Cursul I 1. MODALITI DE DETERMINARE l DEFINIRE A POLITICULUI1.1. Elemente teoretico-epistemologice n definirea politicului 1.2. Politic politic politici.

i. Aspecte teoretice i practice 1.3. Aciunea politic i perspectiva unitii lumii mileniului trei 1.4. Politicul i universul su informaional-valoric 1.1. ELEMENTE TEORETICO-EPISTEMOLOGICE IN DEFINIREA POLITICULUI Conceptul de politic de i!" din cu!#ntul $ ece%c poli%& c' e de%e(n' )n 'ntic*it'te cet'te'-%t't& co(unit'te %oci'l" +i politic" '(pl'%'t" )n %p',iul cet",ii. Poli%-ul e ' pent u !ec*ii $ eci (od'lit'te' politic" p in c' e un nu(" opti( de indi!i-i li.e i +i e$'li din punct de !ede e /u idic 0 cet",enii 0 e ' 'n$'/'t )n e-ol!' e' t e.u ilo pu.lice. Unit'te e%en,i'l" de !i'," colecti!" coo don't" %t't'l& poli%-ul con%titui' o %ociet'te %u1icient" %ie+i 2'ut' 3ci'4& c'p'.il" %"-+i e-ol!e p o.le(ele inte ne +i e5te ne cu c' e e%te con1 unt't" 1. Pent u 6oc 'te 27890:99 ).e.n.4& politic' e%te o ' t" de ' co('nd' o'(enii %p e c'le' 'utope 1ec,iunii; ('i (ult c*i' & politic' e%te o ' t" e$e'%c"& p op ie nu('i unei (ino it",i 1o ('te din cei )n,elep,i +i )n!",',i. )n 'ce%t %pi it. 6oc 'te c itic' Adun' e' popo ului 2A<ORA4 c' e e5i%t' )n ! e(e' %' '1i (#nd c" 'ce'%t' nu e ' /u%ti1ic't" i%to ic& deo' ece e' e ' 1o ('t" din ne$u%to i c' e nu %e p icep )n '1'ce ile %t'tului +i nu 'u e5pe ien," politic". C'p'cit'te' inte !en,iei politicului )n pe 1ecti.ilit'te' u('nului de pinde p o1und de 'po tul +tiin,ei .inelui +i ' "ului deo' ece pent u ' u (' c'le' !i tu,ii o(ul t e.uie %" +tie& cu de%tul" %i$u 'n," ce e%te .inele +i ce e%te "ul. )n 'ce%t

(od& o(ul po'te %" cuno'%c" +i %" di%tin$" /u%tul de in/u%t& .inele de "u +i '%t1el %" de!in" ('i .un& cu- no%c#ndu-%e pe %ine. Daca pentru Socrate, un loc 'deosebit revine stiintei morale pen/tru a creste valoarea reala a politicului in societate, la Platon intalnim o preocupare aceentuata privind interactiunea dinre poliic si juridic. El porneste de la premisa ca justitia este expresia unor relatii armonioase intre diferite parti ale unui intre semnificand ca fiecare parte dintr!un asemenea intre sa!si incleplineasca functiile ce,"a revin in raport cu un anumit scop comun # fericirea oamenilor. Daca in lucrarea $%cpu!blica& el considera ca inteleptii. filosofii pot sa conduca numai prin su" prematia si valoarea cunoasterii subestimand le ile juridice, in lucrarea de maturitate ,,'e ile&, remarca faptul ca statul trebuie sa fie condus (upa le i scrisc. Platon )*+,#-*, i.e.n.. considera ca proprietatea, ia! /iecare stapanire # sublinia0a Platon # isi face le ile, dupa cum cer interesele proprii astfel ca democratia aduce le i democratice, des!potismul le i despotice etc. Preconi0and un anumit ec1ilibru intre convin ere si constran ere, Platon pune problema statului incepand cu sistemul de uvernare si terminand cu educarea copiilor cu toate problemele pe care le riclica societatea. in care le ile trebuie sa!si impuna actiunea in toate sferele vietii sociale. Pentru Platon polis!ul repre0inta c1iar'obiectul politolo iei scriind in acest sens ca2 $Pe cea care comanda tuturor celorlalte, care poarta rija le ilor si a tuturor treburilor ce tin de polis, care le tese la un loc pe toate cu cea mai mare corectitudine, cuprin0and puterea ei intr!o denumire de mare eneralitate, am putea!o numi, cu foarte mare indrepltatire, se pare, arta politica&.1 In vi0iunea sa, omul politic este eel care are in rija cetatea, eel care $adunand la un loc vietile acestora )ale oamenilor curajosi si ale celor c1ib0uiti. prin armonie si prietenie, desavarseste astfel cea mai mareata si mai buna tesatura, si invelind cu ea pe toti cei din cetati, sclavi si oameni li3eri, ii cuprinde jn aceasta impletitura si, fara sa lipseasca vreodata cetatea ,de ceva, ii asi ura toata fericirea care i se cuvine, o conduce si o indruma& . 4ristotel )-5*#-++ i.e.n.. aprecia0a ca inelinatia oamenilor pentru o viata sociala or ani0ata are caracter politic. Statul, sublinia0a el, se in!tcmeia0a pe acea inclinatie a oamenilor care a dus la constituirea fami!liilor, triburiior, cetatilor, iar omul este definit ca ,,0oon politi6on& )animal politic.. El exprima convin erea ca nici in statul ideal al lui Platon nu vor disparea complet insultele. omorurile premeditate, injuriile etc. care7 dobandesc o ravitate deosebita atunci ciind sunt indreptate impo!triva parintilor sau a rudelor apropiate. 8mul politic si le iuitorul au in vedere, in demersurile lor, menirea statului in societate, propunan!clu!si totodata studierea naturii particulare a deosebitelor forme de u!vernamant. In redaetarea cartii sale asupra ..Political&, 4ristotel a con!sultat nu mai putin de 195

de $Const2itutii&, adica de coleetii de le i fundametale, ce re lau viata publica in tot atatea cetati!state din acea vreme. In lucrarea $Politica&, 4ristotel subliniind ca uvernul nu este decat o oarecare or ani0atiune impusa tuturor membrilor statului, inclina pentru o forma de stat in care conducatorii urmaresc binele eneral. El este primul ariditor care a incercat sa faca o distinctie intre puterea le islative, execu:tiva si judecatoreasca in stat considerata ca o stavila in conducerea! 'despotica si impotriva tiraniei. %eferindu!se la rolul constitutiilor in societate, 4ristotel releva ca o constitute poate fi apreciata po0ittiv atunci cand are in vedere binele comun, binele carmuitor. ;ot astfel, sunt respinse ca rele acele consti!tutii care urmaresc scopuri particulare, care ne lijea0a cerintcle si i1te!resele cetateanului. In studiul introductiv la lucrarea $Politica&, Stefan 3e0dec1i surprinde norme si valori cu reverberatie contemporana privind mo!dul de conser!vare a diferitelor forme de uvernamant daca sunt indeplinite cerinte ca< in toate statele bine constituite, prima rija a uvernantilor tre!buie sa fie sa nu se abata de la le i cat de cat, pentru ca, ile alitatea sapa incetul cu incetul statul, precum micile c1eltuieli des repetate ruinea0a, cele mai mari averi2sinceritate fata de uvernati si renuntarea la manoperele si so!fismele politice, care nu pot avea decat urmari rele2esential pentru orice stat este ca le islatia impreuna cu toate mijloacele la indemana sa impiedice pe functionarii publici de a se procopsi de pe urma slujbelor pe care le ocupa2re ula cea mai importanta este de a face partea cetaterilor care vor mentinerea constitute= mai tare decat aceia care ii doresc caderea. Scopul statului este acela de a face ca o<imenii sa fie mai virtuosi, mai fericiti, cultivand justitia, aparand dreptui de proprietate. can&, in vi0iunea lui 4ristotel, calitatea de cetatean este functie de proprietate, care asi ura insasi temeiul participarii indivi0i'lor la viata publica, la impartirea1 dreptatii, la adunarile publice etc. /iinta umana are, in vi0iunea lui 4ristotel, doua mobiluri puternice de atentie si de mbire< proprletatea si dorul, in vlrtutea carora, este respinsS teoria comunismu!lui la Platen, preci0andu!se ca, in ce priveste proprietate a, ,,cu cat ceva apartine in ccmun mai multor persoane, cu atat se are mai putina rija de acel ceva. Din contra, pentru ceea ce este ,al noslru in rijim cu ced mai mare ba are de seama&. Comunitatea averilor, ar duoe, fara indoiala, # ar umentea0a 4ristotel # la o ineficienta administrare >7= folosire a bimurilor materiale, la slabirea fortei statului, la adancirea diver entelor sociale. ;ermenul de politica este deci foarte vec1i, apartine vorbirii u0uale si astfel, prin forta lucrurilor, el a devenit mult mai elastic astfel ca, alaturi de aceasta utili0are comuna, el este foloslt intr!un mod mai precis de catre sociolo i si politolo i iri,tr!o diversitate de iposta0e din!tre care supunem atentiei cateva. Intr!o prima iposta0a politica este considerata ca forma de or ani0are si conclucere sociala in sensul ca instituie si mentine prin intermedial puterii o anumita ordine,

