MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol.

I - Teoria generala

Sancfiunea este fireasc de vreme ce, fat de art. 61 alin. I civ., intervenientul accesoriu doar sprijin aprarea partii in creia intervine, iar n conditile art. 67 alin. (2) C. pr. er poate s svarseasc dect acte de procedura care nu sunt interesului prfii pentru care a intervenit;
2. Calea de atac este respins ca neavenit

206-2. daca partea originara exercit calea de atac, dar judecat sau cererea de declarare a cii de atac exercitat de ; parte este anulat - ca netimbrat, nemotivat, formu respectarea conduiilor de regularitate -, este perimat sau in temeiul unei excepfii procesuale, calea de atac exer intervenientul accesoriu se socoteste neavenit, deoarece o calci la care se renunf, este exercitat peste termen sau este am considerata c nu exista ;
530

in

3. Calea de atac este admis

206-3. daca se admite calea de atac exercitat de partea n creia a intervenit terful, va fi admis si calea de atac prin ca formuleaz aceleasi critici. 2.2.2.

Intervenga forcata

Interesul lrgirii cadrului procesual

207. Este posibil ca interesul lrgirii cadrului procesual s chiar prUlor initiale ori, n cazurile prevzute de lege, intervei principal sau chiar celui chemat n garantie. Partile pot s actioneze n acest mod din proprie initiatr. sugestia judeetorului.

Forme de intervenne forcata

208. Codul de procedura civil reglementeaz trei fe intervenue forfat - chemarea n judecat a altor persoane; d n garantie; artarea titularului dreptului. 2.2.2.1. C h e m a r e a n judecat a altor persoane 2.2.2.1.1. Nofiune. Particularitfi. Termen de depunere

LO

Reglementarea in Codul de procedura civil

209. Aceast forma de intervenue formata este r g l e m e n t art. 68-71 C. pr. civ.

In jurisprudent anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c recurs formulata de intervenient, deci nu este un act potrivnic interesului partii profita dect dac si aceasta a dclart recurs cu respectarea conditiilor imp. inclusiv cea privind termenul. In spe{, recursul prii n interesul creia s-a BIS formult eu depsirea termenului inscris n art. 301 C. pr. civ. a fost respis iar cererea de recurs formulata de intervenient a fost respins ca neavenit." decizia civil nr. 534/2000, Idem, p. 258. 370

530

3. P a r t i c i p a n t la procesul civil

210. Conform art. 68 alin. (1), oricare dintre pr|i poate sa cheme n judecat o alta persoan care ar putea sa pretind, pe calea unei cereri separate, aceleasi drepturi ca si reclamantul.

211. Spcifie acestei forme de intervenue forfata este faptul c tertul ar putea pretinde aceleai drepturi ca i reclamantul^ .
1

Asadar, una dintre partile initiale sau intervenientul principal considera, nu faptul c tertul pretinde, ci c ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, prin intermediul unei cereri pe care el ar formula-o pe cale separata, deci printr-o cerere principal. 212. De pild, n cazul raporturilor juridice obligationale cu pluralitate de creditori, daca debitorul este actionat n judecat numai de unul sau de unii dintre creditori, el poate s solicite introducerea n procs si a celorlaUji creditori pentru a evita chemarea sa ulterioar n judecat de ctre creditorii care nu sunt parti n procs; in cazul cesiunii de creant, daca debitorul cedat, cruia cesionarul i-a notificai cesiunea, este chemat n judecat de cdent, are inters s-1 introduca n procs pe cesionar, pentru a face o piata valabil; dac unul dintre mostenitori il cheam n judecat pe degnatomi unui bun succesoral, prtul are inters s-i introduc n procs si pe cealti mostenitori pentru a se pronunta o hotrre care sa produca efecte fata de toti; atunci cnd creditorul cere piata creantei sale iar debitorul invoca faptul c un tert i-a notificai cesiunea creantei respective, reclamantul creditor are inters s-1 cheme n judecat pe tert; dac cesionarul il cheam n judecat pe debitorul cedat, iar acesta se apr invocnd interdicta de a piati pe care i-a notificat-o cedentul, reclamantul are inters s-1 cheme n judecat pe cdent etc. Qi
. nema o alta

213. Desi, fata de art. 68 alin. (1) C. pr. civ., oricare dintre parti ar putea s apeleze la chemarea n judecat a altei persoane, din alin. (2) si (3) aie textului rezult c, totusi, partile care pot recurge la aceast forma de intervenue sunt numai reclamantul, intervenientul principal si prtul.

