CS D R U M C o N So L I D A R I RO

CAIET DE SARCINI
-9DRENURI N SPTUR
Asisten tehnic pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuie i documentaie de licitaie pentru 2 seciuni de drum ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01 Sarcina (i): DN1H Zalu - Aled Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510 Caiete de Sarcini Lucrari de Drumuri si Consolidari
DRENURI N SPTUR CUPRINS CAP.I. DESCRIEREA OPERATIUNILOR ........................................................................4

ART.1. ART.2. ART.3. ART.4. ART.5. Executia spturii ................................................................................................ 4 Executia corpului drenurilor .................................................................................. 5 Cmine de vizitare............................................................................................... 6 Puturi de aerisire................................................................................................. 7 Capul de dren ..................................................................................................... 7
CAP.II. MATERIALE UTILIZATE...................................................................................7

ART.6. Pietris ................................................................................................................ 7 ART.7. Piatr brut ........................................................................................................ 7 ART.8. Balast ................................................................................................................ 7 ART.9. Geotextile........................................................................................................... 7 ART.10. Tuburi de drenaj................................................................................................ 7 ART.11. Betonul simplu .................................................................................................. 8 ART.12. Tuburi prefabricate din beton.............................................................................. 8 ART.13. Otelul............................................................................................................... 8 ART.14. Executia spturii .............................................................................................. 8 ART.15. Executarea corpului drenului............................................................................... 8 ART.16. Executarea capului de dren................................................................................. 9 ART.17. Executarea cminelor de vizitare ......................................................................... 9
CAP.III. VERIFICAREA CALITTII ..............................................................................8
ANEX ..........................................................................................................................10 DRENURI N SPTUR ..............................................................................................10
Pag. 2 / 12
GENERALITTI Drenurile sunt constructii necesare pentru: - colectarea si evacuarea organizat a apelor de infiltratie; - coborrea nivelului pnzei freatice cnd aceasta poate influenta defavorabil, comportarea corpului drumului sau cea a altor lucrri; - consolidarea taluzurilor, terasamentelor si versantilor cate pot afecta platforma drumurilor sau alte lucrri; - mbunttirea conditiilor de lucru si asigurarea stabilittii zidurilor de sprijin si a culeelor podurilor si pasajelor. Drenurile n sptur deschis se pot executa mecanizat, n mod curent pn la adncimea de 6,0 m si manual pn la adncimea de 3,0 m. Adncimile mai mari se justific n proiect. Pentru a evita acumularea apei n spatele unei lucrri de sprijin si reducerea intervalului de variatie a mpingerii pmntului asupra acestora sub influenta factorilor externi, trebuie ca ntotdeauna s se prevad n spate un sistem de drenaj cu functionare pe toat durata existentei lucrrii. Lucrarea se msoar la metru cub de sptur. Fazele de executie prezint particularitti functie de solutia adoptat: - executia spturii; - executia corpului drenului (radier, tub drenaj, umplutur drenant, material geotextil capac); - executia capului de dren; - executia cminelor de vizitare.
Pag. 3 / 12
CAP.I. DESCRIEREA OPERATIUNILOR ART.1. Executia spturii Sptura se execut mecanizat sau manual n sensul dinspre aval spre amonte. Panta longitudinal a drenurilor cu radier rigid are valori cuprinse ntre (0,2...10%) functie de conditiile de relief si asigurare a functionalittii. Se recomand adoptarea pantelor n intervalul (2...5%). Panta longitudinal a drenurilor cu radier elastic se prevede n functie de conditiile de relief si functionalitate ntre 0,2 % si panta maxim admis pentru santuri si rigole protejate prevzute n STAS 2916, pct. 22. nainte de nceperea lucrrilor se iau urmtoarele msuri: - semnalizarea zonei de lucru, conform instructiunilor n vigoare; - asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament; - curtirea si rnguirea materialelor ce amenint s cad de pe taluze sau versanti n zona de lucru sau pe platform; - identificarea unor eventuale instalatii aeriene sau subterane si a unittii titulare n vederea stabilirii de ctre aceasta a conditiilor n care se pot executa lucrrile n deplin sigurant; - trasarea lucrrilor; - organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare n proportie de 50%. n timpul executiei spturilor se are n vedere ca: - s nu se pericliteze siguranta constructiilor si instalatiilor existente, vizibile sau ngropate precum si a lucrrilor n executie aflate n vecintate; - s se circule cu restrictie de vitez de 5 km/or n limita prismului de alunecare; - zilnic, nainte de a ncepe lucrul si la ncetarea lui se verific semnalizarea, sprijinirile si starea terenului din jurul spturii pentru a se lua msurile ce se impun, pentru a evita eventualele surpri si pericole de accidente. Spturile se execut cu pereti verticali, fr sprijiniri, manual sau mecanizat, n urmtoarele conditii: - terenul este stabil si cu umiditate natural; - terenul nu prezint fisuri si nu este expus vibratiilor; - sptura nu este tinut deschis si operatiile de umplere se efectueaz n aceeasi zi; - n limita prismului de rupere posibil nu se circul, nu sunt constructii deosebite sau alte ncrcri ce pot constitui o suprasarcin; - adncimea spturii este relativ mic, respectiv 1,0 m n pmnturi plastic vrtoase si nisipuri n stare ndesat si 1,5 m n pmnturi de consistent tare. Cnd sptura se execut mecanizat si tehnologia realizrii umpluturii drenante nu impune coborrea muncitorilor n sptur, n conditiile mentionate mai sus, adncimea se poate mri pn la cel mult 2,0 m. Cnd adncimea spturii depseste valoarea de 1,0 respectiv 1,5 m, spturile se execut taluzat fr sprijiniri pn la maximum 2,0 m adncime sau vertical, cu peretii sprijiniti pe toat adncimea. Spturile cu taluz vertical, n teren stabil si consistent plastic vrtoas sau tare, se execut la adapostul unor sprijiniri orizontale pe baz de proiect de executie care se adapteaz la conditiile reale n teren.
Pag. 4 / 12
n pmnturi afectate de fenomene de instabilitate, pmnturi dificile (loess, argile contractile, etc.) afnate, pmnturi cu infiltratii de ap sau conditii locale deosebite, indiferent de adncime, sprijinirea se face pe baz de proiect de executie cu cadre si dulapi verticali (eventual marciavante sau palplanse) care s formeze un perete continuu si etans. Palplansele si marciavantele se bat n avans (0,5...0,75 m) fat de nivelul spturii. Pmntul spat se va depozita la cel putin 1,0 m de peretele spturii iar materialele se vor depozita la cel putin 5,0 m. Aceste distante se pot reduce la jumtate n cazul spturilor pentru drenuri de asanare, care, de regul, au adncimi sub 2,0 m. n zonele n care sunt ngropate cabluri, conducte, terenuri arheologice, etc. spturile se execut cu atentie, cu respectarea instructiunilor date n scris, de unitatea tutelar a instalatiilor, eventual sub supravegherea delegatului acestei unitti. Dac n timpul executiei spturilor se descoper instalatii subterane, lucrrile se opresc imediat si se procedeaz la identificarea lor si sesizarea unittii tutelare. Lucrrile se pot relua numai dup eliminarea oricrui pericol si sub supravegherea delegatului unittii tutelare. Spturile pentru drenuri se execut pe cel mult trei tronsoane de 4...6 m lungime, din aval ctre amonte, asigurnd permanent scurgerea apelor din spturi prin cdere liber. Executia spturii la tronsonul urmtor se va ataca numai dup ce primul tronson este umplut cel putin pn la jumtate din adncimea lui. Demontarea sprijinirilor se face pe msura executrii corpului drenului. n cazul spturilor executate mecanizat, lucrrile de spare si umplere se succed astfel nct s nu rmn spturi deschise la sfrsitul zilei de lucru. Aceast tehnologie se aplic de regul la drenuri de asanare echipate cu tuburi de drenaj, riflate, perforate si corp drenant din pietris si balast, eventual si filtru din geotextil. n cazul drenurilor amplasate n spatele lucrrilor de sustinere, sptura se execut manual sau mecanizat concomitent cu executia spturii pentru tronsonul lucrrii de sprijinire, cu sau fr sprijiniri functie de natura terenului si adncimea spturii. ART.2. Executia corpului drenurilor Corpul drenului de captare a apelor de infiltratie sau de coborre a nivelului pnzei subterane este alctuit din radier, rigol, umplutur drenant, material geotextil si capac de nchidere. Corpul drenurilor de evacuare cuprinde aceleasi componente cu deosebire c umplutura drenant poate fi realizat pe o nltime redus. Radierul drenurilor poate fi rigid sau elastic. Radierul rigid se realizeaz din beton clasa C 16/20 cu rigola la mijloc, ncastrat n teren stabil putin permeabil sau practic impermeabil, cu compresibilitate medie, redus sau practic incompresibil. Panta transversal se recomand s fie de (2...5%) ctre rigol. Colectarea si conducerea apelor n drenuri cu radier rigid se asigur gravitational prin rigole acoperite cu capace semirotunde, zidrie uscat sau tuburi riflate. Radierul elastic se realizeaz prin compactarea terenului din talpa spturii drenului n cazul drenurilor perfecte sau dintr-un strat de balast de 20 cm grosime n cazul drenurilor imperfecte. Colectarea si conducerera apelor n drenurile cu radier elastic se realizeaz prin tuburi de drenaj cu talpa sau tuburi riflate, perforate din PVC asezate direct la baza spturii n cazul drenurilor perfecte sau pe un strat de balast de 20 cm grosime n cazul drenurilor imperfecte.
Pag. 5 / 12
Asternerea filtrului geotextil se face astfel nct fsiile s fie suprapuse pe min. 20 cm, pentru ca pmntul s nu ptrund n corpul drenant. Se recomand ca la margini fsiile s fie cusute mecanic, n acest caz suprapunerea lor putnd fi de numai (2-3) cm sau corespunztor tehnologiei fabricantului de geotextile. Coborrea materialelor n sptur se face cu mijloace mecanice sau pe jgheaburi. Balastul, pietrisul si pmntul se poate cobor n sptur si direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaz prin compactare, n straturi de (30...40 cm) grosime n cazul umpluturii din balast sau prin mpnarea pietrei brute pentru a se prentmpina tasri ale capacului. Umplutura n capac se compacteaz n straturi de (15...20 cm) grosime la un grad de compactare de (90...95%). Capacul de nchidere a drenurilor poate fi din: - pereu zidit din piatr brut sau de ru cu mortar de ciment sub form de casiu, rigol sau sant, pe pat de beton simplu clasa C 8/10; - pereu din dale de beton simplu C 16/20 sau din dale prefabricate din beton simplu si aceeasi clas pe pat de beton simplu, clasa C 8/10 avnd rosturile colmatate cu mortar sau mastic bituminos; - dop de pmnt argilos local, bine compactat, protejat cu pmnt vegetal si nsmntat. Capacul de nchidere se prevede la toate tipurile de drenuri cu exceptia drenurilor transversale de interceptie, pe sectorul aflat sub partea carosabil a drumului, deoarece au rolul de a colecta si apa din fundatia drumului, n acest caz mbrcmintea drumului constituind capacul de nchidere al drenului. n cazul drenurilor din spatele lucrrilor de sprijin executia corpului drenului prezint cteva particularitti: - Evacuarea apei colectate n drenul din spatele zidului de sprijin precum si drenajul prin ventilatie se asigur prin barbacane realizate de regul, cu sectiune circular cu diametrul de LA 70110 mm, dispuse pe cel putin dou rnduri, cte dou pe fiecare rnd, la fiecare tronson de zid de 6,0 m lungime; - Radierul cu rigole al drenului este prevzut cu contrapante care colecteaz apele spre barbacane; - n cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu, cu elevatia din elemente prefabricate sau zidrie de piatr, drenul din spatele zidului se execut concomitent cu ridicarea elevatiei. n cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu cu elevatie din beton, drenul din spatele zidului se execut imediat dup decofrare, nainte ca aceasta s fie pus sub sarcin. Accesul n spatiile nguste, n spatele zidului se poate admite numai la adpostul sprijinirilor conform prevederilor din proiect. Concomitent cu executarea drenului din spatele zidurilor de sprijin se execut umplutura din spate pentru punerea sub sarcin. Umplerea se execut n straturi orizontale, bine compactate, pentru a se asigura valoarea indicilor geotehnici avuti n vedere la dimensionarea zidului de sprijin si n orice caz la un grad de compactare mai mare de (90...95%). Adncimea drenului se msoar de la coronamentul zidului sau muchia taluzului spturii din spatele zidului n cazurile n care aceasta este deasupra cotei coronamentului. ART.3. Cmine de vizitare
Pag. 6 / 12
Pentru controlul functionrii si asigurarea conditiilor necesare de revizuire si ntretinere a drenurilor pe traseul acestora se prevd cmine de vizitare, amplasate la (50...70 m) distant ntre ele. De asemenea se prevd cmine de vizitare la schimbri de directie si la intersectia a dou sau mai multe drenuri. La captul superior cminele de vizitare sunt prevzute cu goluri pentru ventilatia natural. n caminul de vizitare captul tubului de drenaj amonte trebuie s fie cel putin 10 cm deasupra captului tubului de drenaj - evacuare aval. ART.4. Puturi de aerisire La captul spre amonte al drenurilor se monteaz tuburi netede din PVC cu diametrul de 110 mm, prelucrate la captul superior, pentru realizarea de fante care asigur o ventilatie natural ntr-un radier din beton simplu C 16/20. Puturile de aerisire, cminele de vizitare si capetele de dren se proiecteaz si se realizeaz n asa fel nct s asigure functionalitatea att a drenajului gravitational ct si a drenajului prin ventilatie natural. ART.5. Capul de dren Fiecare dren de termin cu un cap de dren care are rol de evacuare la zi a apelor colectate n dren si asigur conditiile necesare pentru revizie si ntretinere. Capul de dren se execut dintr-un pereu de piatr brut sau de ru pe un pat de beton simplu C 16/20 conform proiectului. CAP.II. MATERIALE UTILIZATE ART.6. Pietris n umplutura drenant se foloseste pietris sort (7...40 mm) SR 667 cu granulozitate continu. ART.7. Piatr brut n umplutura drenant se foloseste piatra brut negeliv, dimensiuni max. 200 mm STAS 2917-79. De asemenea, se foloseste la pereul din capacele de nchidere a drenurilor sau la zidria capului de evacuare a apelor din dren. ART.8. Balast Pentru realizarea filtrului invers se foloseste balast (STAS 662), sortul (0-63 mm) cu granulozitate continu. ART.9. Geotextile Pentru drenurile n sptur se foloseste ca filtru invers geotextil cu caractristici prevzute prin proiect functie de tipul de teren n care se pozeaz. ART.10. Tuburi de drenaj Tuburile riflate, perforate, realizate din PVC sau polietilen cu diametre de (65...120 mm) se folosesc la drenuri de captare a apelor se ntind direct pe radier si se protejeaz cu umplutur drenant din balast sau pietris. Accesul apei n tuburi se asigur prin fante de 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8 mm n numr care s realizeze o suprafat activ (de intrare a apei n tuburi) de (24...50 cm2) pe metru liniar de tub.
Pag. 7 / 12
Tuburi netede neperforate din PVC (STAS 6675/2), avnd diametrul de (110mm) se folosesc pentru conducerea apelor n drenurile de evacuare si pentru executarea puturilor de aerisire. ART.11. Betonul simplu Betonul simplu clasa C 16/20 se foloseste pentru executarea radierului drenului si a patului de beton peste care se execut pereul zidit cu mortar de ciment din capacul de dren sau capul de evacuare al drenului. ART.12. Tuburi prefabricate din beton Tuburile prefabricate din beton cu sectiune circular D = 1000 mm, STAS 816 se folosesc pentru executia cminelor de vizitare. ART.13. Otelul Pentru executarea scrilor de acces n cminele de vizitare se foloseste otelul beton OB 37, STAS 438/1. CAP.III. VERIFICAREA CALITTII Pentru executarea unei lucrri corespunztoare din punct de vedere calitativ, pe parcursul executiei este obligatoriu s se fac verificri la toate fazele de executie, dup cum urmeaz: ART.14. Executia spturii La aceast faz controlul de calitate const n: - verificarea amplasamentului lucrrilor; - receptia terenului de fundare a radierului; - verificarea dimensiunilor si a pantei terenului de fundare a radierului; - verificarea sprijinirilor cnd sunt prevzute n proiect; - verificarea lungimii tronsonului spat. ART.15. Executarea corpului drenului - verificarea pantei longitudinale si transversale a radierului; - verificarea tipului si dimensiunilor tubului de captare a apelor si asezarea lui pe radier; - verificarea geotextilului folosit din proiect din punct de vedere calitativ si a suprapunerii marginilor necusute, control care const n: . identificarea produsului prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi; . determinarea masei unitare; . verificarea conditiilor de depozitare si manipulare . verificarea asezrii geotextilului astfel nct s se asigure continuitatea (suprapunere sau coasere); . protectia geotextilelor mpotriva actiunii vntului; . restrictiile de circulatie pe geotextil; . verificarea ca prin deversarea materialelor de umplutur s nu se produc perforatii ale materialului geotextil; - verificarea calittii balastului sau pietrisului pe loturi de acelasi fel de agregate si sort de max. 200 tone prin metoda verificrii de lot, urmrindu-se: granulozitatea, conditiile de filtru invers, corpuri astrine, prti levigabile;
Pag. 8 / 12
- verificarea compactrii umpluturii drenante. ART.16. Executarea capului de dren Verificarea functionalittii drenului prin verificarea debitului timp de (5...10) zile. Dac debitul rmne aproximativ constant nseamn c drenul a intrat ntr-un regim de functionare continuu. n cazul n care debitul scade continuu drenul se poate colmata, poate pierde apa colectat sau nu mai este ap liber n pmnt. Aceast verificare este eficient numai dac se monteaz tuburi piezometrice pentru urmrirea variantiei nivelului apelor subterane n zona activ a drenurilor.
ART.17. Executarea cminelor de vizitare La aceast faz controlul tubului de drenaj amonte care trebuie s fie cu cel putin 10 cm deasupra cotei captului tubular de drenaj aval; - verificarea functionalittii drenului amonte. Toate aceste verificri se fac conform Indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 si n conformitate cu Legea nr. 10/95 si n baza unui Program pentru controlul calittii lucrrilor de comun acord ntre proiectant, Inginer, constructor . La toate aceste verificri se ncheie: proces verbal de lucrri ascunse, proces verbal de receptie calitativ sau proces verbal.
Pag. 9 / 12
ANEX DRENURI N SPTUR REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. - Legea protectiei mediului
NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999
Legea nr. 137:1995 II. NORMATIVE TEHNICE AND 513-2002
Instruciuni tehnice privind proiectarea, execuia, revizia i ntreinerea drenurilor pentru drumuri publice. - Normativ pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de constructii si instalatii aferente.
C 56-85
NE 012-99, partea A, aprobat de MLPAT cu Ord. Nr. 59/N din 24 aug. 1999
Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat.

Pag. 10 / 12
III. STANDARDE STAS 438/1-89 SR 662:2002 SR 667:2001 STAS 790-84 STAS 816-80 STAS 1275-88 STAS 1667-76 STAS 1759-88 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mrci si conditii tehnice de calitate. Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Ap pentru betoane si mortare. Tuburi si piese de canalizare din beton simplu. ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice.
- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt. Determinarea densittii aparente, a lucrabilittii, a continutului de agregate fine si a nceputului de priz. Siguranta circulatiei. Semafoare pentru circulatiei. Conditii tehnice de calitate. dirijarea
SR 1848-4:1995 STAS 1848/5-82 STAS 1913/5-85 STAS 1913/13-83 STAS 2916-87 STAS 2917-79 -
Semnalizare rutier. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate. Teren de fundare. Determinarea granulozittii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor. Lucrri de drumuri si cale ferat. Protejarea taluzurilor si santurilor. Prescriptii generale de proiectare. Lucrri din zidrie. Zidrie din piatr natural. Prescriptii de alctuire.
Pag. 11 / 12
STAS 3349/1-83 STAS 4606-80 STAS 6675/2-92 STAS 10796/1-77 STAS 10796/3-88 SR EN 45.014:2000 -
Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. Tevi din policlorur de vinil neplastifiat. Dimensiuni. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de proiectare. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare. de
Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).
Pag. 12 / 12
CAIET DE SARCINI
- 10 PROTECTIE TALUZURI CU GEOSINTETICE
PROTECTIE TALUZURI CU GEOSINTETICE CUPRINS GENERALITTI ............................................................................................................3 CAP.II. MATERIALE UTILIZATE...................................................................................3

ART.3. ART.4. ART.5. ART.6. Geosinteticele ..................................................................................................... 3 Apa.................................................................................................................... 4 Cimentul............................................................................................................. 4 Agregatele.......................................................................................................... 4 ART.1. Finisarea suprafetei ............................................................................................. 3 ART.2. Pozarea geosinteticelor ........................................................................................ 3
CAP.III. VERIFICAREA CALITTII ..............................................................................4 ANEX ..........................................................................................................................5 PROTECTIE TALUZURI CU GEOSINTETICE .................................................................5
ART.7. Verificarea calittii ............................................................................................... 4 ART.8. Betonarea n cazul umplerii geocelulelor................................................................. 4
Pag. 2 / 6
GENERALITTI Lucrrile de protectie a taluzurilor de drum pot fi executate cu urmtoarele materiale geosintetice: - georetele - geocelule Georetelele se nierbeaz, iar geocelulele se umplu cu beton, material granular sau pmnt vegetal. Lucrarea se msoar la m2 de suprafat protejat si cuprinde toate operatiunile necesare realizrii integrale a protectiei, dup cum urmeaz: 1. Finisarea suprafetei ce urmeaz a fi protejat 2. Pozarea geosinteticelor si fixarea lor pe suprafata finisat 3. nierbarea georetelelor sau umplerea geocelulelor cu beton, material granular sau pmnt vegetal. CAP.I. DESCRIEREA OPERATIUNILOR ART.1. Finisarea suprafetei Aceast operatiune presupune realizarea geometriei suprafetei conform cu profilul longitudinal si cele transversale. Operatiunea de finisare a suprafetei se realizeaz mecanizat si manual. ART.2. Pozarea geosinteticelor Pozarea geosinteticelor pe suprafata finisat se face manual prin ntinderea acestora pn la dimensiunea prescris de proiectant. n cazul protectiei cu georetele pe suprafata finisat se fixeaz n prealabil materialul sintetic peste care se asterne un strat de pmnt vegetal nsmntat care va produce nierbarea georetelelor. n cazul protectiei cu geocelule umplute cu beton, ntinderea acestora se face numai dup asezarea unui geotextil cu g > 200 g/mp pe toat suprafata prevzut a fi protejat. n cazul umpluturilor din piatr spart sau pmnt vegetal stratul de geotextil nu mai este necesar. Fiecare fsie de material geosintetic se fixeaz cu ajutorul unor piroane confectionate din otel beton. De asemenea, fsiile se vor prinde una de alta pentru a se realiza un cmp continuu fr rosturi de constructie. Fixarea geosinteticelor se face cu piroane mai dese n zona de mbinare si la schimbrile de pante n profil transversal pentru ca acestea s se muleze pe suprafata pregtit. La geocelule mbinarea acestora se realizeaz cu capse metalice care asigur continuitatea materialului. La creast si la piciorul taluzului, geosinteticele se ancoreaz prin ncastrare ntr-o transee conform detaliilor din planse. n cazul protectiei cu geocelule operatiunea de umplere a acestora cu beton, material granular sau pmnt se face manual sau mecanizat, de la baza taluzului spre creasta acestuia. CAP.II. MATERIALE UTILIZATE ART.3. Geosinteticele
Pag. 3 / 6
Vor fi nsotite de certificatul de calitate emis de furnizor si vor fi agrementate n Romnia. De asemenea, geosinteticele vor respecta numrul specificat pentru 1 m2 si nltimea prescris. ART.4. Apa Trebuie s ndeplineasc conditiile din STAS 790 dac nu provine din reteaua public. ART.5. Cimentul Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin retet la betonul specificat n proiectul de executie si va corespunde conditiilor de calitate prevzute n Codul de practic pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat, Indicativ NE 012 (Partea A). ART.6. Agregatele La prepararea betoanelor monolite si la umplerea geocelulelor cu material granular se va utiliza balast, nisip, pietris, piatr spart, care trebuie s corespund calitativ prevederilor STAS 1667, STAS 4606, SR 662, SR 667. CAP.III. VERIFICAREA CALITTII ART.7. Verificarea calittii Verificarea calittii se realizeaz pe parcursul executiei. Taluzarea suprafetei imprim calitatea final a suprafetei, avnd n vedere faptul c nu mai este posibil corectarea denivelrilor suprafetei dup ntinderea fsiilor de geosintetice. ART.8. Betonarea n cazul umplerii geocelulelor Se fac verificri att la betonul proaspt ct si la cel ntrit: - temperatura betonului proaspt care la punerea n oper a betonului trebuie s fie mai mare de 5oC; - calitatea betonului proaspt - prin recoltri de probe; - consistenta betonului; - la statia de betoane se ia cte o prob pe schimb si tip de beton; - calitatea betonului pus n lucrare se va aprecia tinnd cont de concluziile analizei efectuate asupra rezultatelor ncercrii, probelor de verificare a clasei si a interpretrilor rezultatelor ncercrilor nedistructive sau pe carote; - se va urmri si durata maxim de transport a betonului functie de temperatura si calitatea cimentului. Toate aceste verificri se fac conform Codului de practic NE 012 si n conformitate cu Legea nr. 10/95 si n baza unui "Program pentru controlul calittii lucrrilor" de comun acord ntre proiectant, Inginer, constructor si la toate aceste verificri se ncheie: proces verbal de lucrri ascunse, proces verbal de receptie calitativ sau proces verbal.
Pag. 4 / 6
ANEX PROTECTIE TALUZURI CU GEOSINTETICE REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. - Legea protectiei mediului
Legea nr. 137:1995 II. NORMATIVE TEHNICE C 56-85 NE 012-99, partea A, aprobat de MLPAT cu Ord. Nr. 59/N din 24 aug. 1999
- Normativ pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de constructii si instalatii aferente.
NP 075-02, aprobat de MLPTL cu Ord. Nr. 1228 din 03.09.2002
Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrrile de constructii.
III. STANDARDE
Pag. 5 / 6
SR 662:2002 SR 667:2001 STAS 790-84 STAS 1275-88 STAS 1667-76 STAS 1759-88
Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Ap pentru betoane si mortare. ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice.
- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt. Determinarea densittii aparente, a lucrabilittii, a continutului de agregate fine si a nceputului de priz. Siguranta circulatiei. Semafoare pentru circulatiei. Conditii tehnice de calitate. dirijarea
SR 1848-4:1995 STAS 1848/5-82 STAS 3349/1-83 STAS 2914-84 STAS 4606-80 STAS 5886-68 STAS 6339-80 STAS 7201-65 SR EN 45.014:2000 -
Semnalizare rutier. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate. Betoane de ciment. Prescriptii gradului de agresivitate a apei. pentru stabilirea
- Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. - Materiale plastice. Determinarea densittii (masei volumice) si a densittii relative. Materiale plastice. Determinarea rezistentei la actiunea agentilor chimici. Materiale plastice. Determinarea masei foilor si plcilor. Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).
Pag. 6 / 6
CAIET DE SARCINI
- 11 LUCRRI DE SUSTINERE DIN GABIOANE
LUCRRI DE SUSTINERE DIN GABIOANE CONTINUT

1. 2.
2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5.
GENERALITTI................................................................................................................... 3 DESCRIEREA OPERATIUNILOR.......................................................................................... 4

Executia platformei de lucru.........................................................................................................4 Executia spturii si sprijinirea malurilor spturii............................................................................4 Betonarea fundatiilor ..................................................................................................................4 Executia elevatiei .......................................................................................................................4 Realizarea zidriei de piatr n cutiile confectionate .........................................................................5
3.
3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7.
MATERIALE UTILIZATE ...................................................................................................... 6

Apa ..........................................................................................................................................6 Cimentul ...................................................................................................................................6 Agregatele.................................................................................................................................6 Betoane ....................................................................................................................................6 Cosuri pentru gabioane ...............................................................................................................6 Piatr .......................................................................................................................................7 Zidria uscat din piatr brut ......................................................................................................7
4.
4.1. 4.2. 4.3. 4.4.
VERIFICAREA CALITATII ................................................................................................... 8

Platforma de lucru ......................................................................................................................8 Sparea si sprijinirea malurilor spturii.........................................................................................8 Betonarea fundatiei ....................................................................................................................8 Realizarea elevatiei.....................................................................................................................8
Pag. 2 / 9
1. GENERALITTI
Lucrarea se masoar la m3 de beton si piatr puse n oper. Gabioanele au urmtoarele caracteristici: sunt structuri elastice, capabile s reziste n bune conditii la oricare tip de solicitare; sunt structuri la care deformatia limitat nu este un defect ci un factor functional, care confirm conlucrarea tuturor elementelor constructiei fr s reduc rezistenta acesteia; sunt structuri drenante. 1. executia platformei de lucru; 2. executia spturii si sprijinirea malurilor spturilor; 3. executia fundatiei; 4. executia elevatiei;
Executia lucrrilor de sustinere din gabioane comport urmtoarele operatiuni:
Pag. 3 / 9
2. DESCRIEREA OPERATIUNILOR
2.1.EXECUTIA PLATFORMEI DE LUCRU
Platforma de lucru va fi amplasat conform proiectului. Platforma de lucru va avea dimensiunile din proiect si va fi realizat din balast sau piatr spart.
2.2.EXECUTIA SPTURII SI SPRIJINIREA MALURILOR SPTURII

Sptura se face pe tronsoane alternante de maxim 6 m lungime, n ordinea stabilit prin proiect. Sparea pmntului - se execut mecanizat si manual, necesitnd si sprijinirea malurilor pentru evitarea posibilittilor de declansare a unor fenomene de instabilitate. Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice si se execut odat cu sparea. n pmnturi cu infiltraii de ap sprijinirile se execut continuu cu dulapi verticali suprapui (al doilea rnd de dulapi se suprapune peste rosturile primului rnd de dulapi) sau cu palplane astfel nct s se formeze un perete etan. Cnd executarea spturilor implic dezvelirea unor retele subterane existente (ap, gaze, electrice, etc.) ce rmn n functiune, trebuiesc luate msuri pentru protejarea acestora mpotriva deteriorrii. Dac aceste retele nu se cunosc si apar pe parcursul executrii spturii, se vor opri lucrrile si se va anunta Inginerul pentru a lua msurile necesare. La terminarea spturii se va ntocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si a naturii terenului de fundare.
2.3.BETONAREA FUNDATIILOR
n cazul fundatiilor din beton, betonarea acestora se face imediat dup terminarea spturilor, turnndu-se aderent la peretii spturii rezultate. Turnarea betonului de clasa prevzut n proiect se realizeaz fr ntrerupere, n straturi de 20-50 cm.
2.4.EXECUTIA ELEVATIEI
Operatiunile principale pentru realizarea elevatiei din gabioane sunt: confectionarea cosurilor pentru gabioane; realizarea zidriei de piatr n cutiile confectionate.
Confectionarea gabioanelor Gabioanele se confectioneaz din plas de srm zincat Z 50x3,15x1000, 1500, 2000 - STAS 2543 corespunztor cu ltimea gabionului de 1000, 1500, 2000 mm. Pentru a asigura indeformabilitatea gabionului, el se ntreste cu cadre din otel beton 12- 16 mm protejate cu vopsea anticoroziv si ancore (legturi) din srm zincat 4 mm. Plasele, cadrele i gabioanele se leag ntre ele cu srm moale zincat = 3,0 mm.
Pag. 4 / 9
Umplerea gabioanelor se face cu piatr brut negeliv sau piatr de ru cu dimensiuni cuprinse ntre 120-250 mm zidit, uscat, bine mpnat. Umplerea gabioanelor este facut, de regul pe loc, prin aranjarea pietrei brute sau a bolovanilor n cosurile de srm care sunt dispuse alturat si legate unele de altele cu srm. Cnd gabioanele sunt confectionate n afara amplasamentului lor definitiv, antreprenorul trebuie, nainte de nceperea executiei lucrrilor, s supun aprobrii reprezentantului Inginerului mijloacele de ncrcare, transport, de ridicare si asezare pe amplasament a gabioanelor.
2.5.REALIZAREA ZIDRIEI DE PIATR N CUTIILE CONFECTIONATE

La aranjarea pietrei n gabioane, se va cauta n msura posibilittii, ca paramentul s fie realizat cu piatr cu dimensiunile mai mari.
Pag. 5 / 9
3. MATERIALE UTILIZATE
3.1.APA
Trebuie s ndeplineasc conditiile din STAS 790 dac nu provine din reteaua public.
3.2.CIMENTUL
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin retet la betonul specificat n proiectul de executie.
3.3.AGREGATELE
La prepararea betoanelor monolite se va utiliza balast, nisip, pietris, care trebuie s corespund calitativ prevederilor STAS 1667, STAS 4606, SR 662.
3.4.BETOANE
Betonul simplu - Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant n functie de conditiile de lucru si de sarcinile la care este supus. Compozitia betonului se stabileste pe baz de ncercri preliminare, folosindu-se materialele aprovizionate. La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face n greutate. Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea Inginerului. Umiditatea agregatelor se verific zilnic, precum si dup fiecare schimbare de stare atmosferic. n timpul turnrii trebuie asigurat ca betonul s umple complet formele n care este turnat, ptrunznd n toate colturile si nelsnd locuri goale. Betonul adus n vederea turnrii nu trebuie s aib agregatele segregate. n perioada dintre preparare si turnare se interzice adugarea de ap n beton.
3.5.COSURI PENTRU GABIOANE

