Flora si fauna n suprafata totala a judetului Braila, terenurile agricole detin peste 84%.

Judetul Braila are o vegetatie caracteristica zonei de cmpie (95% culturi si suprafete restnse de pajisti). Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata. Padurile ocupa o suprafata de 22.600 ha, majoritatea paduri de lunca Astfel, n Insula Mica a Brailei, peste 5460 ha, se ntind paduri de salcii si plopi. n luncile rurilor interioare, pe circa 1500 ha, se afla paduri formate din plopi, salcii si salcmi, stejari si diverse alte specii. Flora judetului este completata de vegetatia halofila (rogoz de saratura, ghiriu, saratica) specifica solurilor saraturate, precum si de o vegetatie acvatica ntalnita predominant n baltile si lacurile zonei inundabile ale Dunarii. Fauna este reprezentata prin animale si pasari sedentare ct si prin pasari migratoare. n rezervatia naturala din Insula Mica a Brailei se gaseste o fauna specifica de delta: diferite specii de rate, gste, cocostrci, pescarusi, nagati, becatine, sitari, lisite, lebede.

Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni (crapul, somnul, salaul, linul, stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul) precum si prin pesti migratori ce se reproduc n Dunare (nisetrul, morunul, cega, scrumbia). n prezent flora si fauna specifice stepei, care predomina n Cmpia Baraganului, sunt mult modificate. n aceste conditii s-au pus sub ocrotire unele zone, situate pe malul rului Calmatui, o parte din Lacu Sarat, Lacul Movila Miresii, locuri unde ecosistemele naturale se vor pastra nemodificate. n acelasi scop, Insula Mica a Brailei a fost declarata rezervatie naturala.

VEGETATIA

vegetatia arborescenta plante arbusti vegetatia de langa fluviu vegetatia din zona saraturoasa

salcami, stejari, tei, ulmi si plopi coada soricelului, traista ciobanului, etc. macesul, migdalul, etc. trestia, papura si pipirigul saratica si ghiranul

animale rozatoare pasarile

FAUNA de camp si iepurele caprioara popandaul, harciogul si soarecele de camp pescarusii si turturica, prepelita, potarnichea si ciocarlia somn, crap, biban, stiuca, caras si salau

fauna acvatica

Vegetatia halofila este reprezentata prin genuri si specii adaptate la conditiile de saratura, spre exemplu: saratica, rogozul de saratura, patlagina, limba pestelui. Vegetatia acvatica se ntlneste predominant n baltile si n lacurile zonei inundabile a Dunarii. Fauna spontana a fost si ea influentata de activitatea umana, astfel destelenirea stepei, ndiguirea si desecarea Baltii Brailei, crearea sistemelor de irigatii, au dus la reducerea sau disparitia unor specii (dropia, spurcaciul, pelicanul, lupul), la migrarea unora n alte zone, la adaptarea altora la noile conditii de viata. n prezent, dintre mamifere, cele mai raspndite sunt rozatoarele reprezentate prin: popndaul, hrciogul, soarecele de cmp, soarecele de stepa, iepurele de cmp. n paduri, din ce n ce mai rar ntlnite sunt: caprioarele, vulpile, dihorii, nevastuicile, mistretii. Dintre animalele de apa, de interes cinegetic, bizamii sunt cei mai numerosi, vidrele aproape de disparitie. Pasarile sunt bine reprezentate. Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni si migratori, dintre cei autohtoni amintim: crapul, somnul, salaul, vaduvita, linul, babusca, stiuca, carasul, mreana, obletele, iar cei migratori sunt de mare importanta economica, patrund n Dunare din Marea Neagra pentru a-si depune icrele, sunt reprezentati prin: nisetru, cega, morun si pastruga (sturionii).