In jurispruden(a anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c n cauz, reclamantii (persoane fizice, proprietari de apartamente proprietate personali, construite eu sprijinul statului) au cerut, initial, obligarea prtului (oficiul jude(ean de construc{ii si vnzri de locuinje) s efectueze o serie de remedieri n apartamentele lor. Ulterior, n baza art. 57-59 C. pr. civ., au chemat n judecat si unitatea de constructii-montaj care a construit blocul (pe baza contractului ncheiat eu prtul). Aceast din urm chemare n judecat a unei alte persoane este nelegal deoarece, pe de o parte, unitatea constructoare nu se afl n raporturi juridice eu reclamantii, ci doar eu prtul, pe de alt parte, aceast unitate nu este n msur s pretind aceleasi drepturi ca si reclamantii de la part." - Tribunalul judeean Timis, decizia civil nr. 1383/1987, apudM. Tbrc, Gh. Buta, Codul..., p. 260. 371

531

MIHAELA T ABARCA. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala

Faptul c art. 70 C. pr. civ. i confera celui chemat format in pozitia procesual de reclamant, nu nseamna c el ar putea. 1 lui, s apeleze la aceast forma de interventie forfat. Solutia se impune deoarece tei^ului i este recunoscut nu zifia procesual" a reclamantului, i n d e p e n d e r procesual s iar nu nsasi calitatea procesual" de reclamant. Dup cum, intervenientul accesoriu nu ar putea chema n _ alta persoan care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si re si cu att mai pufin dac s-ar invoca faptul c terjul ar putea ] aceleasi drepturi ca si intervenienml principal, pentru c intera accesoriu nu poate s svarseasc acte de procedura prin caat| unnreasc atragerea n procs a unor tere persoane.

cq

_Q
Termene diferite pentru formularea cererii

214. Prfile crora li s-a recunoscut dreptul de a-1 chema inj pe terful care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclama apela la aceast forma de intervenfie pana la momente diferite. Astfel, parami poate depune cererea n termenul prevzu depunerea ntmpinarii naintea primei instante, iar dac ntn nu este obligatorie , cel mai trziu la primul termen de judeca
532

Prin urmare, regula este c cererea de intervenne formata se nauntrul termenului de 25 de zile de la comunicarea ce chemare n judecat, asa cum impune art. 201 alin. (1) C. pr. i numai n mod excepcional cererea poate s fie depus pana la termen de judecat. Dac reclamantul si modifica cererea, putea s formuleze o cerere de chemare n judecat a altor per mai trziu cu 10 zile naintea termenului fixt de instant, asped rezult din dispozifiile art. 204 alin. (1) C. pr. civ. In schimb, reclamantul sau intervenienml principal pot f cererea pana la terminarea cercetrii procesului n prima instan;

-ft
Justificarea termenelor diferite

215. Stabilirea acestor termene diferite se justifica prin c parami este n msur s cunoasc persoanele care pot aceleasi drepturi ca si reclamantul nca de la primirea copie: cererea de chemare n judecat, pe cnd reclamantul sau inten
-

In prima instanj, intmpinarea nu este obligatorie in procedura de a ^izLLij dovezilor [art. 360 alin. (3) C. pr. civ.], in procedura ordonan^ei presedinjiale [ c f H alin. (1) teza a II-a] si in procedura de evacuare [art. 1.041 alin. (3) C. pr. civ.]. Sub marginala Terminarea cercetrii procesului", art. 244 alin. ( 1 ) arat cz smmdi cnd judectoral se socotete lmurit. prin incheiere, declar cercetarea procesului si fixeaz tenrien pentru dezbaterea fondului in sedint publica.
533

532

372

3. Participanfli la procesul civil

principal afl de e x i s t e r a acestor persoane procesului.

534

de rgula, pe parcursul

Prin instituirea unor termene diferite de formulare a intervenfiei formate nu se produce o discriminare a prtului, reglementarea fund proportional cu scopul urmrit de legiuitor. 216. Cererea de intervenne poate s fie depus si cu ocazia rejudecrii fondului n prima instanf dupa anularea sau casarea hotrrii cu trimitere spre rejudecare n prima instanf, n nicio situafie chemarea in judecat a altor persoane neputnd fi depus direct in cile de atac, ct vreme nu exista un text similar celui inscris n art. 62 alin. (3) C. pr. civ. 217. Sanctiunea nedepunerii cererii de chemare n judecat a altor persoane n termenele artate nu este respingerea ei ca tardiva ci, n raport de dispozitiile art. 185 alin. (1) C. pr. civ., nulitatea. 2.2.2.1.2. Procedura de judecat a chemrii in judecat a altor persoane
:e de