- Courile pentru gabioane se confecioneaz din plas de srm zincat Z 50x3,15x1000, 1500, 2000 - STAS 2543 corespunztor cu ltimea gabionului de 1000, 1500, 2000 mm. - Cadrele care asigur nedeformabilitatea cosurilor sunt confectionate din otel beton 12- 16 mm protejate cu vopsea anticoroziv si ancore (legturi) din srm zincat 4 mm. - Plasele, cadrele si gabioanele se leag ntre ele cu srm moale zincat 3,0 mm (Znl 3,0 STAS 889).
Pag. 6 / 9
3.6.PIATR
La executia zidriei se va folosi piatra provenit din roci cu structura omogen, compact. Nu se admite folosirea pietrei din roci argiloase sau marnoase. Pentru executia zidriilor uscate se va folosi numai piatra de carier. Se recomand ca piatra s fie extras naintea iernii care precede punerea ei n lucru. Forma pietrei brute este neregulat, apropiat de cea paralelipipedic. Conditiile de calitate pe care trebuie s le satisfac piatra sunt urmtoarele: piatra trebuie s fie dur, avnd marca minimum 100, negeliv, prezentnd muchii vii la cioplire si dnd un sunet clar la lovire cu ciocanul; nu se admit crpturi, zone alterate, strivite sau cuiburi de materii minerale care se dezagreg usor. Rezistenta pietrei la gelivitate se determin conform STAS 1667.
3.7.ZIDRIA USCAT DIN PIATR BRUT

Zidria uscat se execut manual. Se recomand piatra brut mare. La executarea zidriei uscate pietrele se aseaz pe lat, n rnduri ct mai orizontale, astfel ca s reazeme ntre ele pe o suprafat ct mai mare, iar volumul golurilor s fie ct mai mic. Pietrele se mpneaz ntre ele cu pietre mai mici de form corespunztoare care se introduc n goluri. Asezarea pietrelor se face astfel ca s fie asigurat tasarea rosturilor verticale pe minimum 10 cm. Pietrele care se ntrebuinteaz la executarea unui strat trebuie s fie ct mai uniforme ca rezistent si densitate. O atentie deosebit se va acorda asezrii pietrelor la parament, prin alternarea pietrelor cu coada scurt cu cele cu coada lung. Pentru fetele exterioare se folosesc pietre mai mari.
Pag. 7 / 9
4. VERIFICAREA CALITATII
4.1.PLATFORMA DE LUCRU
Se verific: respectarea elementelor geometrice n plan si profil transversal; realizarea platformei cu materiale corespunztoare (prevzute n proiect); semnalizarea punctului de lucru.
4.2.SPAREA SI SPRIJINIREA MALURILOR SPTURII

Se va verifica n raport cu prevederile proiectului: pozitia n plan; dimensiunile fundatiilor; msurile de protectia muncii, de sigurant a circulatiei; verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fisele tehnologice; concordanta ntre situatia real pe teren si datele tehnice prevzute n proiect.
4.3.BETONAREA FUNDATIEI
Se fac verificri att la betonul proaspt ct si la cel ntrit: realizarea vibrrii betonului; temperatura betonului proaspt care la punerea n oper trebuie s fie mai mare de 5oC; calitatea betonului proaspt - prin recoltri de probe; lucrabilitatea betonului; la statia de betoane se ia cte o prob pe schimb si tip de beton; calitatea betonului pus n lucrare se va aprecia tinnd cont de concluziile analizei efectuate asupra rezultatelor ncercrii, probelor de verificare a clasei si a interpretrilor rezultatelor ncercrilor nedistructive sau pe carote; se va urmri si durata maxim de transport a betonului functie de temperatura si calitatea cimentului.
4.4.REALIZAREA ELEVATIEI
Se vor verifica cosurile din plas, ca dimensiune, confectionare si asezare pe radierul de beton si montare n elevatie, n conformitate cu prevederile proiectului de executie. Pentru asigurarea calittii si functionalittii lucrrilor de sprijinire cu gabioane, pe tot parcursul executiei se vor verifica dimensiunile n plan si sectiune, calitatea materialelor puse n oper.
Pag. 8 / 9
Toate aceste verificri se fac conform Indicativ NE 012, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 si n conformitate cu Legea nr. 10/95 si n baza unui Program pentru controlul calittii lucrrilor de comun acord ntre proiectant, Inginer, constructor . La toate aceste verificri se ncheie: proces verbal de lucrri ascunse, proces verbal de receptie calitativ sau proces verbal.
Pag. 9 / 9
CAIET DE SARCINI
- 12 PROTECTIE TALUZURI CU PLASE ANCORATE
PROTECTIE TALUZURI CU PLASE ANCORATE CUPRINS
GENERALITTI.............................................................................................................3 CAP.I. Descrierea operaTiunilor..................................................................................3

ART.1. Finisarea taluzului ............................................................................................... 3 ART.2. Executia protectiei............................................................................................... 3
CAP.II. MATERIALE UTILIZATE - CONDITII DE CALITATE.........................................3

ART.3. Plase.................................................................................................................. 3 ART.3.1. Verificarea executiei.......................................................................................... 4 Art.3.2. Verificarea dimensiunilor ..................................................................................... 4 ART.3.3. Verificarea perpendicularittii laturilor ochiurilor................................................... 4 ART.4. Mortar de ciment folosit la ancore ......................................................................... 5
CAP.III. CONTROLUL CALITTII LUCRRILOR ..........................................................5

ART.5. Finisarea taluzului ............................................................................................... 5 ART.6. Executia protectiei............................................................................................... 5
ANEX ..........................................................................................................................6 PROTECTIE TALUZURI CU PLASE ANCORATE .............................................................6
Pag. 2 / 7
GENERALITTI Sunt lucrri de protectie a taluzurilor de debleu, stncoase si nalte, cu pante mari, unde exist pericol de cdere de material mrunt rezultat din degradarea stncii la suprafat, sau ca urmare a spturilor cu explozibil fcute la executie. Lucrarea se msoar la mp de suprafat de taluz protejat. Protectia taluzurilor cu plase ancorate, cuprinde urmtoarele operatiuni: - finisarea taluzului - executia protectiei. CAP.I. Descrierea operaTiunilor ART.1. Finisarea taluzului Pentru finisarea taluzului se efectueaz: - montarea baricadelor de lemn rotund pentru protectia muncitorilor, executate pe schelet metalic; - dislocarea cu unelte de mn a stncii alterate; - finisarea suprafetei taluzurilor; modul de finisare si msurile de protectie a muncii se vor specifica la fiecare proiect n parte, n functie de nclinarea taluzului si natura rocii; - materialele rezultate se vor evacua din zon. ART.2. Executia protectiei Executia protectiei se realizeaz n dou etape: a. Etapa I, cuprinde urmtoarele operatii: - realizarea platformei de lucru pentru executarea lucrrilor de ancoraj; - forarea gurilor pentru ancore; - introducerea ancorelor FT500 sau ATB700 ( min = 20 mm, l min = 3,00 m n gurile forate deasupra muchiei taluzului) si cimentarea lor cu injectie de micromortar AM1000-1. Caracteristicile tehnice ale micromortarului AM1000-1 sunt: - granulometrie: 0-0,6mm - umflare: 1,4 vol% - apa/solid: 0,20 Rezistenta la compresiune: - dupa 4 ore: app. 2,5N/mm.p - dupa 12 ore; app. 35N/mm.p - dupa 24 ore: app. 50N/mm.p - dupa 28 zile: app. 85N/mm.p
NOT:
b. Etapa II, cuprinde urmtoarele operatii: - fixarea unei bare din OB 37 sau cablu toronat 6x37 PP 17 zincat de ancorele de creast pentru prinderea plaselor de srm "Z" sau imbracate in PVC la partea superioara; CAP.II. MATERIALE UTILIZATE - CONDITII DE CALITATE ART.3. Plase
Pag. 3 / 7
n functie de mrimea fisurilor, crpturilor si pericolului cderii de blocuri, lungimea si numrul ancorelor se vor stabili prin proiect
Se utilizeaz plasele metalice cu ochiuri ptrate confectionate din srm zincat "Z" sau plase imbracate in PVC. Latura ochiului "l", diametrul srmei "d" si masa plaselor vor fi conform tabloului nr. 1 din STAS 2543 sau agrementului tehnic.
Observatie: Observatie:
Ltimile si lungimile plaselor vor corespunde tabelului nr. 2 din STAS 2543.
Plasele avnd dimensiunile notate cu asterisc se livreaz pe baz de ntelegere ntre productor si beneficiar. Lungimile se stabilesc din 100 n 100 mm. Pe baz de ntelegere ntre productor si beneficiar se pot executa plase cu ltimi sub 750 mm si peste 3500 mm, ns numai din 100 n 100 mm.
Verificarea calittii plaselor de srm se face pe loturi. Lotul trebuie s cuprind suluri de plas executat din acelasi material, avnd aceeasi latur a ochiului, acelasi diametru de srm si aceeasi ltime si lungime. Verificarea calittii const n: - verificarea executiei; - verificarea dimensiunilor; - verificarea perpendicularittii laturilor ochiului. ART.3.1. Verificarea executiei Verificarea executiei se face cu ochiul liber. Art.3.2. Verificarea dimensiunilor 3.2.1. Latura ochiului se verific astfel: - se aleg trei puncte de plas, fiecare situat la cel putin 100 mm de la marginea plasei; - din fiecare din cele 3 puncte (pornindu-se de la punctul de rsucire) n dou directii perpendiculare ntre ele, se msoar lungimea total "L" a 10 ochiuri, pentru plasele cu l=10...15 mm si lungimea total "L" a 5 ochiuri, pentru plasele cu l=20...100 mm; - valoarea medie a laturii ochiului lm se determin pentru fiecare din cele 6 msurtori (3 puncte x 2 corectii) cu relatia: L n care lm = ---- - d (mm), n L= lungimea total msurat de la marginea interioar a primului ochi pn la marginea exterioar a ultimului ochi, n mm; n= numrul ochiurilor (10, respectiv 5); d= diametrul srmei, n mm. Rezultatul msurrii este media aritmetic a celor 6 valori medii calculate ca mai sus si trebuie s corespund valorii "l" a laturii indicat n tabelul nr. 1 din STAS 2543. 3.2.2. Diametrul srmei se verific cu micrometrul n 6 puncte, cte unul pe fiecare din cele 6 directii, n care s-a fcut verificarea dimensiunii "l" a laturii ochiului. 3.2.3. Verificarea ltimii si lungimii se face cu metrul n cteva locuri pe marginea plasei, pentru ltime si pe plasa ntins, pentru lungime. ART.3.3. Verificarea perpendicularittii laturilor ochiurilor Se va face la trei ochiuri, la 1 m de captul plasei si pe mijlcul ei, cu ajutorul unui raportor, pe 50% din sulurile unui esantion, prelevat conform tabelului nr. 3, dar pe cel putin 2 suluri.
Pag. 4 / 7
ART.4. Mortar de ciment folosit la ancore Marca si compozitia mortarului va fi cea prescris prin proiect. Determinarea compozitiei mortarelor const n stabilirea granulozittii agregatului si a dozajului de ciment; cantitatea de ap nu se stabileste initial, ea adugndu-se n mortar, la iesirea amestecului uscat din duz, astfel nct s rezulte un amestec omogen si aderent. CAP.III. CONTROLUL CALITTII LUCRRILOR ART.5. Finisarea taluzului Calitatea finisrii taluzurilor depinde de modul cum s-a executat sptura ultimului strat de stnc de deasupra taluzului (dac s-au folosit pentru derocri, ncrcturi mari sau mici, dac s-a folosit pickhamerul). Se verific dac la baza taluzului s-a amenajat o banchet de 0,50-1,00 m ltime pentru preluarea materialului desprins de deasupra. Dac taluzul depseste nltimea de 10 m, se verific dac a mai fost amenajat o banchet de 0,5-1,0 m la o nltime potrivit de 6-8 m. Pentru nltimi mai mari de 12 m, pantele se vor stabili pe baz de calcul de stabilitate, conform STAS 2914. ART.6. Executia protectiei Verificarea executiei protectiei const n: - urmrirea executiei numarului de ancore prevzut; - prinderea plasei la partea superioar (muchia taluzului) pe bare din OB 37 si legarea acestora de ancorele executate; - suprapunerea plaselor pe o ltime de 10 cm pentru coasere; - rigidizarea plasei cu bare din OB 37 dispus n retea. Se verific dac srma de legtur a plasei este zincat pentru a se evita rugina si desfacerea plasei. Toate aceste verificri se face conform Legii nr. 10/95 si n baza unui Program pentru controlul calittii lucrrilor de comun acord ntre proiectant, beneficiar, constructor si la toate aceste verificri se ncheie: proces verbal de lucrri ascunse, proces verbal de receptie calitativ sau proces verbal.
Pag. 5 / 7
ANEX PROTECTIE TALUZURI CU PLASE ANCORATE REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. - Legea protectiei mediului
Legea nr. 137:1995 II. NORMATIVE TEHNICE C 56-85 NE 012-99, partea A, aprobat de MLPAT cu Ord. Nr. 59/N din 24 aug. 1999 PE 712-87
Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat. - Normativ departamental pentru tratarea rocii de fundatie a constructiilor hidrotehnice prin injectii si foraje de drenaj.
III. STANDARDE SR EN 196-1:1995 Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice.
Pag. 6 / 7
SR 388:1995 STAS 438/1-89 SR 662:2002 STAS 790-84 STAS 889-89 SR 1848-4:1995 STAS 1848/5-82 STAS 2543-76 STAS 2914-84 STAS 3349/1-83 SR EN 45.014:2000
Ciment Portland. Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mrci si conditii tehnice de calitate. Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate. Ap pentru betoane si mortare. Srm rotund trefilat din otel, utilizat n scopuri generale. Siguranta circulatiei. Semafoare pentru circulatiei. Conditii tehnice de calitate. dirijarea
Semnalizare rutier. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate. mpletituri din srm. Plase cu ochiuri ptrate. Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate. Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).
Pag. 7 / 7
CAIET DE SARCINI
- 12 PROTECTIE TALUZURI CU PLASE TORCRETATE
PROTECTIE TALUZURI CU PLASE TORCRETATE CUPRINS
GENERALITTI.............................................................................................................3 CAP.I. Descrierea operatiunilor...................................................................................3

ART.1. ART.2. ART.3. ART.4. ART.5. ART.6. ART.7. ART.8. Finisarea taluzurilor............................................................................................. 3 Montarea plasei .................................................................................................. 3 Executia torcretului ............................................................................................. 4 Cimentul ............................................................................................................ 5 Agregate ............................................................................................................ 5 Apa ................................................................................................................... 5 Mortare si betoane .............................................................................................. 5 Plase metalice .................................................................................................... 6
CAP.III. CONTROLUL CALITTII LUCRRILOR ..........................................................6 ANEX ..........................................................................................................................8 PROTECTIE TALUZURI CU PLASE TORCRETATE .........................................................8
Pag. 2 / 10
GENERALITTI Sunt lucrri de protectie a taluzurilor de debleu, stncoase si nalte, cu pante mari, ce se degradeaz usor si care prezint pericol de cderi de stnc. Ele constituie o metod de consolidare a debleelor n stnci fisurate, precum si o metod de protejare mpotriva degradrii stncii care vine n contact direct cu agentii atmosferici. Lucrarea se msoar la mp de suprafat de taluz torcretat. Protectia taluzurilor cu plase torcretate, cuprinde urmtoarele operatii: - finisarea taluzurilor; - montarea plasei din srm; - executia torcretului. CAP.I. Descrierea operatiunilor ART.1. Finisarea taluzurilor Pentru finisarea taluzului se efectueaz: - montarea baricadelor de lemn rotund pentru protectia muncitorilor, executate pe schelet metalic; - dislocarea cu unelte de mn a stncii alterate de ctre lucrtori fixati n corzi; - finisarea suprafetei taluzurilor care se vor curta cu ap sub presiune si jet de aer comprimat, cu exceptia rocilor care n contact cu apa se degradeaz, curtirea acestora efectundu-se numai cu aer comprimat. ART.2. Montarea plasei Montarea plasei se realizeaz n dou etape: a. Etapa I - cuprinde: - realizarea platformelor de lucru pentru executarea lucrrilor de ancoraj; - forarea gurilor pentru ancore; - introducerea ancorelor ATB 700 n gurile forate ncepnd cu cele de deasupra muchiei taluzului (ancorele vor avea min =20 mm, l min = 3,00 m); - cimentarea ancorelor cu injectie de micromortar tip AM 1000-1 sau similar. Caracteristicile tehnice ale micromortarului AM1000-1 sunt: - granulometrie: 0-0,6mm - umflare: 1,4 vol% - apa/solid: 0,20 Rezistenta la compresiune: - dupa 4 ore: app. 2,5N/mm.p - dupa 12 ore; app. 35N/mm.p - dupa 24 ore: app. 50N/mm.p - dupa 28 zile: app. 85N/mm.p
NOT:
n functie de mrimea fisurilor, crpturilor si pericolului cderii de blocuri, lungimea si numrul ancorelor se vor stabili prin proiect
b. Etapa II - cuprinde:
Pag. 3 / 10
- fixarea unei bare din OB 37 sau cablu toronat 6x37PP 17 zincat de ancorele de creast pentru prinderea plaselor de srm la partea superioar; - prinderea plasei de srm de ancorele de creast si barele de prindere dintre acestea si coaserea acestora ntre ele; - ntinderea benzilor de plas pe taluz, fixarea lor n ancorele de cmp; - ranforsarea plasei cu srm din otel din OB 37. - forma, dimensiunile, materialele si cantittile de ancore si plase din srm sunt cele precizate n documentatia de executie. ART.3. Executia torcretului - montarea schelelor sau utilajelor cu platform cu brat hidraulic; - realizarea primului strat de torcret, care reprezint o amors, cu rol de a asigura o aderent mai bun si o reducere a materialului ricosat. Amorsa este constituit din ciment si nisip 0-1 mm sau 0-3 mm n prti egale n greutate. - realizarea celui de-al doilea strat de torcret imediat dup terminarea executrii amorsei. Grosimea straturilor de mortar variaz ntre 1-3 cm, iar a celor din beton ntre 2-5 cm. n cazul c nu se realizeaz grosimea din proiect din al doilea strat, se aplic mai multe straturi n grosimi reduse, astfel nct torcretul s nu se desprind de pe suprafata suport. La ntreruperea lucrului nu este admis prelucrarea cu nisip a suprafetei torcretului n stare proaspt; reluarea lucrului dup ntrirea torcretului se va face dup ndeprtarea materialului ricosat si curtirea suprafetei suport prin splare cu ap si suflare cu aer comprimat. Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectndu-se ntocmai prevederile din cartea tehnic a utilajului respectiv. Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret este necesar un debit de aer comprimat corespunztor tipului de utilaj conform crtii tehnice, la presiune constant, fr pulsatii. n cazul n care compresorul nu poate asigura aceste conditii, se recomand folosirea unui rezervor tampon, interpus ntre compresor si aparatul de torcretat. Aparatul de torcretare trebuie s fie prevzut cu separator de ulei care s retin uleiul si impurittile continute de aerul comprimat produs de compresor. Pentru asigurarea unei consistente uniforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare cu ap s aib debitul si presiunea indicat n cartea tehnic a utilajului. Transportul amestecului de la locul de preparare la aparatul de torcretare trebuie fcut n timp minim, cu mijloace adecvate, astfel nct s nu apar modificri n compozitia amestecului. NOT: n zonele n care apar scurgeri de ape provenite din fisurile rocilor care urmeaz a fi protejate, se vor prevedea barbacane din tuburi PVC 110 mm, 4 buc./mp. Pentru ca barbacanele s nu fie dislocate n timpul operatiunii de torcretare, n taluzul stncos se vor executa guri pe o adncime suficient n care se introduc si se fixeaz prin mpnare tuburile din PVC. Acestea vor fi protejate provizoriu cu dopuri de lemn mpotriva obturrii cu materialul de torcretat.
Pag. 4 / 10
CAP.II. MATERIALELE UTILIZATE - CONDITII DE CALITATE ART.4. Cimentul Cimentul folosit pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare va fi un ciment Portland. Transportul, depozitarea si controlul calittii cimentului se va face conform Codului de practic NE 012 (Partea A). ART.5. Agregate Agregatele folosite vor fi cele naturale, provenite din sfrmarea natural a rocilor si care trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice din Codul de practic NE 012 (Partea A). Agregatele folosite la prepararea mortarului aplicat prin torcretare trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: Granulozitatea maxim a agregatului 3 mm 5 mm % treceri n masa prin sita 1 3 60 100 75 100 45 70 60 85
Limita inferioar superioar inferioar superioar
0,2 10 20 8 18
5 100 100
Agregatele folosite la prepararea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie s ndeplineasc conditiile de granulozitate dup cum urmeaz: Granulozitate maxim a agregatului 7 mm 10 mm 16 mm % treceri n masa prin sita 3 5 7 10 65 100 80 100 50 65 100 68 80 100 40 65 55 80 -
Limita inferioar superioar inferioar superioar inferioar superioar
0,2 6 16 5 15 5 15
1 30 45 25 40 20 35
16 100 100
Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6-8%. ART.6. Apa Apa utilizat la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice din STAS 790. ART.7. Mortare si betoane Mortare si betoane aplicate prin torcretare Compozitia lor se va stabili tinnd seama de: - clasa betonului sau marca mortarului prescris prin proiect; - destinatia torcretului (protectia rocilor, protectia armturilor); - clasa cimentului; - granulozitatea agregatelor.
Pag. 5 / 10
Prepararea se va face n statii centralizate sau la fata locului, functie de volumul lucrrilor. Dozajele minime de ciment folosite la confectionarea mortarelor sunt urmtoarele: Clasa cimentului Mrimea granulelor (mm) Marca mortarului 200 300 400 32,5 0-3 0-5 Doze medii de ciment, kg/mc 450 425 500 475 600 575
Determinarea cantittii de agregate necesar pentru un mc de mortar se va face n functie de dozajul de ciment adaptat, considernd o densitate aparent de cca. 2.100 kg/mc si o cantitate de ap de cca. 200 litri. Dozajele de ciment pentru betoane: Clasa cimentului Mrimea granulelor (mm) Clasa betonului C12/15 C18/22,5 C25/30 32,5 0-7 0-10 0-16 Dozaje medii de ciment, kg/mc 400 380 360 450 430 410 550 525 500
Densitate aparent 2.300 kg/mc si o cantitate de ap cca. 160 l/mc. De la prepararea amestecului pn la introducerea n aparatul de torcretare si aplicarea lui n lucrare nu trebuie s treac mai mult de o or. ART.8. Plase metalice Se folosesc plase metalice cu ochiuri ptrate confectionate din srm zincat Z sau din srm neagr conform STAS 7549. Executia protectiei const n: - urmrirea numrului de ancore prevzut; - prinderea plasei la partea superioar pe cabluri zincate si legarea acestora de ancorele executate; - suprapunerea plaselor pe o ltime de 10 cm pentru coasere; - ntrirea plasei cu armatura OB 37. Verificarea calittii plaselor de srm se face pe latur si const n: - verificarea executiei; - verificarea dimensiunilor; - verificarea perpendicularittii ochiurilor. CAP.III. CONTROLUL CALITTII LUCRRILOR Conductorul tehnic al lucrrii trebuie s verifice n timpul executiei: - functionarea normal a aparatelor de torcretare.
Pag. 6 / 10
Verificarea calittii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport prin ciocnirea suprafetei. Portiunile care la aceast verificare prezint un sunet dogit, se vor ndeprta si repara prin retorcretare. nainte de aplicarea torcretului trebuie s se verifice si s se consemneze n procesverbal de lucrri ascunse: - starea suprafetei suport n ceea ce priveste gradul de curtire, asperitatea suprafetei etc; - starea plaselor de armtur si corespondenta cu proiectul de executie; - corecta montare, fixare si rezemare a esafodajelor; Lucrrile de torcretare se execut de echipe specializate ai cror membri trebuie s respecte ndatoririle pe care le au pentru a se putea atinge cerintele de calitate ale mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare.
Pag. 7 / 10
ANEX PROTECTIE TALUZURI CU PLASE TORCRETATE REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor. si ntretinerea
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
Legea nr. 137:1995 II. NORMATIVE TEHNICE C 56-85 NE 012-99, partea A, aprobat de MLPAT cu Ord. Nr. 59/N din 24 aug. 1999 C 130-78 PE 712-87
- Legea protectiei mediului
Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat. - Aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor. - Normativ departamental pentru tratarea rocii de fundatie a constructiilor hidrotehnice prin injectii si foraje de drenaj.
III. STANDARDE
Pag. 8 / 10
SR EN 196-1:1995 SR 388:1995 STAS 438/1-89
Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice. Ciment Portland. Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mrci si conditii tehnice de calitate. Lucrri de drumuri. Agregate naturale balastier. Conditii tehnice de calitate. Ap pentru betoane si mortare. Srm rotund trefilat din otel, utilizat n scopuri generale. ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice. de
SR 662:2002 STAS 790-84 STAS 889-89 STAS 1275-88 STAS 1667-76 STAS 1759-88
- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt. Determinarea densittii aparente, a lucrabilittii, a continutului de agregate fine si a nceputului de priz. Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice de calitate. Semnalizare rutier. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate. mpletituri din srm. Plase cu ochiuri ptrate. Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate. Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. Tevi din policlorur Dimensiuni. de vinil neplastifiat.
Pag. 9 / 10
SR 1848-4:1995 STAS 1848/5-82 STAS 2543-76 STAS 2914-84 STAS 3349/1-83 STAS 4606-80 STAS 6675/2-92 -
SR EN 45.014:2000
Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).
Pag. 10 / 10
CAIET DE SARCINI
- 14 LUCRRI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON SIMPLU
LUCRRI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON SIMPLU
CUPRINS GENERALITTI.............................................................................................................3 CAP.I. Descrierea operatiunilor...................................................................................3

ART.1. ART.2. ART.3. ART.4. ART.5. Executia platformei de lucru ................................................................................. 3 Executia spturii si sprijinirea malurilor spturii................................................... 3 Betonarea fundatiei ............................................................................................. 3 Betonarea elevatiei ............................................................................................. 4 Executia drenului din spatele lucrrii ..................................................................... 4
CAP.II. Materiale utilizate...........................................................................................5

ART.6. Apa ................................................................................................................... 5 ART.7. Cimentul ............................................................................................................ 5 ART.8. Agregatele ......................................................................................................... 5 ART.9. Cofrajele ............................................................................................................ 5 ART.10. Betoane ........................................................................................................... 5 ART.11. Geotextile......................................................................................................... 5
CAP.III. Verificarea calitTii .......................................................................................7

ART.12. ART.13. ART.14. ART.15. ART.16. ART.17. Platforma de lucru ............................................................................................. 7 Sparea si sprijinirea malurilor spturii............................................................... 7 Executia cofrajelor............................................................................................. 7 Betonarea lucrrii .............................................................................................. 7 Decofrarea lucrrii ............................................................................................. 7 Drenul din spatele lucrrii................................................................................... 7
ANEX ..........................................................................................................................9 LUCRRI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON SIMPLU..............................9
Pag. 2 / 10
1. 2. 3. 4. 5.
GENERALITTI Lucrarea se msoar la m3 de beton pus n oper. Aceste lucrri cuprind: - ziduri de sprijin din beton simplu, de rambleu sau debleu - fundatii adncite de parapet din beton simplu. Executia zidurilor de sprijin din beton simplu comport urmtoarele operatiuni: executia platformei de lucru; executia spturii si sprijinirea malurilor spturii; executia fundatiei; executia elevatiei; executia drenului din spatele lucrrii.
CAP.I. Descrierea operatiunilor ART.1. Executia platformei de lucru Platforma de lucru va avea dimensiunile conform proiect si se va realiza din balast sau piatr spart. ART.2. Executia spturii si sprijinirea malurilor spturii Sptura se face pe tronsoane alternante de maxim 6 m lungime, n ordinea stabilit prin proiect. Sparea pmntului - se execut mecanizat si manual, necesitnd si sprijinirea malurilor pentru evitarea posibilittilor de declansare a unor fenomene de instabilitate. Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice si se execut odat cu sparea. n pmnturi cu infiltraii de ap sprijinirile se execut continuu cu dulapi verticali suprapui (al doilea rnd de dulapi se suprapune peste rosturile primului rnd de dulapi) sau cu palplane astfel nct s se formeze un perete etan. Cnd executarea spturilor implic dezvelirea unor retele subterane existente (ap, gaze, electrice, etc.) ce rmn n functiune, trebuiesc luate msuri pentru protejarea acestora mpotriva deteriorrii. Dac aceste retele nu se cunosc si apar pe parcursul executrii spturii, se vor opri lucrrile si se va anunta beneficiarul pentru a lua msurile necesare. La terminarea spturii se va ntocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si a naturii terenului de fundare. ART.3. Betonarea fundatiei Se face imediat dup terminarea spturilor, betonul turnndu-se aderent la peretii spturii rezultate. Demontarea sprijinirilor acolo unde s-au realizat, se face pe msura umplerii spturii cu beton. - Turnarea betonului se realizeaz fr ntrerupere, n straturi de 20-50 cm pn la cota din proiect, cu ajutorul jgheaburilor metalice sau din lemn, respectndu-se regulile de betonare prevzute n Codul de practic NE 012-99 (partea A). Betonul se vibreaz. - Executarea rostului fundatie-elevatie prin crearea de praguri cu panta invers si mustti de armtur PC 52 (min. 8 buc./m de zid ), min = 20 mm. Cderea liber a betonului va fi asigurat sub 1,5 m nltime. Se vor evita rosturile de lucru, iar n caz c nu pot fi evitate, tratarea rostului se va face conform Codului de practic NE 012 (partea A).
Pag. 3 / 10
Clasa minim a betonului va fi C16/20. ART.4. Betonarea elevatiei Functie de tipul elevatiei, operatiunile principale sunt: - cofrarea elevatiei conform prevederilor din proiect - montarea tuburilor PVC tip M 110 n barbacane, pentru asigurarea scurgerii apelor; - turnarea si vibrarea betonului n elevatia zidului. Clasa betonului va fi conform proiectului de executie. La executia turnrii betonului n cofraje se verific: - dimensiunile n plan; - executarea corect a cofrajelor cu cotele indicate n proiect; - verticalitatea cofrajelor si existenta msurilor pentru mentinerea formei lor si asigurarea etanseittii; - asigurarea utilajului de compactare a betonului; - starea de curtenie a cofrajelor, eventual curtirea lor cnd este cazul. Pentru evitarea aparitiei unor solicitri interne datorit contractiei se recomand folosirea betoanelor cu agregate cu Dmax ct mai mare posibil si asigurarea unei lucrabilitti T2. Timpul minim de decofrare este functie de tipul cimentului folosit la fabricarea betonului si functie de temperatura mediului. Faza de decofrare se va executa cu atentie, astfel nct muchiile si fetele s nu fie deteriorate. Eventualele defecte ale betonului se vor remedia. ART.5. Executia drenului din spatele lucrrii Pentru protejarea lucrrii mpotriva infiltratiilor de ap se realizeaz n spatele acesteia un dren colector care evacueaz apele prin barbacanele lucrrii. Drenul propriu-zis se realizeaz din zidrie din piatr spart, pietris sau balast conform detaliilor din proiectul de executie. Umplutura din dren s-a prevzut nvelit n filtru de geotextil. Asternerea filtrului geotextil se face astfel nct fsiile s fie suprapuse pe min. 20 cm, pentru ca pmntul s nu ptrund n corpul drenant. Se recomand ca la margini fsiile s fie cusute mecanic, n acest caz suprapunerea lor putnd fi de numai (2-3) cm sau corespunztor tehnologiei fabricantului de geotextile. La partea superioar drenul se nchide cu stratele componente ale sistemului rutier sau cu dop din argil bine compactat.
Pag. 4 / 10
CAP.II. Materiale utilizate ART.6. Apa Trebuie s ndeplineasc conditiile din STAS 790 dac nu provine din reteaua public. ART.7. Cimentul Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin retet la betonul specificat n proiectul de executie si va corespunde conditiilor de calitate prevzute n Codul de practic NE 012 (partea A). ART.8. Agregatele La prepararea betoanelor monolite si a drenului se va utiliza balast, nisip, pietris, piatr spart, care trebuie s corespund calitativ prevederilor STAS 1667, STAS 4606, SR 662, SR 667. ART.9. Cofrajele Cofrajele sunt de inventar, executate industrializat si trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: - s asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevzute n proiect; - s fie etanse pentru a nu pierde laptele de ciment; - s fie stabile si rezistente sub actiunea ncrcrilor care apar n timpul procesului de betonare; - s fie prevzute cu piese de asamblare; - s fie unse fetele care vin n contact cu betonul; - s permit la decofrare o preluare treptat a ncrcrii de ctre elementele executate. ART.10. Betoane Betonul simplu - Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant n functie de conditiile de lucru si de sarcinile la care este supus. Compozitia betonului se stabileste pe baz de ncercri preliminare, folosindu-se materialele aprovizionate. n conditii speciale pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului. Umiditatea agregatelor se verific zilnic, precum si dup fiecare schimbare de stare atmosferic. n timpul turnrii trebuie avut n vedere ca betonul s umple complet formele n care este turnat, ptrunznd n toate colturile si nelsnd locuri goale. Betonul preparat trebuie turnat n cofraje n maximum 1 or, n cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 or cnd se utilizeaz cimenturi cu priza rapid sau cnd betonul proaspt are o temperatur peste 40C. Betonul adus n vederea turnrii nu trebuie s aib agregatele segregate. n perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de ap n beton. Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pstrate curate si splate dup fiecare ntrerupere de lucru. La vibrarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de vibrare. ART.11. Geotextile Ca filtru invers se recomand un geotextil cu caracteristicile tehnice conform detaliilor de execuie.
Pag. 5 / 10
Pag. 6 / 10
CAP.III. Verificarea calitTii ART.12. Platforma de lucru Se verific: - respectarea elementelor geometrice n plan si profil transversal; - realizarea platformei cu materiale corespunztoare (prevzute n proiect); - asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul executiei; - semnalizarea punctului de lucru. ART.13. Sparea si sprijinirea malurilor spturii Se va verifica n raport cu prevederile proiectului: - pozitia n plan; - dimensiunile fundatiilor; - msurile de protectia muncii, de sigurant a circulatiei; - natura si starea de consistent a terenului de fundare; - verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fisele tehnologice; - concordanta ntre situatia real pe teren si datele tehnice prevzute n proiect; - scrierea procesului verbal pentru lucrri ascunse. ART.14. Executia cofrajelor La terminarea executiei cofrajelor se verific: - alctuirea elementelor de sustinere si sprijinire; - nchiderea corect a elementelor cofrajelor; - dimensiunile interioare ale cofrajelor. ART.15. Betonarea lucrrii Se fac verificri att la betonul proaspt ct si la cel ntrit: - realizarea vibrrii betonului; - temperatura betonului proaspt care la punerea n oper trebuie s fie mai mare de 5oC; - calitatea betonului proaspt - prin recoltri de probe; - lucrabilitatea betonului; - la statia de betoane se ia cte o prob pe schimb si tip de beton; - calitatea betonului pus n lucrare se va aprecia tinnd cont de concluziile analizei efectuate asupra rezultatelor ncercrii, probelor de verificare a clasei si a interpretrilor rezultatelor ncercrilor nedistructive sau pe carote; - se va urmri si durata maxim de transport a betonului functie de temperatura si calitatea cimentului. ART.16. Decofrarea lucrrii Se verific: - aspectul elementelor decofrate; - dimensiunile zidului; - pozitia barbacanelor. ART.17. Drenul din spatele lucrrii Se verific: - functionalitatea lui si a barbacanelor; - dimensiunile drenului; - calitatea materialelor.
Pag. 7 / 10
Toate aceste verificri se fac conform Indicativ NE 012, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 si n conformitate cu Legea nr. 10/95 si n baza unui Program pentru controlul calittii lucrrilor de comun acord ntre proiectant, beneficiar, constructor . La toate aceste verificri se ncheie: proces verbal de lucrri ascunse, proces verbal de receptie calitativ sau proces verbal.
Pag. 8 / 10
ANEX LUCRRI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON SIMPLU REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. - Norme generale de protectia muncii. - Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. Legea protectiei mediului
Legea nr. 137:1995 II. NORMATIVE TEHNICE C 56-85
NE 012-99, partea A, aprobat de MLPAT cu Ord. Nr. 59/N din 24 aug. 1999
III. STANDARDE STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mrci si conditii tehnice de calitate. - Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate.
Pag. 9 / 10
SR 662:2002
SR 667:2001
- Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. - Ap pentru betoane si mortare. - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice. Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.
STAS 790-84 STAS 1275-88 STAS 1667-76 STAS 1759-88
- ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt. Determinarea densittii aparente, a lucrabilittii, a continutului de agregate fine si a nceputului de priz. - Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice de calitate. - Semnalizare rutier. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate. Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. Tevi din policlorur de vinil neplastifiat. Dimensiuni. - Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).
SR 1848-4:1995
STAS 1848/5-82 STAS 3349/1-83 STAS 4606-80
STAS 6675/2-92 SR EN 45.014:2000
Pag. 10 / 10
CAIET DE SARCINI
- 15 LUCRRI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON ARMAT
LUCRRI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON ARMAT
CUPRINS GENERALITI.............................................................................................................3 CAP.I. DESCRIEREA OPERAIUNILOR ........................................................................3