struetura si sistem politic, le itimea0a statu=, puterile le islativa, executiva si judecatoreasca exprimate in multiple atri!butii privitoare la de0voltarea interna si arantarea securitatii externe a comunitatii umane in care functionea0a. Cra activitate de uvernare a so!cietatii prin deci0ii vi0and directionarea de0voltarii spre anumite obiec!iive, politica presupune concomitent mobili0area si alocarea resurselor necesare, asi urarea stabilitatii sociale, promovarea sc1imbarii si ttno!varii, re lementarea relatiilor statului respectiv cu mediul international. Politica este re0ultatul convietuirii oamenilor si al faptului ca resursele disponibile pentru a satisfaee nevoile ?i dorintele ior sunt limitate. In eonsecinta, sunt necesare deci0ii cu privire la modul de dloeare autori!tara a valorilor! in societate )David Easton. si divi0iunea activitatilor mire cei ce decid si cei ce executa. Politicul se concreti0ea0a astfel in strate ic metode si mijloace implicate in mana ementul social. Intr!o a doua iposta0a a elemenetelor teoretico!epistemolo ice ce interval in defjnjrea poJiticiiliiJ este de remareat si faptuH ca actul politic reprezint activitatea legata de exercitarea puterii (H. 'as@ell.. 4stfel, functionarea puterii instituite in toate formele de or ani0are umana se exprima prin acte de deci0ie, produsul acestora fiind ,,po=i!ticile& ce urmea0a sa se execute la nivelul uvernarii societatii, conclu!cerii unitatilor economice si financiare, Aunctionarii unui partid, sin!dicat sau alta or ani0atie )culturala, reli ioasa etc... 4ceasta iposta0a a politicului integreaza cu necesitate cunoasterea politica, miiloacele do anaii0a, interpretare si evaiuare la care recur e anali0a politics propriu!0isa. 4nali0a rnai cuprin0atoare a politicului surprinde multiplele sale iinplicatii pentru fiecare cetatean, fie ca participa sau nu la procesul politic concret, intrucat prin actiBitatile pe care le desfasoara, dincolo de limitele vietii private, oamenii rc0olva problemelo publice cu care se confrunta, prin deci0ii ce au in vedere .trecerea de la posibil la real, de la ceea ce este la ceea ce ar trebui sa fie. In societatea contemporana politica este reali0ata in mod dominant de profesionisti, fenomen semnalat si de Cosep1 Sc1umpeter, in lucra!rea $Capitalism, socialism si democratic& )1DE,. undc ara'ta ca speciali!0area si profesionali0area activita4ii politice au facut ca $politi'ca =Fa devina inevitabil o cariera&, iar $profesiunea politics de0volta interese autonome&. /actorii care au contribuit la acest pro res al politicului enerand o asemenea sc1imbare sunt numerosi< aparitia parlamentelor, constituirea partidelor, intensitficarea concurentei si competitiei politice, pentru casti area de voturi din partea populatiei, ob4inerea si exercitarea puterii ca mi0a politica. In acest context, oamenii politici sunt an a!iati intr!o activitate din ce in ce mai speciali0ata care necesita o in!struire metodica in vederea stapanirii re ulilor jocului politic. S. 3arnes si G. Haase au construit repertoriul politic definit ca ,,suma tutu!ror capacitatilor politice ac1i0itionate dc individ&1, ceea ce se

refera si la atitudinea politica, nivelul informatiei. politice, interesul pentru politica etc. De aceea, ca si mana erii intreprinderilor economice, oamenii politici cauta sa se remarce prin competenta si abilitate. Competenta este intarita prin practica parlamentara, exercitarea functiilor uvernamentalo si cunoasterea detaliilor ascunse ale vietii politice. Pe acest temei, Gax Ieber consemna, ca in acest proces unii traiesc $pentru politica& iar altii $din politica&, considerand ca ultimii sunt profesionisti care fac ,,cariera politica& urmarind o remunenare materiala si simbolica.+ 8 alta iposta0a a abordarii politicului porneste de la constatarea ca, in actuaCa era a mutatiilor rapide, tineri si cate oriile mrjlocii nu sunt sin urii care nu stiu spre ce partid sau aliJnta de formafcii poliiice sa se indrepte. Pierderea increderii, cri0a de credinta )politica si reli! ioasa. due la .o depoliti0are ce obli a oamenii politiei sa investeasca tot mai mult in $comunicare&< ,,de indata ce apare vreo dificultate intre ei si aceia care!i mandatea0a, aceasta este numaidecat considerate o problems de comunicare # de a)!i convin e pe cetateni de temeiul actelor ori deci0iilor lor&. De0voltarca politica moderna duce la cresterea simultana a actiunii puterii asupra societatii si a influentei societatii asupra puterii, astfel ca, re imul politic repre0entativ, trebuie sa se ba0e0e pe recunoasterea si institutdonali0area acestui Kfapt. 4ceasta inseamna ca, arta de a u!vcrna, presupune a concepe societatea .civila ca partener e al in rapor!iurlle cu puterea politica si in eonsens cu normelc democratice. Ideea caracterului esentialmente subordonat al puterii politice sub!eslimea0a dinamica specifica si ire0istibila a raporturilor dintre stat si societatea civila, dinamica ce exclude faptul ca noninterventia, prin!cipiul laisse0 faire, laisse0 passer ar putea constitui maxima uvernarii. Sub raport istoric, (ui0ot, este printre primii autori care au in!tcles ca ideea uvernului repre0entativ a marcat distinctia dintre societatea civila si stat pre atind o extindcre considerabila a puterii statului asupra societatii civile, extindere care ar i0vori mai putin din propen!siunile despotice. cat din ,,cererea sociala&, cum spunem asta0i. 4ctiunea uvernului asupra societatii 1 implica simultan cresterca puterii societatii asupra statului intrucat mijloacole de actiune ale puterii se asesc mai intai in soeietate. repre0inta ,,superioritatile& sociale care trebuie sa devina $publice&. Concomitent, po0itia oamenilor in soeietate trebuie sa fie determinate de meritul sau talentul acestora si nu de nasterea lor. Punand problema ori inii politicului, (ui0ot demonstrea0a ca in mijlocul unor asociatii voluntare si simple, a unor oameni liberi, independent=, strain= de orice neccsitate anterioara, de subordonare a unora fata de ccilalti, uniti doar printr!un interes, un scop comun, puterea se constituie cu consimtaman2tul tuturor si se confera celui mai curajos, mai abil, care are impresia ca este eel mai capabil s!o excrcite, adica sa actione0e

conform interosului comun ,,4ceasta este ori inea puterii2 nu exista o alta. Intre e ali, ea nu s!ar naste niciodata. Superioritatca simtita si acceptata este liantul primar si le itim al soeietatilor umane2 oste in acelasi timp faptul si dreptul2 oste
1 +

adevaratul, sin urul contract social L . Pentru (ui0ot societatea si uvernarea apar impreuna si co!exista in mod ncoesar asa incat nu pot fi separate nici in and, apre!ciindu!se ca ideea, ca fapt al societatii, implica ideea ca fapt al uvernarii. Sursa sc1imbarii sociale, a transformarilor se aila in inadaptaroa dintre puterea politica si suncrioritatile reale ale societatii. sporind s!!Mr!cinile politicului, ale uvernarii, reprc0entative, in sensul de a pre0enta aceste superoritati sociale asa cum sunt, asa cum se sc1imba pentru a intemeia strato iile deci0ionale prin evitarea arbitrariului vointclor. promovand ratiunea ce discerne autentic $capacitatile&. De aceea, politica este ,,st'iinta uvernarii& sau $arta posibilului& iar intemeierea valorica a cunoasterii mecanismelor conducerii, a re ulilor menite sa asi ure relatii optime intre uvernanti s.a. # constituie o conditie esen!tiala a succesului in teoria si practica politica. 8rice societate pentru a exista, trebuie sa nespecte, sa conserve un minim de valori distribute social prin eduaatie, reli ie, ditferite or ani0atii politioe, partide, asocatii, fundatii ale societatii civile, or ani0atii non uvernamentale, etc. Specific sistemului politic in calitatea sa de re lator al vietii so!ciale este alocarea si distribuirea valorilor la nivelul intre ii societati procedand intr!un mod autoritativ # ceea ce!1 deosebeste de alte sis!teme ale societatii .ca cele vi0and educatia, cultura, reli ia s.a. D. Eas!ton remarca faptul ca .notiunea de $stat& si cea de $ putere& nu. pot acoperi domeniul politicului, deoarece, valorile sunt alocate la nivel social printr!o sfera mai lar a decat a statului sau a puterii. In ace!lasi .timp statul si puterea contin elemente, atributii si functii care nu repre0inta o alocare sociala de valori. D. Easton este preocupat de ini!tierea .acelor tlpuri de actiuni politice in temeiul earora sistemui politic si eel social sa conserve valorile fundamentale pentru ca sa per!siste sub toata presiunea mediului, c1iar sub presiunea unor cri0e con!statate sau frecvente. 4ceasta exprima deci masura in care sistemui este capabil sa raspunda presiunilor, solicitarilor, re land si mentinand situatia sociala existenta. ;eoria sistemului politic elaborate de David Easton are la ba0a cu!noscuta coneeptie ,a balantei Ie aturilor dintre ramuri ca modalitate de a0iali0a de0voltata de W. 'eontieA potrivit careia, domeniul politic apare ca o inieractiune continue intre intrari )imputs. si iesiri )outputs.. In!trarile sunt formate din cerintele )solicitari. pe care le exprima asupra sistemului politic suprasistemul sau )sistemui social, factoril extrapolitici etc.. si sustineri ale acestor cerinte. %aspunsurile pe care le ofera sistemui politic )deci0ii, optiuni, diverse forme de politi0are etc.. sunt re0ultaful actiunii si interactiuni a trei componente de ba0a din sistemui politic si anume< re imul politic, comunitatea politica si autori!iatlie. Se poate observa, c1iar

