lacul Sarat cu 175 de hectare, acesta are calitati terapeutice, este folosit in scop terapeutic, avind si dotarile corespunzatoare, este declarat statiune balneoclimaterica.

 c).Apele subterane Apele freatice se gasesc cantonate in depozite loessoide si in nisipurile eoliene de pe interfluvii precum si in aluviunile din luncile riurilor. In zona Brailei, apele freatice au adincimi de 5 10 metri si de peste zece metri, ajungind chiar pina la 30 de metri, ele se gasesc pe interfluvii. Datorita conditiilor climatice, a cantitatilor reduse de precipitatii in cursul anului, nivelul hidrostatic inregistreaza variatii de 2 3 metri. De asemenea se reduce considerabil, la unele aproape complet, capacitatea de debitare. Apele de adincime sunt cantonate in depozite cuaternare nisipoase, uneori in luncile Calmatuiului si Buzaului si in depozite argilo-nisipoase. Apele de adincime sunt mai mult utilizate la alimentarea cu apa potabila a localitatilor sau a obiectivelor industriale.

DUNAREA