ART.1. ART.2. ART.3. ART.4. ART.5. Execuia platformei de lucru ................................................................................. 3 Execuia spturii i sprijinirea malurilor ................................................................ 3 Armarea lucrrii .................................................................................................. 3 Betonarea lucrrii................................................................................................ 3 Execuia drenului din spatele lucrrii .................................................................... 4
CAP. II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIII DE CALITATE ........................................4

ART.6. Apa ................................................................................................................... 4 ART.7. Cimentul ............................................................................................................ 4 ART.8. Agregatele ......................................................................................................... 4 ART.9. Cofrajele ............................................................................................................ 4 ART.10. Armtura.......................................................................................................... 4 ART.11. Betoane ........................................................................................................... 5 ART.12. Geotextile......................................................................................................... 5
CAP.III. VERIFICAREA CALITII LUCRRII .............................................................5

ART.13. ART.14. ART.15. ART.16. ART.17. ART.18. ART.19. Platforma de lucru ............................................................................................. 5 Sparea i sprijinirea malurilor spturii............................................................... 5 Armarea lucrrii ................................................................................................ 5 Execuia cofrajelor............................................................................................. 6 Betonarea lucrrii .............................................................................................. 6 Decofrarea lucrrii ............................................................................................. 6 Drenul din spatele lucrrii................................................................................... 6
ANEX ..........................................................................................................................7 LUCRRI DE SUSINERE I CONSOLIDARE DIN BETON ARMAT ...............................7
Pag. 2 / 8
GENERALITI Aceste lucrri cuprind: - ziduri de sprijin din beton armat de rambleu sau debleu; - fundaii adncite de parapet din beton armat; - rigole ranforsate. Lucrarea se msoar la metru cub de beton pus n oper. Realizarea lucrrilor cuprinde urmtoarele operaiuni: 1. execuia platformei de lucru; 2. execuia spturii i sprijinirea malurilor; 3. armarea lucrrii; 4. betonarea lucrrii; 5. execuia drenului din spatele lucrrii. CAP.I. DESCRIEREA OPERAIUNILOR nainte de nceperea lucrrii se va semnaliza i picheta corespunztor zona de lucru pentru asigurarea circulaiei normale pe drum. ART.1. Execuia platformei de lucru Platforma de lucru va avea dimensiunile conform proiect i va fi realizat din balast sau piatr spart. ART.2. Execuia spturii i sprijinirea malurilor Sptura fundaiei se face pe tronsoane alternante de maxim 6 m lungime, la dimensiunile din proiect. Sptura se execut mecanizat i manual, la adpostul sprijinirilor pentru evitarea posibilitii de declanare a unor fenomene de instabilitate. n pmnturi cu infiltraii de ap sprijinirile se execut continuu cu dulapi verticali suprapui (al doilea rnd de dulapi se suprapune peste rosturile primului rnd de dulapi) sau cu palplane astfel nct s se formeze un perete etan. Cnd executarea spturilor implic dezvelirea unor reele subterane existente (ap, gaze, electrice, etc.) ce rmn n funciune, trebuie luate msuri pentru protejarea acestora mpotriva deteriorrii spturii, se vor opri lucrrile i se vor anuna beneficiarul pentru a lua msurile necesare. La terminarea spturii se va ntocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare i a naturii terenului de fundare. ART.3. Armarea lucrrii Pentru armarea lucrrilor se pot utiliza plase sudate sau oelul beton de tip PC 52 sau OB 37, montate dup principiul ,,bar cu bar. ART.4. Betonarea lucrrii Principalele operaiuni sunt: - cofrarea betonului; - montarea tuburilor PVC pentru barbacane, pentru asigurarea scurgerii apelor; - turnarea i vibrarea betonului de clas specificat n proiect. La nceperea turnrii betonului n cofraje se verific:
Pag. 3 / 8
dimensiunile n plan i cotele de nivel ale spturilor; executarea corect a cofrajului; corespondena cotelor cofrajelor cu cotele indicate de proiect; verticalitatea cofrajelor i existena msurilor pentru meninerea formei lor i asigurarea etaneitii; - starea de curenie a cofrajelor, eventual curirea lor cnd este cazul; - dimensiunile armturilor. Pentru evitarea apariiei unor solicitri interne datorit contraciei se recomand folosirea betoanelor cu agregate cu Dmax., ct mai mare posibil i a unei lucrabiliti T2. Decofrarea se va face cu atenie, astfel nct muchiile i feele s nu fie deteriorate. Funcie de tipul cimentului folosit i temperatura mediului se stabilete timpul de decofrare. ART.5. Execuia drenului din spatele lucrrii Pentru protejarea lucrrii mpotriva infiltraiilor de ap se realizeaz n spatele acesteia un dren ce colecteaz apa i o evacueaza prin barbacane. Drenul din spatele lucrrii se execut din material drenant nvelit n filtru de geotextil. Se recomand ca la partea superioar fiile de geotextil s se suprapun pe min. 20 cm. La partea superioar drenul se nchide cu stratele componente ale sistemului rutier sau cu dop din argil bine compactat. CAP. II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIII DE CALITATE ART.6. Apa Trebuie s ndeplineasc condiiile din STAS 790-84 dac nu provine din reeaua public. ART.7. Cimentul Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cet dat prin reet la betonul specificat n proiectul de execuie i va corespunde condiiilor de calitate prevzute n Codul de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat, indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din august 1999. ART.8. Agregatele La prepararea betoanelor monolite i a drenului se va utiliza balast, nisip, pietri, piatr spart care trebuie s corespund calitativ cu prevederile STAS 1667-76, STAS 4606-80, SR 662:2002, SR 667:2001. ART.9. Cofrajele Cofrajele utilizate trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s asigure obinerea formei i dimensiunilor prevzute n proiect; - s fie etane pentru a nu pierde laptele de ciment; - s fie stabile i rezistente sub aciunea ncrcrilor care apar n timpul procesului de betonare; - s fie prevzute cu piese de asamblare; - s fie unse pe feele care vin in contact cu betonul; - s permit la decofrare o preluare treptat a ncrcrii de ctre elementele executate. ART.10. Armtura
Pag. 4 / 8
Pentru armarea lucrrilor de susinere i consolidare din beton armat se pot utiliza plase sudate sau bare din oel beton de tip PC 52 sau OB 37, montate dup principiul ,,bar cu bar. Armtura trebuie s corespund cerinelor STAS 438/1-89 sau SR 438-3:1998. ART.11. Betoane Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant n funcie de condiiile de lucru i de sarcinile la care este supus. Compoziia betonului se stabilete pe baz de ncercri preliminare, folosindu-se materialele aprovizionate. n condiii speciale, pe timp friguros se va ine seama de temperatura materialelor componente i a betonului. Umiditatea agregatelor se verific zilnic, precum i dup fiecare schimbare de stare atmosferic. n timpul turnrii trebuie asigurat ca betonul s umple complet formele n care este turnat, ptrunznd n toate colurile i nelsnd locuri goale. Betonul preparat trebuie turnat n cofraje n maximum 1 or, n cazul folosirii cimenturilor obinuite i 1/2 or cnd se utilizeaz cimenturi cu priza rapid sau cnd betonul proaspt are o temperatur peste 40C. Betonul adus n vederea turnrii nu trebuie s aib agregatele segregate. n perioada dintre preparare i turnare se interzice adugarea de ap n beton. Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pstrate curate i splate dup fiecare ntrerupere de lucru. La vibrarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de vibrare. ART.12. Geotextile Se recomand un geotextil cu caracteristicile tehnice conform detaliilor de execuie. CAP.III. VERIFICAREA CALITII LUCRRII Se va face verificarea la toate fazele determinante de execuie artate n cap. I. ART.13. Platforma de lucru Se verific: respectarea elementelor geometrice n plan i profil transversal; realizarea platformei cu materiale corespunztoare (prevzute n proiect); asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul execuiei; semnalizarea punctului de lucru. ART.14. Sparea i sprijinirea malurilor spturii Se va verifica n raport cu prevederile proiectului: - msurile de protecia muncii, de siguran a circulaiei; - poziia n plan i dimensiunile; - natura i starea de consisten a terenului de fundare; - verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fiele tehnologice; - concordana ntre situaia real pe teren i datele tehnice prevzute n proiect. ART.15. Armarea lucrrii Se verific: - dimensiunile armturilor; - tipul i calitatea oelului utilizat conform STAS 438/1-89 sau SR 438-3:1998; - existena distanierilor.
Pag. 5 / 8
ART.16. Execuia cofrajelor Se verific: - alctuirea elementelor de susinere i sprijinire; - ncheierea corect a elementelor cofrajelor; - dimensiunile interioare ale cofrajelor. ART.17. Betonarea lucrrii - realizarea vibrrii betonului; - temperatura betonului proaspt care la punerea n oper trebuie s fie mai mare de 5oC; - calitatea betonului proaspt - prin recoltri de probe; - lucrabilitatea betonului; - la staia de betoane se ia cte o prob pe schimb i tip de beton; - calitatea betonului pus n lucrare se va aprecia innd cont de concluziile analizei efectuate asupra rezultatelor ncercrii probelor de verificare a clasei i a interpretrilor rezultatelor ncercrilor nedistructive sau pe carote; - se va urmri i durata maxim de transport a betonului funcie de temperatura i calitatea cimentului. ART.18. Decofrarea lucrrii Se verific: - aspectul elementelor decofrate; - dimensiunile fundaiei; - poziia barbacanelor. ART.19. Drenul din spatele lucrrii Se verific: - funcionalitatea lui i a barbacanelor; - dimensiunile drenului; - calitatea materialelor. Toate aceste verificri se fac conform Indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 i n conformitate cu Legea nr. 10/95 i n baza unui Program pentru controlul calitii lucrrilor de comun acord ntre proiectant, beneficiar, constructor. La toate aceste verificri se ncheie: proces verbal de lucrri ascunse, proces verbal de recepie calitativ sau proces verbal.
Pag. 6 / 8
ANEX LUCRRI DE SUSINERE I CONSOLIDARE DIN BETON ARMAT REFERINE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instruire a restriciilor de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protecia muncii. Norme privind exploatarea drumurilor i podurilor. i ntreinerea
Norme de prevenire i stingere a incendiilor i dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntreinere, reparare i exploatare a drumurilor i podurilor.
Legea nr. 137:1995 II. NORMATIVE TEHNICE C 56-85 NE 012-99, partea A, aprobat de MLPAT cu Ord. Nr. 59/N din 24 aug. 1999
- Legea proteciei mediului
- Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente.
Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat.
III. STANDARDE STAS 438/1-89 Produse de oel pentru armarea betonului. Oel beton laminat la cald. Mrci i condiii tehnice de calitate. Produse de oel pentru armarea betonului. Plase sudate.
Pag. 7 / 8
SR 438-3-:1998
SR 662:2002 SR 667:2001 STAS 790-84 STAS 1275-88 STAS 1667-76 STAS 1759-88
Lucrri de drumuri. Agregate naturale balastier. Condiii tehnice de calitate.
de
Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice de calitate. Ap pentru betoane i mortare. ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistenelor mecanice.
- Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali. ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt. Determinarea densitii aparente, a lucrabilitii, a coninutului de agregate fine i a nceputului de priz. Sigurana circulaiei. Semafoare pentru dirijarea circulaiei. Condiii tehnice de calitate. Semnalizare rutier. Indicatoare luminoase pentru circulaie. Condiii tehnice de calitate. Betoane de ciment. Prescripii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu liani minerali. Metode de ncercare. evi din policlorur Dimensiuni. de vinil neplastifiat.
SR 1848-4:1995 STAS 1848/5-82 STAS 3349/1-83 STAS 4606-80 STAS 6675/2-92 SR EN 45.014:2000 -
Criterii generale pentru declaraia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).
Pag. 8 / 8
CAIET DE SARCINI
- 16 LUCRRI DE CONSOLIDARE CU TIRANTI PRETENSIONATI ANCORATI N TEREN SI CONTRAFORTI DIN BETON ARMAT
LUCRRI DE CONSOLIDARE CU TIRANTI PRETENSIONATI ANCORATI N TEREN SI CONTRAFORTI DIN BETON ARMAT
CUPRINS GENERALITTI.............................................................................................................3 CAP.I. DESCRIEREA OPERATIUNILOR ........................................................................3

ART.1. Lucrri pregtitoare............................................................................................. 3 ART.2. Confectionarea tirantilor ...................................................................................... 3 ART.3. Realizarea forajelor ............................................................................................. 5 ART.4. Injectarea tirantilor ............................................................................................. 5 ART.5. Tensionarea si blocarea tirantilor .......................................................................... 5 Art.6. Verificari .............................................................................................................. 6 Art.7. Amenajarea capului ancorajului .............................................................................. 6
CAP.II. VERIFICAREA CALITTII ................................................................................6

ART.8. Verificarea calittii lucrrii .................................................................................... 6
Cap.III. EXECUTIA CONTRAFORTILOR DIN BETON ARMAT.......................................7

Art.9.CONDIII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA SPTURILOR ........................................ 7 Art.10. NATURA, CALITATEA I DEPOZITAREA MATERIALELOR UTILIZATE LA LUCRRILE DE BETONRI l PEREERI ................................................................. 7 Art.11. PUNEREA N OPER A BETONULUI ...................................................................... 12 Art.12. ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ l MONOLITIZARE......................................... 16 Art.13. CONTROL DE CALITATE l RECEPIE ................................................................... 16 Art.14. MSURI DE TEHNICA SECURITII MUNCII.......................................................... 17
ANEX ..........................................................................................................................18 LUCRRI DE CONSOLIDARE CU TIRANTI PRETENSIONATI ANCORATI N TEREN................................................................................................................18
Pag. 2 / 19
GENERALITTI Scopul Prezentul caiet de sarcini se aplic n cazul executrii tirantilor pretensionati autoforanti pentru ancorarea n teren stabil a unor elemente de constructii cu caracter permanent sau provizoriu. Suplimentarea sau asigurarea integrala a stabilitatii, a conditiei de lestare sau a ansamblarii diverselor elemente de constructie, care sint alcatuite din contraforti ancorati prin intermediul unor tiranti si dulapi din beton.Acest ansamblu creeaza niste ,,incinte inchise, care se umplu cu balast compactat, conform detaliilor de executie.Sistemul se aplica elementelor rezemate pe roci sau paminturi. n anumite domenii, cum ar fi de exemplu cel al cilor de comunicatii, ancorele active reprezint una din solutiile tehnice de stabilizare a taluzurilor rambleelor sau debleelor. n aceste situatii, de regul, avem de-a face cu lucrri avnd caracter definitiv. Tirantii pretensionati autoforanti se msoar la bucata (in functie de tipul si lungimea tirantului) de tiranti confectionati si pusi n oper. Realizarea efectiv a tirantilor se face conform operatiunilor enumerate mai jos: 1. Lucrri pregtitoare 2. Confectionarea tirantilor 3. Realizarea forajelor 5. Injectarea tirantilor 6. Tensionarea si blocarea tirantilor 7. Verificarea calittii lucrrii. CAP.I. DESCRIEREA OPERATIUNILOR ART.1. Lucrri pregtitoare n principal, lucrrile pregtitoare referitoare la executarea lucrrilor de tiranti pretensionati se rezum la: - amenajarea depozitului pentru armtura tirantului si celelalte materiale folosite la confectionarea tirantilor. Se vor lua msuri adecvate pentru evitarea coroziunii materialelor. - amenajarea cilor de acces si a gabaritelor necesare manipulrii tirantilor si deplasrii n diferite pozitii a instalatiilor de forare. - asigurarea surselor de energie electric, ap si aer comprimat necesare lucrului. - procurarea aparatelor de msur necesare ncercrii tirantilor de prob sau contractarea operatiilor respective cu o firm autorizat pentru efectuarea acestor ncercri. - constatarea strii constructiilor din vecintate pentru a stabili eventualele efecte defavorabile care s-ar datora operatiunilor ulterioare pentru executarea tirantilor pretensionati ancorati n teren. - numerotarea prin marcare durabil a pozitiei tirantilor. - lucrarile de consolidare cu tiranti pretensionati se vor executa ulterior lucrarilor de derocare a versantului de pe partea stanga a drumului national. ART.2. Confectionarea tirantilor Tirantul propriu-zis este o confectie deosebit deoarece acesta trebuie s suporte solicitri foarte mari n conditiile unei durate de viat egal cu cea a lucrrii. Dupa alcatuirea tendonului ancorajului si conditiile de functionare in exploatare,tirantii se alcatuiesc in variantele :
Pag. 3 / 19
Tiranti in regim de ancoraje pasive de tipul FT 500 (ancora autoforanta din fibra de sticla) sau ATB 700(ancora autoforanta metalica).La ancorele pasive efortul initial de tensionare are o valoare redusa( ,,de asezare ), cu mult mai mica decit rezistenta la rupere a tendonului. Tiranti in regim de ancoraje active de tipul R38(ancora autoforanta alcatuita din tije metalice).Ancorele active se tensioneaza la montare cu valori ridicate ale efortului de tensionare, apropiate de rezistenta la rupere a tendonului, efortul remanent stabilizindu-se la o valoare functie de relaxarile ce apar in exploatare. Betoanele folosite la lucrarile de consolidari au urmatoarele cerinte de durabilitate, conform normativului NE 012 : -clasa de expunere -grad de impermeabilitate -valoare maxima a raportului A/C 2.a. (mediu umed moderat) P4 0.65
Elementele obligatorii n vederea confectionrii tirantilor sunt: lungime total tirant (ancora autoforanta - R 38) 12(15) m ; lungime zon de ancorare 10 m ; lungime liber 2(5)m ; lungimea pentru prinderea n pres a tirantului +1,0 m ; tub de protectie din material plastic pe zona liber 110mm ; plci de repartitie 300x300x10mm,galvanizate ; piulita de blocare galvanizata R 38 ; capac de protectie. Conducerea santierului este rspunztoare de pregtirea si instruirea personalului calificat, nainte de nceperea executiei. Este interzis a se lucra cu personal necalificat sau cu calificare necorespunztoare, deoarece calitatea lucrrii cu ancore autoforante depinde direct de acest lucru. Materiale necesare: a) ancoraje pasive - ancore FT 500( fibra de sticla) sau ATB 700(metalice), in lungime de 3m si min=20mm; - placi de repartitie din fibra de sticla sau metalice min=200mm ; - piulite de blocare; - ciment II/B-M32,5R; - apa tehnologica pentru mortare; - micromortar AM1000-1 cu urmatoarele caracteristici: - granulometrie: 0-0,6mm - umflare: 1,4 vol% - apa/solid: 0,20 Rezistenta la compresiune: - dupa 4 ore: app. 2,5N/mm.p - dupa 12 ore; app. 35N/mm.p - dupa 24 ore: app. 50N/mm.p - dupa 28 zile: app. 85N/mm.p b) ancoraje active tije din otel pentru ancore autoforante R 38; - mufe metalice de conectare a tijelor R 38;
de
Pag. 4 / 19
- freze de foraj conice armate cu carburi metalice R 38 cu ext=76100mm; -placi de repartitie 300x300x10mm; - piulite de blocare R 38 cu cap sferic; - ciment II/B-M32,5R; -apa tehnologica pentru mortare; -tub din polietilena de 110mm. - element de capat metalic conform detaliului de executie ( teava 127 si placa de 400x400x10mm); - micromortar AM1000-1 cu urmatoarele caracteristici: - granulometrie: 0-0,6mm - umflare: 1,4 vol% - apa/solid: 0,20 Rezistenta la compresiune: - dupa 4 ore: app. 2,5N/mm.p - dupa 12 ore; app. 35N/mm.p - dupa 24 ore: app. 50N/mm.p - dupa 28 zile: app. 85N/mm.p ART.3. Realizarea forajelor Forajele pentru ancore se realizeaz nclinat conform unghiurilor marcate pe planse. Diametrul forajului va fi cuprins intre 76-100 mm. Forajul se execut netubat,rotopercutant( cu circulatie directa de suspensie apa-ciment in raport 0,60,8) cu ancore autoforante. La tirantii apropiati se va acorda o atentie sporit la deviatia forajului, asfel nct s nu se afecteze tirantul executat anterior. Pentru confirmarea structurii geologice(din studiul geotehnic) se vor executa pentru control 12 foraje cu recuperaj/zona consolidata si se va intocmi fisa geologica.Forajele de control vor ,,urma unghiul ancorelor active definitive. ART.4. Injectarea tirantilor Operatiunile de injectare pentru fiecare tirant se realizeaza cu micromortar AM1000-1 sau similar. Caracteristicile micromortarului AM1000-1 sint - granulometrie: 0-0,6mm - umflare: 1,4 vol% - apa/solid: 0,20 Rezistenta la compresiune: - dupa 4 ore: app. 2,5N/mm.p - dupa 12 ore; app. 35N/mm.p - dupa 24 ore: app. 50N/mm.p - dupa 28 zile: app. 85N/mm.p Instalatia de injectare suspensii si mortare va avea urmatorii parametri : Q = 1- 5mc/h si H =5-20 bar Malaxorul de mortare va avea o capacitate de 100-500 litri, n= 400-1500 rpm. ART.5. Tensionarea si blocarea tirantilor
Pag. 5 / 19
a) ancoraje active Tensionarea tirantilor se execut dup cel putin 14 zile de la injectarea zonei de ancorare cu o presa de tensionare cu gaura centrala cu o capacitate de tensionare de 600KN.. naintea operatiunii propriu-zise de tensionare se va verifica: - betonul cuzinetului s fie ntr-o stare corespunztoare. Lucrrile pregtitoare n vederea tensionrii si blocrii tirantului se refer la: - asezarea plcii de repartitie; - montarea piulitei de blocare. Operatiunea propriu-zis de tensionare a tirantilor se face astfel: Tirantii de prob sunt n numr de 2buc./zona consolidata. Acestia se trag la 100% din forta de calcul, se mentin cteva minute (minim 5) si dac nu apar fenomene de cedare prin alunecare a ancorajului, se descarc si se retensioneaz blocndu-se la forta de exploatare. Pentru restul ancorelor se pocedeaz la o tragere cu 80% din forta de calcul si blocare la forta de exploatare (80KN) aceast operatiune fiind si o verificare suplimentar pentru determinarea calittii bulbului de ancorare. b) ancoraje pasive Se tensioneaza prin stringerea piulitei cu cheia dinamometrica la o valoare care sa asigure un efort minim ,, de asezare de 30-50 KN, conform prevederilor proiectului.
Art.6. Verificari Verificarea efortului permanent se efectueaza la 30 zile de la tensionare pe un numar de tiranti reprezentind 3% din totalul tirantilor montati in lucrare, dar nu mai putin de 3 tiranti.Efortul remanent trebuie sa fie cel putin 50% din efortul de tensionare.In caz contrar, proiectantul va prevedea retensionarea sau executia unor tiranti suplimentari, functie de rezultatele obtinute la tirantii verificati. Art.7. Amenajarea capului ancorajului Dupa terminarea tensionarii se va proceda la aplicarea unei protectii a capului ancorajului, prin acoperirea cu mortar M150 sau beton C16/20 ,de min. 50mm fata de elementele ancorajului. CAP.II. VERIFICAREA CALITTII ART.8. Verificarea calittii lucrrii Cuprinde umtoarele elemente obligatorii: Controlul calittii materialelor componente ale tirantului. Controlul calittii materialelor pentru prepararea mortarului de injectare. Controlul calittii tirantilor asamblati. Controlul permanent al preparrii mortarului de injectare. Receptia tirantilor se face pe baza Fisei ancorei si Fisei de tensionare si blocare.
Pag. 6 / 19
Cap.III. EXECUTIA CONTRAFORTILOR DIN BETON ARMAT Art.9.CONDIII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA SPTURILOR Lucrrile de sptur se vor executa respectnd prevederile Normativului C 169-83 i prevederile din documentaie. La terminarea spturilor se verific dimensiunile i cotele de nivel realizate i se vor compara cu dimensiunile din proiect, respectndu-se prescripiile din STAS 9824/4 (trasarea pe teren a lucrrilor de art) i din Normativul C 169-83 (executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale). In cazul n care la cota stabilit prin proiect, natura terenului nu corespunde cu cea avut n vedere la proiectare, continuarea lucrrilor se poate face numai pe baza unei dispoziii scrise a Proiectantului (Normativ C 56-85). Cu privire la verificarea cotei de fundare i a naturii terenului, se vor ntocmi procese verbale distincte ntre Inginer i Constructor. Art.10. NATURA, CALITATEA I DEPOZITAREA MATERIALELOR UTILIZATE LA LUCRRILE DE BETONRI l PEREERI - v o r corespunde STAS 1667 " Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali" i Normativului NE 012 - nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabil este de maximum 2 %. - se va folosi pietri de ru sorturile 8-16 i 16-25 mm, care se vor nscrie n zona foarte bun a curbei granulometrice. - partea levigabil admis la pietri este de 0 %. - n funcie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate i anume: - 0-4;4-7 (la betoanele de clas mai mic sortul este 0-8 mm) - criblur 8-16 i16-25 sau pietri 8-16 i 16-25 (16-40). - pentru betonul C8/10 se va putea folosi ca agregat i balastul de ru splat, cu caracteristici conform STAS 662-89. Amestecul format din cele trei (patru) sorturi de agregate se va nscrie n zona foarte bun a curbei granulometrice. Este interzis folosirea agregatelor ngheate. Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, splate i sortate. Se vor lua msuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate. 10.1.2. Cimentul: - va corespunde SR 1500:1996 i Normativului NE 012. Se va folosi ciment tip II A 32,5 . Dac lucrrile se vor executa pe timp friguros, se recomand utilizarea cimenturilor cu ntrire rapid (II A 32,5 R), dar numai cu acceptul Inginerului..
Pag. 7 / 19
10.1. Materiale utilizate 10.1.1. Agregatele:
- cimentul se va livra n cantiti astfel determinate, nct stocul rezultat s fie consumat n maxim 2 luni. Dac utilizatorul procur cimentul de la un depozit (baz de livrare) livrarea cimentului va fi nsoit de o declaraie de conformitate, n care se va meniona: - tipul de ciment i fabrica productoare; - data sosirii n depozit; - numrul certificatului de calitate eliberat de productor i datele nscrierii n acesta; - garania respectrii condiiilor de pstrare; - numrul buletinului de analiz a calitii cimentului efectuat de un laborator autorizat i datele coninute n acesta, inclusiv precizarea condiiilor de utilizare n toate cazurile n care termenul de garanie a expirat. - n cazul cimentului n vrac transportul se va face numai n vehicule rutiere cu recipiente speciale sau vagoane CF speciale tip Z. V. C. cu descrcare pneumatic. - nu se admite amestecarea cimenturilor diferite i utilizarea lor ca atare. Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o ncpere, un siloz sau un bunker separat, n vederea protejrii lui de umezeal i impuriti, avndu-se n vedere asigurarea strii de conservare, care se va verifica conform prevederilor din Normativul NE 012 mai sus menionat.
10.1.3. Apa:
Apa utilizat la confecionarea betoanelor poate proveni din reeaua public sau alt surs, dar n acest caz va ndeplini condiiile tehnice prevzute n STAS 790-84.
10.1.4. Aditivii:
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi n scopul: - mbuntirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate n medii agresive; - obinerii unor betoane de rezisten superioar; - mbuntirii comportrii la nghe-dezghe repetat; - reglrii procesului de ntrire, ntrziere sau accelerare n funcie de cerine tehnologice; - creterii rezistenei, durabilitii i mbuntirii omogenitii betonului. Tipurile uzuale de aditivi i condiiile de utilizare sunt precizate n NE 012. Folosirea plastifianilor, antrenorilor de aer, etc, se admite numai cu aprobarea Inginerului.
10.1.5. Armturile
In cadrul prezentului proiect sunt armate elementele prefabricate sau monolite care fac parte din consolidarea proiectat. Armturile trebuie s respecte planurile de execuie din proiect. Domeniul de utilizare, dispoziiile constructive i modul de fasonare al armturilor vor corespunde prevederilor din NE 012. Inainte de fasonarea armturilor, oelul beton se cur de praf i noroi, de rugin, urme de ulei i de alte impuriti.
Pag. 8 / 19
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, cu bare de un alt diametru, dar cu aceeai seciune total, se va face numai cu acordul Proiectantului. Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistena la rupere, limita de curgere tehnic, alungire relativ la rupere, numrul de ndoiri la care se rupe oelul, etc.) n condiiile precizate n NE 012.
10.1.5.1. Oeluri pentru armturi

Otelul beton trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 438/1,2. Tipurile utilizate curent n elementele de beton armat vor corespunde i prevederilor din NE 012 i C 21-85. Pentru oelurile din import este obligatorie existena certificatului de calitate emis de unitatea care a importat oelul sau cea care asigur desfacerea acestuia. In certificatul de calitate se va meniona tipul corespunztor de oel din STAS 438, echivalarea fiind fcut prin luarea n considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul n care exist dubiu asupra modului n care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza oelul respectiv numai pe baza rezultatelor ncercrilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate i dup aprobarea Inginerului.
10.1.5.2. Controlul calitii

Livrarea oelului se va face conform prevederilor n vigoare i nsoit de certificatul de calitate. Recepionarea oelului se va face n conformitate cu regulile i metodele de verificare a calitii prevzute n STAS 1799 "Construcii de beton, beton armat i beton precomprimat. Tipul i frecvena verificrilor calitii materialelor i betoanelor destinate executrii lucrrilor de construcii". Pentru controlul calitii se vor lua n mod obligatoriu probe cu frecvenele prevzute n STAS 1799 i Normativul C 21-85. Pentru fiecare cantitate i sortiment de oel pentru beton armat aprovizionat controlul calitii se va face conform prevederilor din NE 012 i va consta din: - constatarea existenei certificatului de calitate sau de garanie; - verificarea dimensiunilor seciunii innd seama de reglementrile din NE 012; - examinarea aspectului; - verificarea prin ndoire la rece.
10.1.5.3. Transport i depozitare