in cadrul acestei sc1eme simple, ca functionalitatea sistemului politic re0ida in dinamioa fluxurilor, a im!pulsurilor venite din exterior )sau prin feedbac6., care patrund in sistemui politic, unde se formea0a raspunsurile care penetrea0a in sis! iemul social sub forma de deci0ii, strate ii optionale, politi0ari etc. In temeiul acestei interactiuni se constata tendinta unor sociolo B si poli!toio i de a identilfiica puterea sociala cu puterea politica in sensul ca $prin intermediul politicului, rupul releva eonstiinta pe care o are daspi:e sine, prin putere tinde s!o faca uctiva pentru a!si croi prin ea viitorul sau& 1. Puterea politica este puterea sociala concentrate in stat, )/. 'Neuman., reali0andu!se o suprapunere intre notiunilc do putere sociala, putere politica si stat. Conducerea politica a societatii nu se limitea0a doar la sfera vietii politice deoarece ea se raportea0a ?i inte rea0a toate domeniile vietii riociale, c1iar si 0onele, arealele nepolitice 'le %oci'lului in %en%ul c' le politi-e'-' %i 'ctione'-' '%up ' lo p in di!e %e 1o (e in%titution n'li-'te= p' tide politice& $ up' i %i o $'ni-'tii politice& %t'tul con%i- de lupt" +i co(peti,ie de(oc 'tic" pent u cuce i e' %'u e5e cit' e' +i con%e !' e' pute ii. In%titu,ion'li-' e' el',iilo politice p i!e%c )n (od e%en,i'l& pute e'& o $'ni-' e' +i e5e cit' e' %'& '%t1el c"& in%titu,iile e5p i(" 'nu(ite el',ii %oci'le c' e 'u do.#ndit o 1o (" el'ti! con%t'nt" c' %t uctu i %oci'le cu c' 'cte el'ti! %t'.il& c' e )+i p"%t e'-" identit'te' +i 'tunci c#nd %u.iec,ii conc e,i 'i el',iilo %e %c*i(.". P in inte (ediul lo %unt 'p" 'te +i p o(o!'te 'nu(ite inte e%e %oci'le con+tienti-'te %u. 1o (' uno idei& no (e %'u !'lo i %oci'le& ecuno%cute c' 't' e pe ' ii !' i'.ile& con%t't#ndu-%e c" unele %unt o1ici'li-'te& 'ltele %e i(pun +i du e'-" )n !i tute' 'uto('ti%t(elo %oci'le& p in %i(pl" t 'di,ie etc. Po nind de l' con%t't' e' c" '%i%t"( l' 'ccentu' e' c' 'cte ului politic 'l ('/o it",ii 'c,iunilo %oci'le& c" politicul %e epe cute'-" '%up ' tutu o 1eno(enelo %oci'le& politolo$ul 1 'nce- <. >u de'u %c i' c" ?politic' )+i pie de c' 'cte ul ei de 'cti!it'te %peci'li-'t". Totul de!ine politic pent u c" totul e%te in1luen,'t de pute e %'u %e epe cute'-" '%up ' ei@ . Politicul c' do(eniu di%tinct 'l e'lului %oci'l& 'n'li-'t clin punct de !ede e %t uctu 'l cup inde 't#t ele(,ente in%titu,ion'li-'te c#t +i pe cele nein%titu,ion'li-'te '!#nd )n cent u pute e' %t't'l"& d' 1" " ' %e educe l' e'. 1.+. P8'I;IC 0 POLITIC 0 POLITICI. A6PECTE TEORETICE I P%4C;ICE Politica, spre deosebire de politic, e%te o 'cti!it'te %oci'l-i%to ic" ' o'(enilo p in c' e %e e5p i(" concep,ii& '%pi ',ii +i doct ine politice. E' cup inde el',ii dint e cl'%e& $ upu i& c'te$o ii

%oci'le '1l'te )n lupt' pent u pute e& (i/lo'cele +i (etodele de e'li-' e ' o.iecti!elo cup in%e )n p o$ '(ele %t 'te$ice

de 'c,iune politic". P in u (' e& politic' ' e )n cent u p o.le(' pute ii politice )n %t't o.iecti! dete (in't" die politic +i dependent" de 'cti!it'te' %u.iecti!" ' o'(enilo & de p o1un-i(e' con+tienti-" ii 'c,iunilo politice +i ' el'.o " ii %t 'te$iilo +i p o$ '(elo 'dec!'te 'ce%tui %cop. Do(eniul politic %e conc eti-e'-" )n (' e1 ("%u " )n politic"& '%t1el c" e!olu,i' %' t ece p in 'cti!it'te' ('i (ult %'u ('i pu,in con+tient" ' o'(enilo . Politic' nu e1lect" )ntotde'un' )n (od %u1icient de 'dec!'t politicul deo' ece po'te 'nt en' +i i(plic' %u.iecti!i%(ul p int o e!'lu' e ne- e'li%t" ' politicului +i %oci'lului& cee' ce po'te '1ect' )ndeplini e' olului e$l'to 'l politicului )n p oce%ele de e1o (" +i %c*i(.' e %oci'l". Fiind o 'c,iune con+tient"& '!#nd o 'nu(it" 1in'lit'te& politic' t e.uie %" ,in" %e'(' c" nu )nt e'$' e!olu,ie ' politicului t ece )n (od o.li$'to iu p in politic" +i conduce e' politic". C' do(eniu %peci1ic 'l !ie,ii %oci'le& politicul )n e$i%t e'-" p oce%e de 'uto e$l' e %pont'n" %'u con+tient"& )n ! e(e ce politica inte$ e'-" nu('i co(pon/entele con+tient el'.o 'te p in e!olu,i' politicului c' e cup inde l' #ndul %"u +i %ecto' e %upu%e %pont'neit",ii& e5i%t#nd& deci& c'u-e $ene 'to' e de cont 'dic,ii )nt e politic +i politic"& )nt e e!olu,i' %pont'n" +i ce' con+tient" )n %1e ' !ie,ii .politice. ?Politic' 0 %c i' A. F eund 0 e%te o 'cti!it'te de ci cu(%t'n,"& oc'-ion'l" +i !' i'.il" )n 1o (ele +i o ient' e' ei& )n %e !iciul o $'ni-" ii p 'ctice +i 'l coe-iunii %ociet",ii. Ace'%t' )n%e'(n" c" politic' depinde de inteli$en,'& !oin,' +i li.e t'te' o(ului. E' d" %ociet",ii %t uctu "& 1o (ele %'le& c ee'-" con!en,ii& in%titu,ii& le$i +i e$ul'(ente& (odi1ic" %itu',iile +i pe (ite o(ului %" %e 'd'pte-e condi,iilo !' i'.ile de %p',iu +i de ti(p. Politicul& di(pot i!"& nu '%cult" de do in,ele +i 1'nte-iile o(ului & c' e nu po' te 1'ce c' el %" nu e5i%te %'u %" 1ie 'ltce!' dec#t cee' ce e%te@. Identi1ic#nd pute e' %oci'l" cu pute e' politic"& politolo$ul 1 'nce- <. >u de'u p eci-' c" ?p in inte (ediul politicului& $ upul ele!" con+tiin,' pe c' e o ' e de%p e %ine& p in pute e tinde %-o 1'c" 'cti!" pent u '-+i c oi p in e' !iito ul %"u@. Concep#nd politicul co el't cu idee' de %t uctu " <. >u de'u ' 't" c" 'ce%t' con%tituie1 o%'tu ' nece%' " %ociet",ii ele!#nd c" )n 'po t cu !'lo ile politice& politicul e%te o %t uctu " neut " )n 'po t cu o ient" ile de %t#n$' %'u cu cele de d e'pt'& "(#n#nd in%en%i.il l' 1luctu',iile i%to iei. Politic' e%te

'cti!it'te' 'l c" ei o.iecti! )l ep e-int" de1ini e' pute ii +i ' (od'lit",ilo !i-#nd e5e cit' e' %'. E' e%te o 1unc,ie nece%' " )n p oce%ul de c e' e ' no (elo +i !'lo ilo 'dec!'te din'(icii %i%te(ului %oci'l& '%t1el c"& ',iune' de ' 1i ' politicii e%te con%t ui e' politicului& i' c' %t uctu " politic" ' %ociet",ii& politicul l' "ndul %"u e%te pe ('nent co ect't& )(.o$",it +i '(pli1ic't p in politic".

