Cultura Romana Cultura Europena

Etape de sincronizare antecontemporane: In secolul XVI, sasii au adus protestantismul, tiparind carti si astfel audcand in primele carti scrise romane influenta europeana In secolul XVII, cultura poloneza se face simtiita in Moldova prin Grigore Ureche, Costinestii sau mitropolitul Dosoftei, toti scoliti in cultura poloneza. Ion Neculce si Dimitrie Cantemit au contribuit de asemenea la sincronizarea culturii romanesti cu cea europeana. ( scrisoarea lui Neacsu, invataturile lui Neagoe Basarab, Catehismul Romanesc, Nicolas Olahus) In secolul XVIII, iluminismul prin Scoala Ardeleana In secolul XIX, generatia pasoptista fratii Bratianu, Nicolae Balcescu, M Kogalniceanu, Al. I Cuza, fratii Golescu, V. Alecsandri, C. Negru, C.A Rosetti. au adus influentele bonjouriste dup ace au studiat in Franta. In a doua jumatate, Titu Maiorescu, A.D. Xenopol, Ioan Slavici, Petru Poni etc. Titu Maiorescu, in Contra directiei de astazi in cultura romana: Societatea romana moder na e considerata o initatie a celei occidentale. Exponentii acestei miscari, tinerimea imigranta, au imprumutat efectele civilizatiei occidentale, numai formele, dar nu si fundamentele ei istorice necesare, fondul. Principalele institutii romanesti moderne sunt moarte, pretentii fara fond. Prima jumatate a secolului: - Dimitrie Gusti, pune bazele scolii de sociologie romanesti - Constantin Brancusi, sculptura - George Enescu, cel mai mare compozitor roman - Emil Cioran, eseist revendicat de cultura franceza - Eugen Ionescu, fondatorul teatrului absurd - Nicolae Iorga, istoric cunoscut international - Mircea Eliade, liderul generatiei sale, istoria religilor - Tristan Tzara, fondatorul dadaismului - Emil Racovita, primul insitul de speologie - Lucian Blaga, Aurel Vlaicu, Henri Coanda, Traian Vuia,

Evolutia culturii romanesti a fost provocata In mare masura si de Marea unire. De asemenea, in perioada interbelica, Academia Romana, Sociatatea Scriitorilor Romani sau Institutul Social Roman au fost piese principale ale evolutiei cultural. Traditionalismul a consemnat un raspuns al Tinerei generatii la importul de cultura occidentala. Acestia promovau autohtonismul si promovau un spirit national. Liderii acestui current (Eliade, Cioran, Ionesco) au fost apropiati regimurilor extremist de dreapta, apropierea lor de legionari fiind si un motiv ce a dus la exilul lor. Modernismul, reprezentat de Tristan Tzara, Eugen

Lovinescu sau Stefan Zeletin avea un caracter deschis infuentelor occidentale, audcand in Ro tot ceea ce se dezvolta in occident. Perioada postbelica Instalarea regimului communist a adus o serie de reforme ce au schimbat sistemul de invatamant, organizarea institutiilor cultural si libertatea de exprimare, prin cenzura. Comunismul promova un sistem cultural proletcultist. Cxureent ce respingea valorile trecutului si sustinea formarea unei culture proletare. Pana in 1958, la retragerea trupelor sovietice, cultura romana a cunoscut un oarecare impas, multe scrieri fiind oprite sau cenzurate si personalitati precum Lucian Blaga, excluse din Academia Romana. Dupa 1960, s-au evidentiat personalitati precum Ana Blandiana, Marin Sorescu, Maris Preda sau Nicolae Breban. Cinematografia a fost de asemenea recunoscuta prin premii international, spre exemplu ,,Rascoala, sau ,,Padurea Spanzuratiilor. Dupa 1970, Nicolae Ceausescu lanseaza ideea une3i noi revolutii cultural, in central; carfeia se afla cultul personalitatii. Cultura Europeana Cultura in Europa este pusa sub mai multe conflicte. Pe de o parte, se remarca o riposte a europenismului autohtom impotriva culturii americane, care se dezvolta tot mai mult si cucereste incet toate domeniile culturale, de la cinematografie, teatru, pana la literature. Mai mult decat atat, cultura Americana inoveaza prin introducerea unor noi seturi de valori si obiceiuri, deprinse din mixul multicultural format. Ajutat de dezvoltarea media si de efectul de globalizare, curentul American se extinde foarte usor. Alt conflict ce se desfasoara la nivel cultural este prilejuit de lupta dintre regimurile democratice si totalitare.