Transportul oelurilor se va efectua n vagoane sau autocamioane nchise. Aceste vehicule vor fi n prealabil curate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdrirea oelului. La transportul, manipularea i depozitarea oelurilor se vor lua msurile necesare pentru a se preveni: - zgrierea, lovirea sau ndoirea; - murdrirea suprafeelor cu pmnt, materii grase, praf, etc;
Pag. 9 / 19
- contactul cu materialul incandescent provenind de la operaia de sudur-tiere sau nclzirea de la flacra aparatelor de sudur. Depozitarea se va face pe loturi i diametre, n standuri amenajate i dotate corespunztor, astfel nct s se evite contactul cu materiale corozive. De asemenea, depozitarea se va face astfel nct s se asigure posibiliti de identificare uoar a fiecrui sortiment i diametru.
10.1.5.4. Confecionarea armturilor

Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n strict conformitate cu prevederile proiectului. Inainte de a trece la fasonarea armturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului, innd seama de posibilitile practice de montare i fixare a barelor, precum i de aspectele tehnologice de betonare i compactare. Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte; n acest scop se vor ndeprta: - eventualele impuriti de pe suprafaa barelor; - rugina, prin frecare cu perii de srm, n special n zonele n care barele urmeaz a fi nndite prin sudur. Dup ndeprtarea ruginei, reducerea dimensiunilor seciunii barei nu trebuie s depeasc abaterile limit la diametrele prevzute n NE 012. Oelul beton livrat n colaci sau bare ndoite trebuie s fie ndreptat nainte de a se proceda la tiere i fasonare, fr a deteriora ns profilul. La ntinderea cu troliul lungimea maxim nu va depi 1 mm/m. Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct s se evite confundarea lor i s asigure pstrarea formei i cureniei lor pn n momentul montrii. In cazul n care condiiile climatice locale pot favoriza corodarea oelului, se recomand montarea i betonarea armturilor n maxim 15 zile de la fasonare. Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub - 10 C. La fasonarea i montarea armturilor se va ine seama de prevederile constructive privind alctuirea elementelor din beton armat, cuprinse in NE 012. Betoanele vor respecta clasele prevzute n proiect. Compoziia betonului se stabilete pe baz de ncercri preliminare, folosindu-se materiale aprovizionate. Compoziiile betoanelor se vor aproba de beneficiar. Stabilirea compoziiei se va face: - la intrarea n funciune a unei staii de betoane; - la schimbarea tipului de ciment sau de agregate; - la introducerea utilizrii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora; - la pregtirea executrii unei lucrri care necesit un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clas egal sau mai mare de C 20/25. In cursul preparrii betonului reeta se va corecta de ctre laboratorul staiei i cu acceptul beneficiarului, n funcie de rezultatele ncercrilor privind: - umiditatea agregatelor;
Pag. 10 / 19
10.1.6. Betoanele 10.1.6.1. Prepararea i transportul betonului
- granulozitatea sorturilor; - densitatea aparent a betonului proaspt; - lucrabilitatea betonului. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face n greutate. Abaterile admise ia dozare sunt: 2 % pentru ciment i ap 3 % pentru agregate 5 % pentru aditivi 3 % pentru cenu de termocentral Abaterile admise la dozare se vor ncadra i n prevederile NE 012. Pe timp friguros se va ine seama de temperatura materialelor componente i a betonului. Folosirea plastifianilor, antrenorilor de aer, etc., se admite numai cu aprobarea Inginerului. Umiditatea agregatelor se verific zilnic, precum i dup fiecare schimbare de stare atmosferic. Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc., vor trebui pstrate curate i splate dup fiecare ntrerupere a lucrului. Pe timp de ari sau ploaie, n cazul transportului cu autobasculanta pe distan mai mare de 3 km, suprafaa liber a betonului se va proteja pentru a mpiedica evaporarea apei i modificarea caracteristicilor betonului. La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanizate de compactare ca: mase vibrante, vibratoare de cofraj (eventual, pentru elementele prefabricate) i vibratoare de adncime (pentru cele monolite).
10.1.7. Depozitarea 10.1.7.1. Depozitarea agregatelor pentru betoane

Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care s evite antrenarea de noroi i impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionrii cu mijloace pe calea ferat se va asigura un spaiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate conform NE 012. Nu se admite depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri. Verificarea calitii agregatelor se va face: - la aprovizionare; - nainte de utilizare; 10.1.7.2. Depozitarea cimentului
Pag. 11 / 19
Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existenei certificatului de calitate sau de garanie i verificarea capacitii libere de depozitare n silozuri destinate tipului respectiv de ciment, sau n ncperile special amenajate. Depozitarea cimentului n vrac se va face n celule tip siloz, n care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Pe ntreaga perioad de exploatare a silozurilor se va ine evidena loturilor de ciment depozitate n fiecare siloz, prin nregistrarea zilnic a primirilor i livrrilor. Depozitarea cimentului ambalat n saci se va face n ncperi nchise. Sacii vor fi aezai n stive, lsndu-se o distan liber de 50 cm de ia pereii exteriori i pstrnd mprejurul lor un spaiu suficient de circulaie. Durata de depozitare nu va depi 60 zile de la data expedierii de ctre productor pentru cimenturile cu adaosuri i respectiv 30 zile n cazul cimenturilor fr adaosuri. Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu se va ntrebuina la elemente de beton i beton armat dect dup verificarea strii de conservare i n conformitate cu prevederile din NE 012. Verificarea calitii cimentului se va face: - la aprovizionare; - nainte de utilizare; Art.11. PUNEREA N OPER A BETONULUI Acest tip de lucrri sunt necesare pentru realizarea elevaiilor contraforilor. In principiu, acestea pot fi de dou tipuri, care satisfac necesitile cerute de lucrrile proiectate: - cofraje plane obinuite, utilizate la suprafeele nevzute; - cofraje plane de fa vzut, utilizate la suprafeele expuse vederii. Antreprenorul poate propune soluii proprii de tratare a feei vzute a betonelor, pentru care va obine aprobarea beneficiarului. Cofrajele i susinerile lor se execut n conformitate cu prevederile STAS 7721 i trebuie s fie astfel alctuite nct s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s asigure obinerea formei, dimensiunilor i gradului de finisare prevzute n proiect, pentru elementele ce urmeaz a fi executate, respectndu-se nscrierea n abaterile admisibile prevzute n NE 012; - s fie etane astfel nct s nu permit pierderea laptelui de ciment; - s fie stabile i rezistente sub aciunea ncrcrilor care apar n procesul de execuie; - s asigure ordinea de montare i demontare stabilit, fr a se degrada elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor i susinerilor; - s permit, la decofrare, o preluare treptat a ncrcrii de ctre elementele care se decofreaz; - s aib feele, care vin n contact cu betonul, curate, fr crpturi, sau alte defecte. Din punct de vedere al modului de alctuire, cofrajele care se vor utiliza pot fi:
Pag. 12 / 19
11.1. Lucrri pregtitoare (cofraje) 11.1.1. Date generale
- cofraje fixe, confecionate i montate la locul de turnare a betonului i folosite, de obicei, la o singur lucrare. - cofraje metalice de inventar, din panouri. Acestea se vor putea utiliza doar dac permit realizarea dimensiunilor elementelor cofrate prevzute n proiect. Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confecionate, se vor putea utiliza: - cofraje din lemn sau cptuite cu lemn, pentru suprafeele nevzute. - cofraje tego, pentru suprafeele expuse vederii. - cofraje metalice de inventar, din panouri. In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui s mai ndeplineasc i urmtoarele condiii specifice: - s permit poziionarea corect a armturilor din oel-beton; - s asigure posibilitatea de deplasare i poziia de lucru corespunztoare a muncitorilor care execut turnarea i compactarea betonului. La realizarea cofrajelor pentru lucrrile proiectate din beton simplu sau armat, se va ine seama i de prevederile din NE 012.
11.1.2. Pregtirea i recepia lucrrilor de cofrare

Inainte de fiecare refolosire, panourile de cofraje tego vor fi revizuite i, n caz de necesitate, reparate. In scopul refolosirii, panourile de cofraj vor fi supuse urmtoarelor operaiuni: - curirea cu grij, repararea i splarea, nainte i dup refolosire; - tratarea suprafeelor ce vin n contact cu betonul cu o substan care trebuie s uureze decofrarea, n scopul desprinderii uoare a cofrajuiui. In cazul n care se folosesc substane lubrefiante, uleioase, nu este permis ca acestea s vin n contact cu armturile. n vederea asigurrii unei execuii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificri etapizate, astfel: - preliminar, controlndu-se lucrrile pregtitoare i elementele sau subansamblurile de cofraje i susineri; - n cursul execuiei, verificndu-se poziionarea n raport cu trasarea, modul de fixare a elementelor. - final, recepia cofrajelor i consemnarea constatrilor n "Registrul de procese verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse".
11.1.3. Montarea cofrajelor; pregtirea n vederea turnrii betonului

Montarea cofrajelor va cuprinde urmtoarele operaiuni: - trasarea poziiei cofrajelor; - asamblarea i susinerea provizorie a panourilor; - verificarea i corectarea poziiei panourilor; - ncheierea, legarea i sprijinirea definitiv a cofrajelor.
Pag. 13 / 19
In cazurile n care elementele de susinere a cofrajelor reazem pe teren, se va asigura repartizarea solicitrilor, innd seama de gradul de compactare i posibilitile de nmuiere, asfel nct s se evite producerea tasrilor. In cazurile n care terenul este ngheat sau expus ngheului, rezemarea susinerilor se va face astfel nct s se evite deplasarea acestora, n funcie de condiiile de temperatur.
11.2. Turnarea betonului 11.2.1. Reguli generale de betonare

Executarea lucrrilor de betonare poate ncepe numai dup ce s-a verificat ndeplinirea urmtoarelor condiii: - compoziia betonului a fost acceptat de beneficiar, iar n cazul betoanelor de clas egal sau mai mare de C20/ 25 se dispune de ncercri preliminare suficiente; - sunt realizate msurile pregtitoare, sunt aprovizionate i verificate materialele necesare (agregate, ciment, etc.) i sunt n stare de funcionare utilajele i dotrile necesare; - au fost recepionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje i armturi (dac de la montarea i recepionarea armturii a trecut o perioad de timp ndelungat i se constat prezena frecvent a ruginei neaderente, armtura se va demonta, iar dup curire i remontare se va proceda la o nou recepie calitativ); suprafeele de beton turnat anterior i ntrit nu prezint zone necompactate sau segregate i au rugozitatea necesar asigurrii unei bune legturi ntre cele doua betoane; - nu se ntrevede posibilitatea apariiei unor condiii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtun, etc); - n cazul fundaiilor sunt prevzute msuri de dirijare a apelor din precipitaii sau infiltraii, astfel nct acestea s nu se acumuleze n zona n care se va betona. Respectarea acestor condiii se va consemna ntr-un act, care va fi aprobat de Inginer. Betonul preparat trebuie turnat n cofraje n maximum 1 or de la preparare n cazul folosirii cimenturilor obinuite i 1/2 or cnd se utilizeaz cimentul cu priz rapid sau cnd betonul proaspt are o temperatur peste 40 C. Betonul adus n vederea turnrii nu trebuie s aib agregatele segregate. In perioada dintre preparare i turnare se interzice adugarea de ap n beton. Betonul trebuie s fie pus n lucrare n maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Se admite un interval de maximum 30 minute numai n cazuri n care durata transportului este mai mic de 30 minute. La turnarea betonului se vor respecta urmtoarele reguli generale: - cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile, care vor veni n contact cu betonul proaspt, vor fi udate cu ap cu 2-3 ore nainte i imediat nainte de turnare, iar apa rmas n denivelri va fi ndeprtat; - din mijlocul de transport betonul se va descrca n bene, jgheaburi, sau direct n lucrare; - dac betonul adus la locul de punere n lucrare nu se ncadreaz n limitele de lucrabilitate admise, sau prezint segregri, va fi refuzat, fiind interzis punerea lui n lucrare; se admite mbuntirea lucrabilitii numai prin folosirea unui aditiv superplas-tifiant, dar cu acordul Inginerului;
Pag. 14 / 19
- nlimea de cdere liber a betonului nu va depi 3 m pentru elementele cu lime maxim de 1 m, respectiv 1,5 m nlime pentru celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafa de tip plac; - betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub avnd captul inferior la maxim 1,5 m de zona ce se betoneaz; - betonul se va rspndi uniform n lungul elementului, urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm nlime; - se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor fa de poziia prevzut; dac totui se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta n timpul turnrii; - se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturilor, respectndu-se grosimea stratului de acoperire prevzut n proiect; - nu este permis ciocanirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii i nici aezarea pe armturi a vibratorului; - n zonele cu armturi dese se va urmri cu atenie umplerea complet a seciunii; - se va urmri comportarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinerilor acestora, lundu-se msuri immediate de remediere n cazul constatrii unor deplasri sau cderi; - circulaia muncitorilor i utilajului de transport n timpul betonrii se va face pe podine, astfel rezemate nct s nu modifice poziia armturii; este interzis circulaia direct pe armturi sau pe zonele cu beton proaspt; - betonarea se va face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute n proiect (care sunt aceleai cu rosturile dintre fundaie i elevaie); - n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnrii este permis numai dup pregtirea suprafeei rostului i cu acordul Inginerului.
Compactarea:
Compactarea mecanic a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manual (cu mai, vergele, ipci, sau prin ciocnirea cofrajului) numai n cazuri accidentale, de ntrerupere a funcionrii vibratorului (defeciune sau ntrerupere de curent), caz n care betonarea trebuie s continue pn la poziia corespunztoare unui rost. Dat fiind faptul c elementele turnate sunt dezvoltate mai ales pe vertical i naturii cofrajului utilizat, se recomand utilizarea vibrrii interne, folosind vibratoare de interior. La execuie se vor respecta prevederile NE 012, referitoare la compactarea betonului. In msura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizndu-se execuia astfel ca betonarea s se fac fr ntrerupere pe ntregul element. Pentru a se asigura condiii favorabile de ntrire i a se reduce deformaiile din contracie, se va asigura meninerea umiditii betonului, protejnd suprafeele libere prin: - acoperirea cu materiale de protecie; - stropirea periodic cu ap.
Pag. 15 / 19
Pe timp ploios suprafeele de beton proaspt se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilen, att timp ct prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment. Decofrarea se va face numai dup ce betonul a cptat rezistena necesar, cu respectarea termenelor minime recomandate de NE 012.
11.2.2. Tolerane de execuie

Abaterile maxime admise la executarea lucrrilor de betoane se vor ncadra n prevederile cuprinse n NE 012.
11.2.3. Executarea lucrrilor de beton n condiii speciale

La executarea lucrrilor de beton pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16-84. Art.12. ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ l MONOLITIZARE Montarea elementelor prefabricate va fi condus i supravegheat permanent de maitri cu experien dobndit n lucrri similare. Operaia de montaj trebuie s fie precedat de lucrri pregtitoare specifice operaiei respective i care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se monteaz, sau de modul de alctuire al structurii. Elementele prefabricate care se vor monta sunt cele prevzute n proiect. Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care s asigure montajul n condiii de securitate. Feele elementelor care urmeaz a veni n contact cu betonul de monolitizare sau cu mortarul de poz vor fi bine curate cu o perie de srm i apoi splate cu ap din abunden sau suflate cu jet de aer. La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor. Abaterile limit de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor ncadra n prevederile STAS 8700, STAS 7009 i STAS 6657/1. Alte abateri limit dect cele referitoare la dimensiuni se vor ncadra n prevederile NE 012. Art.13. CONTROL DE CALITATE l RECEPIE
13.1. Controlul calitii

Pe parcursul realizrii lucrrii este obligatorie verificarea n toate fazele de execuie a amplasrii corecte a prilor componente ale ansamblului alctuit din contrafori cu tirani i dulapi din beton armat. 13.2. Recepia lucrrii
Pag. 16 / 19
Recepia pe faze se face atunci cnd lucrrile prevzute n documentaie sunt complet terminate i toate verificrile sunt efectuate. In urma verificrilor se ncheie proces verbal de recepie pe faze care confirm posibilitatea trecerii la urmtoarea faz. Se efectueaz de Inginer i Constructor. La recepia preliminar, comisia examineaz lucrrile i verific ndeplinirea condiiilor de execuie i calitative impuse de proiect i caietul de sarcini, precum i constatrile consemnate pe parcursul execuiei de ctre organele de control. Astfel, se ncheie "Procesul verbal de recepie preliminar". Se vor verifica n cadrul acestei operaii de recepie urmtoarele: amplasamentul lucrrilor conform proiectului de execuie; - calitatea materialelor conform standardelor respective; - natura pmnturilor (conform STAS 1243), pentru verificarea concordanei cu studiile geo; - dimensiunile, pantele i calitatea execuiei lucrrilor. Recepia final are loc dup expirarea perioadei de garanie i se va face n condiiile respectrii prevederilor legale n vigoare, precum i a prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Art.14. MSURI DE TEHNICA SECURITII MUNCII Lucrrile de foraj montare i tensionarea tiranilor se vor executa numai cu echipe specializate i special instruite asupra particularitilor amplasamentului. Se vor repeta prevederile normelor republicane, departamentale i de firm pentru lucrrile: - Foraje cu sondeze de tip uor i semiuor - Foraj cu instalaii de foraj rotopercutante - Confecionarea, montarea i tensionarea tiranilor ancorai n teren - Lucru la nlime, pe schele i eafodaje - Transportul prin purtat direct - Lucru sub circulaie Executantul i va ntocmi instruciunii specifice suplimentare pentru orice tip de activitate legat de execuia tiranilor, funcie de condiiile particulare de amplasament.
Pag. 17 / 19
ANEX LUCRRI DE CONSOLIDARE CU TIRANTI PRETENSIONATI ANCORATI N TEREN REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor. si ntretinerea
Legea nr. 137:1995 II. NORMATIVE TEHNICE C 56-85 NE 012-99, partea B, aprobat de MLPAT cu Ord. Nr. 59/N din 24 aug. 1999
- Legea protectiei mediului
- Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton precomprimat.
P 109-80, aprobat de ICCPDC cu Decizia Nr. 92 din 17 sept. 1980 PE 712-87
Instructiuni tehnice pentru proiectarea sI executarea tirantilor pretensionati ancorati n teren. - Normativ departamental pentru tratarea rocii de fundatie a constructiilor hidrotehnice prin injectii si foraje de drenaj.
Pag. 18 / 19
III. STANDARDE SR 388:1995 STAS 790-84 SR EN 196-1:1995 STAS 1275-88 SR 1848-4:1995 STAS 1848/5-82 STAS 3349/1-83 STAS 6675/2-92 STAS 10617/2-84 SR EN 45.014:2000 Ciment Portland. Ap pentru betoane si mortare. Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice. ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice. Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice de calitate. Semnalizare rutier. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate. Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. Tevi din policlorur Dimensiuni. de vinil neplastifiat.
Tevi din polietilen de nalt densitate. Dimensiuni. Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).
Pag. 19 / 19
CAIET DE SARCINI
- 17 PARAPEI METALICI
PARAPEI METALICI
CUPRINS
GENERALITI.............................................................................................................. 3 MATERIALE................................................................................................................... 3 SLPI METALICI DE SIGURAN ..................................................................................... 3 BETON 3 ECHIPAMENTE .............................................................................................................. 3 PROCEDURI DE EXECUIE.............................................................................................. 3 LUCRRI FINALE I INSTALAREA ANCORAJELOR .............................................................. 4 CONSTRUCIA PARAPEILOR N CONDIIILE MENINERII SIGURANEI N TRAFIC............. 4
Pag. 2 / 5
GENERALITI Planul de inspecie i verificare trebuie sa fie pregtit naintea fiecrei faze a lucrrii. Aceste documente trebuie sa fie pstrate pe antier ca parte a Sistemului Calitii. Descriere Aceste lucrri constau n construcia, modificarea, mutarea i repararea parapeilor, parapeilor de tip greu i foarte greu, mna curent ia pintenilor din beton n concordan cu: Detaliile de execuie Caietul de Sarcini Standardele relevante incluznd STAS 1948/1, SREN 1317-1:2000, SREN 1317-2:2000 i standardele actualizate.
MATERIALE Stlpi de parapei, mna curent i altele. Stlpii de parapei, mna curent, glisierele, ancorajele, boluri i alte elemente de prindere. Trebuie sa fie puse n oper n concordan cu recomandrile productorului. Toate prile metalice trebuie s fie galvanizate i s poat fi nlocuite cu alte produse similare, produse de ali productori. SLPI METALICI DE SIGURAN Stlpii de siguran i alte elemente de dirijare a traficului trebuie s fie montate n concordan cu standardele productorului. BETON Betonul utilizat pentru fixarea parapeilor n fundaie trebuie s aib o rezisten la compresiune de min 20 MPA la 20 zile. ECHIPAMENTE Toate echipamentele, unelte i mainile folosite la manipularea materialelor i execuia oricrei etape a lucrrilor trebuie inspectat regulat iar dac lucrarea este considerat nesatisfctoare trebuie imbuntit. Toate echipamentele, uneltele utilizate la execuia lucrrilor trebuie s fie ntreinute. PROCEDURI DE EXECUIE montarea stlpilor Stlpii trebuie aezai n linie i poziionai n profil transversal n concordan cu detaliile de execuie.
Pag. 3 / 5
Cnd detaliile de execuie impun ca o seciune de parapet s se ncheie ntr-o curb a drumului, stlpii trebuie poziionai n concordan cu aceasta curb a drumului. Modificrile poziie stlpilor trebuie s fie n concordan cu standardul de fabricaie i cu Detaliile de execuie. Distana ntre stlpii parapeilor trebuie s corespund cu standardele i detaliile de fabricaie. Acolo unde se cere, fabricantul va respecta dimensiunile din detaliile de execuie. Stlpii trebuie montai n gropi spate sau forate. Pozarea stlpilor prin vibrare sau batere nu va fi permis. n terasamente executate din piatr brut baterea stlpilor va fi permis nainte de executarea sistemului rutier. Cnd parapeii se monteaz pe o structur de beton, la stlpii metalici trebuie ataat o plac metalic ce trebuie fixat cu ancore n structura de beton. montarea glisierelor de metal galvanizate Toate piesele de metal trebuie s fie montate n concordan cu detaliile productorului. Nu se vor bate, tia sau suda pe antier. Glisierele trebuie fixate de stlpi cu o pies metalic numit amortizor, poziionat n centrul acestuia. Glisierele trebuie asamblate continuu pe direcia de trafic. Ele trebuie fixate pe stlpi cu cleme i piulie aa cum este artat n desenele productorului. parapei metalici de averizare Parapeii metalici de avertizare trebuie prini de stlpi, boluri metalice avertizoare, cleme i piulie de mrimea precizat n detaliile de execuie. Aceste elemente nu trebuie galvanizate. Toate uruburile, exceptnd cele folosite la rosturile de dilataie trebuie sa fie bine fixate. Toate uruburile folosite la rosturile de dilataie trebuie s fie montate astfel nct s previn micarea elementelor parapetului. uruburile trebuie s fie suficient de lungi astfel nct s depeasc cu cel puin 6 mm piuliele. Exceptnd alte indicaii ale productorului, uruburile nu trebuie s ias cu mai mult de 13 mm din piuliele. Dup fixarea uruburilor i piulielor i a glisierelor metalice, toate suprafeele trebuie curate cu jet de ap la mare presiune. LUCRRI FINALE I INSTALAREA ANCORAJELOR Lucrrile de terasare i umpluturi cerute de instalarea parapeilor trebuie s fie fcute n concordant cu cerinele Caietului de Sarcini. uruburile trebuie strnse la tensiunea specificat n instruciunile fabricantului. CONSTRUCIA PARAPEILOR N CONDIIILE MENINERII SIGURANEI N TRAFIC Orice seciune de parapet care se reinstaleaz trebuie finalizat in 5 zile calendaristice.
Pag. 4 / 5
Instalarea glisierelor trebuie condus n aa manier nct s fie protejat mpotriva traficului s existe o pies intermediar elastic la prinderea de stlpii metalici. La sfritul fiecrei zile seciunea de parapet expus la trafic trebuie ncheiat cu un element de capt de siguran. nlocuirea parapeilor nlocuirea diferitelor tipuri de parapei sau ancoraje trebuie s includ nlocuirea glisierelor, fundaiilor, barelor metalice i a elementelor de prindere. Toate gropile rmase dup nlocuirea acestor parapei trebuie umplute cu material granulare n straturi de maxim 150 mm compactate n concordan cu recomandrile caietului de sarcini. n larea parapeilor Parapeii trebuie sa fie ridicai la nlimea artat n detaliile de execuie, msurtorile fcndu-se de la cota stratului de uzur la partea de sus a glisirelor. Materialul adunat n jurul fiecrui stlp trebuie s fie nivelat astfel nct sa se previn ridicarea parapetului. controlul calitii Controlul calitii trebuie s respecte urmtoarele: Implementarea planului de inspecie i ncercri ca parte a Sistemului de Control a calitii operat la execuia lucrrilor Verificarea Certificatelor de calitate ale productorului Asigurarea unei semnalizri temporare i marcaj n concordan cu planul de trafic efectund inspecii vizuale zilnice a semnalizarii i marcajului pe antier
Degradrile, murdria semnelor de circulaie i a marcajelor trebuie evitat prin curarea periodic.
Pag. 5 / 5
CAIET DE SARCINI
- 18 SEMNALIZARE RUTIERA
Asisten tehnic pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuie i documentaie de licitaie pentru 2 seciuni de drum ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01 Sarcina (i): DN1H Zalau - Alesd
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

Caiete de Sarcini Lucrari de Drumuri si Ccnsolidari
SEMNALIZARE RUTIERA CONTINUT

1. 2.
2.1. 2.2.
PREVEDERI GENERALE ...................................................................................................... 3 TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI........................................................................... 3

Tipuri de indicatoare ...................................................................................................................3 Dimensiunile indicatoarelor ..........................................................................................................3
3. 4. 5.
5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5.
CONFECIONAREA INDICATOARELOR .............................................................................. 3 CONFECIONAREA SI VOPSIREA STLPILOR ................................................................... 3 CONTROLUL EXECUIEI SI RECEPIA LUCRRILOR......................................................... 3
Analiza fotometric .....................................................................................................................3 Caracteristici mecanice................................................................................................................3 Verificarea rezistenei la factorii de mediu ......................................................................................3 Controlul execuiei panourilor .......................................................................................................3 Recepia lucrrilor ......................................................................................................................3
Pag. 2 / 14
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

1. PREVEDERI GENERALE
Acest Caiet de Sarcini se refer la confecionarea, instalarea i recepia indicatoarelor rutiere. Caietul conine clasificarea dup dimensiuni, simboluri, forme i prescripii tehnice pe care indicatoarele trebuie s le ndeplineasc. Toate indicatoarele de circulaie vor fi n conformitate cu prevederile din SR 1848/1, 2 i 3 Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant. n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor i normelor n vigoare. Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor.
Pag. 3 / 14
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

2. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI

2.1.TIPURI DE INDICATOARE
Indicatoare de avertizare Sunt: - triunghiuri echilaterale cu chenar rou, prezentnd o figur de culoare neagr pe fond alb. - dreptunghi sau sgeat roie indicnd direcia curbei, pe fond alb. Indicatoare de reglementare Indicatoare de prioritate:Sgei albe cu chenar rou; Triunghi echilateral alb cu chenar rou; Octogon de culoare roie cu inscripia STOP de culoare alb; Ptrat galben cu chenar alb pentru a indica drum cu prioritate; Cerc cu chenar rou cu dou sgei, una roie i alta alb; Ptrat pe fond albastru cu dou sgei, una roie i alta alb. Indicatoare de interdicie sau restricie:Cerc cu chenar rou, cu inscripii negre sau roii pe fond alb sau albastru. Indicatoare de obligare:Cerc cu inscripii pe fond albastru. Indicatoare de orientare i informare Sunt panouri dreptunghiulare sau sgeat, cu nscris sau simboluri, pe fundal: verde pentru autostrzi; albastru pentru celelalte drumuri; galben pentru devieri temporare. Indicatoare de orientare: De form dreptunghiular sau sgeat, cu nscrisuri (denumire localiti, etc.) de culoare alb pe fond verde sau albastru. Indicatoare de informare: De form ptrat sau dreptunghiular, pe fond albastru, cu simboluri pentru utiliti: trecere de pietoni, punct sanitar, autostrad, restaurant, telefon, service etc. Pe indicatoarele care preced nodurile rutiere de pe autostrad, denumirile localitilor la care se ajunge prin alte categorii de drumuri dect autostrzile, vor fi nscrise pe un cmp albastru cu chenar alb, distinctiv de fondul verde al indicatorului. Semne adiionale: De form dreptunghiular sau ptrat, montate sub indicatoare, pentru atenionarea conductorilor auto asupra unor particulariti ale tronsoanelor de drum.
2.2.DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
Dimensiunile indicatoarelor vor fi conform SR 1848.
Pag. 4 / 14
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

Pe autostrada si la nodurile rutiere se vor folosi indicatoare de dimensiuni foarte mari iar pe restul drumurilor se vor folosi indicatoare de dimensiuni mari.
Pag. 5 / 14
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

3. CONFECIONAREA INDICATOARELOR
Toate indicatoarele se vor confeciona din aluminiu, cu dimensiunile i formele descrise n prezentul Caiet de Sarcini. Indicatoarele de form triunghiular, rotund, dreptunghiular cu dimensiunea maxim sub 1 m, precum i cele n form de sgeat, se vor executa din tabl de aluminiu cu grosimea min. 2 mm, avnd conturul ranforsat prin dubla ndoire. Panourile dreptunghiulare sau ptrate, cu dimensiunea cea mai mic de cel puin 1 m, se execut din profile din aluminiu, mbinate pe vertical. Cerinele pentru aluminiu sunt urmtoarele: - pentru tabl:99,5 HD (conform standardelor romneti) - pentru profile:ALMGSI 0,5 F 22 (conform DIN) Prinderile se vor face prin uruburi. uruburile i piesele de fixare pe stlpi, vor fi protejate anticoroziv. Spatele indicatorului i rebordul se vopsesc n culoarea gri. Marginile indicatoarelor vor fi dublu ambutisate. Pregtirea suprafeei indicatoarelor n vederea aplicrii foliei retro-reflectorizante se face conform recomandrilor productorului foliei. Tipurile de folii retro-reflectorizante care se aplic pe indicatoarele rutiere: Clasa 3 diamant- pentru autostrzi; Clasa 2 intensitate mare - pentru drumuri europene; Clasa 1 engineering grade - pentru alte drumuri. n cazul folosirii foliei diamant, innd cont de rigiditatea foliei, se recomand: Pentru indicatoarele cu inscripii, pentru fond se folosete un film colorat transparent n care se decupeaz inscripionarea, iar folia diamant se aplic pe panou sub filmul respectiv Pentru indicatoarele curente (triunghi, cerc, romb, ptrat) inscripionarea se va face prin serigrafie (Paragraf scos de GT din varianta engleza).
Pag. 6 / 14
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

4. CONFECIONAREA SI VOPSIREA STLPILOR

Pentru stlpii care susin panouri triunghiulare, rotunde i n form de sgeat, ct i pentru panourile ptrate sau dreptunghiulare, cu dimensiunea maxim sub 1 m, se vor folosi tuburi de oel de min. 3 mm grosime, cu diametrul de 48 51 mm sau stlpi de tip . Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare tipul de stlp pe care dorete sa l foloseasc. Pentru dispozitivele de susinere a panourilor cu dimensiunea minim de peste 1 m, se vor utiliza tuburi de oel sau profile; dimensiunile vor varia corespunztor suprafeei panoului. Caracteristicile acestor panouri vor fi specificate in Detaliile de Execuie. Stlpii vor fi prini n fundaie din beton C 6 / 7,5. Suporturile panourilor vor fi vopsite cu vopsea gri, efectundu-se toate grunduirile si amorsele necesare.
Pag. 7 / 14
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

5. CONTROLUL EXECUIEI SI RECEPIA LUCRRILOR

Cele trei clase de folii retro-reflectorizante folosite in Romnia sunt urmtoarele: Clasa 1Engineering grade, compus din microbile de sticl ncorporate ntr-un material transparent pe baz de rin; Folia are adeziv pe ambele fee i se aplic la cald sau la rece; Clasa 2Intensitate mare, la fel ca i Clasa 1, cu un strat de aer ntre stratul de microbile i faa exterioar a foliei; Clasa 3Diamant, la fel ca i Clasa 2, dar sunt folosite prisme din sticl n loc de microbile. ncercrile constau n: analiza fotometric; ncercri mecanice rezistena la medii agresive. agrementul
Pentru toate foliile supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta tehnic.
Prelucrarea i aplicarea foliilor retro-reflectorizante se vor face n conformitate cu instruciunile productorului. Probele de folii pentru ncercare vor fi montate pe plcue din aluminiu de 2 mm grosime, pstrate la temperatur de 23 oC 2oC i umiditate relativa de 50% 5%, timp de 24 ore nainte de ncercare. Rezultatele ncercrilor se exprim ca o medie a cel puin trei 3 determinri a trei 3 mostre testate n condiii similare.
5.1.ANALIZA FOTOMETRIC
Determinarea coeficientului de retro-reflexie R Coeficientul de retro-reflexie R permite determinarea nivelului vizibilitii pe timp de noapte. Coeficientul de retro-reflexie R se exprim n Cd / Lux / m2 Testele vor fi realizate pe probe de 150 mm x 150 mm, la unghiuri de inciden a sursei luminoase de 5o, 30o i 40o fa de normala la folie, i la unghiuri de recepie de 0,2o, 0,33o, 1o, 2o fa de fasciculul incident. Coeficientul de retro-reflexie R va fi msurat n conformitate cu Publicaia CIE nr. 54/1982 Retro-reflexia pentru sursa de lumina A (temperatura culorii 2856o K va fi exprimata in cd/lux/m2). Valoarea R va fi o medie a citirilor efectuate n diferite puncte de pe suprafaa mostrei. Valorile minime admise sunt prezentate n Tabelele A1, si A2. Pentru foliile albe cu culori transparente, R va fi cel puin 70% din valorile R pentru foliile colorate din Tabelele A1 si A2. Tabel A1: Raportul minim R de retro-reflexie (Cd/Lux/m2) Iluminare: CIE Standardul de iluminare A
Pag. 8 / 14
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