R'po tul politic-politic" po'te 1i 'n'li-'t +i %u. 1o (' el',iei dint e ele(entul in!' i'.il +i '%pectele 1eno(enolo$ice 'p eeiindu-%e c" politicul e%te in!' i'ntul& i' ele(entele in!' i'nte 'le %t uctu ii politicului %unt cele c' e-i d'u c'lit'te' %' %peci1ic". Totod't"& di%tinc,i' politic- politic"& p i!it" p in inte 'c,iune' o.iecti!-%u.iecti!& pe (ite )n,ele$e e' +i e!'lu' e' politicului c' un 1eno(en o.iecti! 'l e'lit",ii %oci'le& i' politic' o 'cti!it'te %u.iecti!" de pe ('nent" e!i-ui e ' %t uctu ii Dor litice p in inte (ediul ideilo & c edin,elo %'u ep e-ent" lo $ upu ilo %oci'le& ' lide ilo +i pe %on'lit",ilo politice& ' cl'%ei politice. Politic' p o(o!'t" )nt -un 'nu(it conte5t i%to ic po'te o1e i "% pun%u i e1iciente )n p o(o!' e' e1o (elo econo(ice +i %ti(ul' e' p o$ e%ului %oci'l& 1iind condi,ion't" de un 'nu(it $ 'd 'l ('tu it",ii cl'%ei politice. O con1i (' e ' 'ce%tui 1'pt ne e%te o1e it" de e5pe ien,ele ecente pe c' e le p' cu $ ," ile din 1o%tul ..loc %o!ietic )n cete'& ce p i!e+te it(ul +i p o1un-i(e' e1o (elo c' e %" '%i$u e t ece e' l' econo(i' de pi',". Pot i!it cu 'ce%te e5pe ien,e p' cu %e& d' '1l'te )n plin" de%1"+u ' e& %e con%t'Bt" c" Poloni'& Un$' i' +i Repu.lic' Ce*" %-'u 'p opi't ('i 'pid de Occident co(p' 'ti! cu 6lo!'ci'& Ro(#ni' +i >ul$' i' c' e u (#nd o t 'iecto ie di1e it" 'u )ncetinit it(ul e1o (elo +i deci 'l 'p opie ii ('i 'pide de %t'nd' dele cultu ii +i ci!ili-',iei occident'le cu econo(iile de pi'," cele ('i pe 1o ('nte. Ace%te (odu i di1e ite +i di!e $ente de e!olu,ie %-' pute' e5plic' )n 1unc,ie de t 'di,iile +i p' ticul' it",ile i%to ice +i eli$io'%e& de ni!elul de de-!olt' e ('te i'l" +i %pi itu'l" de l' c' e 'u po nit t 'n%1o (' e' %oci'li%(ului )n econo(i' de pi'," (ode n". A%up ' 'ce%tui p oce% )+i pun '(p ent'& de%i$u & nu(e o+i 'l,i 1'cto i inclu%i! cei !i-#nd 'ctu'l' co(po-i,ie etnic"& 'titudine' Occidentului& %i%te(ul politic inte n +.'. A.o - d#nd o '%e(ene' p o.le('tic"& 1ilo%o1ul 6'(uel Cuntin$ton& p o1e%o l' Uni!e %it'te' C' !' d& 'uto 'l luc " ii ?Con1lictul ci!ili-',iilo @& con%ide " c" di1e en,ele p o1unde din i%to i' +i eli$i' p eco(uniet" 0 )nt -un cu!#nt ci!ili-',i' 0 ' t e.ui %" e5plice di!e $en,ele dint e e!olu,iile politice ipo%tcol(uni%te. F'ptul c" unele n',iuni p o%pe " )n ti(p ce 'lteleD int " )n declin ' pute' 1i e5plic't p in cel pu,in t ei ele(entie ele!'te +i de .cele. ul i%to ic Ti(ot*E <' ton A%* )nt -un ' ticol intitul't ?P' 'do5ul Eu opei de e%t@& pu.lic't )n octo(. ie 199F )n ?G'%*in$ton Po%t@. P i(ul +i cel ('i i(po t'nt e%te politic' %e(ni1ic#nd c"

Poloni'& Un$' i' +i Repu.lic' Ce*" 'u cl'%e politice po%teo(uni%te e-ult'te din opo-i,i' 'ntico(uni%t" din'inte de 19H9& i' ultil(ele dou" 'u '!ut )n 1 unte' lo p e+edinte de (' c" p ecu( I'cl&'! C'!el %'u A p'd <onc-. )n c'-ul Un$' iei +i Poloniei& politicienii (ode ni& e1icien,i 'u 'p" ut din p' tidele co(uni%te c' e e 'u de/' e1o (i%te )n 'nii BHJ. )n 'lte ," i& noii lide i 'u 1o%t 1ie 1o+ti co(uni+ti e1o (i+ti& 1ie pe %on'lit",i 1" " e5pe ien,". Al doile' 1'cto %e e1e " i' co(po-i,i' etnic" %u p in-#nd 1'ptul c" Poloni'& Ce*i' +i Un$' i' 'u '!ut (ino it",i etnice edu%e c' nu(" 1'," de 6lo!'ci'& Ro(#ni'&

>ul$' i' c' e 'u i(po t'nte (ino it",i etnice& i' 1o%t' Iu$o%l'!ie +i 1o%t' Uni un p 6o!ietic" p e-ent'u 'de!" 'te (o-'icu i etnice. A%e(ene' p' ticul' it",i 'u dete (in't tent',ii c" o ' politicienii po%teo(uni+ti nu le-'u putut e-i%t' %" '/un$" l' pute e +i %" %e (en,in" p in (i/lo'cele ('nipul" ii n',ion'li%(ului populi%t. Al t eile' 1'cto )l con%tituie co(po t'(entul Occidentului c' e ' 1'!o i-'t cu ce titudine $ upul de l' Ii+e$ 'd 1'cilit#ndu-%e p io it'te' p i(i ii )n NATO )+i %t uctu ile Uniunii Eu opene ' Poloniei& Un$' iei +i Ce*iei- M'/o it'te' 'n'li+tilo politici %u.lini'-" c" dint e 'ce+ti t ei 1'cto i& cel ('i i(po t'nt e%te politic' e(' c#ndu-%e c" 1" " politicile ('nipul'ti!e po%teo(uni%te& di!i-" ile etnice nu %' 1i t 'n%1o ('t )n "ni de%c*i%e. Ace'%t' )n%e'(n" c" d'c" ),i %c*i(.i cl'%' politic"& '+' cu( ' )nceput Rol(#ni' %" o 1'c" o d't" cu 'le$e e' unui p e+edinte cu 'de!" 't 'ntico(uni%t )n noie(. ie 1998& 'tunci e5i%t" po%i.ilit'te'& )n ti(p& %" %c*i(.i po-i,i' ," ii )n Eu op' +i )n lu(e. De 'cee' %e po'le 'p eci' c"& )n cee' ce p i!e+te i%to i'& $eo$ '1i' %'u eli$i' %'u 'l,i 1'cto i e5t 'politici& nu te cond'(n" l' o c'le %'u 'lt'. 6e(ni1ic'ti!e )n 'ce'%t" p i!in," %unt +i conot',iile& 'ccentele di%cu %ului politic conte(po 'n c' e (' c*e'-" in!it' e' o1ici'l" ' Poloniei& Ce*iei +i Un$i' iei )n NATO. A%t1el& Ro.in Coo3& (ini%t ul de e5te ne . it'nic e(' c'& )n c'd ul euniunii Con%iliului (ini%te i'l 'l 'li'n,ei 'tl'ntice de l' > u5elle%& c" ?' c"-ut co tin' pe%te co tin' de 1ie @ i' M'deleine Al. i$*t 'p eci' 'ce%t e!eni(ent c'= ?e5t 'o din' & )(p" ,i e' Eu opei ' lu't de1initi! %1# +it@& ?in'(icii de ie i !o de!eni 'li',ii de (#ine@ 2Kl'u% Kin3el4& ..%ecu it'te' Eu opei !' 1i con%olid't"@ .2A'!ie 6ol'n'& %ec et' ul $e ne 'l NATO4. Cu (ici deo%e.i i de nu'n,"& e pe-ent'n,ii 6.U.A.& M' ii > it'nii& <e ('niei 'u ('ni1e%t't nu(e o'%e e-e !e )n p i!in,' unei '%e(ene' noi e5tinde i )n 1999& c#nd !' '!e' loc l' G'%*in$ton %e%iune' /u.ili' " l' cel ('i )n'lt ni!el ' NATO& p econi-#nd o %i(pl" ?e5'- .in' e@ ' do%' elo 1iec" ui' din c'ndid',ii& 'l c" o nu(" & )nt e ti(p. pute' c*i' c e+te. )n ce p i!e+te p io it'te' c'ndid'tu ilo Ro(#niei ;; 6lo!'ciei& )n %pi itul Decl' ',iei din !' ' 'nului 199F& de l' M'd id& nu %-'u 1"cut nici un 1el de e1e i i& de+i F 'n,' +i It'li' 'u e'(intit de 'ce%t 'n$'/'(ent 'l 'li',ilo 'tl'ntici )n %en%ul c" 'nul 1999 ' pute' 1i &.Bdeci%i!@ pent u )n1"ptui e' %' p 'ctic". D'ne(' c' ' pled't c' u+' %" "(#n"

