Recuperarea neuro-motorie a hemiparezelor

Notiuni de kinetoterapie clasica aplicata n recuperarea neuro-motorie a hemiparezelor spastice de cauza vasculara cerebrala Pornind de la 3 caracteristici fundamentale ale aparatului locomotor, activitatea motorie, capacitatea de a putea fi mobilizat pasiv si starea de repaus, Lambling si Legrand au separat tehnici kinetice si tehnici anakinetice. Aceste tehnici au o valoare deosebita n recuperarea deficitului neuro-motor al bolnavilor care au suferit un AV !Accident Vascular erebral " nota redactiei# ischemic, cu conditia sa fie utilizate n deplina cunostinta de cauza si la momentul oportun. $epausul este considerat ca fiind antonimul miscarii, dar, n realitate, el conserva nca o activitate psiho-senzoriala si neuro-vegetativa, iar aparatul locomotor ram%ne legat de sistemul nervos catre care converg continuu informa-tii proprioceptive. &intre tehnicile anakinetice folosite n recuperarea motorie a hemipareticilor spastici trebuie mentionate, n primul r%nd, posturile sau pozitionarile. Posturile reprezinta atitudini impuse corpului, n ntregime sau doar unor parti ale sale, n scop terapeutic sau preventiv, pentru a corecta sau a preveni instalarea unor tulburari de statica, de cele mai multe ori vicioase sau pentru a facilita un proces fiziologic. &urata posturii este variabila dar ea trebuie repetata p%na la obtinerea rezultatului scontat. Posturile corective sunt utilizate n mod egal cu posturile de facilitare, de cele mai multe ori urmarind ca posturarea unui membru sau a unui segment de membru paretic sa satisfaca ambele deziderente. 'entinerea posturilor corective poate fi libera " postura autocorectiva, liber a(utata " cu suluri, chingi etc. sau fi)ata " postura e)teroceptiva cu a(utorul unor orteze statice. *ricum ar fi realizata posturarea, ea nu trebuie sa provoace durere, deoarece durerea poate genera contracturi musculare sau poate mari spasticitatea. Profila)ia diferitelor complicatii ortopedice ale articulatiilor, previzibile n marea ma(oritate a cazurilor de AV soldat cu hemiplegie, trebuie sa nceapa din stadiul acut al bolii. +ot n acest stadiu, pozitionarea bolnavului n pat poate influenta, n oarecare masura, si gradul spasticitatii ce se va dezvolta n stadiile urmatoare de evolutie. &ecubitul dorsal, fle)ia

genunchilor, abductia fortata a policelui, e)tensia pumnului si dorsifle)ia plantara sunt elementele cheie ale posturarii bolnavului hemiplegic. Posturarea bolnavului n decubit lateral, pe partea bolnava, asigura o informare continua a ,- cu stimului e)tero " si interoceptivi referitor la hemicorpul afectat. Astfel se mentine integritatea schemei corporale. .n stadiul de hemipareza spastica, posturarea pierde caracterul profilactic si devine un mi(loc terapeutic de corectare a atitudinilor vicioase instalate si un mi(loc terapeutic de corectare a atitudinilor vicioase instalate si un mi(loc de facilitare a activitatii neuro-motorii voluntare. &intre tehnicile statice de kinetoterapie, un alt interes deosebit pentru bolnavul hemiparetic spastic l reprezinta rela)area musculara. Aceasta recunoaste / as-pecte " rela)area generala si rela)area locala. Pentru rela)area gene-rala se cauta sa se plaseze bolnavul n anumite pozitii din care se efectueaza o serie de manevre de masa(, vibratii etc., efectul fiind dependent de factorii e)ogeni. .n opozitie cu aceasta tehnica se afla rela)area intrinseca, prin care subiectul si induce el nsusi rela)area musculara generala sau segmentara. 'etodologia de rela)are introdusa n terapie de 0dmond 1acobson, are la baza rela)area progresiva pe baza principiului de identificare kinestezica a starii de contractie musculara, prin antiteza si lipsa contractiei. +ehnica de lucru este urmatoarea2 bolnavul, n decubit dorsal, cu o perna mica sub ceafa, genunchii usor flectati se spri(ina pe un sul, membrele superioare n abductie de cca 33, cu palmele pe pat. 'ediul n care se desfasoara tratamentul trebuie sa fie confortabil din toate punctele de vedere2 termic, acustic, luminozitate etc. Pentru membrele inferioare, fara a ridica talonul de pe pat, se desprinde spatiul popliteu de suprafata patului !c%tiva centimetri# n timpul inspirului profund. ,e mentine timp de 43 " 45 secunde aceasta pozitie, dupa care, trec%nd la e)piratie, se revine la pozitia initiala. ,e repeta de / " 3 ori cu fiecare membru inferior n parte, apoi cu ambele. Al treilea segment cu care se lucreaza este trunchiul. .n timpul inspirului profund se desprinde spatele de pe pat, lordoz%nd mult coloana vertebrala, dupa care, pe timpul e)pirator, se lasa sa cada trunchiul pe pat.

Pentru rela)area locala se cunosc mai multe metode, dintre care cele mai frecvent utilizate sunt2 - constientizarea starii de rela)are musculara, ca stare inversa contractiei musculare - posturarea segmentului de membru n spri(in absolut pe un plan orizontal sau n chingi, caut%nd, prin intermediul inhibitiei centrale, sa suspendam orice activitate musculara n segmentul respectiv - scuturarea ritmica a membrului de catre terapeut, concomitent cu efortul bolnavului de a rela)a la ma)im musculatura - masa( pe grupele musculare antagoniste muschilor spastici. 6ibliografie2 7aroslav 8iss 9:iziokinetoterapia si recuperarea medicala; ke<=ords2 kinetoterapie, fizioterapie, fiziokinetoterapie, Piatra -eamt, recuperare medicala, masa( terapeutic, gimnastica de recuperare, recuperare hemipareze