5o
Alb
Galben
Rou
Verde
Albastru
Maro
Portocaliu
Folii clasa 1 70 30 10 50 24 9 12 6 2 5 2,5 1,5 50 22 7 35 16 6 7,5 3,5 1 3 1,5 1 14,5 6 4 10 4 1,8 2 1 0,7 0,8 0,4 0,3 Folii clasa 2 5 0.2
o o o o
9 3,5 1,5 7 3 1,2 1,5 0,7 0,5 0,6 1,3 0,2
4 1,7 0,5 2 1 0,4 0,5 0,2 0,1 0,2 0,1 -
1 0,3 0,1 0,6 0,2 0,2 0,1 -
25 7 2,2 20 4,5 2,2 1,7 1,0 0,7 1,2 0,6 0,4
0.2o
30o 40o 5o
0.33o
30o 40o 5o
30o 40 5
o o o o
30
40
250 150 110 180 100 95 15 7,5 4,5 5 2,5 1,5
170 100 70 122 67 64 9 4,5 3 3 1,5 1
45 25 15 25 14 13 2,5 1,5 1 0,8 0,4 0,3
45 25 12 21 12 11 2 1 0,5 0,6 0,3 0,2
20 11 8 14 8 7 0,5 0,3 0,2 0,2 0,1 -
12 8,5 5 8,5 5 3 0,4 0,2 0,1 0,2 0,1 -
100 60 29 65 40 20 4,5 2,5 2 1,5 0,9 0,8
30
40 5 0.33o
30o 40o 5o
1o
30o 40o 5o
2o
30o 40o
Tabel A2: Coeficientul minim de retro-reflexie pentru culoarea alb folii clasa 3 =5
o
o R o
0,33 310 0,33
0,5 280 0,5
1,0 70 1,0
1,5 18 1,5
2,0 6,2 2,0

Pag. 9 / 14
= 15o
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

R = 30o = 40o o R o R
300 0,33 150 0,33 83
230 0,5 100 0,5 50
65 1,0 31 1,0 13
17 1,5 9 1,5 4
4,7 2,0 3,5 2,0 1,7
Coeficientul minim de retro-reflexie n comparaie cu culoarea alb la foliile clasa 3:
Galben
Raportul fa de culoarea alb 0,8
Rou
0,25
Portocaliu
0,5
Albastru
0,05
Verde
0,1
Verde2
0,07
Pentru seria de folii galbene cu vopsea email rou transparent, R va fi de cel puin 50% din valoarea culorii roii din Tabelele A1 si A2. Scopul testelor este de a: msura vizibilitate pe timp de noapte; evalua degradarea retro-reflexiei n timp pentru diferite condiii de mediu; stabili nivelul de retro-reflexie la expirarea Duratei de Garanie; stabili frecvena nlocuirii indicatoarelor; evalua comportamentul general al foliilor retro-reflexive serigrafiate cu cerneal transparent.
Culoarea Culoarea foliilor retro-reflectorizante va fi determinat pe mostre de 50 x 50 mm aplicate pe plcue de aluminiu. Culoarea va fi msurat cu un colormetru conform Publicaiei CIE nr. 15.2, 1986. Mostra va fi iluminat cu o surs de iluminare standard D65, sub un unghi de 45o fa de normala probei i cu o direcie de msurare de 0o (geometria de msurare 45/0). Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determin din coordonatele punctelor de col ale diagramei CIE 1931. Tabelele B1, B2 si B3 prezint cmpurile cromatice pentru folii retro-reflectorizante. Coordonate cromatice Tabel B1 Folii de clasa 1 i 2
Culoare cromatic 1
Alb Galben X Y X 0,305 0,315 0,494
2
0,335 0,345 0,470
3
0,325 0,355 0,513
4
0,295 0,325 0,545
Pag. 10 / 14
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

Culoare cromatic 1
Y Rou X Y X Y X Y 0,505 0,660 0,340 0,110 0,415 0,130 0,090
2
0,480 0,610 0,340 0,170 0,415 0,160 0,090
3
0,437 0,638 0,312 0,170 0,500 0,160 0,140
4
0,454 0,690 0,310 0,110 0,500 0,130 0,140
Verde
Albastru
Tabel B2 - Folii de clasa 3 ziua
Culoare cromatica 1
Alb X Y X Y X Y X Y X Y X Y X Y 0,305 0,315 0,494 0,505 0,735 0,265 0,610 0,390 0,110 0,415 0,170 0,525 0,130 0,090
2
0,335 0,345 0,470 0,480 0,700 0,250 0,535 0,375 0,170 0,415 0,220 0,450 0,160 0,090
3
0,325 0,335 0,513 0,437 0,610 0,340 0,506 0,404 0,170 0,500 0,245 0,480 0,160 0,140
4
0,295 0,325 0,545 0,454 0,660 0,340 0,570 0,429 0,110 0,500 0,210 0,550 0,130 0,140
Factor de luminozitate
>/- 0,40
Galben
>/- 0,24
Rou
>/- 0,03
Portocaliu
>/- 0,12
Verde
>/- 0,03
Verde2
>/- 0,01
Albastru
>/- 0,01
Tabel B3 folii de clasa 3 noaptea
Culoare cromatic 1
Alb X 0,475
2
0,360
3
0,369
4
0,515
Pag. 11 / 14
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

Culoare cromatic 1
Y Galben X Y X Y X Y X Y X Y X Y 0,452 0,513 0,487 0,652 0,348 0,645 0,355 0,007 0,570 0,007 0,570 0,033 0,370
2
0,415 0,500 0,470 0,620 0,348 0,613 0,355 0,200 0,500 0,200 0,500 0,180 0,370
3
0,370 0,545 0,425 0,712 0,255 0,565 0,405 0,322 0,590 0,322 0,590 0,230 0,240
4
0,409 0,575 0,425 0,735 0,265 0,595 0,405 0,193 0,782 0,193 0,782 0,091 0,133
Rou
Portocaliu
Verde
Verde 2
albastru
Tabel C Coordonatele cromatice pentru folii gri i negre non-retro-reflexive
Culoare cromatic 1
Gri X Y X Y 0,305 0,315 0,300 0,270
Factor de iluminare 4
0,295 0,325 0,260 0,320
2
0,350 0,360 0,385 0,355
3
0,340 0,370 0,345 0,395
Maxim
0,08
Minim
0,10
Negru
< 0,02
< 0,02
5.2.CARACTERISTICI MECANICE
Adeziunea la suport Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o aderenta foarte buna la suport. Testul consta in verificarea unor mostre de 100x150 mm; folia va fi desprins cu o lam pe o suprafa de 20x20 mm; restul foliei va fi desprins manual; adezivitatea se consider corespunztoare dac folia este distrus n timpul desprinderii. Rezistenta la oc
Pag. 12 / 14
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

Testul consta in verificarea unor mostre de 150x150 mm; O bil de oel cu diametrul de 51 mm i greutatea de 540 g este lsat s cad de la o nlime de 250 mm; folia se consider corespunztoare dac nu prezint desprinderi i/sau fisuri vizibile.
5.3.VERIFICAREA REZISTENEI LA FACTORII DE MEDIU

Rezistena la cldura uscata Mostrele de testare avnd dimensiunile de 75 x 150 mm se menin 24 ore in etuva la temperatura de 71 3 C, apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei, dup care se poate interpreta testul. Testul este considerat corespunztor daca mostra nu prezint defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport. Rezistena la frig Mostrele, avind dimensiunile de 75 x 150 mm se pstreaz timp de 72 ore in congelator la temperatura de -35 3 C, dup care se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpreteaz testul. Testul este considerat corespunztor daca mostra nu prezint defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport. Rezistena la coroziune Se dizolv clorur de sodiu n proporie de 5% n ap distilat la 35o 2oC. Mostre de 150x150 mm; supuse la pulverizare cu soluia salin n 2 cicluri a cte 22 ore. Dup fiecare ciclu, mostrele vor fi lsate cel puin 2 ore la uscare, la temperatura camerei. Pentru examinare, mostrele vor fi splate cu ap distilat i uscate. Folia se consider corespunztoare dac nu prezint degradri vizibile la suprafa, iar coeficientul de retro-reflexie i cmpurile cromatice sunt conform Tabelelor A, B i C. Rezistena la intemperii Mostrele vor fi expuse in diferite zone climatice pe parcursul a doi ani, cu fata ctre sud si nclinate la 45o . Suprafeele vor fi splate periodic pentru a ndeprta praful. Rezultatul testului se considera necorespunzator daca: Exista degradri vizibile la suprafata cum ar fi basici, cojiri, fisuri sau desprinderi de suport; R pentru unghiul = 0.33o si = 5o este mai mic dect valorile din tabelul A inmultite cu urmtorii factori: Folie Clasa 1 50% Folie Clasa 2 80% Folie Clasa 3 valorile R sunt mai mici dect valorile prezentate in Tabelul D, de mai jos: Tabel D o 0,33 o 5 Culoare Alb 248 Galben 198 Rou 62 Portocaliu 124 Albastru 12 Verde 25 Verde2 17
Pag. 13 / 14
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

0,33 1 1
30 5 30
120 56 25
96 45 20
30 14 6
60 28 13
6 3 1,3
12 6 2,5
8 4 1,8
Valorile cromatice sunt in afara cmpurilor de culori 3 sau 4 Factorii de luminozitate sunt mai mici dect valorile minime prezentate in Tabelul C de mai sus.
5.4.CONTROLUL EXECUIEI PANOURILOR

Pentru tipurile de folie supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta acestuia certificatul de calitate i agrementul tehnic. La fabricarea indicatoarelor de circulaie din folii retro-reflectorizante, acestea trebuie aplicate pe suportul de aluminiu conform recomandrilor productorului. Dac se folosesc suporturi vopsite, acestea se vor vopsi cu o vopsea cu mare rezisten la exterior. Certificatul de calitate va reflecta rezultatele ncercrii de expunere timp de 5 ani n condiii atmosferice. Indicatoarele vor fi marcate durabil i clar, pe spate, cu urmtoarele date: Date de identificare a productorului sau vnztorului; Tipul de materiale retro-reflectorizante folosite; Data asamblrii panoului.
5.5.RECEPIA LUCRRILOR
Dup terminarea instalrii semnalizrii, aceasta va fi supusa aprobrii Consultantului. In urma verificrii se ncheie un proces verbal de recepie.
Pag. 14 / 14
CAIET DE SARCINI
- 19 MARCAJE RUTIERE
MARCAJE RUTIERE CONTINUT

1. 2.
2.1. 2.2.
PREVEDERI GENERALE ...................................................................................................... 3 MATERIALE ........................................................................................................................ 3

Condiii tehnice privind marcajele .................................................................................................3 Controlul calitii vopselei pentru marcaje ......................................................................................3
3.
3.1. 3.2. 3.3.
TIPURI DE MARCAJE RUTIERE .......................................................................................... 3

Marcaje longitudinale ..................................................................................................................3 Marcaje transversale...................................................................................................................3 Alte marcaje ..............................................................................................................................3
4. 5. 6. 7.
APLICAREA MARCAJELOR.................................................................................................. 3 CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR.......................................................... 3 Anexa 1 .............................................................................................................................. 3 Anexa 2 .............................................................................................................................. 3
Pag. 2 / 12
1. PREVEDERI GENERALE
Acest Caiet de Sarcini se refer la condiiile de realizare a marcajelor rutiere i conine condiiile tehnice pe care acestea trebuie sa le ndeplineasc. Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant. n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor i normelor n vigoare. Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor.
Pag. 3 / 12
2. MATERIALE
2.1.CONDIII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmtoarele materiale: Vopsea de marcaj ecologic, alb, de tip masa plastica, monocomponent, solubila in ap (fr solveni organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat. Aceast vopsea trebuie s asigure vizibilitatea n orice condiii, atat ziua cat si noaptea. Vopseaua va fi aplicat peste o amors corespunztoare. Durata minim de serviciu a marcajelor este de 18 luni. Se avea in vedere mentinerea calitatii si/sau refacerea marcajelor rutiere pe toata durata garantiei. Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificaiile tehnice din Anexa 1. Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu Fisa tehnica prezentata in Anexa 2. va prezenta Pentru toate materialele supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul agrementul tehnic.
Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele de calitate eliberate de laboratoare autorizate [cel puin echivalent BAST (microbile) si LGA (vopsea)].
2.2.CONTROLUL CALITII VOPSELEI PENTRU MARCAJE

Prelevarea probelor i efectuarea ncercrilor i determinrilor se vor face conform prevederilor Instruciunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND CESTRIN.
Pag. 4 / 12
3. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

3.1.MARCAJE LONGITUDINALE
Marcajele longitudinale sunt: de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu dou benzi; de delimitare a benzilor; de delimitare a prii carosabile. linie simpl sau dubl continu; linie simpl sau dubl discontinu; linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu. Linie simpl discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului; Linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu, care permite depirea numai pentru sensul cu linie discontinu; Linie dubl continu, care nu permite depirea. Linie discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului. Linii simple continui pe autostrzi, drumuri naionale i pe partea exterioar a curbelor periculoase; Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare i de viraj fa de benzile principale de circulaie. Pentru supralrgiri < 1m, toate supralrgirile vor fi marcate pe partea interioar a curbei; Pentru supralrgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcat cu 1m + 60% din diferena peste 1m, iar banda de circulaie exterioar va fi marcat cu 40% din restul de peste 1 m.
Aceste marcaje sunt reprezentate prin :
Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu doua benzi
Marcaje de delimitare a benzilor Marcaje de delimitare a prii carosabile
Marcaje pentru supralrgirea n curbe -
3.2.MARCAJE TRANSVERSALE
Marcajul de oprire Linie continu cu limea de 400 mm. Marcajul Cedeaz trecerea
Pag. 5 / 12
Linie discontinu cu limea de 400 mm; poate fi precedat de un triunghi. Linii cu limea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul drumului - linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/or; - linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza 50 km/or.
Marcaje pentru trecerile de pietoni
Liniile de oprire cu limea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi marcate cu 600 mm naintea trecerii de pietoni pentru fiecare band de circulaie. Marcaje de traversare pentru biciclete Dou linii discontinue.
3.3.ALTE MARCAJE
Marcaje de ghidare Utilizate pentru indicarea direciei pe care vehiculele trebuie s o urmeze n intersecie. Linii paralele nclinate, ncadrate de o linie de contur continu. la 90o pe linia de delimitare a marginii drumului; nclinate pe linia de delimitare a marginii drumului; paralele cu linia de delimitare a marginii drumului. marcajele de reducere a vitezei cu limea de 400 mm. Aceste marcaje dau indicaii privind destinaia benzilor direciilor de urcat, limitri de vitez, etc. si au dimensiuni difereniate funcie de locul unde se aplic i viteza de apropiere. Marcaje pentru locuri interzise Marcaje pentru zone de parcare
Marcaje pentru curbe periculoase dup aliniamente lungi Marcaje prin sgei i inscripii
Culoarea utilizata la execuia marcajelor este alb. Marcajele se execut mecanizat, cu maini i dispozitive adecvate. Marcajele prin sgei, inscripii, figuri precum i alte marcaje cu suprafa redus, se pot executa manual, cu ajutorul abloanelor corespunztoare.
Pag. 6 / 12
4. APLICAREA MARCAJELOR
nainte de nceperea lucrrilor de marcaj, se va executa un sector de proba n lungime de minim 200m. Trecerea la execuia propriu-zis a lucrrilor se va face doar dup aprobarea Consultantului. Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alb, ecologic, monocomponent, solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea n orice condiii atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte. Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunztoare. Grosimea filmului marcajului va fi de 600m. La execuia marcajelor cu vopsea, suprafaa prii carosabile trebuie sa fie uscat iar temperatura mediului ambiant s fie de min. +150C. Lucrri pregtitoare Lucrarea poate s nceap la aprobarea Consultantului, dup obinerea tuturor autorizaiilor legale. Trasarea marcajelor Trasarea punctelor va fi fcut pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunztoare; Suprafeele vor fi bine curate i uscate nainte de nceperea aplicrii marcajului; Suprafeele marcate anterior vor fi curate mecanic; Amorsa i vopseaua vor fi aplicate conform instruciunilor productorului. Consultantul va verifica trasarea nainte de a se face marcajul final. Tipul mbrcminii rutiere i rugozitatea suprafeei; Cartea marcajului (filmul marcajului); Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregtire utilaj, pregtire suprafa, pregtire vopsea) Dozaj de vopsea, dozaj de microbile pre-semnalizarea sectorului marcarea pozare conuri pentru protecia vopselei ude protejarea vopselei ude mpotriva deteriorrii marcajului pn la uscare; recuperarea conurilor.
La execuia marcajului rutier, se va ine seama de urmtoarele:
Execuia lucrrilor se face conform instruciunilor productorului, astfel:
Operaiunea de marcaj va fi semnalizat cu indicatoare i mijloace de avertizare luminoase.

Pag. 7 / 12
Oprirea lucrrilor de marcaj trebuie s se fac n condiii care s nu pericliteze continuitatea traficului rutier. Fiecare categorie de marcaj se execut conform STAS 1848 / 7 85. n timpul executrii marcajului rutier se fac verificri ale dozajului de vopsea i microbile. Banda de marcaj trebuie sa aib un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe lungimea i limea benzii de vopsea.
Pag. 8 / 12
5. CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR

Cu 14 zile nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va supune aprobrii Consultantului, Procedura de Execuie a marcajului. Procedura va conine, fr a se limita, urmtoarele: msuri care s asigure amestecul uniform al vopselei; verificarea periodic a grosimii peliculei de vopsea, a cantitii i distribuiei microbilelor.
Controlul calitii vopselei i a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat desemnat de Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate n funcie de trafic, tipul i caracteristicile suprafeei drumului, i condiiile de mediu. Recepia lucrrilor de marcaj n vederea recepiei lucrrilor de marcaj, se vor face urmtoarele verificri: geometria benzii de marcaj, conform STAS 1848 / 7; dozajele de vopsea i microbile si grosimile peliculei ude i dup uscarea acesteia.
Pag. 9 / 12
6. Anexa 1
FIA TEHNIC - Vopsea de marcaj alb, ecologic, mono-component, diluabil cu apa (fr solveni organici), reflectorizant pe suprafee uscate i ude Caracteristicile vopselei lichide tipul de liantacrylic densitateconform productorului substane nevolatile minimum 85% vscozitateconform productorului cenu (%) la 450oCconform productorului durata de depozitareminimum 6 luni Caracteristicile peliculogene Buletin BAST min. 4 Mio pentru film ud: grosimea filmului de 2000 m (test de uzur) raport BASTnr. retro-reflexiemin. 150 mcd/Lx/m2 pe suprafa uscat factor de luminanmin. 0,40 coeficient SRTmin. 40 rezistena la uzurmin. 85% grosimea peliculei neuscate2000 m tipul microbilelorbuletin BAST dozajul microbilelor g/m2buletin BAST Timpul de uscare a peliculei buletin BAST Efectul ploii dup uscareconform productorului Garania vopselei i a microbilelor Vopseabuletin LGA - BAST Microbile Certificat Lloyd sau alt laborator european agreat de beneficiar Condiii de aplicare Temperatura pe durata aplicrii aer conform productorului sol conform productorului Higrometrie conform productorului
Pag. 10 / 12
Diluie conform productorului Maina de marcajconform productorului Toxicitate i protecia mediuluiconform prevederii 91/155/EWG Reguli de transport, prelucrareconform productorului i depozitarea n siguran
Pag. 11 / 12
7. Anexa 2
FISA TEHNICA - Amorsa cu uscare la aciunea aerului Este folosit pentru a asigura aderena la suprafaa drumului, a vopselei pentru marcajul final. Amorsa va fi aplicat pe suprafee bituminoase noi i vechi sau pe marcajul rutier vechi. Caracteristicile amorsei Tipul de liant acrylic Densitateconform productorului Vscozitateconform productorului Durata de depozitareminimum 6 luni Condiii de aplicare Temperatura aerului conform productorului Temperatura suprafeeiconform productorului Umiditate relativ (%)conform productorului Modul de aplicare conform productorului Grosimea peliculei neuscateconform productorului Timp de uscare max. 3-6 minute Efectul ploii dup uscare max. 15 minute Toxicitate i protecia mediului conform prevederii 91/155EWG Reguli de transport, prelucrare si depozitarea n siguran conform productorului
Pag. 12 / 12
Asisten tehnic pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuie i documentaie de licitaie pentru 2 seciuni de drum ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01 Sarcina (i): DN1H Zalau Alesd
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

CAIET DE SARCINI
- 20 SIGURANTA CIRCULATIEI
Pag. 1 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

SIGURANTA CIRCULATIEI CONTINUT

1.
1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6.
STALPI DE GHIDARE.......................................................................................................... 3
Generalitati................................................................................................................................3 Tipuri de stalpi de ghidare. Conditii tehnice de executie ...................................................................3 Conditii tehnice de calitate...........................................................................................................3 Ambalare transport si depozitare ..................................................................................................3 Receptia stalpilor........................................................................................................................3 Montarea stalpilor.......................................................................................................................3
2.
2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5.
BUTONI REFLECTORIZANTI............................................................................................... 3
Generalitati................................................................................................................................3 Executia si montarea butonilor .....................................................................................................3 Conditii de calitate......................................................................................................................3 Ambalare transport si depozitare ..................................................................................................3 Receptia butonilor ......................................................................................................................3
3.
3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7.
CONSOLA INDICATOR TRECERE PENTRU PIETONI........................................................ 3

Generalitati................................................................................................................................3 Conditii de calitate......................................................................................................................3 Reguli pentru verificarea calitatii ...................................................................................................3 Metode de verificare la receptie....................................................................................................3 Garantii.....................................................................................................................................3 Amplasarea indicatoarelor si a lampii.............................................................................................3 Masuri de protectia muncii si paza contra incendiilor........................................................................3
4.
4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5.
DISPOZITIVE DE CALMARE A TRAFICULUI BENZI REZONATOARE................................ 3

Generalitati................................................................................................................................3 Materiale si echipamente utilizate .................................................................................................3 Aplicarea, refacerea benzilor si corectarea deficientelor....................................................................3 Controlul calitatii si raspunderile Antreprenorului.............................................................................3 Protejarea benzilor .....................................................................................................................3
5.
5.1. 5.2. 5.3. 5.4.
DISPOZITIVE DE CALMARE A TRAFICULUI DENIVELARUI CONVEXE - BUMP ............... 3

Generalitati................................................................................................................................3 Materiale si echipamente utilizate .................................................................................................3 Aplicare ....................................................................................................................................3 Controlul calitatii si raspunderile Antreprenorului.............................................................................3
Pag. 2 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

1. STALPI DE GHIDARE
1.1.GENERALITATI
OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se refera la executia stilpilor de ghidare din material plastic si la receptia acestui gen de produse. Stilpii de ghidare se amplaseaza pe drumuri, cu un trafic mediu anual de min.300 vehicule/24 ore, pentru ghidarea optica a vehiculelor, in special in timpul noptii, prin dispozitivele lor reflectorizante avind culorile alb si rosu. Montarea stilpilor de ghidare se face pe acostamente in pozitie verticala, aliniati pe platforma, la distanta de 0,25 m de la marginea exterioara a acesteia, astfel incit dispozitivul de culoare rosie sa fie vizibil pe partea dreapta a sensului de circulatie,iar cel de culoare alba pe partea stinga. Amplasarea stilpilor de ghidare se face pe ambele parti ale drumului, in toate cazurile cind nu sunt necesare parapete. Stilpii se dispun de-a lungul drumului alternativ, de o parte si de cealalta, in profile transversale diferite (in zig-zag). Amplasarea stilpilor de ghidare se face numai pe o parte a platformei sectorului de drum atunci cind pe partea cealalta a platformei sunt necesare parapete. Distantele intre stilpi difera in functie de elementele geometrice ale drumului si sunt prevazute in SR 1848-2004. PREVEDERI GENERALE Confectionarea stilpilor de ghidare, calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor acestui caiet de sarcini. Furnizorul trebuie sa prezinte documentul de agrementare al produsului conform legislatiei in vigoare. Furnizorul va asigura prin mijloace proprii efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Furnizorul este obigat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de cele prevazute in prezentul caiet de sarcini. In cazul cind se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, producatorul va inlocui pe cheltuiala sa produsele necorespunzatoare. Constructorul poate utiliza si alte tipuri de stalpi de ghidare omologate, in conformitate cu legislatia si normele romanesti in vigoare, numai cu aprobarea Consultantului si Beneficiarului. Este obligatorie prezentarea unei mostre de stalp de ghidare fiecaruia dintre ei. NOTA: Pentru lucrarile de eliminare a punctelor negre se va folosi numai stalpi care sa aiba si elemente retroreflectorizante.
Pag. 3 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

1.2.TIPURI DE STALPI DE GHIDARE. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE

STILPI TUBULARI DE GHIDARE Stilpul de ghidare este confectionat din polietilena, in forma tubulara, inchis la partea superioara. In sectiune transversala se prezinta sub forma triunghiulara cu colturile rotunjite. Stilpul se pozitioneaza, pe teren, astfel incit virful unghiului format de fetele laterale (pe care se aplica elementele reflectorizante) sa fie spre partea carosabila. Stilpul trebuie sa aiba lungimea L=1150 mm, cu o abatere admisibila de 50 mm. Forma si dimensiunile detaliate ale stilpului sunt conform schitei prezentate in Anexa I. Stilpul tubular este format din doua parti distincte. Stilpul propriuzis de culoare alba si un capac de culoare neagra, fixat de stilpul propriuzis.
-
Pe mijlocul fetelor laterale ale stilpului, la distanta de 150 mm masurata de la capatul superior al stilpului, se executa doua nise (cu muchii vii) de dimensiuni 150 mm x 40 mm, in care se aplica elementele din folie reflectorizanta alba si rosie. Adincimea nisei trebuie sa fie de minim 0,5 mm. Pe fata posterioara a stilpului, la distanta de 400 mm fata de partea superioara se va aplica, prin poansonare, intr-o elipsa, marcajul AND (cu inaltimea literei de minim 7 mm si adincimea de minim 0,5 mm). Pe fetele laterale ale stilpului, la distanta de cca 150 mm fata de partea inferioara, se vor decupa o fanta si o portiune din material in forma de romb, indoita spre exterior, care sa impiedice smulgerea stilpului cu usurinta, dupa montare (conform detaliului din Anexa I). Pe fata posterioara a stilpului, la distanta de 400 mm, fata de partea inferioara, lungimea care se ingroapa in pamint, va fi delimitata de o bavura sau o adincitura. STILPI LAMELARI DE GHIDARE Stilpul de ghidare este confectionat din polietilena, in forma lamelara. In sectiune transversala se prezinta sub forma unui arc de cerc. Stilpul trebuie sa aiba lungimea L=1150 mm, cu o abatere admisibila de 50 mm. Forma si dimensiunile detaliate ale stilpului sunt conform schitei prezentate in Anexa II. Culoarea stilpului este alba. Pe mijlocul fetelor, la distanta de 50 mm masurata de la capatul superior al stilpului, se va executa o nisa, in care se introduce un dispozitiv, cu fete plane, cu dimensiunile de 180 mm x 40 mm pe care se aplica folia reflectorizanta. Folia reflectorizanta de culoare alba corespunde fetei convexe, iar folia de culoare rosie fetei concave a stilpului. Adincimea nisei trebuie sa fie de minim 0,5 mm. Pe fata convexa a stilpului, la distanta de 400 mm fata de partea superioara se va aplica, prin poansonare intr-o elipsa, marcajul AND (cu inaltimea literei de minim 7 mm si adincimea de minim 0,5 mm).
Pag. 4 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

Pe ambele fete ale stilpului, la distantele de cca 150 mm si respectiv 300 mm fata de partea inferioara, se va executa fie cite un prag, fie decupaje similare cu cele ale stilpului tubular, care sa impiedice smulgerea stilpului cu usurinta, dupa montare. Partea inferioara a stilpului se taie in unghi pentru a putea fi infipt cu usurinta in pamint. Pe fata posterioara a stilpului, la distanta de 400 mm, fata de partea inferioara, lungimea care se ingroapa in pamint, va fi delimitata de o bavura sau o adincitura.
1.3.CONDITII TEHNICE DE CALITATE

ELASTICITATE: La trecerea unui vehicul peste stilpul de ghidare, acesta trebuie sa se indoaie si sa revina singur la pozitia initiala. Incercarea se face indoind manual stilpul de ghidare la 90 cel tubular si La 180 cel lamelar, verificind revenirea lor la forma initiala. Dupa ingroparea stilpului in pamint, pe o adincime de 0,40 m, dupa trecerea unui vehicul in mers peste stilp (trecerea realizindu-se printre roti), acesta trebuie sa revina in pozitie verticala. Abaterea maxima admisa find de 15. REZISTENTA LA TEMPERATURI INALTE: Dupa mentinerea timp de 15 minute intr-un spatiu incalzit la 50C si apoi mentinerea min 15 minute in pozitie rezemata, pe orizontala, pe doua reazime La cite 3,0 cm fata de capetele stilpului, acesta nu trebuie sa prezinte o deformare sub propria greutate. Dupa expunerea la aceasta temperatura stilpul trebuie sa-si pastreze elasticitatea rezistind la proba de indoire manuala. REZISTENTA LA TEMPERATURI SCAZUTE: Sa reziste la efectuarea probelor de elasticitate, descrise la punctul 3.1. de mai sus, la temperatura de minus 15C.
1.4.AMBALARE TRANSPORT SI DEPOZITARE

AMBALARE Stilpii se vor livra in stare ambalata (fiecare invelit in folie de polietilena sau hirtie adeziva de protectie) pentru a se evita murdarirea si deteriorarea foliei refectorizanta. Stilpii se ambaleaza in pachete de cite 5 bucati cei tubulari si cite 10 bucati cei lamelari. Pachetul se leaga cu sfoara sau fisii de polietilena. Fiecare colet se eticheteaza. Eticheta va contine: -producatorul; -destinatarul; -nr de bucati; -greutatea neta, greutatea bruta;
Pag. 5 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

TRANSPORT Stilpii se transporta de regula cu mijloace auto, sau dupa caz conform clauzelor contractuale. DEPOZITARE In cazul depozitarii pe termen mai lung, stilpii se depoziteaza ambalati, asezati in pozitie verticala, feriti de intemperii. Incaperile trebuie sa fe lipsite de agenti chimici activi, noxe, mucegai, ciuperci si fara condens.
1.5.RECEPTIA STALPILOR
La livrare, loturile de produse vor fi insotite de certificatele de calitate emise de furnizor. Pe linga elementele specifce, in certificatele de calitate se va garanta durata de serviciu de 5 ani, in conditii de exploatare si intretinere normala.
-
Un lot poate contine produsul realizat doar pe durata aceluiasi schimb de lucru. Receptia produselor se face pe loturi, prin sondaj si cuprinde urmatoarele faze: verificarea certificatelor de calitate si compararea rezultatelor obtinute, cu datele din certificatele de calitate; verificarea aspectului general; verificarea integritatii foliei reflectorizante si a corectitudinii montarii acesteia; verificarea dimensiunilor, se face cu ajutorul ruletei (se compara valorile masurate cu dimensiunile din documentatie);
In cazul in care 10% din produsele dintr-un lot prezinta abateri, se refuza intregul lot, producatorull inlocuind pe cheltuiala sa lotul necorespunzator.
1.6.MONTAREA STALPILOR
Montarea stalpilor se face conform tehnologiei fabricantului.
Pag. 6 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

2. BUTONI REFLECTORIZANTI
2.1.GENERALITATI
OBIECTUL SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se refera la executia butonilor rutieri retroreflectorizanti de tip permanent, pentru completarea marcajelor. Butonii rutieri, sunt dispozitive dotate cu elemente retroreflectorizante, care reflecta lumina incidenta, pentru a avertiza, ghida sau informa pe utilizatorii drumului. Butonii reflectorizanti sunt larg utilizati in multe tari datorita efectului benefic incontestabil pe care il au asupra sigurantei circulatiei. Avantajele butonilor reflectorizanti constau in: - elementele reflectorizante au caracteristici de retroreflexie mult superioare celui mai bun marcaj reflectorizant aplicat pe partea carosabila; - elementele retroreflectorizante ale butonilor, plantati in imbracaminte, fiind inclinate fata. de partea carosabila pot fi vazute de la o distanta mult mai mare decat marcajul aplicat pe suprafata imbracamintii rutiere; - pe timp de ploaie, cand prezenta apei pe marcajul aplicat la suprafata imbracamintii il face practic invizibil, prezenta butonilor deasupra nivelului peliculei de apa reprezinta singurul mijloc de ghidare a traficului.
2.2.EXECUTIA SI MONTAREA BUTONILOR

ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE BUTONILOR
Butonii rutieri se compun dintr-o parte metalica, pe care se executa prin frezare doua lacase in
care se aplica elementul retroreflectorizant. Partea metalica se realizeaza din fonta FC 150 rezistenta la sarcinile din trafic. Latimea butonului trebuie sa fie 120 mm 2 mm (egala cu distanta intre liniile paralele ale marcajului dublu). Aspectul unui buton si dimensiunile sunt prezentate in anexa 1 si anexa 2.
Elementele retroreflectorizante se executa din folie speciala si pot fi aplicate pe una din parti sau pe ambele parti (butoni unidirectionali sau bidirectionali), in functie de participantii la trafic carora li se adreseaza pentru un sens sau pentru ambele sensuri.
Elementele retroreflectorizante au forma dreptunghiulara, si se folosesc catadioptri din polimeri cu protectie metalica pe zona carosabila si in dreptul trecerilor pentru pietoni. Se pot aplica, pe boduri sau in interiorul insulelor separatoare de trafic, butoni reflectorizanti din sticla ranforsata sau cu catadioptri din microperle de sticla.
Pag. 7 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

Culorile elementelor retroreflectorizante ale butonilor pot fi diferite, dar trebuie alese de asa maniera incat conducatorul de vehicul sa se comporte similar. ca in situatiile obisnuite intalnite pe drum, astfel: Butonii care completeaza marcajele ce separa sensurile de circulatie trebuie sa fie de culoare alba, la fel cu farurile vehiculelor care circula din sensul opus. Butonii sunt de tip bidirectional (cu elemente retroreflectorizante pe ambele parti) deoarece se adreseaza ambelor sensuri de circulatie; Butonii care complaeaza marcajul de separare a benzilor de acelasi sens, inclusiv de separare a acestora de benzile de accelerare, decelerare sau de viraj, trebuie sa fie de culoare galbena (de atentie). Butonii sunt de tip unidirectional (cu elemente retroreflecto-rizante pe o singura fata). Montarea se face cu elementul retroreflectorizant orientat spre sensul caruia i se adreseaza; Butonii instalati inaintea marcajului de trecere pentru pietoni, cei instalati inaintea liniei de oprire la semafoare precum si cei instalati pe drumul fara prioritate, inaintea liniei de cedare a trecerii sau de oprire, trebuie sa fie de tip unidirectional, de culoare galbena; Butonii care complateaza marcajul de delimitare a partii carosabile a drumului principal in dreptul intrarii pe un drum lateral, pe lungimea pe care accesul este permis, trebuie si fie de culoare verde. Daca accesul de pe drumul principal este permis din ambele sensuri, butonii sunt de tip bidirectional. Daca accesul este pcrmis numai dintr-un singur sens, prin viraj la dreapta, butonii sunt de tip unidirectional. Montarea se face cu elementele reflectorizante orientate spre sensul sau sensurile de circulatie de pe drumul principal carora li se adreseaza; Butonii care completeaza marcajul de delimitare a partii carosabile a drumului principal in dreptul iesirii de pe un drum lateral, pe lungimea caruia accesul de pe drumul principal este interzis, trebuie sa fie de culoare rosie, de tip unidirectional sau bidirectional, dupa caz, la fel ca la butonii de culoare verde; De regula, marcajul de delimitare a partii carosabile nu se completeaza cu butoni, deoarece platforma drumului este de obicei delimitata prin stalpi de ghidare sau parapeti care au elemente retroreflectorizante. In situatia in care totusi este necesara completarea cu butoni reflectorizanti (ingustarea partii carosabile, inaintea parapetilor de pe poduri care separa partea carosabila de spatiul destinat pietonilor etc.), acestia vor fi de culoare
rosie.
Elemente constructive superioare ale butonilor sunt necesare in cazul montarilor acestora pe
borduri sau in interiorul insulelor separatoare de flux, si constau dintr-o tija verticala pe mijlocul talpii butonului. Tija trebuie sa fie prevazuta cu o ingrosare la patea inferioara pentru a impiedica scoaterea butonului si cu caneluri care sa mpiedice rasucirea butonului. De asemenea tija trebuie sa aiba max = 20mm si lmax=60mm pentru a nu produce fisuri in borduri. TEHNOLOGIA DE MONTARE A BUTONILOR. Montarea butonilor pe partea carosabila comporta urmatoarele operatiuni: insemnarea punctelor in care urmeaza a se monta butonii, similar ca la premarcaj;
Pag. 8 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

saparea mecanica prin frezare a lacasului pentru montarea butonului; amestecul componentilor rasinii utilizate pentru montare; suflarea cu aer comprimat a lacasului pentru buton; turnarea in lacas a amestecului de fixare; introducerea butonului si presarea prin apasarea cu piciorul (sau alte tehnologii recomandate de constructor) pana cand limita inferioara a zonei centrale a butonului sprijina fermi pe suprafata imbracamintii rutiere. Adezivul, fiind in usor exces, ea trebuie sa apara pe marginile butonului. In cazul in care cantitatea de rasina este mult prea mare, apare necesara curatirea excesului. Daca tehnologia montarii butonilor difera de cele prezentate mai sus se va respecta tehnologia fabricantului, dupa aprobarea acesteia de catre Consultant si Beneficiar. LOCURILE DE INSTALARE A BUTONILOR. DISTANTE INTRE BUTONI. Butonii rutieri retroreflectorizanti se vor monta cu prioritate in urmatoarele situatii: in zonele identificate ca puncte periculoase (puncte negre); inaintea trecerilor pentru pietoni; la trecerile la nivel cu calea ferata; la intersectii la nivel ale drumurilor importante (indeosebi la cele amenajate); in curbe deosebit de periculoase lipsite de vizibilitate; la locurile ingustate (inclusiv butoni laterali); pe rampele unor poduri, pasaje, viaducte; in tunelele rutiere; Distantele, intre butoni, in sens logitudinal drumului, sunt de: 6,0 m cand insotesc o banda de marcaj continua, pe partea stanga a marcajului in sensul kilometrajului, respectiv intre benzi, la marcaj cu linie dubla continua; 12,0 m cand insotesc un marcaj discontinuu sau marcaj constituit dintr-o banda continua dublata de una discontinua, in intervalul dintre segmentele benzii discontinue. Distanta intre butoni, in sens transversal drumului, la trecerile de pietoni este de 1,0 m, cate un buton in dreptul fiecarei benzi paralele cu axul drumului a trecerii pentru pietoni. In sens longitudinal, butonul se amplaseaza la mijlocul distantei intre banda susmentionata si banda de oprire transversala care precede trecerea pentru pietoni.
2.3.CONDITII DE CALITATE
Butonii trebuie insotiti de certificate de garantie, care sa mentioneze durata de serviciu exprimata in ani. In certificatul de garantie se va mentiona tipul de folie retroreflectorizanta si producatorul
Pag. 9 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

acesteia. Fetele vizibile ale partii matalice trebuie sa aiba o culoare uniforma, fara bavuri. Elementele retroreflectorizante trebuie sa ocupe in intregime nisa frezata in partea metalica si sa nu prezinte desprinderi, zgarieturi, bule de aer. La udare cu apa, aceasta trebuie sa se scurga in intregime de pe folia reflectorizanta si de pe suprafata metalica a butonului. Elementele de sticla trebuie sa prezinte caracteristici retroreflexive, sa nu disperseze lumina. De asemenea elemetele de sticla nu trebuie sa prezinte zgarieturi sau degradari ale suprafetei sau defecte interioare care pot afecta calitatile retroreflexive. Caracteristici fotometrice
Culoarea
Domeniul de culoare pentru butoni rutieri noi este definit de coordonatele cromatice ale punctelor de colt din diagrama de culoare, conform tabelului 1. Tabelul 1 Culoare Puncte 1 2 ALB 3 4 5 1 GALBEN 2 3 4 1 ROSU 2 3 4 VERDE 1 2 3 X 0.390 0.440 0.500 0.500 0.420 0.539 0.530 0.580 0.589 0.665 0.645 0.721 0.735 0.030 0.228 0.321 Y 0.410 0.440 0.440 0.390 0.370 0.460 0.460 0.410 0.410 0.335 0.335 0.259 0.265 0.385 0.351 0.493
Pag. 10 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

0.302
0.692
Vizibilitatea timp de noapte

Caracteristicile fotometrice ale butonilor rutieri noaptea, se masoara prin coeficient de intensitate luminoasa, exprimat prin candel per lux ( cd / lx) si notat cu R. In conformitate cu Normele Europene, valoarea minima a coeficientului de intensitate luminoasa este de 150 mcd /lx determinat la unghi de incidenta 5 si unghi de observatie 0,3 pentru butoni in stare noua.
Vizibilitate pe timp de zi
Este caracterizata prin coeficientul de luminanta b, determinat din componentele tricromatice X Y Z, la geometria de 45/0 si iluminant tip A.
2.4.AMBALARE TRANSPORT SI DEPOZITARE

AMBALARE Butonii se vor livra in stare ambalata. Ambalarea se face pe raspunderea furnizorului astfel incat sa se evite murdarirea si deteriorarea foliei retroreflectorizante. Fiecare colet se eticheteaza. Eticheta va contine: denumirea produsului; producatorul; destinatarul; nr. de bucati; greutatea neta, greutatea bruta; TRANSPORT Butonii se transporta de regula cu mijloace auto, sau dupa caz conform clauzelor contractuale. DEPOZITARE In cazul depozitarii pe termen mai lung, butonii se depoziteaza ambalati, in incaperi lipsite de umiditate, de agenti chimici activi , de noxe si fara condens.
2.5.RECEPTIA BUTONILOR
La livrare, loturile de produse vor f insotite de certificatele de calitate emise de furnizor. Pe langa elementele specifice, in certificatele de calitate se va garanta durata de serviciu de 10 ani, in conditii de exploatare si intretinere normala. Receptia produselor se face pe loturi, pe un esantion reprezentativ de 10 bucati pentru loturi de pina la 100 bucati, de 20 bucati pentru loturi cuprinse intre 100 si 500 bucati si de 30 bucati pentru loturi ce depasesc 500 bucati si cuprinde urmatoarele faze:
Pag. 11 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

verificarea aspectului general; verificarea dimensiunilor, se face cu ajutorul riglei si a sublerului ( se compara valorile masurate cu dimensiunile din documentatie); verificarea integritatii foliei retroreflexive si a corectitudinii montarii acesteia;
In cazul in care mai mult de 10% din esantion nu corespunde conditiilor de calitate, se refuza intregul lot sau daca beneficiarul accepta se face verificarea intregului lot bucata cu bucata, acceptindu-se numai cele corespunzatoare.
Pag. 12 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

3. CONSOLA INDICATOR TRECERE PENTRU PIETONI

3.1.GENERALITATI
DOMENIU DE APLICARE Consola Indicator Trecere pietoni este un tip de suport constituit dintr-o consola destinata sustinerii indicatorului rutier Trecere pietoni. NOTARE Consola indicator Trecere pietoni se executa in conformitate cu desenele de executie si de ansamblu anexate si se noteaza cu C.I.T.P. CERINTE CONSTRUCTIVE SI FUNCTIONALE Consola Indicator Trecere pietoni a fost proiectata in vederea asigurarii sustinerii indicatorului rutier Trecere de pietoni in urmatoarele conditii: Temperatura mediului ambiant: -30 + 40C. Presiunea dinamica a vantului: max. 0.55 kN/m2 la o altitudine 800 m STAS 10101/20-90. (zona C) conf.
Inaltimea nominala a axului barei orizontale fata de nivelul axului partii carosabile: 5925mm. Lungimea in consola a suportului: 4000 mm. Stalpul metalic se va amplasa pe trotuar, la o distanta de 0,5m fata de marginea partii carosabile. Gabaritul, pe inaltime de lilera trecere: 5500 mm.
3.2.CONDITII DE CALITATE
MATERIALE Consola indicator Trecere pietoni se va executa din materialele prevazute in desenele de executie. Materialele utilizate se pot grupa astfel: a. Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece conf. STAS 530/1-87 confectionate din OLT 45, conform STAS 8183-80. b. Table groase pt. ambutisare si indoire la rece. confectionate din A21 conform STAS 1501-80. FORME SI DIMENSIUNI Formele si dimensiunile pieselor vor corespunde cu cele din desenele de executie. Abaterile limita la dimensiunile lineare si unghiulare ale pieselor sudate vor fi in conformitate cu
Pag. 13 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

STAS 9101/1-89. CARACTERISTICI CHIMICE SI MECANICE 2.3.1. Tabla groasa pentru ambutisare si indoire la rece: Compozitia chimica C. max. 0.120 Mn. max. 1.01 Si. max. 0.350 P. max. 0.040 S. max. 0.040 Al. min. 0.300
Caracteristici mecanice minime Limita de curgere c (daN/mm2) 21 Rezistenta la rupere r (daN/mm2) 34 44 Alungirea la rupere A (%) 25 Rezilienta KCV300/2 J/cm2 (daN/mm2) 67 (7)
2.3.2. Otel laminat pentru tevi OLT 45 STAS 8183-80: Compozitia chimica C. 0.17 0.29 Mn. 0.40 0.80 Si 0.17 0.37 P. max. 0.040 S. max. 0.045
Caracteristici mecanice minime Limita de curgere c (daN/mm2) 25 ASPECTUL Cordoanele de sudura vor fi executate continuu, fara intreruperi. Dupa sudura, cordoanele se vor ciocani pentru eliminarea crustei, indepartarea stropilor de sudura si pentru eliminarea tensiunilor interne. Sudarea si detensionarea reperelor se vor executa numai in locuri adecvate. DEFECTE ADMISE Pentru laminatele din otel (tevi si table) se admit mici defecte, izolate, rizuri sau urme din procesul de laminare, cu conditia ca acestea sa se incadreze in valoarea abaterilor limita la grosime. Se admit abateri la grosime numai in sensul cresterii grosimii laminatului. Abaterile admisibile ale liniaritatii la repere cu lungime mare constau in sageti de masimum L/1000, unde L=lungimea reperului respectiv. Rezistenta la rupere r (daN/mm2) 44 Alungirea la rupere A (%) 21
Pag. 14 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

CONDITII PRIVIND APTITUDINILE DE FUNCTIONARE Consola Indicator Trecere Pietoni trebuie sa reziste atat la solicitarile din incarcari gravitationale cat si la solicitarile de incovoiere si torsiune datorate presiunii dinamice exercitate de vant asupra indicatorului Trecere pietoni la temperaturi ale mediului ambiant incadrate in domeniul -300C +400C. PROTECTIA IMPOTRIVA COROZIUNII Protectia anticoroziva se va realiza prin vopsire cu produse epoxidice aplicate in 3 - 4 straturi, dupa cum urmeaza: 1 2 straturi de grund; 2 straturi de vopsea.
MARCAREA, AMBALAREA, LIVRAREA Marcarea se face prin poansonare cu emblema producatorului, sigla beneficiarului si anul de fabricatie. Ambaliarea in benzi de polietilena, intre colete, asezandu-se snur de azbest pentru protejarea stratului de zinc sau vopsea. Coletul va avea atasat o eticheta din tabla subtire, confectionata din metal sau material plastic, pe care se va inscriptiona Consola Indicator Trecere pietoni, aceasta, realizandu-se printr-un sistem care sa nu se deterioreze pana la montarea lor in teren. Pe eticheta se vor inscriptiona: - Marca de fabrica a intreprinderii producatoare; - Destinatarul; - Semnul organului CTC; - Denumirea produsului. La livrare, reperele Consolei indicator Trecere pietoni vor fi insotite de Certificate de calitate, intocmite conform legislatiei in vigoare.
3.3.REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITATII

GENERALITATI Consola indicator Trecere pietoni va fi supusa verificarilor de tip, de lot si a verificarilor periodice. VERIFICARILE DE TIP Verificarile de tip se vor executa pe minimum 3 bucati de sulansamble, la inceperea fabricatiei si cu ocazia introducerii de modificari constructive tehnologice sau de material care pot afecta calitatea produsului. Verificarile de tip constau in verificarea tuturor conditiilor tehnice si se fac in ordinea indicata in
Pag. 15 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

talelul urmator: Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 Denumirea verificarii Verificarea materialelor Verificarea formei si dimensiunilor Verificarea caracteristicilor chimice si mecanice Verificarea executiei si aspectul Verificarea aptitudinilor de functionare Verificarea protectiei anticorozive Verificarea marcarii Conditia Tehnica 6.2.1 6.2.2 6.2.3 6.2.4; 6.2.5; 6.2.6 6.2.7 6.2.8 Metoda de verificare 6.4.1 6.4.2 6.4.3 6.4.4 6.4.5 6.4.6 6.4.7
Daca cel putin unul din reperele componente Consolei Indicator Trecere pietoni nu corespunde conditiilor tehnice mentionate la punctul 6.2, se iau masuri de eliminare a cauzelor, dupa care se repeat toate verificarile. VERIFICARILE DE LOT Verificarile calitatii loturilor de produse, pe baza nivelului de calitate acceptabil, se face in conformitate cu STAS 3160/2-84. Conditiile de acceptare sau de respingere a lotului sunt conforme cu urmatorul talel: Marimea lotului (buc.) 0 25 26 50 51 90 91 150 151 280 281 500 501 1200 Litera de cod (l. c.) A B C D E F G Volumul esantionului (buc.) 3 5 5 8 13 20 32 Numarul de bucati necorespunzatoare din esantion care determina: Acceptarea lotului Respingerea lotului 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 1 2 1 2
VERIFICARILE PERIODICE Verifcarile periodice sunt executate, cel putin, o data la 2 ani, aceasta, in conditiile in care nu s-au efectuat modificarii constructive, tehnologice sau de material. Ele constau in verificarea integritatii protectiei anticorozive si starea sudurilor.
Pag. 16 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

3.4.METODE DE VERIFICARE LA RECEPTIE

VERIFICAREA MATERIALELOR Verificarea materialelor consta in examinarea Documentatiei elalorate de Firma producatoare si confruntarea acesteia cu materialele receptionate. VERIFICAREA FORMEI SI A DIMENSIUNILOR Verificarea formei si a dimensiunilor produselor finite se face cu mijloace de masura si control obisnuite. VERIFICAREA CARACTERISTICILOR CHIMICE SI MECANICE In cazul in care exista dubii privind calitatea materialelor aprovizionate, verificarea compozitiei chimice se face in Lalorator, iar verificarea caracteristicilor mecanice se realizeaza prin incercari mecanice in Laloratorul de incercari. Rezultatele se confrunta cu datele inscrise in certificatele de calitate emise de producatorul acestor materiale. VERIFICAREA EXECUTIEI Verificarea executiei se face vizual pentru aspectul estetic si de finisare precum si cu ajutorul instrumentelor de masura si control pentru exactitatea executiei. Cordoanele de sudura nu trebuie sa prezinte pori, fisuri sau intreruperi ale cordonului, conform STAS 7084/2-86. VERIFICAREA APTITUDINILOR DE FUNCTIONARE Verificarea aptitudinilor de functionare se face pe Standul de probe, special amenajat, unde se verifica Consola Indicator Trecere Pietoni la solicitarile maxime. VERIFICAREA PROTECTIEI ANTICOROZIVE Verificarea aspectului acoperirii se face vizual iar verificarea grosimii stratului de vopsea de zinc se face conform STAS 8009-80. VERIFICAREA MARCARII Verificarea marcarii se face vizual.
3.5.GARANTII
In conditii normale de exploatare si cu o intretinere periodic efectuata, Consola Indicator Trecere pietoni trebuie sa-si pastreze aptitudinile functionale pe perioada garantata de producator si acceptata de beneficiar.
3.6.AMPLASAREA INDICATOARELOR SI A LAMPII

Amplasarea Indicatorului rutier Trecere pietoni pe Consola se realizeaza parcurgand urmatoarele etape:
Pag. 17 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

Furnizarea Consolei indicator Trecere pietoni; Transportul ei la locul de montare, in teren; Trasarea pe teren a traseului pentru cabluri; Saparea gropii pentru consola, a canalului pentru cabluri si camerei de tragere, indepartarea si transportarea materialului rezultat in urma sapaturii; Se prepara betonul si se toarna peretii si placa camerei de tragere, lasandu-se gauri in pereti si placa, pentru cabluri Se amplaseaza cablurile, si se reface suprafata de trafic pietonal, daca este necesar; Introducerea in groapa pentru consola a unei Tevi 121 x 5 x 1500 si fixarea sa centrata, in pozitie verticala; Turnarea betonului de fundatie in jurul tevii; Dupa intarirea betonului, se introduce in teava 121 x 5 Consola Indicator Trecere Pietoni, rigidizarea acesteia realizandu-se prin sudura pe contur; Montarea si fixarea indicatoarelor Trecere pietoni (Fig. 105b) si aditionalului Persoane cu handicap (aditional j) pe consola, precum si a lampii cu lumina focusata; Se vor lua masuri pentru evitarea unor modificari accidentale, in viitor, a pozitiei indicatoarelor si lampii pe consola; Legarea la retea a lampii; Efectuarea testelor de functionare.
3.7.MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PAZA CONTRA INCENDIILOR

Sunt cele inscrise in Normele Tehnice Specifice. Dintre acestea, trebuie retinute, in mod deosebit, urmatoarele: inainte de inceperea lucrarilor, se vor stabili ,cu precizie, esistenta eventuala, a unor instalatii subterane; la executarea gropilor, se vor respecta Normele de protectia muncii referitoare la sapaturi; in situatia in care gropile, executate, raman peste noapte descoperite, ele se acopera si se vor semnaliza corespunzator; ridicarea si manipularea consolei se va efectua cu masini si dispozitive de ridicat corespunzatoare, cu respectarea Normelor de utilizare si exploatare a acestora; persoanele care executa lucrari trebuie sa poarte echipamentul de protectie si de lucru prescris in Normele in vigoare, corespunzator sarcinilor pe care le au in procesul de executie; pentru lucrarile executate sub circulatie, este obligatorie semnalizarea punctelor de lucru, in conformitate cu Normele privind conditiile de inchidere sau de instituire a
Pag. 18 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public sau pentru protejarea drumului. pentru lucrarile de conectare la reteaua electrica se vor purta echipamente de protectie adecvate, in conformitate cu Normele in vigoare.
Pentru lucrul in spatii inchise este obligatorie asigurarea unei ventilatii corespunzatoare.
Pag. 19 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

4. DISPOZITIVE DE REZONATOARE
4.1.GENERALITATI
CALMARE
TRAFICULUI
BENZI
Benzile din material termoplastic se utilizeaza la realizarea benzilor rezonatoare noi din material termoplastic, n conformitate cu plansele si descrierile din proiect. Se pot folosi si la aplicarea de simboluri sau inscrisuri pe partea carosabila si pe zona de trafic pietonal sau pe pista de biciclisti. Se pot folosi benzi si marcaje prefabricate.
4.2.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE

MATERIALE Se vor utiliza numai materialele termoplastice sau prefabricate nsotite de Agrement Tehnic si Certificat de Calitate. Materialele noi trebuie sa corespunda cerinelor din SR EN 1824/2001, precum si cerintelor Consultantului si Beneficiarului pentru lucrrile iniiale de aplicare a benzilor i marcajelor sau solidarizarea benzilor aplicate suplimentar de cele noi deja aplicate. In cazul in care marcajul termoplastic sau prefabricat nu este prevazut cu microbile, pentru a asigura caracteristici retroreflexive conform SR EN 1824/2001 nu se va accepta folosirea lui. ECHIPAMENTE UTILIZATE Se vor folosi echipamente pentru instalarea materialului termoplastic aplicat la cald construite pentru a realiza o nclzire continu uniform la temperaturi de peste 200C, o amestecare i agitare a rezervorului de material, ca i dispozitive pentru aplicarea benzilor, pentru a preveni acumularea i nfundarea. Toate piesele echipamentului care vin n contact cu materialul vor fi construite asigurndu-se accesul pentru curare i ntreinere. Se va folosi echipament care va menine materialul termoplastic la o temperatur la care se pstreaz proprietile plastice, la toate piesele de amestecare i transportare, inclusiv dispozitivul de aplicare a benzii. Nu folosii malaxoare, benzi transportoare sau alte dispozitive similare, inferioare dispozitivului de aplicare a benzilor. Se vor folosi echipamente care pot realiza diferite limi de benzi i marcaje i se vor conforma urmtoarelor cerine: s fie mobile i s poat rula la o vitez uniform, predeterminat, att n pant ct i n ramp, pentru a realiza o aplicare uniform a materialului termoplastic i s fie uor de manipulat astfel nct s se poat realiza linii drepte iar curbele normale s poat fi efectuate ntr-un arc real; s poat aplica microbile de sticl la suprafaa unei benzi finisate cu ajutorul unui dispozitiv automat de aplicare a microbilelor ataat la utilajul de execuie a benzilor astfel nct micro-bilele s fie aplicate direct n spatele liniei executate. Folosii un dispozitiv de aplicare a micro-bilelor de sticl prevzut cu control automat de
Pag. 20 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

deconectare sincronizat cu ntreruperea curgerii materialului termoplastic care s aplice micro-bilele de sticl astfel nct acestea s se vad uniform pe ntreaga suprafa a benzilor i marcajelor rutiere cu o nglobare de 50% pn la 60%. Fiecare duz va fi prevzut cu ghidaje de linie corespunztoare, fie mantale metalice sau duze de aer; s fie dotate cu un dispozitiv special pentru topirea i nclzirea materialului termoplastic. Acesta trebuie prevzut cu un dispozitiv de control automat al temperaturii i un termometru pentru material pentru controlul temperaturilor pozitive i pentru prevenirea supranclzirii sau a fierberii materialului termoplastic; s ndeplineasc cerinele Asociaiei Naionale de Protecie mpotriva Incendiilor, i ale autoritilor statale i locale.
4.3.APLICAREA, REFACEREA BENZILOR SI CORECTAREA DEFICIENTELOR

APLICAREA BENZILOR REZONATOARE Se aplic material termoplastic pe mbrcmintea rutier fie prin pulverizare, extrudare sau alte metode aprobate de Consultant si Beneficiar. Se ndeprteaz i se nlocuiesc benzile i marcajele rutiere care nu corespund cerinelor acestei Seciuni, fr costuri suplimentare pentru Departament. Constructorul are obligatia sa se asigure ca: marcajele rutiere existente sunt ndeprtate, precum si ca deteriorri sau urme ale marcajelor ndeprtate s nu intre n conflict cu noile benzi i marcaje; inainte de aplicarea benzilor i a marcajelor noi, s-a ndeprtat orice material care va afecta negativ aderena benzilor i a marcajelor; - aplicarea benzilor se face numai pe suprafee uscate, i cnd temperatura aerului i a suprafeei este de minim 13C sau mai mare; - sunt urmate recomandrile fabricantului pentru temperatura de aplicare. Nu se accepta aplicarea marcajelor atunci cnd vntul poate produce pulverizarea de particule de praf; - toate lucrarile de aplicare a benzilor rezonatoare se finalizaeza nainte de deschiderea drumului pentru trafic; - toate benzile vor avea dupa finalizarea aplicarii o grosime de max. 5mm.
REFACEREA SAU COMPLETAREA BENZILOR REZONATOARE Lucrrile de refacere se aplic n condiiile n care se aplic material termoplastic adiional la benzile i marcajele rutiere existente. Dac Consultantul decide c refacerea benzilor i marcajelor rutiere va produce o grosime care depete valoarea maxim admis, benzile i marcajele rutiere pot fi ndeprtate complet i reaplicate sau ndeprtate la o grosime care va respecta criteriul grosimii minime i maxime la refacere. Operaia de solidarizarea benzilor aplicate suplimentar la cele noi deja aplicate se face n condiiile prevazute de Fabricant si aprobate de Consultant si Beneficiar.
Pag. 21 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

CORECTAREA DEFICIENTELOR Daca Consultantul decide ca sunt necesare corectii la benzile rezonatoare aplicate, Constructorul are obligatia sa efectueze lucrarile necesare pentru atingerea nivelului de calitate cerut de Consultant. Remedierea deficienei cu material termoplastic suplimentar sau prin ndeprtarea complet i reaplicarea marcajului termoplastic se va realiza fr costuri suplimentare de catre Constructor. Grosimea finala a benzilor rezonatoare dupa refacere nu va depasi 5mm.
4.4.CONTROLUL CALITATII SI RASPUNDERILE ANTREPRENORULUI

CORECTAREA DEFICIENTELOR Se aplic marcaje albe care vor atinge o retroreflexie iniial de minim 300 mcd/lxm2. Constructorul trebuie s se asigure c retroreflexia intermitent i final a marcajelor rutiere de culoare alb nu vor fi mai puin de 150 mcd/lxm2. Acest lucru nu se aplic la marcajele benzilor destinate biciclitilor. Se va folosi material termoplastic de culoare alb care va fi un alb pur, fr nuane de culoare i fr a prezenta abateri de la standardul culorii de oxid de magneziu, care s fie mai mari dect: Definiie scal RD Factor de reflexie a. Rou-verde b. Galben-albastru Standard oxid de magneziu 100 0 0 Prob 75% minim ntre -5 i +5 ntre -10 i 10
Se va folosi material termoplastic de culoare galben care din punct de vedere vizual corespunde SR EN 1824/2001 i se va conforma criteriilor urmtoare pentru coordonate tricromatice (x, y): x z 0,455 0,444 0,510 0,485 0,472 0,400 0,530 0,456
Durabilitatea este procentul msurat de material termoplastic ndeprtat complet de pe corpul drumului. Pierderile liniei de material termoplastic nu trebuie s depeasc 5,0% din suprafaa. RESPONSABILITATEA ANTREPRENORULUI DE NOTIFICARE. ntiinarea Consultantului nainte de punerea n oper a materialelor termoplastic. Se Loturile de benzi vor contine inscrise numele fabricantului i numerele de LOT ale materialelor termoplastice i microbilelor de sticl care urmeaz a se folosi. Trebuie s se asigure c numerele aprobate de LOT apar pe ambalajele materialelor termoplastice i a microbilelor de sticl. Se vor transmite Consultantului un buletin certificate de testare care s indice faptul c
Pag. 22 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

materiale se conformeaz tuturor cerinelor specifice.
4.5.PROTEJAREA BENZILOR
Nu permitei reluarea traficului pe zonele cu benzi i marcaje rutiere aplicate recent pn cnd acestea nu sunt apte suficient pentru a permite vehiculelor s treac peste ele fr a le deteriora. ndeprtai i nlocuii orice poriune de benzi i marcaje rutiere deteriorate de traficul n derulare sau din orice alt cauz, fr costuri suplimentare pentru Departament.
Pag. 23 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

5. DISPOZITIVE DE CALMARE A TRAFICULUI DENIVELARUI CONVEXE - BUMP

5.1.GENERALITATI
Denivelarile convexe pot fi din cauciuc (recomandat), tabla, bitum sau alte materiale prefabricate. Se utilizeaza la realizarea unor praguri la nivelul partii carosabile care permit trecerea peste ele cu o viteza limitata, in functie de dimensiunile acestor denivelari.
5.2.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE

MATERIALE Se vor utiliza materiale prefabricate nsotite de Agrement Tehnic si Certificat de Calitate. Materialele noi trebuie sa corespunda cerinelor Consultantului si Beneficiarului pentru lucrrile de aplicare a bumpurilor. In cazul in care bumpul este aplicabil peste asfalt trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de prindere in asfalt care sa impiedice smulgerea sau deteriorarea sa sub trafic. Bumpurile pot fi continui, formate din elemente rotunde dispuse in zig-zag sau orice alt model care sa produca asupra traficului un efect de calmare. Modelele de bumpuri vor fi alese de catre Beneficiar si Consultant. ECHIPAMENTE UTILIZATE Se vor folosi echipamente pentru instalarea bumpurilor recomandate de fabricant. Este obligatoriu ca toate etapele de lucru, echipamente sau mijloace de transportsa nu produca deteriorari ale suprafetei carosabile. In cazul in care se constata astfel de deteriorari, Antreprenorul este cel care va remedia toate pagubele pe cheltuiala proprie.
5.3.APLICARE
APLICAREA BUMPURILOR Bumpurile se monteaza pe suprafata neteda, curata si fara ca gaurile date pentru prindere sa conduca la fisuri in lungul drumului. Daca se constata ca dupa montarea bumpurilor au ramas zone in care se poate infiltra apa, acestea se mateaza cu material bituminos. Daca stratul in care se prind bumpurilenu este suficient de solid, se vor adopta solutii avizate de Proiectant si aprobate de Consultant si Beneficiar.
5.4.CONTROLUL CALITATII SI RASPUNDERILE ANTREPRENORULUI

CONTROLUL CALITATII Bumpurile vor fi livrate numai daca sunt insotite de Agrement Tehnic si Certificat de Calitate. O mostra va fi prezentata Consultantului si Beneficiarului. Este obligatoriu ca bumpurile se nu se deterioreze sub trafic, iar in cazul in care acest lucru se intampla, resturile de bump deteriorat sa nu produca accidente rutiere, deteriorari ale vehiculelor aflate in trafic sau sa pericliteze viata si integritatea corporala a pietonilor.
Pag. 24 / 25
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510

RASPUNDERILE ANTREPRENORULUI Antreprenorul raspunde de alegerea modelului de bump, de motarea acestuia si de eventualele accidente sau pagube datorate alegerii sau montarii necorespunzatoare a bumpurilor.
Pag. 25 / 25
CAIET DE SARCINI
- 21 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAT
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAT CUPRINS CAPITOLUL I ...................................................................................................................5 GENERALITTI................................................................................................................5