l' $ de%c*i%" pent u to'te de(oc ',iile eu opene ?indi1e ent@ de po-i,i' lo $eo$ '1ic"@& 'lu-ie cl' " l' ," ile .'ltice. Ln 'ce%t %pi it& cuno%cutul co(ent'to .el$i'n 0 Pie e Le1e! e 0 !ede'& =)n 'ce%te di!e $en,e& e1le5ul cl' 'l uno inte e%e n',ion'le& d'c" nu electo 'te di1e ite. <e ('ni' ' 1i inte e%'t" )n p i(ul #nd )n '%i$u ' e' 1 ontie ei %'le "%" itene +i de %ecu i-' e' pie,elo &e5tMe ne din !ecin"t'te' 'p oip't". Con$ e%ul '(e ic'n& unde pe %i%t" i(pul%u ile i-ol',ioni%te& cont ole'-" %t #n% !i%u ile de e5tinde e ' NATO. Acel'+i 'n'li%t politic 't "$e' 'ten,i' '%up ' lip%ei de coo don' e dint e NATO +i Uniune' Eu ope'n"& dint e 'ce'%t' din un(" +i Tu ci'& cee' ce i%c" %" 1'c" /ocul i%l'(i+tilo tu ci& ' e1u-ului F 'n,ei de ' %e 'l"tu '

structurilor militare nord!atlantice, asupra lipsei unei veritabile iden tit",i de1en%i!e eu opene )n c'd ul NATO. 6e po'te conc*ide c" )nt -'de!" co tin' e%te po%i.il %" 1i c"-ut& ('i (ult %'/u (2'i pu,in& pe%te co tin' 2de 1ie & d' )n %c*i(. l' 1el de e'l" e%te o nou" co tin" c' e %e '+te ne pe%te o -on" $ i )n ('te ie de securitate politic, (ilit' " +i econo(ic"& unde& clin ne1e ici e& "(#ne +i Ro(#ni'. 1.:. ACIUNEA POLITICA I PER6PECTIIA UNITII LUMII GI'ENIO'OI ;%EI Ce cet"to ii din %1e ' +tiin,elo %oeio-u('ne %unt p eocup',i deopot i!" 't#t de cuno'+te e' %t" ii p e-ente ' %i%te(elo %oci'le conte(po 'ne c#t +i de %u p inde e' +i contu ' e' tendin,elo !iito' e de e!olu,ie ' 'ce%to '& )n pe %pecti!' unit",ii lu(ii !iito' e. 6e ' peci'-" c"& )n p e-ent& ('i (ult c' niciod't" =)n i%to ie& %ociet'te' u('n" %-' 'p opi't de ?%t' e' %i%te(ic" eu e!olu,ie cont ol't"@ 2L. Culd'4& i' un ilu%t u ce cet"to 'l i%to iei eli$iilo & A. M. Kit'$'N' e(' c' )n 'ce%t %en%= ?C"l"to iile& l' 1el c' +i di%ciplin' (e'& i%to i' eli$iilo & ('u 1"cut %" !"d li(pede c" o'(enii de p etutindeni e%i(t o p o1und" do in," de unit'te ' '%ei u('ne +i c" ei %unt 1o' te tul.u ',i de de%1"+u ' e' co(unit",ii u('ne dup" c ite ii eli$io'%e& cultu 'le& econo(ice& politice@ *. 6c*i(." ile p odu%e p in p ".u+i e' %i%te(elo tot'lit' e 'u (' c't (odi1ic' e' di%cu %ului politic& )nl"tu ' e' %i(.olu ilo "-.oiului ece& t ece e' de l' con1 unt' e' politic" l' coope ' e' de(oc 'tic"& '%t1el c"& luOne' ' int 't )nt -o pe io'd" ele t 'n-i,ie& de e'+e-' e ' cent elo cPe pute e& de de1ini e ' unui nonec*ili. u& l' ni!el $lo.'l c' e %" )nlocui'%c" pe cel '%i$u 't& ti(p de o /u("t'te de !e'c& de %t uctu ile lu(ii .ipol' e. Totod't"& e5pe ien,' occident'l"& in1luen,' politic" +i 1ilo%o1ic" ' c e',iei !e%tice )+i pun '(p ent' '%up ' p oce%elo de t 'n-i,ie. Pro1e%o ul Ilie >"de%cu con%ide " c" din'(ic' %peci1ic" ' el',iilo inte n',ion'le %e de%1"+o' " )n li(itele (odelului ?cent u-pe i1e ie@ +i con%t't#nd c" el nu e%te nou )n i%to i' o(eni ii %ociolo$ul o(#n )l e!iden,i'-" )n o $'ni-' e' Eu opei dup" p ".u+i e' celo dou" i(pe ii& %p'niol +i 1 'nce-@ 26ecolul QIIII4. ?Pe uinele ' dou" i(pe ii %e )n'l," %i%te(ul (ondi'l (ode n 2. . .4. Eu op' e ' 'cu( %t "."tut" de dou" t endu i i%to ice conco(itent= u .'ni-' e' ' iei occident'le +i %u.u .'ni'li-' e' ' iei orientaleL9.

Ln !i-iune' 'ce%tei '.o d" i %i%te('tice +i %ociolo$ice e-ult" c" cent ul cup inde un nucleu 1o ('t din econo(iile c'pit'lite '!'n%'te& )n ti(p ce pe i1e i' cup inde %t'te ('i pu,in de-!olt'te econo(ico-1in'nci' +i politic& c' e 'c,ione'-" )nt un c'd u el',ion'l )n (' e p' te de l' cent u. Modelul e%te de%c*i%& penet '.il )n '(.ele %en%u i& '%pi ',i' %t'telo din ..pe i1e ie@ 1iind de ' 'ccede )n co(ponen,'

..cent ului@. Condi,iile pu%e de ?cent u@ %olicit" de l' '%pi 'n,i e1o tu i deo%e.ite& econo(ice& politice& %pi itu'l-cultu 'le& p' e depind& )n ce' ('i (' e p' te& de !oin,' politic" ' %t'telo )n c'u-" de ' u (' 'ce%t cu %. 6t 'te$i' pe c' e %ociet'te' o u (e'-" )n pe io'd' unit",ii lu(ii !iito' e e%te un' de ?u('ni-' e ' %oci'lului@ p in i(plic' e' tot'l" ' +tiin,ei )n c e' e' c'd ului e5i%ten,i'l 'l o(ului- ?O %t 'te$ie de u('ni-' e ' %oci'lului 0 %c ie Luci'n Culd' 0 'p' e c' %in$u ' !' i'nt" de %up !ie,ui e ' u('nit",ii )n condi,iile ('5i(i-" ii po%i.ilit",ilo o(ului de ' inte !eni )n .io%1e " +i 'nt opo%1e " . . . Tendin,' c' un o( %"-+i %u.o done-e 'l,i o'(eni )n %t'diul cuno'+te ii %i%te('tice e%te de%cu '/'t" de1 po%i.ilit",i %i(il' e de cuno'+te e ' unei 1iin,e c' e di%p' e de po%i.ilit",i %i(il' e de cuno'+te e +i 'c,iune. )n %t'diile 'nte io' e& dec'l'/ele co$niti!e +i 'c,ion'le& li(itele con%t uc,iilo p '$('- tico-p 'ctice 1'c tent'nte +i po%i.ile el',iile de do(in' e )nt e o'(eni +i ine!it'.ile %t" i con1lictu'le& cu con%ecin,e di%1une,ion'le )n co(ple5i- t",ile %oci'le1 )n$lo.'nte& '(pl'%' e' lo e%te ini,i'l edu%"& d' )n c e+te e pe ("%u " ce cuno'+te e' +tiin,i1ic"& '(pli1ic#ndu-%e& e5tinde -on' co(peten,elo p '$('tico -p 'ctice ' uno $ upu i@E. Ace'%t' )n%e'(n" c" %pe 'n,' uni1ic" ii +i e'li-" ii lu(ii nu e-id" )n 'c,iune' independent" ' 1iec" ui o(& ci )n 'p' i,i' +i 1unc,ion' e' uno %ocio&. -2o $'ni-" i %peci'li-'te 2o $'ni-',ii4& l' )nceput inte co(unit' e& cu co(peten," )n el',iile dint e di!e %e %t'te +i ' uno p oce%e (ondi'le +i& )n 1in'l& ' uno ' ?de%tin'te ' e$l' deli.e 't 'n%'(.lul 'nt opo%1e ei. Ace'%t" ulti(" et'p" ' t e.ui %" '%i$u e condi,ii pent u ' %e e'li-' opti(i-' e' 1unc,ion'l" ' 'nt opo%1e ei@ . Deci& un' din c"ile e'li-" ii uni1ic" ii lu(ii e%te 'tin$e e' c'p'cit",ii de p oce%' e teo etic" %'ti%1"c"to' e ' in1o (',iei& '%i(il' e' ei de c"t e 1iec' e locuito 'l pl'netei& o $'ni-' e' +i 1unc,ion' e' uno in%titu,ii +i o $'ni-',ii inte n',ion'le c' e %" 1 ucti1ice co(peten,' +tiin,i1ic" ' o'(enilo . F 'nci%c Fu3uE'(' con%t't" c" %unt dou" c"i pe o' e o(eni e' ' progresat i va realiza unitatea n viitor: tiina (ode n" +i lupt' pent u ecuno'+te e. tiin,' (ode n" concu " p in e r -ult'itele ei l' unit'te' lu(ii pe dou" c"i= ?)n p i(ul #nd& te*nolo$i' con1e " '!'nt'/e (ilit' e deci%i!e 'celo ," i c' e o po%ed" +i& d'to it" po%i.ilit",ii e5i%ten,ei )n continu' e ' "-.oiului )n c'd ul %i%te(ulul inte n',ion'l& nici un %t't c' e ,ine l' independen,' %' nu po'te i$no ' 2ne!oi' (ode ni-" ii %i%te(ului %"u

de1en%i!. In 'l doile' #nd& +tiin,' (ode n" %t'.ile+te un o i-ont uni1o ( -'l po%i.ilit",ilo p oduc,iei econo(ice. Te*nolo$i' 1'ce po%i.il" 'cu(ul' e' neli(it't" ' .o$",iei +i %'ti%1'ce o %e ie tot ('i (' e de do in,e o(ene+ti. Ace%t p oce% $' 'nte'-" o o(o$eni-' e c e%c#nd" ' %ociet",ilo u('ne&

indi1e ent de o i$inile lo i%to ice %'u de (o+teni ile lo cultu 'le . Politolo$ul '(e ic'n& de o i$ine /'pone-"& con%ide " c" do in,' de ecuno'+te e ep e-int" un (oto 'l i%to iei +i conco(itent p o.le(' cent 'l" ' politicii& deo' ece con%tituie %u %' ti 'niei& ' i(pe i'li%(ului& do(in',iei etc. Ace%t (oto )ncete'-" %" ('i 1unc,ione-e 'tunci c#nd %e in%t'u e'-" de(oc ',i' li.e 'l" o' e )nlocuie+te el',i' 5 5 * 5 dint e %t"p#n +i %el'! cu ecuno'+te e' uni!e %'l" +i e$'l"& d#nd deplin" %'ti%1'c,ie o(ului c' e ' c"ut't-o )n Bto'te 1'-ele p ecedente .'le i%to iei. Cu 'ce'%t" . e'li-' e& i%to i' ' lu't %1# +it )n opini' lui F- Fu3uE'('& i' t "ito ul u('n 'l 'ce%tei pe io'de %e nu(e+te &.ulti(ul o(@. C'le' e'li-" ii unit",ii lu(ii e%te deci )nt on' e' )n )nt e'$' lu(e ' o $'ni-" ii politice c' e %" inte$ e-e no (ele +i !'lo ile p op ii& de1inito ii de(oc ',iei li.e 'leD. In cee' ce p i!e+te !ito ul 'p opi't& %e 'p eci'-" c" 'ce%t' !' 1i )nc" (' c't de di%tinc,i' dint e &&&-on' po%ti%to ic" +i o 'lt" -on" )nc" )n,epenit" )n i%to ie@1P& ce' din u (" %1#+i't" )n continu' e de con1licte eli$io'%e. n',ion'le& ideolo$ice& )n c' e !' t on' politic' de 1o ,"& i' l' unele dint e 'ce%te con1licte !o p' ticip' +i %t'tele din -on' po%ti%to ic" Unit'te' lu(ii po%ti%to ice !' d' e5p e%ie n'tu ii %1e ice ' le$iti(it",ii de(oc 'tice +i ' c'p'cit",ii 'ce%tei' de ' %'ti%1'ce '%pi ',i' u('n" c"t e ecuno'+te e. Re1e indu-%e l' 'po tul O.N.U.& c' o $'ni-',ie politic" (ondi'l"& cu !oc',ie uni!e %'l"& 'ce'%t' nu po'te 'c,ion' pent u ' $ ".i p oce%ul unit",ii lu(ii& pent u c" dup" F. Fu3uE'('& include deopot i!" %t'te c' e 'p' ,in -onei po%ti%to ice +i celei i%to ice. In%" pent u c' o $'ni-',iile inte n',ion'le %" 1ie e1iciente& ele t e.uie %" 1ie o(o$ene %u. 'po tul o $'ni-" ii politice& 'l %t'telo (e(. e& %" 1ie de(oc ',ii li.e 'le& %" 1ie li.e e& 'dic" %" 'i." .con%titu,ii epu.lic'ne. ?)n lip%' unui con%en% p ee5i%tent& ' uno p incipii /u%te 'le o dinii pu.lice %'u 'le n'itu iii d eptu ilo & nu e%te %u p in-"to c" O.N.U. nu ' eu+it %" te'- li-e-e ni(ic e'l(ente i(po t'nt de l' )n1iin,' e' %'& )n do(eniul 't#t de delic't 'l %ecu it",ii inte n',ion'le@ 11. Ace'%t" o $'ni-',ie 0 %u%,ine 'uto ul 0 nu co e%punde c' (i/loc 'l e'li-" ii unit",ii lu(ii. Pe c'le' e'li-" ii unit",ii lu(ii& unele %t'te !o )n e$i%t ' cu 'de!" 't p o$ e%e e'le& t 'n%1o (" i c'lit'ti!e& 'ltele do' pe 1ec,ion" i inte ne +i )n conduit' inte n',ion'l". )n %pi itul unei '%e(ene' 'n'li-e $eopolitice e-ult" c" te(einici' +i

e'li%(ul politicii e5te ne .'-'te pe o politic" inte n" '%e !it" de(oc ',iei li.e 'le po'te $' 'nt' de-!olt' e' 1iec" ui %t't. 1.7. POLITICUL I UNIIER6UL 6U INFORMAIONAL IALORIC

Con+tienti-' e' %t'tutului in1o (',iei& c' e%u %" 1und'(ent'l" +i inepui-'.il" ' din'(icii e5plo-iei in1o (',ion'le& ' 1'ptului c" l' inte !'le el'ti! e%t #n%e de ti(p %e p oduce du.l' e' cuno'+te ii )n to'te +tiin,ele& ' $ene 't op,iuni noi )n de-!olt' e' %ociet",ii& )n p oiect' e' %t 'te$iilo politice& )n 1und'(ent' e' deci-ilo +i p o$no-elo %ocio-eco- no(ice. Noile de(e %u i 'c,ion'l-p 'ctice .ene1ici'-" '%t1el de '.o d" i .'-'te pe concep,ie inten% p oducti!e& cu( ' 1i inte di%ciplin' it'te'& %i%te(i%(ul& ecolo$i%(ul& c e'ti!it'te' +.'.& to'te po nind de l' econ%ide " i %peci1ice ' in1o (',iei )n uni!e %ul u('n. L'n,ul dete (in" ilo %oci'le i-!o #te din optic' in1o (',ion'l" %e e5tinde '%up ' tutu o do(enilo de 'cti!it'te& de l' '%i$u ' e' e%u %elo ('te i'le p#n" l' el',iile %oci'le +i p#n" l' (odel' e' co(po t'(entului indi!idu'l. In1o (',i' %e #n1",i+e'-" c' o e'lit'tle ' inte 1e en,elo tot'le& c' o inte 'c,iune c'u-"-e1ect 'l uno %ine $ii co(ple5e& c' o di(en%iune e%en,i'l" ' cuno'+te ii. )n pl'n %oci'l& uni!e %ul in1o (',iei %e %up 'pune tutu o c#(pu ilo de 'cti!it'te %oeio,u('n"& pe c' e le (onte'-" +i le dete (in". In1o ('ti-' e'& c' (od'lit'te de cup inde e +i o don' e ' c'ntit'ti!ului& eint oduce po%i.ilit'te' ep e-ent" ii +i %t"p#ni ii tutu o di(en%iunilo %peci1ice !' i'telo do(enii& e'duce l' %c' " 1+ u('n" un uni!e % *'otic& 'li(ente'-" o con+tiin," ' )nt e$ului +i ' dependen,elo . Rit(u ile %c*i1(." ii %oci'le i(pun e'li-' e' 'celui continuu( in1o (',ion'l +i ' educ',iei pe ('nente con1i (#nd con%t't' e' +i eco('nd' e' lui <u%t'!e le >on pot i!it c" ei'= ?ni(eni nu i$no " 1'pt'l C" o(ul c' e do e+te c" eu+e'%c" )n !i'," t e.uie %" eu+e'%c" %in$u in%t uc,i'& con%'c #nd 'R dou' p' i/e ' !ie,ii %'le pent u ' di%t u$e ilu-iile& e o ile +i (odul de ' $#ndi c"p"t't )n p i('@. A%pectul din'(ic 'l in1o (',iei po'te %c*i(.' )n (od *ot" #to 'titudine' indi!idu'l" p i!it" %uB. 'po t te(po 'l& ec*ili. #nd ne!oi' de t ecut cu ne!oi' de !iito & dup" o 1o (ul" poten,i'l po-iti!"& c"ci& '+' cu( %c i' Eu$en Lo- !ine%cu ?o.li$',i' 1'," de !iito dep"+e+te pe ce' 1'," de t ecut@. In1o (',i'& ?pet olul %ecolului QQI@& cu( ('i e%te nu(it 'ce%t '$ent *ot" #to 'l de-!olt" ii& 1'ce p' te& cu uni!e %ul ei in1init& din de%tinul uni!e %'l 'l 1iec" ui o( 'l pl'netei. 6ociet",ile +i epocile i%to ice %e de1ine%c +i in1o (',ion'l& %e(ni1ic#nd c" in1o (',i' dete (in" *ot" #to )nt e'$'

cuno'+te e +i 'c,iune u('n". P o1e%o ul '(e ic'n D'niel >ell ele!' c" el',i' in1o (',ie 0 p o$ e% e%te di ect" +i inde%t ucti.il". Flu5u ile de in1o (',ii& inten%it'te' lo & dete (in" ni!elul unei %ociet",i& c'p'cit'te' ei de )nnoi e& (od'lit",ile de p' ticip' e de(oc 'tic" %'u te*noc 'tic" l' p o$ e%ul %oci'l. De(oc ',i' e%te p o1und in1o (',ion'l" deo' ece p' ticip' e' %e .'-e'-" pe co(unic' e +i cuno'+te e& i' !'lo ile de(oc ',iei %unt