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ................................................................................. 5 ART.2. PREVEDERI GENERALE ................................................................................................... 5
PARTEA I ........................................................................................................................6 NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE.......................................................6 CAPITOLUL II.................................................................................................................6 MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE.................................................................6
ART.3. ART.4. ART.5. ART.6. CIMENTURI ................................................................................................................... 6 AGREGATE .................................................................................................................... 7 AP ............................................................................................................................ 10 OTEL BETON ............................................................................................................... 10
CAPITOLUL III .............................................................................................................11 MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDRII..................................................................11 DE PIATR BRUT SI BOLOVANI .................................................................................11
ART.7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE................................................................................... 11 ART.8. PIATR BRUT PENTRU PEREURI SI ZIDRII ................................................................. 11 ART.9. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDRII ....................................................................... 12
CAPITOLUL IV ..............................................................................................................13 MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI..................................................................13

ART.10. MATERIAL PENTRU FILTRE ......................................................................................... 13 ART.11. TUBURI PENTRU DRENURI.......................................................................................... 13 ART.12. GEOTEXTIL................................................................................................................ 14
CAPITOLUL V................................................................................................................18 MATERIALE PENTRU CANALIZRI ...............................................................................18

ART.13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU ................................................................ 18
CAPITOLUL VI .............................................................................................................21 BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI.21

ART.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII ......................................................... 21 ART.15. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ ........................................................................................................... 22
CAPITOLUL VII............................................................................................................23 CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR .....................................................................23

ART.16. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR....................................................................... 23
PARTEA II....................................................................................................................26 MODUL DE EXECUTIE A LUCRRILOR..........................................................................26 CAPITOLUL VIII ..........................................................................................................26 PICHETAREA SI EXECUTIA SPTURILOR ..................................................................26
ART.17. PICHETAREA LUCRRILOR .......................................................................................... 26 ART.18. EXECUTIA SPTURILOR ............................................................................................ 26
CAPITOLUL IX .............................................................................................................27 COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR ................................27

Pag. 2 / 49
Asisten tehnic pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuie i documentaie de licitaie pentru 2 seciuni de drum ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01 Sarcina (i): DN1H Zalu - Aled Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510 Caiete de Sarcini Lucrari de Drumuri si Consolidari ART.19. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR ................................................................. 27 ART.20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT ...................................................................... 27 ART.21. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR................................................................ 27 ART.22.COMPOZITIA BETOANELOR.......................................................................................... 28
CAPITOLUL X...............................................................................................................30 COFRAJE........................................................................................................................30

ART.23. COFRAJE ................................................................................................................... 30
CAPITOLUL XI .............................................................................................................30 OTEL DE ARMTUR .....................................................................................................30

ART.24. FASONAREA SI MONTAREA ARMTURII ....................................................................... 30
CAPITOLUL XII............................................................................................................30 BETON ...........................................................................................................................30

ART.25. ART.26. ART.27. ART.28. PREPARAREA BETONULUI ........................................................................................... 30 PUNEREA IN OPERA A BETONULUI .............................................................................. 31 NCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR.................................................................. 32 TOLERANTE LA LUCRRILE EXECUTATE DIN BETON ..................................................... 32
CAPITOLUL XIII ..........................................................................................................34 ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI .............................................................34
ART.29. ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI ................................................................ 34
CAPITOLUL XIV ...........................................................................................................34 AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI ................................................34

ART.30. ART.31. ART.32. ART.33. ART.34. ART.35. ART.36. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE...................................................................... 34 EXECUTIA PEREURILOR USCATE ................................................................................. 36 EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT ......................................... 36 EXECUTIA PEREULUI N MORTAR DE CIMENT .............................................................. 36 PEREU DE PIATR BRUT SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON ............................... 36 PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC ............................................................................ 37 PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ....................................................... 37
CAPITOLUL XV ............................................................................................................38 DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI ....................................................................................................................38
ART.37. ART.38. ART.39. ART.40. PRESCRIPTII GENERALE ............................................................................................. 38 REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT................................................................ 38 REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU ............................................................ 38 REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOL ....................... 38
CAPITOLUL XVI ...........................................................................................................40 CANALIZAREA ...............................................................................................................40

ART.41. DESCHIDEREA SPTURILOR...................................................................................... 40 ART.42. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI CMINELOR DE VIZITARE ........... 40
CAPITOLUL XVII .........................................................................................................42 BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE ..........................................................................42

ART.43. MONTAREA BORDURILOR ........................................................................................... 42
CAPITOLUL XVIII........................................................................................................42 NCERCRI SI CONTROALE..........................................................................................42

ART.44. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRRILOR................................................... 42
CAPITOLUL XIX...........................................................................................................45 RECEPTIA LUCRRILOR ...............................................................................................45