!'lo ile p' ticip" ii& 'le '%u(" ii e%pon%'.ilit",ii c' di(en%iune ('/o " ' 'c,iunii politice. D'c" ie ' *iile de !'lo i politice& educ',ion'le& (o 'le& ' ti%tice& ecolo$ice +.'. %e e1lect" 'dec!'t )n ni!elul p oce%elo de(oc 'tice& )n%e'(n" c" %e )ndepline%c olu ile lo %oci'le de po-i,ion' e +i %ti(ul' e ' p o$ e%ului %oci'l. )n 'ce%t %en%& )n!","(#ntul +i ce cet' e'& p i!ite c' %t uctu i $ene ' ti!e 'lMe de(oc ',iei de(on%t e'-" nece%it'te' politicii in1o (',ion'le de )nte(eie e ' uno p o$ '(e 'dec!'te %copu ilo +i et'pelo p o$ e%ului %oci'l& di i/'t con+tient. De 'cee'& in!e%ti,i' )n in1o (',ie& )n %t uctu ile ei& con%tituite o $' 'n,ie ' c e'ti!it",ii +i p' ticip" ii u('ne& '%t1el c" de(oc ',i' +i in1o (',i' %e con,in +i %e dete (in" ecip oc. )n 'ce%t conte5t 'l inte dependen,elo & !'lo ile politice %inteti-e'-" el',ii %oci'le )n c' e %e e5p i(" p e,ui e' 'co d't" uno 1'pte %oci'le& )n !i tute' co-co e%ponden,ei )n%u+i ilo lo cu t e.uin,ele %oci'le 'le unei co(unit",i u('ne +i cu ide'lu ile 'ce%tei'. A%1el& li.e t'te' politic"& e$'lit'te' politic"& del(oc ',i' +i p o$ e%ul poliRtic& le$iti(it'te' +i 'uto it'te' politic"& d ept'te' politic" +.'. 0 %unt 'p eci'te c' !'lo i c' din'le c' e ,in de %copu i %t 'te$ice e%en,i'le& i' pent u do.#ndi e' lo o(eni e' lupt" de %ecole& de (ilenii. Ele % -R'u c e't +i %-'u )(.o$",it )n 'cti!it'te' i%to ic" ' o'(enilo & p in e1o t continuu& ('te i'l +i %pi itu'l. De 1iec' e d't" c#nd& )n i%to i' %ociet",ii& %-'u .%c*i(.'t pe %pecti!ele +i ope 'to ii p oducti!i& %-'u de%c"tu+'t ene $ii i(en%e& 't#t pe pl'n indi!idu'l& c#t +i pe pl'n %oci'l. I't" de ce& '%e(ene' p oce%e e' indi!idu'li-' e'& %oci'li-' e' +i pe %on'li-' e'& c' et'pe 'le de1ini ii unui d u( e%en,i'l& %unt pute nic in1luen,'te 1de in1o (',i' '%i(il't"& de (ediul in1o (',ion'l& de c'p'cit'te' de p eluc ' e c itic" ' in1o (',iei. ?A(.ele %en%u i 'le inte$ " ii& din%p e indi!idu'l %'u din%p e colecti!it'te& %e e'li-e'-" do' p int -o conect' e co(ple5" de in1o (',ii 'cti!e& 'dec!'te %copu ilo @.1 Co(po t'(entul u('n& 1iind )n (' e ("%u " o 1unc,ie cultu 'l"& e%te dete (in't in1o (',ion'l& %e 1o (e'-" +i %e con%olide'-" c' u (' e ' inte 'c,iunii uno (e%'/e 'l c" o %en% %e $ e1e'-" pe -e%t e' de p edi%po-i,ii& conduc#nd l' pe 1o ('n,e )n%c i%e pe )nt e$ul %pect u poten,i'l. In1o (',i' contu e'-" con,inutul 'c,iunii& (oti!e'-" in*i.i,iile& le'$" )nt e ei 1'cto ii inte ni cu cei e5te ni& '+e-#ndu-%e l' te(eli'

e5i%ten,i'l" ' o(ului& '%t1el c"& %t uctu ile in1o (',iei %unt %t uctu i !it'le 'le %ociet",ii +i !'lo ilo ei 1und'(ent'le. In condi,iile %oci/et",ii in1o ('ti-'te& de!in po%i.ile %t'.ili e' +i u (" i e' op,iunilo & e5e cit' e' !oin,ei de 'c,iune& !'lo i1ic' e' c'lit",ilo deci-iilo & 1'pt pent u c' e& in1o (',i' e%te ' t ei' e%u %" 1und'(ent'l" ' %ociet",ii& 'l"tu i de ('te iile p i(e +i de ene $ie.

P o$ '/(ul $ene 'l 'l unei epoci ' 1o%t )ntotde'u' p e1i$u 't& %u%,inut +i con%olid't de p o$ e%ul in1o (',ion'l. Felul cu( o $'ni-"( cuno'+te e' dete (in" 'de%e' 1elul cu( o $'ni-"( 'cti!it'te' u('n" +i pute e 'p' e un' dint e cele ('i 1und'(ent'le el',ii dint e cuno+te e i pute e )n %ociet'te& inclu%i!B co el',i' )nt e 1elul cu( un popo )+i o $'ni-e'-" conceptele +i cu( )+i o $'ni-e'-" in%titu,iile. &?C#nd cuno'+te e' e ' conceput" c' %peci'li-'t" +i ie ' *ic"& '1'ce ile e 'u p oiect'te %" 1ie %peci'li-'te +i ie ' *ice 1&1*. )n !i-iune' cele. ului %ociolo$ +i !iito olo$ '(e ic'n& Al!in To11le & od't" ce o o $'ni-' e .i oc 'tic" ' cuno+tin,elo )+i $"%e+te e5p e%i' conc et" )n in%titu,iile %oci'le 0 co po ',ii& +coli %'u $u!e ne 0 p e%iunile politice& .u$etele +i 'lte 1o ,e )nc e(ene%c )n loc .o5ele +i c'n'lele de co(unic' e& c' e 'poi tind %" )nc e(ene'%c" o $'ni-' e' cuno'+te ii& o.%t uc,ion#nd econeeptu'li-" ile c' e duc l' de%cope i ile 'dic'le. Co(peti,i' nece%it" ino!',ie continu" 0 )n%" pute e' .i oc 'tic" %t i!e+te c e'ti!it'te'. Noul (ediu '(.ient'l 'l '1'ce ilo p e%upune intui,ie precum i analiz 'tent" 0 d' .i oc ',iile )nce' c" %" eli(ine intui,i' +i %-o )nlocui'%c" p in e$uli (ec'nice idiot-< sigure15. In consecin, informaia nece%' " l't#t di ecto ilo & c#t +i (uncito ilo pent u '-+i 1'ce .ine 2t e.u ile& necu( %" ('i +i ino!e-e +i ;%" pe 1ec,ione-e (unc'& nu pot '%i$u ' l' ('n'$e ii +i 'n$'/',ii din lini' )nt#i pe c'le' !ec*ilo c'n'le o1ici'le& cee' ce dete (in" c' (ilio'ne de %'l' i',i inteli$en,i %"-+i nu po't" )ndeplini %' cinile. Ei nu pot %" de%c*id" noi pie,e& nu pot %" c ee-e noi p odu%e& %" conoie'p" t e*nolo$ii %upe io' e& %" t 'te-e ('i .ine clien,ii %'u %" %po e'%c" p o1itu ile 0 dec#t ocolind e$ulile +i )nc"lc#nd p ocedu ile o1ici'le. In1 '%t uctu ' elect onic" ' econo(iilo '!'n%'te %e !' c' 'cte i-' p in t "%"tu i c' inte 'cti!it'te'& (o.ilit'te'& con!e ti.ilit'te'& conecti!it'te'& u.icuit'te' +i $lo.'li-' e' 0 '%1el c" p in %c*i(. e' el',iilo dint e cuno'+te e +i p oduc,ie %e !o (' c' (ut',ii c'lit'ti!e )n )n%"+i 1und'(entele !ie,ii econo(ice +i politice& '!#nd d ept con%ecin," cel ('i ( are transfer de putere din istoria afacerilor. Le$e' U.icuit",ii %e(ni1ic" noi po%i.ilit",i p i!ind 'p' i,i' de noi %ti(ulente co(e ci'le +i politice& pent u ' 1'ce nou' in1 '%t uctu " elect onic" %" 1ie p eponde ent iinclu%i!"& ('i de$ '."& dec#t e5clu%i!". Ace'%t' !' (' c' o con%ide '.il" e$'lit'te ' 'cce%tului )n %ociet'te' in1o ('ti-'t"& nu d'to it"

co(p'%iunii %'u .unului %i(, politic din p' te' elitelo & c' e t "ie%c& )n .un" %t' e& ci pe .'-' e1ectelo 'nt en'te +i dete (in'te de Le$e' U.icuit",ii. Noul %i%te( econo(ic p oducti! de c e' e ' '!u,iei !' dete (in' e-p oiect' e' p o$ '(elo +i ' ideilo politice po nind de l' 1'ptul c" /u%ti,i' +i li.e t'te' %oci'l" depind )n p e-ent tot ('i (ult de (odul )n c' e %ociet'te'

t 'te'-" t ei c*e%tiuni= educ',i'& te*nolo$i' in1o (',iei 2inclu%i! ('%%-(edi' +i li.e t'te' de e5 pe%ie4. Le$"tu ' dint e educ',ie +i cele +'%e p incipii 'le noului %i%te( ('%%- (edi' 0 inte 'ctiIit'te& (o.ilit'te& con!e ti.ilit'te& conecti!it'te& u.icuit'te +i $lo.'Bli-' e 0 t e.uie 'p o1und'te cu p io it'te +i con%ec!en,". ' Conco(itent t te.uie ,inut %e'(' c" ' dou' p io it'te i(plic" 'pid' uni!e %'li-' e ' 'cce%ului l' co(pute & te*nolo$i' in1o (',iilo %i (i/lo'cele in1o ('ti!e )n'int'te. De 'cee'& 0 %u.lini'-" Al!in To11le 0 nici o econo(ie n',ion'l" nu !' pute' 1i pe 1o ('nt" +i co(petiti!" )n %ecolul QQI& 1" " o in1 '%t uctu " elect onic" p op ie 'ce%tui %ecol& )(. ",i+#nd co(pute ele& co(unic',iile de d'te +i celel'lte (edii noi. Conco(itent %e i(pune 'ccele ' e' e1ectelo Le$ii U.icuit",ii& u (" indu-%e c' to,i cet",enii& %" 'ci +i .o$',i deopot i!"& %" 'i." $' 'nt't 'cce%ul l' ce' ('i '(pl" $'(" po%i.il" de (i/lo'ce in1o ('ti!e. ?Fin'l(ente& d'c" e%en,' noii econo(ii e%te cuno'+te e'& ide'lul de (oc 'tic de li.e t'te ' e5p e%iei de!ine o p io it'te politic" de !# 1 nu o c*e%tiune pe i1e ic"@. 1E Nici o %ociet'te nu po'te tole ' li.e t'te' tot'l" ' in1o (',iei deo' ece 'ce'%t' ' )n%e(n' lip%' tot'l" ' inti(it",ii indi!idu'le& i' un o' ec' e %ec et e%te nece%' o ic" ei !ie,i %oci'le. Li.e t'te' de e5p e%ie de!ine o condi,ie p eli(in' " ' co(petiti!it",ii econo(ice pent u c' >o.%t uc,ion' e' noilo idei %" ci cule 0 inclu%i! ' ideilo econo(ice +i politice& po'te o1e i %u1iciente ' $u(ente p i!ind %l".iciune' %t'tului& i' cei ce de,in pute e' con%ide " (en,ine e' 'ce%tei' ('i i(po t'nt" dec#t )n1"ptui e' p o$ e%ului %oci'l-econo(ic. )n no#lei condi,ii 'le 'ccele " ii +i opti(i-" ii co(unic',iilo 'p' e +i po%i.ilit'te' c' punctul de !ede e 'l 1iec" ui indi!id %" 1ie lu't )n c'lcul +i e%pect't c e#ndu-%e %p',iul nece%' pent u c' indi!i-ii cu opinii di1e ite %" ?'tin$" 'cee'+i lun$i(e de und"@ +i %" de%cope e )n c' e puncte li %e )nt#lne%c !'lo ile& %t'nd' dele +i '+tept" ile %i(il' e. A%t1el& lu' e' deci-iei !' co e%punde cu !i-iune' co(un"& cu p incipiile +i !'lo ile '1i ('te +i %u%,inute de (e(. ii $ upului& )n c'd ul o $'ni-'- ,&i/eu e%pecti!e& i' con%en%ul .$ upului !' (' c' un e'l p o$ e% de(oc 'tic. . .Modelul co(unit' !' )nco po ' (ulte dint e t "%"tu ile o $'ni-',iei ec*ipei-2de-!'lo i& n'tu ' ei de(oc 'tic"& p' ticip'ti!"& !i-iune' )n co(un& 'ccentul pu% pe client +i co(unit'te 0 pent u c' 'poi %" '/un$" dincolo de ele concent #ndu-%e

1, '%up ' eoc e',iei& e$'lit",ii +i 1le5i.ilit",ii ('5i('le@ . 4ce%t %i%te( !' )n%e(n'& l' ni!el colecti!& cee' ce e%te pe pl'n indi!idu'l ('tu it'te' p%i*olo$ic" +i %pi itu'l" %'u indi!idu'li-' e'. Co po ',i' indi!idu'li-'t" pe .'-' unui (odel co(unit' )+i '%u(" li.e t'te' de 'uto-e5p e%ie

pentru to,i (e(. ii ei 26tein 199J4. O'(enii %e !o %i(,i )n %i$u 'n,". 6e !' con%e(n' o '.%en," tot'l" ' ie ' *iei& 1" " ' ('i 1i nece%' nici un ni!el de 'd(ini%t ',ie& pent u c" (ut' e' de po-i,ie 'uto it",ii %e !' 1i de%"!# +it& o'(enii )+i !o %c*i(.' olu ile de conduc"to +i %u.'lte n )n 1unc,ie de ne.e%it",i. Inte (edi' ii& 'nt eno ii& le$iuito ii +i e!'lu'to ii e5te ni nu !o ('i 1i nece%' i. ?Re'li-' e' unui loc de (unc" e'l(ente di!e %i1ic't& )n te (eni '%i'li& etnici +i %e5u'li& !' p oduce un p o1und t 'n%1e 'l !'lo ilo +i t' %et de pe %pecti!e ('i .o$'t +i ('i di!e %i1ic't cu p i!i e I' clien,ii& %copu ile& pe 1o ('n,ele +i olul 15 co po ',iei )n %ociet'te' l' $"@. / In con%ecin,"& e5i%t" ('i (ult" )nc ede e +i col'.o ' e& %e ('ni1e%t" ni!elu i ('i )n'lte de c e'ti!it'te %oci'l"& %e %ti(ule'-" p o$ e%ul %oci'l. c' e nu e%te po%i.il dec#t )nt -un cli('t o $'ni-'to ic 'l cin%tei +i de%c*ide ii depline. >iopolitic'& politic' !iito ului& !' '!e' de-' 1'ce cu c'p'cit'te' no'%t " de ' p oduce %c*i(." i )n c'd ul %i%te(elo !ii. ?P in cont '%t 1'," de politic"& 'c/e'%t' cup in-#nd no,iuni )nt e$i +i %c*i(." i e!olu,ioni%te t ept'te& .iopolitic' !' )(. ",i+' )nt e$ul P"(#nt& %'u .io%1e '& +i %c*i(." ile )n p opo ,ie e5ponen,i'l"@. 1D Ln 'cel'+i ti(p t "i( o epoc" ' de-ideolo$i-" ii +i depoliti-" ii. '%i%t"( )nt -un (od inedit l''%e(ene' %itu',ii c#nd %upu+ii e$i(u ilo tot'lit' e #!ne%c l' %t'tutul (ult !i%'t de cet",e'n +i ce 'le$e i li.e e& c#nd p i(ele co(peti,ii electo 'le din ," ile p o'%p"t ed'te de(oc ',ie %u%cit" entu-i'%( +i o p' ticip' e ('%i!" 't#t l' de-.'te ile p eelecto 'le& c#t +i; l' !ot 0 to'te 'ce%te' %unt )n %t #n%" le$"tu " cu '1i (' e' unui nou co(po t'(ent politic& cu de-!olt' e' te*nicilo de di1u-' e ' in1o (',iei +i ' opiniilo 0 dete (in#nd o'(enii politici +i Scon%ilie ii lo %" $"%e'%c" )n 1iec' e din noi un inte locuto '!i-',i ?<u!e n'n,ii no+t i %e !o %i(,i 'tunci o.li$',i& '!#nd $ i/" c' (e%'/ele lo %" 1ie '$ e'.ile& %" le de' 1ond& %" 1'c" )n '+' 1el )nc#t 'ce%te' %" e1lecte )ntoc('i e'lit",ile& p o.le(ele conc ete 'le cet",ii +i %" p opun" %olu,ii e1ecti!e . . . Eti(olo$ic& co(unic' e )n%e'(n" pune e )n co(un; co(unic' e politic" ' t e.ui %" )n%e(ne )(p" ,i e' "%punde ilo politice.