ART.45. RECEPTIA PE FAZE ..................................................................................................... 45 ART.46. RECEPTIA PRELIMINAR ............................................................................................. 45 Pag. 3 / 49
Asisten tehnic pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuie i documentaie de licitaie pentru 2 seciuni de drum ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01 Sarcina (i): DN1H Zalu - Aled Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510 Caiete de Sarcini Lucrari de Drumuri si Consolidari ART.47. RECEPTIA FINAL ...................................................................................................... 46
ANEX ...........................................................................................................................47 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAT .......................47
Pag. 4 / 49
CAPITOLUL I GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafat si anume: - santuri la marginea platformei; - santuri de gard; - rigole la marginea platformei; - rigole la bordura trotuarului; - rigole de acostament; - casiuri; - lucrri de canalizare; - canale de evacuare; - puturi absorbante; - drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul drumului. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calittii materialelor si a lucrrilor executate conform prevederilor proiectelor de executie. 1.2. n prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind: - podurile si podetele; - lucrrile de amenajare si corectare a torentilor; - lucrrile de canalizare pentru ape uzate si de suprafat. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul su efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. n cazul n care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Beneficiarul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor necesare ce se impun.
Pag. 5 / 49
PARTEA I NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE CAPITOLUL II MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE ART.3. CIMENTURI 3.1. Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor n vigoare n Romnia. 3.2. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment care trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate: - ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1 - ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1 - ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1 - ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011. 3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrrile expuse la nghet-dezghet n stare saturat cu ap cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafat este artat n tabelul 1 pentru betoane si n tabelul 2 pentru mortare de ciment. Tabel 1 CONDITIILE DE EXECUTIE CLASA TIPUL TIPUL DE CIMENT Nr. SAU CARACTERISTICILE BETONULUI DE crt. ELEMENTELOR BETON P40 Pa35 M30 Hz35 1 Elemente sau constructii cu C 12/15 oricare I R U I gropi mai mici de 1,5 m C 16/20 - C oricare U R I I 25/30 2 Elemente sau constructii masive avnd grosimea C 12/15 oricare I R U U egal sau mai mare de 1,5 C 16/20 - C oricare U U I R m 25/30 3 Elemente sau constructii din betoane superioare C 28/35 armat U I I I armat U I I I C 32/40 NOT: R - ciment indicat a se utiliza U - ciment utilizat n locul celui indicat I - ciment a crui utilizare nu este recomandabil din considerente tehnice sau economice Tabel 2 Nr. 1. 2. 3. Tipul de mortar Mortar de zidrie sau tencuial de marca 50 Idem de marca 100 Mortare de completarea rosturilor dintre elementele Tipul de ciment indicat a se utiliza utilizabil n lipsa celui indicat F 25 M 30 M 30 Pa 35 Pa 35 M 30
Pag. 6 / 49
prefabricate 3.4. Cimenturile folosite trebuie s satisfac conditiile artate n tabelul 3. 3.5. Pentru lucrri n contact cu ape naturale agresive sau n contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a cror clas minimal va fi precizat prin caietul de sarcini speciale n functie de lucrare. Tabel 3 CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE P 40 Pa 35 M 30 Hz 35 nceputul prizei 1h 1h 1h 1 h 30' Sfrsitul prizei < 10 h < 10 h < 10 h < 10 h 30' Constante de volume pe turte S nu prezinte ncovoieri sau crpturi Rezistent la ntindere din ncovoiere minim N/mmp - la 2 zile 3,0 4,0 - la 7 zile 5,5 - la 28 zile 5,0 Constante de volum Le Chatelier Mrimea volumului < 10 mm Rezistente la compresiune min. N/mmp 17 10 - la 2 zile 15 20 - la 7 zile 35 - la 28 zile 40 35 30 3.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie s corespund prevederilor standardelor respective. 3.7. n timpul transportului de la fabric la santier (sau depozit intermediar), manipulrii si depozitrii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeal si impurificri cu corpuri strine. 3.8. Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existentei certificatului de calitate. 3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depsi 45 zile de la data livrrii de ctre productor. 3.10. Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuintat dect dup verificarea strii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunztor. Cimentul care se constata c s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului. 3.11. Controlul calittii cimentului de ctre Executant se face n conformitate cu prevederile tabelului 23. ART.4. AGREGATE 4.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc: - agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 - balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
Pag. 7 / 49
sau
- piatr spart 8-25 sau 8-40 mm. 4.2. Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate. 4.3. Agregatele trebuie s fie inerte si s nu conduc la efecte duntoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. 4.4. Nisipul trebuie s fie aspru la pipit. 4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baz de prescriptii speciale. 4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatr spart trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul 4. Tabel 4 CARACTERISTICI CONDITIILE MINIME DE OBSERVATII ADMISIBILITATE Forma granulelor Agregatele care nu ndeplinesc b/a 0,66 aceste conditii vor putea fi folosite numai dup o ncercare prealabil a c/a 0,33 betonului. 4.7. Din punct de vedere al continutului de impuritti agregatele trebuie s respecte prevederile din tabelul 5. Tabel 5 Conditii de admisibilitate Denumirea impurittii Nisip natural sau de Pietris sau piatr concasaj spart Corpuri strine - resturi animale sau vegetale, Nu se admit Nu se admit pcur, uleiuri Pelicul de argil sau alt material aderent pe Nu se admit Nu se admit granulele agregatelor Mic, % , max. 1% Crbune, %, max. 0,5 Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) galben galben Argil n bucti, %, max. 1% 0,25 Prti levigabile, %, max. 2% 0,5 Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit Observatii: n cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia n nisip si pietris verificndu-se ncadrarea n conditiile tehnice din tabel.
4.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor s ndeplineasc conditiile de admisibilitate indicate n tabelul 6. Tabel 6 Caracteristici fizico-mecanice Conditii de admisibilitate Densitate aparent, kg/mc, min. 1.800 Densitate n gramad n stare afnat si uscat kg/mc, min. 1.200 Porozitate total pentru piatr spart %, max 2 Porozitate aparent pentru pietris sau piatr spart max 2 Volum de goluri n stare afnata pentru:
Pag. 8 / 49
- nisip, % max. - pietris, % max. - piatr spart, % max. Rezistenta la strivire % - n stare saturat, min. - n stare uscat, max. Coeficientul de nmuiere dup saturare, min. Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri n stare saturat N/mmp, min. Rezistenta la nghet-dezghet exprimat prin pierderea procentual fat de masa initial, % max.
40 45 55 60 15 0,80 90 10
4.9. Sorturile de agregate trebuie s fie caracterizate prin granulozitate continu, continutul n granule care trec, respectiv rmn pe ciururile sau sitele ce delimiteaz sortul trebuie s depseasc 10%, dimensiunea maxim a granulelor ce rmn pe ciurul superior trebuie s depseasc 1,5 d max. 4.10. Granulozitatea nisipului este dat n tabelul 7. 4.11. n cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie ndeplineasc conditiile din tabelul 8. Tabel 7 Sortul de nisip Treceri, in % prin sita sau ciurul de: 0,2 0,5 1 2 3,15 0-2 min. 10 45 90 max. 50 85 100 0-3 0-7 min. max. min. max. 5 30 2 21 35 75 20 70 90 100 56 87
iar nu nu s
7,0 100 100
Balastul pentru betoane 0 - 31 0 - 71 0 - 40 0 - 63 min. max. min. max. min. max. min. max. 3,15 20 50 10 30 -
Tabel 8 Treceri, in % prin sita sau ciurul de: 5 16 20 d max. 55 80 85 100 30 60 25 25 35 65 55 85 45 80 80 100 80 100 80 100
Pag. 9 / 49
4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare. 4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pstrate n conditii care s le fereasc de impurificare. 4.14. Controlul calittii agregatelor de ctre Antreprenor se face n conformitate cu prevederile tabelului 19. 4.15. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calittii agregatelor astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor ntr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator. ART.5. AP 5.1. Apa utilizat la prepararea betoanelor si mortarelor poate s provin din reteaua public sau din alta surs, dar n acest din urm caz trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n tabelul 9 conform STAS 790. Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea se va face de ctre un laborator de specialitate la nceperea lucrrilor. 5.2. n timpul utilizrii pe santier se va evita ca apa s se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc. Tabel 9 Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate Continutul total de sruri gr/l max. 4 2 max. Sulfati gr. SO4 / litru 2 Substante organice gr/litru max. 0,5 Cloruri gr.CL/litru max. 0,5 Azotati gr. NO3/dm3 max. 0,5 Magneziu gr. Mg2/dm3 max. 0,5 Materii n suspensie gr. max. 3
ART.6. OTEL BETON 6.1. Armturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n STAS 438/1. 6.2. La livrare otelul beton va fi nsotit de certificatul de calitate emis de productor. 6.3. Otelurile vor fi stocate n locuri speciale clasate pe categorii si diametre. 6.4. Suprafetele de stocare trebuie s fie curate. Barele nu vor fi n contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea. 6.5. Armturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate n asa fel nct nici un element s nu sufere deformatii permanente n timpul transportului sau manipulrii. 6.6. Controlul calittii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
Pag. 10 / 49
CAPITOLUL III MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDRII DE PIATR BRUT SI BOLOVANI ART.7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 7.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie s aib continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%. 7.2. Pentru mpnarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura. ART.8. PIATR BRUT PENTRU PEREURI SI ZIDRII 8.1. Piatra brut folosit la pereuri si zidrii trebuie s provin din roci fr urme vizibile de dezagregare fizic, chimic sau mecanic, trebuie s fie omogene n ce priveste culoarea si compozitia mineralogic, s aib o structur compact. 8.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie s corespund prevederilor din tabelul 10. Tabel 10 Caracteristici Conditii de admisibilitate Rezistenta la compresiune pe epruvete n stare uscat, N/mmp 80 min. Rezistenta la nghet-dezghet: 0,3 - coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatr spart % - coeficient de nmuiere pe epruvete % max. max. 25
8.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este artat n tabelul 11. Tabel 11 Caracteristici Conditii de admisibilitate Forma neregulat, apropiat de un trunchi de piramid sau de o pan naltimea, mm Dimensiunile bazei, mm: - lungime - ltime Piatr necorespunztoare dimensiunilor, % max. 140...180 egal sau mai mare ca nltimea 80...150 15
8.4. Piatra brut pentru zidrii va avea forma neregulat, asa cum rezult din carier avnd dimensiunea minim de cel putin 100 mm si o greutate care s nu depseasc 25 kg.
Pag. 11 / 49
8.5. Pentru zidrie cu rosturi orizontale se va folosi piatr brut stratificat care are dou fete aproximativ paralele. 8.6. Pentru zidaria de piatr brut opus incertum pietrele trebuie s aib o fat vzut destul de mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fr ca muchia cea mai lung s depseasc mai mult de 1 dimensiunea celei mai mari. ART.9. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDRII 9.1. Bolovani de ru trebuie s provin din roci nealterate, negelative si omogene ca structur si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj. 9.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui s fie dup cum urmeaz: - rezistentele la sfrmare prin compresiune min. 60% - rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11. 9.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie s varieze n limitele artate n tabelul 12. Tabel 12 Dimensiuni Conditii de admisibilitate - lungime, ltime a fetei, mm 80...140 - nltime Piatr necorespunztoare dimensiunilor % din mas max. 120..160 15
9.4. Bolovanii folositi la zidrii au dimensiunile n medie cuprinse n limitele 80...200 mm.
Pag. 12 / 49
CAPITOLUL IV MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI ART.10. MATERIAL PENTRU FILTRE 10.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie s aib un echivalent de nisip (En) superior lui 40. 10.2. Balastul trebuie s fie curat, s nu contin elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie s aiba o granulometrie continu pentru a prentmpina contaminarea lui de ctre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie s se supun regulei filtrelor lui TERZAGHI. D 15 > 4 d 85 unde: D 15 - dimensiunea ciurului care las s treac 15% din materialul filtrant d 85 - dimensiunea ciururilor care las s treac 85% din materialele filtrelor 10.3. Pietris ciuruit 8/25 (8/31) mm conform SR 662 asezat n zona tubului perforat al drenului de adncime. 10.4. Ca filtru invers se foloseste geotextil. Caracteristicile geotextilului trebuie s corespund prevederilor Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobat de ICCPDC indicativ NP 075. ART.11. TUBURI PENTRU DRENURI 11.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi: tuburi rigide de policlorur de vinil (P.V.C.) STAS 6675/2 tuburi de polietilen (PE) STAS 10617/2 tuburi ondulate riflate perforate 11.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt artate n tabelul 13. DIMENSIUNI Diametrul exterior mm Grosimea nominal mm Lungimea ml Greutatea kg/ml Suprafata activ cmp/ml STAS 6675/2-86 TUB P.V.C.rigid 75 110,0 3,6 5,3 6,0 6,0 1,120 2,610 24-45 neperfora t STAS 10617/2-84 TUB P.E. rigid 75 110,0 4,3 6,3 5-12 5-12 0,972 2,080 24:45 neperforat Tabel 13 NI 8500-80 IPMP BUZU TUB PVC 65,0 80,5 0,6 0,7 140 170 0,220 0,325 24:45 24:45
11.3. Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzu) de 80,5 mm se folosesc la drenuri spate si la drenuri forate tubate, nvelite n geotextil. 11.4. Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate. 11.5. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la: - intrri si iesiri din cminele drenurilor - la cap de dren - la cap de aerisire - ntre chesoane pentru evacuarea apelor.
Pag. 13 / 49
11.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie s fie ntr-un numar care s realizeze o suprafat activ (de intrare a apei n tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub. 11.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buz, fr talp D=200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816 - tabel 15. ART.12. GEOTEXTIL 12.1. Caracteristicile geotextilului trebuie s corespund prevederilor Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ NP 075.
Pag. 14 / 49
Tabel 14 Tuburi circulare fr talp cu muf pentru mbinri umede si uscate Diametru D Nominal 200 300 400 500 600 Abatere limit +3 +4 +4 +5 +6 Abatere la perpendic. a suprafetei frontale pe axe 3 4 4 5 6 1000 1250 1500 2000 2500 26 36 42 50 58 300 400 500 Lungimea Grosimea peretilor Tuburi circulare cu talp cu muf pentru mbinri umede si uscate Diametru D Nominal Abatere limit +4 +4 +5 Abatere la perpendic. a suprafetei frontale pe axe 4 4 5 1000 2500 45 50 58 Lungimea Grosimea peretilor
Tabel 15 Tuburi circulare fr talp cu cepsi buz Diametru D Nominal 200 300 400 500 Abatere limit +3 +4 +4 +5 Abatere la perpendic. a suprafesei frontale pe axe 3 4 4 5 1000 26 36 42 50 200 300 400 500 600 Lungimea Grosime a peresilor Nominal Abatere limit +3 +4 +4 +5 +6 Diametru D Tuburi circulare cu talp cu cepsi buz Abatere la perpendic. a suprafesei frontale pe axe 3 4 4 5 6 1000 26 36 42 50 58 160 240 320 400 450 Lungimea
Pag. 16 / 49
12.2. Se va accepta materialul care prezint defecte de cel mult 10% din suprafat. Zonele cu defecte se vor nltura la punerea n oper.
CAPITOLUL V MATERIALE PENTRU CANALIZRI ART.13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 13.1. Pentru canalizarea cu scurgere liber se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune circular cu cep si buz sau cu muf, cu talp sau fr talp, de diverse diametre conform STAS 816 artate n tabelele 14 si 15. 13.2. Folosirea tipului de tub cu cep si buz sau cu muf, pentru mbinri umede sau uscate, cu talp sau fr talp se va face n functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale (tabelele 14 si 15). 13.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate n tabelul 16. Tabel 16 SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80 INTERIOR Tubul interior la care se racordeaz canalul 500 1085 60 Fig.19 Tubul superior 700 500 900 60 Fig.20 1000 Tubul racord 200 26 Fig.21 Cot cu muf 200 315 26 Fig.12-14 Toate dimensiunile sunt n mm. 13.4. Pentru cminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform STAS 816 precizate n tabelul 17. Tabel 17 SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80 Tubul la partea superioar 1000 1000 140 Fig.22 Tubul de la partea superioar 1000 1000 120 Fig.23 Tubul racord 800 500 120 Fig.24 1000 Toate dimensiunile sunt n mm. 13.5. Pentru cminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si grtare de scurgere din tipurile prevzute n STAS 2308, respectiv 3272, conform precizrilor din caietul de sarcini speciale. 13.6. Tuburile si piesele de canalizare trebuie s aib suprafata interioar cu aspect de beton nesclivisit. Suprafata interioar trebuie s fie neted si s nu aib defecte. Pe suprafata exterioar se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, dac nu au influent asupra calittii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g s se obtin un sunet clar, nedogit.
Pag. 18 / 49
13.7. Tuburile trebuie s fie impermeabile ndeplinind conditiile prevzute n tabelul 18 privind valoarea medie a pierderilor de ap determinat sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie s difere de medii cu mai mult de 30%. Tabel 18 DIAMETRUL NOMINAL PIERDEREA DE AP LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O) D MM CMC/M LUNGIME (LA TUBURI CMC/DM2 SUPRAFATA DE NTREGI) MAX. NCERCARE 200 120 1,9 1,7 300 160 400 210 1,6 500 270 1,5 300 1,5 600 13.8. Absorbtia total de ap determinat pe cioburi de tub conform STAS 816, va fi de maximum 6%. 13.9. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de prob, avnd o vechime de 28 zile, ncercate conform prevederilor STAS 816 trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul 19. 13.10. n cazul cnd prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca minimum 30, agregatele vor trebui s ndeplineasc conditiile prevzute n STAS 1667, iar betonul trebuie s aib cel putin clasa BC20. Tabel 19 DIAMETRE NOMINALE D MM NCRCAREA MINIM P, N/M 200 27000 300 30000 400 32000 500 35000 600 38000 13.11. Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri. 13.12. Se interzice cu desvrsire: descrcarea tuburilor prin cdere liber, manipularea tuburilor agtate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu crlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor ntre ele sau de alte obiecte. 13.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea captului cu muf (n cazul tuburilor cu muf), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn. Depozitarea se face si pe vertical, cu conditia asigurrii planeittii terenului de depozitare. 13.14. La transport tuburile se aseaz pe suporti din lemn, n cazul ambalrii pe mai multe rnduri, suportii trebuind s se gseasc pe aceeasi vertical. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care s asigure tuburile mpotriva deteriorrii. 13.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si n pozitia vertical. 13.16. Fiecare lot de livrare va fi nsotit de documentul de certificare a calittii, ntocmit conform dispozitiilor legale n vigoare.
Pag. 19 / 49
13.17. Tuburile se vor transporta dup 28 zile de la data cnd au fost fabricate, iar n cazul cnd au fost supuse la tratamente speciale de ntrire, la termenele cnd se realizeaz rezistentele betonului la 28 zile.
Pag. 20 / 49
CAPITOLUL VI BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI ART.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 14.1. Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS 1139 a cror dimensiuni trebuie s corespund datelor din tabelul 20. Tabel 20 Tipul Mrimea Ltimea nltimea Lungimea Observatii 6+/-2 4+/-5 1+/-5 A A2 200 300 1000;330 Utilizat la trotuare B I P B3 I P 100 300 600 170 300 300 750;500 600 400 Utilizate la drenrile spatiilor verzi ncadramente laterale, etc. Utilizate la intrri Carosabile
Toate dimensiunile sunt n mm. 14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc bordurile sunt artate n tabelul 21. Tabel 21 CARACTERISTICI MECANICE CONDITII DE ADMISIBILITATE Rezistenta la rupere medie la ncovoiere pentru 40 tipurile A si B kgf/cmp Rezistenta la rupere la ncovoiere a unei singure epruvete de prob pentru lungimile de 1000, 750 30 si 500 mm Kgf/cmp Rezistenta la uzur mm max. 1,3 Rezistenta la nghet-dezghet la 20 cicluri nghet-dezghet fr s apar fisuri sau stirbituri
14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate n tabelul 22. DENUMIREA DEFECTULUI Sgeata fetelor vzute, 0/00 max. Deformri pe fetele vzute mai mari de 2 mm Devieri de la unghiul de 90, % max. Stirbituri, mm max. Tabel 22 CONDITII DE ADMISIBILITATE 3 Nu se admit 3 Nu se admit n muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25% din prob cu lungime de max. 3 mm si adncime de max. 2 mm. Nu se admit
Pag. 21 / 49
Crpturi
ART.15. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 15.1. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elementele prevzute n proiectul de executie care pot fi cele indicate n STAS 10796/2 sau alte tipuri. Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa BC15 respectnd ntocmai elementele geometrice date n detaliile de executie si conditiile impuse n caietul de sarcini speciale. 15.2. n lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi fcut fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc a cror caracteristici trebuie precizate n caietul de sarcini speciale.
Pag. 22 / 49
CAPITOLUL VII CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR ART.16. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR 16.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse ncercrilor preliminare de informare si ncercrilor de retet definitiv conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrrilor rutiere. 16.2. ncercrile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastier, carier sau uzin propus de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt artate n tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Rezultatul acestor ncercri va trebui s fie conform specificatiilor prevzute n prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale. 16.3. Consistenta ncercrilor de retet si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material n parte n tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Nici o alt tolerant dect cele care sunt precizate n prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admis. Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse n depozit n afara santierului prin grija Inginerului. NCERCRI PRELIMINARE SI NAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR ncercri sau caracteristici care se verific Examinarea datelor din certificatul de calitate Constante de volum Timpul de priz Rezistente mecanice la 2(7) zile Rezistente mecanice la 28 zile Starea de conservare numai dac s-a depsit termenul de depozitare sau au ntrziat factorii de alterare Examinarea datelor din certificatul de calitate Tabel 23 Frecventa ncercrilor Metode conform ncercarea de ncercarea nainte informare de utilizare La fiecare lot SR 196/3 SR 196/3 SR EN 196-1 O determinate la fiecare lot aprovizionat nu mai putin de 100 t pe o prob medie O prob la 100 t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul aprovizionat -
Materialul
Ciment
SR EN 196/3
Dou determinri pe siloz sus si jos
La fiecare lot aprovizionat
Pag. 23 / 49
Materialul
ncercri sau caracteristici care se verific Parte levigabil Humus Corpuri strine, argil n bucti, argil aderent, continut de carburanti, mic Granulozitatea sorturilor Echivalentul de nisip Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles
Agregate
Frecventa ncercrilor Metode conform ncercarea de ncercarea nainte informare de utilizare SR 667 O determinare pe lot de 100 mc STAS 4606 La schimbarea sursei STAS 4606 O determinate pe lot de 100 mc SR EN 933/1 STAS 730 STAS 730 O prob la maxim 500 mc pentru fiecare sort si surs O determinare pentru fiecare surs O determinare la maxim 500 mc pentru fiecare sort si surs La fiecare lot aprovizionat O determinare pe lot de 100 mc O determinare pe lot de 50 mc -
Piatr brut pentru pereuri si zidrii de piatr Bolovani pentru pereuri si zidrii
Ap
Examinarea datelor din certificatul de calitate Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete n stare uscat Rezistenta la nghetdezghet Examinarea abaterilor din certificatul de calitate Rezistenta la sfrmare prin compresiune Rezistenta la uzura cu masina Deval Analiza chimic
SR EN 1926
O ncercare pe lot de 100 mc O ncercare pe lot de 100 mc O ncercare pe lot de 100 mc O ncercare pe lot de 100 mc Ori de cte ori se schimb sursa sau cnd apar conditii de poluare -
STAS 6200/15 STAS 730 STAS 730 STAS 790
La fiecare lot aprovizionat Pentru apa potabil nu este cazul. Pentru apa care nu provine din reteaua public de ap potabil o analiz pentru fiecare surs La fiecare cantitate aprovizionat
Otel beton
Examinarea datelor din certificatul de calitate
Pag. 24 / 49
Materialul
Material drenant
ncercri sau caracteristici care se verific Examinarea datelor din certificatul de calitate Echivalentul de nisip Granulometrie
Frecventa ncercrilor Metode conform ncercarea de ncercarea nainte informare de utilizare La fiecare lot aprovizionat STAS 730 SR EN 933/1 STAS 818 O determinare pentru fiecare surs O prob pentru fiecare surs La fiecare lot aprovizionat Trei determinri pe fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat Determinri obligatorii dac cantitatea este mai mare de 100 ml si pentru fiecare surs O determinare pe lot de 100 mc O determinare pe lot de 100 mc O serie de determinri pe fiecare lot de 100 ml
Tuburi PVC sau PE pentru drenuri
Examinarea datelor din certificatul de calitate Suprafata activ Examinarea datelor din certificatul de calitate Dimensiuni (diametre si grosimi) ecarturi
Tuburi din beton pentru canalizare
Borduri de trotuare din beton
Examinarea vizual a suprafetelor interioare Examinarea datelor din certificatul de calitate Dimensiuni
STAS 818 STAS 1137 La fiecare lot aprovizionat ncercri obligatorii dac cantitatea este mai mare de 500 ml pentru fiecare surs Idem O ncercare pe fiecare lot de 500 mc Idem
Rezistenta la ncovoiere
STAS 1137
Pag. 25 / 49
PARTEA II MODUL DE EXECUTIE A LUCRRILOR CAPITOLUL VIII PICHETAREA SI EXECUTIA SPTURILOR ART.17. PICHETAREA LUCRRILOR 17.1. Pichetarea lucrrilor const n materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrrilor, n functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment n imediata apropiere a lucrrilor. 17.2. Pichetarea se face de ctre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta ntocmai si se aproba de ctre Inginer consemnndu-se n registrul de santier. ART.18. EXECUTIA SPTURILOR 18.1. Spturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate Bun pentru executie. Ele vor fi duse pn la cota stabilit de Inginer n timpul executiei lucrrilor. 18.2. Spturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea strict a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (ltimea fundului, nltimea si nclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fat de axul drumului sau de muchia taluzelor n cazul santurilor de gard. 18.3. Spturile pentru drenuri si canalizri vor fi executate cu respectarea strict a ltimii transeei, a nclinrii taluzelor, a cotei si pantei precizate n plansele de executie. 18.4. Spturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Dac este cazul de epuismente acestea cad n sarcina Antreprenorului n limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale. 18.5. Pmntul rezultat din sptur va fi evacuat si pus n depozitul stabilit de Beneficiar la o distant, care nu va putea depsi 1 km dect n cazul unor prevederi n acest sens n caietul de prescriptii speciale. 18.6. n cazul canalizrilor, dac este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realiznd sustineri joantive sau cu interspatii, n functie de natura terenurilor, care ns nu pot depsi dublul ltimii medii a elementelor de sustinere. 18.7. Pmntul pentru umplerea transeelor va fi curtat de pietre a cror dimensiune depseste 15 centimetri. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxim a fiecrui strat elementar nu va depsi dup tasare 20 cm. Densitatea uscat a rambleului va trebui s ating 95% din densitatea optim uscat, Proctor Normal.
Pag. 26 / 49
CAPITOLUL IX COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR ART.19. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 19.1. Mortarele vor avea urmtoarea compozitie si ntrebuintare: Mortar M50 - Destinat zidriilor si pereurilor din piatr brut sau bolovani avnd un dozaj de 30 kg ciment la mc de nisip; Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidrii de piatr sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avnd un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.
ART.20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 20.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este msurat n ldite sau n roabe a cror capacitate prezint un raport simplu cu numrul de saci de liant de folosit. 20.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafat plan si orizontal din scnduri sau panouri metalice pn la omogenizare perfect. Se adaug atunci, n mod progresiv, cu o stropitoare, mestecnd cu lopata, cantitatea de ap strict necesar. Amestecarea continu, pn cnd mortarul devine perfect omogen. n toate cazurile mortarul trebuie s fie foarte bine amestecat pentru ca, frmntat cu mna, s formeze un bulgare usor umezit ce nu curge ntre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matri, s.a. delegatul clientului poate s accepte si alte consistente. 20.3. Mortarul trebuie s fie folosit imediat dup prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va ncepe s fac priz trebuie s fie aruncat si nu va trebui niciodat amestecat cu mortarul proaspt. ART.21. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR Clasificarea dup rezistent a betoanelor este indicat n tabelul 24 n care sunt indicate rezistentele pe care trebuie s le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment. Tabel 24 REZISTENTA CANTITATEA CLASA DESTINATIA BETONULUI CARACTERISTIC MINIM DE BETONULUI RbK N/mmp CIMENT mc C 2,8/3,5 Beton de umplutur 3,5 115 C 4/5 C 6/7,5 C 8/10 C 12/15 C 16/20 Beton n fundatii masive Beton n fundatii sau elevatii Beton simplu n elevatii si beton slab armat Beton armat Beton armat prefabricat 5 7,5 10,0 15,0 20,0 150 180 240 300 350
Pag. 27 / 49
ART.22.COMPOZITIA BETOANELOR 22.1. Compozitia betoanelor este definit de proportia n volume a diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Dac caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie s fie determinate n greutate. Cantittile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate nainte de a ncepe prepararea acestuia de ctre Antreprenor: fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5; fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, dac Inginerul accept. n aceste dou cazuri, Antreprenorul trebuie s prezinte Inginerului pentru acceptare, ntr-un termen de minimum 15 zile nainte de data prevzut pentru nceperea lucrrilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare. 22.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Codului de Practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN 012 lund n considerare: - dozajul minim de ciment, conform tabelului 24; - lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26; - rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28. Tabel 25 Nr. TIPUL DE ELEMENTE DE BETON MIJLOC DE LUCRABILITATE crt. TRANSPORT NOTARI TASARE cm 1. Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive basculante L2 3+/-1 2. Idem sau fundatii de beton armat, tlpi, grinzi pereti autoagitator L3 8+/-2 3. Elemente sau monolitizri cu aglomerri de armturi sau dificultti de compactare cu sectiuni reduse idem L4 12+/-2 Tabel 26 Apa, 1/mc pentru lucrabilitate L3 L4 170 185 200
Clasa betonului C 2,8/3,5 ..... C 6/7,5 C 8/10 ..... C 20/25 L2 160 170
22.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt artate n tabelul 27. 22.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dup cum urmeaz: - pentru fiecare sort de agregat +/- 3% - pentru ansamblul de agregate +/- 2% - pentru ciment +/- 2% - pentru apa total +/- 5%.
Pag. 28 / 49
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si ap sunt efectuate de Inginer n momentul betonrii. 22.5. Rezistentele minime la ncercrile preliminare trebuie s fie conform prevederilor din tabelul 28. Tabel 28 Vrsta Rezistenta la compresiune N/mmp C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22,5 7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8 28 zile 18 23,5 29,6 32,0
Tabel 27 Agregat Limite 02 0-31 0-40 0-70 max min max min max min max min max min max min max min max min 10 2 10 2 8 1 8 1 8 1 8 1 7 1 6 1 % Treceri n mas prin site sau ciurul de: 1 3 7 16 26 31 A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5 25 42 60 80 100 18 32 50 70 95 28 38 52 74 90 16 28 42 64 82 18 32 45 16 70 77 6 13 22 38 50 57 B. Pentru betoane de clasa < C 12/15 22 37 55 76 100 14 27 45 66 95 20 33 47 69 88 12 23 37 59 80 18 32 45 61 70 77 6 13 22 38 50 57 C. Pentru betoane de clasa > C 16/20 18 32 50 72 100 10 22 40 62 95 16 28 42 64 86 8 18 32 54 78 40 100 95 84 68 100 95 84 68 100 95 71 100 95 100 95 -
0-31 0-40 0-70
0-31 0-40
Pag. 29 / 49
CAPITOLUL X COFRAJE ART.23. COFRAJE 23.1. Stabilirea solutiei de cofrare si ntocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului. 23.2. Cofrajele proiectate trebuie s fie capabile s suporte sarcinile si suprasarcinile fr s se deformeze. 23.3. Toate cofrajele trebuie s fie nivelate n toate punctele cu o tolerant de +/- 1 cm. Ltimile sau grosimile ntre cofraje ale diferitelor prti ale lucrrii nu trebuie s prezinte reduceri mai mari de 5 mm. 23.4. Scndurile sau panourile cu care se realizeaz cofrajele trebuie s fie mbinate la nivel si alturate n mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxim admis n planul unui parament ntre dou scnduri alturate de 3 mm. CAPITOLUL XI OTEL DE ARMTUR ART.24. FASONAREA SI MONTAREA ARMTURII 24.1. Armturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate n cofraj. 24.2. Fasonarea n cofraje nu este admis, dect cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru nchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm. 24.3. Barele lsate n asteptare ntre dou faze de betonare vor fi protejate mpotriva oricrei deformatii accidentale. ndoirea si ndreptarea barelor lsate n asteptare este interzis. 24.4. Verificarea montrii corecte a armturii trebuie s fie fcut de Inginer sau de delegatul acestuia nainte de betonare. Inginerul poate ordona tinnd seama de importanta lucrrii ca betonarea s nu aibe loc dect dup aceast verificare. CAPITOLUL XII BETON ART.25. PREPARAREA BETONULUI 25.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor n malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse n betonier n ordinea urmtoare: - agregatele cu cele mai mari dimensiuni; - cimentul; - nisipul; - agregatele cu cele mai mici dimensiuni; - apa. 25.2. Duratele minimale ale malaxrii corespund urmtoarelor numere de tururi: - malaxor cu axa vertical 10 tururi - malaxor cu axa orizontal 20 tururi - betonier cu axa orizontal 20 tururi - betonier cu axa nclinat 30 tururi. Duratele maximale nu trebuie s depseasc de 3 ori duratele minimale.
Pag. 30 / 49
25.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de ap introdus n betonier va fi determinat tinnd cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui s fie msurate cel putin o dat pe zi. 25.4. Utilajele de fabricatie trebuie s permit msurarea agregatelor, liantului si apei n limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4. 25.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobrii Inginerului nainte de executie. ART.26. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 26.1. Betoanele curente sunt puse n oper prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale. 26.2. Betonul trebuie pus n oper nainte de a ncepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea n oper a betonului dup fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus n oper n intervalul stabilit sau la care se va dovedi c a nceput priza, va fi ndeprtat din santier. 26.3. Betonul trebuie s fie ferit de segregatii n momentul punerii n oper. Dac n timpul transportului nu a fost amestecat, el poate s fie amestecat manual la locul de folosire nainte de turnare. 26.4. Dac este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie s fie puse n oper prin vibrare si modul cum trebuie s fie fcut aceast operatiune. 26.5. La reluarea betonrii, suprafata betonului ntrit este ciupit dac este cazul si bine curtat. Suprafata este abundent udat astfel ca vechiul beton s fie saturat nainte de a fi pus n contact cu betonul proaspt. 26.6. Paramentele necofrate trebuie s prezinte formele si pozitiile prevzute n desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate n timpul turnrii fr aport de beton dup nceperea prizei si fr aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometric a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, dac acesta din urm a fost pus n oper prin vibrare. 26.7. Prin caietul de sarcini speciale sau n lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind seama de situatia lucrrilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzis sau nu este autorizat dect sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradrile de nghet. Aceste mijloace, fie c sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie c sunt convenite pe santier cu acordul Inginerului, trebuie s mentin n toate punctele betonului o temperatur de cel putin +10 timp de 72 de ore. Cnd este posibil s se reia turnarea betonului ntrerupt datorit frigului va trebui, n prealabil, s se demoleze betonul deteriorat si apoi s se aplice msurile artate la pct. 20.5. 26.8. Antreprenorul va trebui s ia msurile necesare pentru ca temperatura betonului n cursul primelor ore s nu depseasc 35C. Un numr oarecare de precautiuni elementare vor fi luate n acest scop, ca: - temperatura cimentului nu trebuie s depseasc 40C; - utilizarea apei reci; - evitarea nclzirii agregatelor la soare prin acoperire; - protectia betonului proaspt turnat mpotriva insolatiei. Dac aceste precautiuni nu permit s se mentin temperatura betonului sub 35, Beneficiarul va ntrerupe betonarea.
Pag. 31 / 49
26.9. Dup terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaz prin stropire cu ap. Beneficiarul va stabili durata tratrii pentru fiecare parte a lucrrii n functie de calitatea betonului si conditiile climatice. ART.27. NCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 27.1. n scopul de a verifica corectitudinea fabricrii betonului, Inginerul poate, n orice moment, s ordone ncercri de control. 27.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrrile cu cantitti importante de betoane, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea n executie, la iesirea din betonier sau din malaxor si de fiecare dat cnd Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe n vederea urmtoarelor ncercri: la 7 zile la 28 zile - compresiune 3 3 - ntindere 3 3 27.3. Dac ncercrile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunztoare acestei vrste Inginerul va trebui s opreasc lucrrile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calittilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o nou ncercare de a relua lucrrile de betonare. Rmne la latitudinea Inginerului de a decide dac, tinnd seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrrii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executat poate s fie acceptat, trebuie s fie modificat sau consolidat. El poate subordona acceptrii sale, lucrarea sau prti de lucrare n cauz, cu o refacere la un cost total care poate s ating 20%. 27.4. Dac rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea s ordone demolarea lucrrii sau o parte din lucrarea n cauz pe cheltuiala Antreprenorului. 27.5. Consistenta betoanelor va fi msurat cu conul lui Abrams. Ea va trebui s se situeze ntre 0,8-1,0 din tasarea obtinut cu betonul de prob corespunztor. n caz contrar cantitatea de ap va fi modificat pentru a reveni la tasarea de referint. ncercarea va putea fi repetat ori de cte ori Inginerul o va considera necesar. ART.28. TOLERANTE LA LUCRRILE EXECUTATE DIN BETON 28.1. Toleranta asupra oricrei dimensiuni msurat ntre paramentele opuse sau ntre muchii sau ntre intersectiile muchiilor este dat n functie de aceast dimensiune n tabelul 29. Tabel 29 Dimensiuni n m Tolerante n cm 0,10 0,5 0,7 0,20 0,50 1 1,00 2 2,00 2 5,00 3 28.2. Deviere maxim admis a unui element cu directie apropiat de vertical este dat n functie de nltimea si natura acestui element de tabelul 30. Tabel 30
Pag. 32 / 49
nltimea n m 1 2 3 5 10 a 1,5 2 2,2 2,6 3,3
Tolerante n cm: b 1,8 2,3 2,7 3,2 4
c 2,3 2,9 3,3 4 5
Not: tolerante a pentru elemente portante verticale tolerante b pentru elemente portante cu fruct tolerante c pentru elemente neportante 28.3. Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrat este caracterizat de sgeata maxim admisibil pe ntregul segment de lungime "1" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceast sgeat este egal cu cea mai mare dintre valorile: - 1/300 - un centimetru.
Pag. 33 / 49
CAPITOLUL XIII ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI ART.29. ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI 29.1. n momentul folosirii, piatra brut trebuie s fie usor umezit fapt pentru care grmezile de piatr brut sunt n prealabil stropite cu ap, din abundent. 29.2. nainte de folosire, mortarul trebuie s fie ntotdeauna depozitat n jgheaburi sau pe platform de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de cldur este interzis s fie nmuiat prin adugiri de ap. 29.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mna pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare n asa fel ca s se obtin o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafat prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatr nfipte si strnse astfel ca fiecare piatr brut sau bolovan, precum si aschiile nfipte, s fie acoperite n ntregime cu mortar. Rosturile de pe fata vzut a zidriei de piatr brut sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatr si se va cuta ca aceste rosturi s aib o grosime redus care nu trebuie s depseasc 3 cm n cazul pietrei brute. 29.4. Fata vzut a zidriei va fi realizat din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati. 29.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mic de 40 cm, se va cuta s se foloseasc pietre care s cuprind ntrega grosime a zidului, n numar de cel putin dou bucti pe metru ptrat. 29.6. Paramentul vzut al zidriei, dac Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui s fie rostuit. Cnd paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi ndeprtat cu grij fr bavuri si bine netezit cu mistria. 29.7. Cnd paramentul unei zidrii noi trebuie s fie rostuit se curta rosturile, nainte de a face priz mortarul, pe 3 cm adncime. nainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafetele rostuite sunt adncite fat de planul zidriei cu circa 1 cm. 29.8. Cnd rostuirea este fcut pentru consolidarea unei zidrii vechi, curtarea rosturilor se face pe o adncime pn la 5 cm si curtate cu ap mult. Mortarul este pus n loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice. 29.9. Pe timp uscat, zidriile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapid. Zidriile trebuie aprate prin toate mijloacele mpotriva uscciunii, ploii si nghetului. 29.10. Dac zidriile de constructii trebuie s fie ntrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua msuri de acoperire la partea superioar cu rogojini, pmnt sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrrilor orice zidrie avariat este demolat si reconstruit. 29.11. Cnd se aplic o zidrie nou pe o zidrie veche, suprafetele de contact a acesteia vor fi curtate, udate si la nevoie desfcute si refcute. CAPITOLUL XIV AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI ART.30. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 30.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate n proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz n functie de relief, debit si viteza
Pag. 34 / 49
apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate ntocmai de ctre Antreprenor. 30.2. Extrem de important este s se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinal minim va fi: - 0,25% n teren natural - 0,1% n cazul santurilor si rigolelor pereate. 30.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie n conditiile n care panta lor depseste panta maxim admis pentru evitarea eroziunii pmntului. 30.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date n tabelul 31. Tabel 31 DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PMNTURI PANTA MAXIM ADMIS % Pmnturi coezive cu compresibilitate mare 0,5 Pmnturi coezive cu compresibilitate redus: - nisipuri prfoase si argiloase 1 - nisipuri argiloase nisipoase 2 - argile prfoase si nisipoase 3 Pmnturi necoezive grosiere: - pietris (2-20 mm) 3 - bolovnis (20-200 mm) 4 - blocuri (peste 200 mm) 5 Pmnturi necoezive de granulatie mijlocie si fin: - nisip finos si fin (0,05...0,25 mm) 0,5 - nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) 1 - nisip cu pietris 2 30.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date n tabelul 32. Tabel 32 TIPUL PROTEJRII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIM ADMIS % Pereu uscat din piatr brut negeliv rostuit 5 Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5 10 - clasa BC 10 12 Pereu zidit din piatr brut negeliv cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton 15 Casiuri pe taluze nalte din pereu zidit din piatr brut cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare 67 corespunztoare la piciorul taluzului Pe portiunile n care santurile sau rigolele au pante mai mari dect cele indicate n tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate n tabel. 30.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii n urmtoarele situatii: la ramblee cu nltimea 3...5,00 m n cazul curbelor convertite si supranltate la ramblee peste 5,00 m. Descrcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze. 30.7. Santurile de gard se recomand s fie pereate, indiferent de pant.
Pag. 35 / 49
30.8. Amplasarea santurilor de gard se va face la distanta minim, de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cnd este la piciorul rambleului la distanta minim de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de gard va avea pante de 2% spre sant. 30.9. Antreprenorul va executa lucrarea n solutia n care este prevzut n proiectul de executie. Acolo ns unde se constat pe parcursul executiei lucrrilor o neconcordant ntre prevederile proiectului si realitatea dup teren privind natura pmntului si panta de scurgere situatia va fi semnalat Inginerului lucrrii care va decide o eventual modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier. ART.31. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 31.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip gruntos si aspru, n grosime de 5 cm dup pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afnat, de aceeasi calitate, n care se aseaz pietrele sau bolovanii. Grosimea initial a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se implint vertical n stratul de nisip afnat, unele lng altele, btndu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatr s fie bine strns de pietrele vecine. Pietrele se aseaz cu rosturile tesute. Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaz la o prim batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru mpnare care se ud si se mpinge cu periile n golurile dintre pietre pn le umplu, dup care se bate din nou cu maiul pn la refuz. 31.3. Suprafata pereului trebuie s fie regulat, neadmitndu-se abateri de peste 2 cm fat de suprafata teoretic a taluzului, refacerea fcndu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta. ART.32. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT 32.1. Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia c dup prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dup care se piloneaz pn la refuz nainte de a ncepe priza mortarului. 32.2. Suprafata pereului trebuie protejat contra uscrii prin udare timp de 3 zile. ART.33. EXECUTIA PEREULUI N MORTAR DE CIMENT 33.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip gruntos si aspru, n grosime de 5 cm dup pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 n care se implint pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare n asa fel ca s se obtin o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafat prin toate rosturile. Se continu apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor rmase ntre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dup care mortarul este netezit cu mistria. 33.2. Suprafata pereului trebuie protejat contra uscrii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile. 33.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2. ART.34. PEREU DE PIATR BRUT SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 34.1. Peste terenul bine nivelat se toarn stratul de fundatie n grosimea prevzut n proiectul de executie din beton de ciment C 6/7,5 si pn s nceap priza betonului se trece la
Pag. 36 / 49
executia pereului din piatr brut sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 n conditiile artate la pct. 33.1. 34.2. Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct. 31.3. ART.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 35.1. Peste terenul bine nivelat se toarn direct pe pmnt stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 n grosimea prevzut n proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm. 35.2. Betonul turnat trebuie protejat mpotriva soarelui sau a ploii ncepnd din momentul cnd ncepe priza prin acoperire si dup ce priza este complet terminat prin stropire cu ap, att ct este nevoie, n functie de conditiile atmosferice. ART.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 36.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie. 36.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevzute n documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrrii.
Pag. 37 / 49
CAPITOLUL XV DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI ART.37. PRESCRIPTII GENERALE 37.1. Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaz n functie de posibilittile de scurgere prin: - drenuri transversale de acostament; - strat drenant continuu; - dren longitudinal sub acostament. 37.2. Drenurile transversale de acostament au o ltime de 25...30 cm si adncime de 30...50 cm situate la o distant de 10...20 m n functie de panta longitudinal a drumului. Panta longitudinal a acestor drenuri este de 3...5% si se execut normal pe axa drumului cnd declivitatea n profil longitudinal al drumului este mai mic de 2% si cu nclinarea de cca. 60 grade n directia pantei cnd declivitatea este mai mare de 2%. 37.3. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pn la taluzurile drumului, el se recomand n special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie. 37.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau n cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate n zon. 37.5. Nu se prevd msuri de evacuare a apelor din corpul drumului n cazul rambleelor executate din pmnturi necoezive sau permeabile. 37.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevd n zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exist posibilitatea evacurii apelor prin santuri. n acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pn la dren, iar panta longitudinal a drenului va fi de minimum 0,3%. ART.38. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 38.1. Dup executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pmnt la nivelul acesteia, nainte de cilindrare se vor realiza spturile n acostament la dimensiunile, nclinarea fat de axe, panta prescris si distanta ntre ele artate la punctul 37.2. Pmntul va fi evacuat n afara amprizei si n locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizndu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioar a fundatiei. 38.2. Odat terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenurile executate crora trebuie s li se asigure evacuarea la o cot superioar santului cu cel putin 15 cm. ART.39. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU Acesta se realizeaz odat cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor Caietului nr. 4, respectiv ART. 2. PREVEDERI GENERALE. ART.40. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOL 40.1. Sptura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat. Dac se sap manual ltimea acestuia va fi n functie de adncime si anume: - pentru H = 1,00 - 1,50 ltimea = 0,60 m
Pag. 38 / 49
- pentru H = 1,50 - 2,00 ltimea = 0,80 m - pentru H = 2,00 - 4,00 ltimea = 1,20 m. n cazul drenului spat mecanizat ltimea va fi n functie de ltimea cupei, dar min. 25 m. 40.2. n cazul spturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din aval ctre amonte, sprijinite corespunztor, cu asigurare permanent a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmtor se atac numai dup ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin pn la jumtatea adncimii lui, cu corpul drenat. 40.3. n cazul executrii drenului prin spare mecanic este necesar s se coordoneze sparea si executarea corpului drenului astfel nct s nu se tin sptura deschis. 40.4. Spturile se vor executa cu pereti verticali, fr sprijiniri pn la adncimi de: 1,00 m n pmnturi plastic vrtoase si nisipuri n stare indesat; 1,50 m n pmnturi tari. Cnd adncimea spturilor depseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va spa cu taluze. 40.5. Este interzis s se mentin spturile deschise. Corpul drenurilor se execut imediat ce sptura a ajuns la cota prevzut. 40.6. Materialul rezultat din sptur se va ndeprta de la locul spturii la o distant mai mare de 0,50 m. 40.7. n functie de solutia prevzut n documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton BC 7,5, la cota prevzut n documentatia de executie care poate avea o pant longitudinal de 0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talp sau din balast, care nu poate avea o pant mai mare dect santurile si rigolele neprotejate. 40.8. Pe radierul pregtit se pozeaz tubul de drenaj perforat, cu talp din PVC avnd diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie. 40.9. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaz prin compactare n straturi de 30...40 cm grosime si pe msur ce se execut acesta se demonteaz sprijinirile dac acestea exist. 40.10. Se interzice ntreruperea lucrrilor n stadii care pot periclita lucrrile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente n vecintatea lor. 40.11. n cazul spturilor mecanizate, lucrrile de sapare si umplere se succed astfel nct s nu rmn spturi deschise la sfrsitul zilei de lucru. 40.12. Capacul de nchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatr brut sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.
Pag. 39 / 49
CAPITOLUL XVI CANALIZAREA ART.41. DESCHIDEREA SPTURILOR 41.1. Spturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avnd ltimea egal cu diametrul exterior al tubului, mrit cu o supralrgire de 0,25 m de o parte si de alta. 41.2. Fundul spturii este adus cu grij la cotele prevzute n proiect si este compactat, dac este cazul, de asa manier nct densitatea uscat a solului s ating 95% din densitatea uscat optim Proctor normal. 41.3. Cnd n transee se ntlnesc bancuri stncoase, ele trebuie s fie derocate si aduse la o cot cu cel putin 10 cm sub fundul spturii si nlocuite pe aceast grosime cu pmnt fin, nisip sau balast. ART.42. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI CMINELOR DE VIZITARE 42.1. Tuburile trebuie coborte cu grij n transee unele n prelungirea celorlalte, facilitnd alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucti de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzis. 42.2. Tuburile sunt pozate ncepnd din aval, bine aliniate si cu o pant regulat respectnd prevederile proiectului de executie. mbucarea, cnd exist este ntotdeauna dirijat spre amonte. 42.3. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minim. Legtura ntre tuburile circulare cu mbucare pe jumtate de grosime este efectuat cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minim ranforsat cu o armtur si turnat pe loc n interiorul unui tipar. El este executat cu mortar n loc. 42.4. Umplerea transeelor nu se va face dect cu avizul Inginerului. Aceast umplere va fi executat pn la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grij pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executat cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, n straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grij ca s ajung la o densitate uscat de 95% din Proctor normal. 42.5. La executia gurilor de scurgere si a cminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicat n proiect, cota radierului si cota de racordare. 42.6. La gura de scurgere betonul plcii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat. 42.7. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depsi cu cel putin 10 cm jur mprejur baza gurilor de scurgere. 42.8. Elementele gurii de scurgere cu un singur grtar vor fi ansamblate cu mortar de ciment M 50. 42.9. La cminele de vizitare mbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M 50. 42.10. Fundul cminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment n grosime de 3 cm cu M 50 si va pstra exact forma si panta canalului n continuare. 42.11. Gurile pentru treptele scrilor vor fi executate pe toat grosimea peretelui, cu ngrijire pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine ndesat.
Pag. 40 / 49
42.12. Pentru racordarea cminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii 20 cm se prevede o ngrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaz pe tub.
Pag. 41 / 49
CAPITOLUL XVII BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE ART.43. MONTAREA BORDURILOR 43.1. Ltimea spturii va fi egal cu ltimea elementului majorat cu 0,20 m. 43.2. Fundul spturii este adus cu grij la cotele prevzute n proiect si este compactat, dac este nevoie, ca s ating 95% din densitatea optim Proctor normal. n cazul unei spturi mai adnci fat de cota prescris, Antreprenorul trebuie s compenseze diferenta de cot prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cnd lucrrile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat. Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pmntului rezultat din spturi. 43.3. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minimum 10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat s asigure scurgerea apelor infiltrate n corpul drumului. 43.4. Rosturile nu vor trebui s aib mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M 50. 43.5. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmrind cotele, aliniamentele si declivittile stabilite prin detaliile de executie. 43.6. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fat de cotele precizate n profilele transversale corespunztoare si n profilul n lung. CAPITOLUL XVIII NCERCRI SI CONTROALE ART.44. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRRILOR Independent de ncercrile preliminare de informare si ncercrilor de retet privind calitatea materialelor elementare care intervin n constitutia lucrrilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicul se va proceda la: A. NCERCRI PRELIMINARE DE INFORMARE Aceste ncercri care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si ncercri de studii sunt efectuate naintea nceperii fabricrii betoanelor. B. NCERCRI DE CONTROL DE CALITATE ncercrile de control de calitate sunt efectuate n cursul lucrrilor n conditiile de frecvent specificate n tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale. C. NCERCRI DE CONTROL DE RECEPTIE ncercrile de control de receptie sunt efectuate fie la sfrsitul executiei uneia din fazele lucrrii, fie n momentul receptiei provizorii a lucrrii, n conditiile precizate n tabelul 33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.
Pag. 42 / 49
Denumirea lucrrii
Natura ncercrii
Betoane > C 8/10 Betoane < C 8/10 Cofraje Armtur Lucrri executate din beton sau zidrie din piatr brut sau bolovani Lucrri de protejare a santurilor rigolelor si casiurilor Drenuri transversale de acostament
- Studiul compozitiei - ncercri la compresiune - ncercri la ntindere - ncercare la compresiune - ncercare de plasticitate - Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate - Controlul pozitiei armturilor - Controlul dimensiunilor sii ncadrrii n tolerante - Controlul corectrii finisrii a fetei vzute - Amplasamentul lucrrilor - Dimensiunile si calitatea lucrrilor - Profilul longitudinal sectiunea si grosimea protejrii - Amplasamentul si nclinarea - Dimensiunile - Posibilitatea de scurgere n sant - Amplasament - Cotele radierului - Realizarea corect a filtrului - Amplasarea camerelor de vizitare - Controlul functionrii - Amplasament - Cotele radierului - Pozarea corect a tuburilor si realizarea mbinrilor ntre ele - Realizarea corect a umpluturii - Asezarea si executia corect a gurilor de scurgere si a cminelor de vizitare - Racordarea ntre gurile de scurgere si canalizare - Controlul functionrii - Amplasament - Realizarea corect a fundatiei
Categoria de control A B C
Tabel 33 Frecventa
- Pentru betoane de clase > C 8/10 - Pe prti de lucrare - Pe prti de lucrri la cererea dirigintelui - naintea betonrii fiecrui element - naintea betonrii fiecrui element - La fiecare lucrare
- La fiecare lucrare
Drenuri longitudinale
- La fiecare lucrare - La fiecare lucrare
Canalizare
Borduri de trotuar
Pag. 43 / 49
- Respectarea cotelor A: ncercri preliminare de informare B: ncercri de control de calitate C: ncercri de control de receptie
Pag. 44 / 49
CAPITOLUL XIX RECEPTIA LUCRRILOR Lucrrile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafat vor fi supuse de regul unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrri ascunse, care necesit s fie controlate si receptionate, nainte de a se trece la faza urmtoare de lucru cum sunt lucrrile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faz de executie. ART.45. RECEPTIA PE FAZE 45.1. n cadrul receptiei pe faz (de lucrri ascunse) se va verifica dac partea de lucrare ce se receptioneaz s-a executat conform proiectului si atest conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini. 45.2. n urma verificrilor se ncheie proces verbal de receptie pe faze n care se confirm posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmtoare. 45.3. Receptia pe faz se efectueaz de ctre Inginerul lucrrii si Antreprenor, documentul se ncheie ca urmare a receptiei si poart ambele semnturi. 45.4. Receptia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii: a. Pentru drenuri: - trasarea si amplasarea cminelor; - executarea spturii la cot; - realizarea radierului si pozarea tubului drenant; - la realizarea umpluturii drenante. b. Pentru canalizri: - trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si cminelor de vizitare; - executarea spturii, la cote la canal si cmine; - pozarea tuburilor si realizarea mbinrilor dintre acestea; - realizarea radierului din gurile de scurgere si cmine de vizitare; - realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru nltime si la realizarea umpluturii la cota final. c. Pentru lucrri din beton si zidrii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de cdere, s.a. - trasarea; - executia spturilor la cote; - executarea cofrajului; - montarea armturii. d. Drenuri transversale de acostament - la realizarea acestora. 45.4. Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, ct si comisiei de receptie preliminar, sau final. ART.46. RECEPTIA PRELIMINAR 46.1. La terminarea lucrrilor sau a unor prti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrrilor verificndu-se: concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de executie; daca verificrile prevzute n prezentul caiet de sarcini au fost efectuate n totalitate;
Pag. 45 / 49
dac au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora; conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatrile consemnate n cursul executiei de ctre organele de control (Client, Inginer, etc.). n urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminar si n care se consemneaz eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandri cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. ART.47. RECEPTIA FINAL La receptia final a lucrrilor se va consemna modul n care s-au comportat lucrrile, dac au functionat bine si dac au fost bine ntretinute.
Pag. 46 / 49
ANEX DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAT
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor. si ntretinerea
II. REGLEMENTARI TEHNICE NE 012 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
III. STANDARDE SR 183-1 Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de ciment executate n cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate. Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de ciment executate n cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate. Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice.
Pag. 47 / 49
SR 183-2
SR EN 196-1
SR EN 196-2 SR EN 196-3:1995 + + SR EN 196-3:1995/AC SR EN 196-6 SR EN 196-7 SR 227-2 SR 388 STAS 438/1
Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimic a cimenturilor. Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priz si a stabilittii.
Metode de ncercri ale cimenturilor. Determinarea finetii. Metode de ncercri ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregtire a probelor de ciment. Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea finatii de mcinare prin cernere pe proba de 100 g. Ciment Portland. Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mrci si conditii tehnice de calitate. Var pentru constructii. Partea 2. Metode de ncercare. Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere. Zgur granulat cimentului. de furnal pentru industria
SR EN 459-2 STAS 539 SR 648 SR 667 STAS 790 SR EN 933-2
Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Ap pentru betoane si mortare. ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometric. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.
Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.
Pag. 48 / 49
SR EN 1097-1
ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzur (micro-Deval).
Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro Devall) STAS 1275 STAS 6400 STAS 10796/1 STAS 10796/2 ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice. Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de proiectare. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.
STAS 10796/3
Pag. 49 / 49

CS D R U M C o N So L I D A R I RO

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CS D R U M C o N So L I D A R I RO

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

DRENURI N SPTUR CUPRINS CAP.I. DESCRIEREA OPERATIUNILOR ........................................................................4

CAP.II. MATERIALE UTILIZATE...................................................................................7

CAP.III. VERIFICAREA CALITTII ..............................................................................8

ANEX ..........................................................................................................................10 DRENURI N SPTUR ..............................................................................................10

Legea nr. 137:1995 II. NORMATIVE TEHNICE AND 513-2002

Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat.

Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).

- 10 PROTECTIE TALUZURI CU GEOSINTETICE

PROTECTIE TALUZURI CU GEOSINTETICE CUPRINS GENERALITTI ............................................................................................................3 CAP.II. MATERIALE UTILIZATE...................................................................................3

- Normativ pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de constructii si instalatii aferente.

Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat.

NP 075-02, aprobat de MLPTL cu Ord. Nr. 1228 din 03.09.2002

Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrrile de constructii.

- 11 LUCRRI DE SUSTINERE DIN GABIOANE

LUCRRI DE SUSTINERE DIN GABIOANE CONTINUT

GENERALITTI................................................................................................................... 3 DESCRIEREA OPERATIUNILOR.......................................................................................... 4

MATERIALE UTILIZATE ...................................................................................................... 6

VERIFICAREA CALITATII ................................................................................................... 8

Executia lucrrilor de sustinere din gabioane comport urmtoarele operatiuni:

2.2.EXECUTIA SPTURII SI SPRIJINIREA MALURILOR SPTURII

2.5.REALIZAREA ZIDRIEI DE PIATR N CUTIILE CONFECTIONATE

3.5.COSURI PENTRU GABIOANE

3.7.ZIDRIA USCAT DIN PIATR BRUT

4.2.SPAREA SI SPRIJINIREA MALURILOR SPTURII

- 12 PROTECTIE TALUZURI CU PLASE ANCORATE

PROTECTIE TALUZURI CU PLASE ANCORATE CUPRINS

GENERALITTI.............................................................................................................3 CAP.I. Descrierea operaTiunilor..................................................................................3

CAP.II. MATERIALE UTILIZATE - CONDITII DE CALITATE.........................................3

CAP.III. CONTROLUL CALITTII LUCRRILOR ..........................................................5

ANEX ..........................................................................................................................6 PROTECTIE TALUZURI CU PLASE ANCORATE .............................................................6

- Normativ pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de constructii si instalatii aferente.

- 12 PROTECTIE TALUZURI CU PLASE TORCRETATE

PROTECTIE TALUZURI CU PLASE TORCRETATE CUPRINS

GENERALITTI.............................................................................................................3 CAP.I. Descrierea operatiunilor...................................................................................3

Limita inferioar superioar inferioar superioar

Limita inferioar superioar inferioar superioar inferioar superioar

- Legea protectiei mediului

- Normativ pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de constructii si instalatii aferente.

SR EN 196-1:1995 SR 388:1995 STAS 438/1-89

Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).

- 14 LUCRRI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON SIMPLU

LUCRRI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON SIMPLU

CUPRINS GENERALITTI.............................................................................................................3 CAP.I. Descrierea operatiunilor...................................................................................3

CAP.II. Materiale utilizate...........................................................................................5

CAP.III. Verificarea calitTii .......................................................................................7

ANEX ..........................................................................................................................9 LUCRRI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON SIMPLU..............................9

Legea nr. 137:1995 II. NORMATIVE TEHNICE C 56-85

- Normativ pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de constructii si instalatii aferente.

Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat.

STAS 790-84 STAS 1275-88 STAS 1667-76 STAS 1759-88

STAS 1848/5-82 STAS 3349/1-83 STAS 4606-80

STAS 6675/2-92 SR EN 45.014:2000

- 15 LUCRRI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON ARMAT

LUCRRI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON ARMAT

CUPRINS GENERALITI.............................................................................................................3 CAP.I. DESCRIEREA OPERAIUNILOR ........................................................................3

CAP. II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIII DE CALITATE ........................................4

CAP.III. VERIFICAREA CALITII LUCRRII .............................................................5

ANEX ..........................................................................................................................7 LUCRRI DE SUSINERE I CONSOLIDARE DIN BETON ARMAT ...............................7

- Legea proteciei mediului

- Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente.

Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat.

Lucrri de drumuri. Agregate naturale balastier. Condiii tehnice de calitate.