I in

:rii

218. n legatura cu procedura de judecat a chemrii in judecat a altor persoane vor fi analizate: a) aspecte privitoare la i n s t a l a competent; b) aspecte privitoare la cerere; c) aspecte privitoare la admisibilitatea n principiu; d) situaUa intervenientului; e) calitatea procesual a terfului; f) scoaterea partului din proces; g) disjungerea cererii de intervenne; h) solufii. 219. Fiind o cerere incidental, chemarea in judecat a altor persoane este de competenza i n s t a n t i care judec cererea principal, asa cum prevede art. 123 alin. (1) C. pr. civ. 220. Ct priveste forma cererii, chemarea in judecat a altor persoane nu trebuie fcut n forma prevzut pentru cererea de chemare in judecat.
Pentru determinarea momentului la care poate fi depus cererea de intervenne atunci cnd n proces este formulata o cerere reconven(ional sau o cerere de intervenne voluntar principal, a se vedea, in doctrina anterioar noului Cod de procedura civil, V.M. Ciobanu, G. Boroi, T.C. Briciu, op. cit, pp. 81-82. 373
534

at

re la

3. Participanf la procesul civil

imporriva cruia ar fi trebuit s se ndrepte reclamantul nca de la nceputul procesului, fiind tertul. Asadar, daca se admite cererea principal, se va admite si cererea de intervenue, si tertul va fi obligat direct ctre reclamant, lucru posibil, pentru c, desi ntre reclamant si terf nu exista niciun raport juridic, prin definifie instanfa a fost sesizat cu o acfiune real. Dac se respinge cererea de chemare in judecat se va respinge si cererea de artare a timlarului drepmlui.

2.3. Introducerea forcata n cauz, din oficiu, a altor persoane 2.3.1. Cazuri. Particularitti. Termen
287. Sub marginala Rolul judectorului in aflarea adevrului", art. 22 alin. (3) teza I prevede c judectoml poate dispune introducerea in cauz a altor persoane, n conditole legii. 288. In aplicarea acestui principiu, Codul de procedura civil consacra trei situafii in care judectorul, din oficiu, poate introduce n procs alte persoane, si anume: - in cazurile exprs prevzute de lege; - n procedura necontencioas; - n materie contencioas, cnd raportul juridic dedus judectii o impune. Astfel, conform art. 78 alin. (1) si (2), n cazurile exprs prevzute de lege, precum si n procedura necontencioas, judectorul va dispune din oficiu introducerea n cauz a altor persoane, chiar dac partile se mpotrivesc [alin. (1)]. n materie contencioas, cnd raportul juridic dedus judectii o impune, judectorul va pune n discuta prfilor necesitatea introducerii n cauz a altor persoane. Dac niciuna dintre parti nu solicita introducerea n cauz a terfului, iar judectorul apreciaz c pricina nu poate fi solutionat fr participarea terjului, va respinge cererea, fr a se pronunta pe fond [alin. (2)]. 289. Prin recunoasterea drepmlui judectorului de a proceda n sensul artat, s-a urmrit evitarea unor procese ulterioare n contradictoriu cu cei care ar fi trebuit s participe la judecat si care ar putea invoca inopozabilitatea hotarrii fata de e i .
559

Reglementarea nu este proprie doar legislaiei romnesti. Cu titlu de exemplu, art. 332 alin. (2) din noul Cod de procedura civil francez prevede c n materie gratioas, judectorul poate ordona introducerea n cauz a persoanelor ale cror drepturi sau situata risc s fie afctate prin hotrrea ce urmeaz s se ia. La rndul su, sub marginala Interventia din ordinul judectorului", art. 107 din Codul de procedura civil italian arat
401

559

MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala

-Si
Limitarea disponibilittii

290. n gala msur, prin recunoasterea. dreptuhti judeci de a introduce din oficiu alte persoane n procs este I disponibilitatea prtilor, ns necesitatea aflarii adevrului a acest principiu fundamental .
560

_Q
Judectorul nu actoneaz discrefionar

291. Pe de alta parte, judectorul nu actioneaz discretionax. c el poate lrgi din oficiu cadrul procesual, chiar dac pas mpotrivesc, numai atunci cnd litisconsortiul este necesar 5^ obligatoriu potrivit legii. 292. Prin introducerea din oficiu a unor terfi n procs, nu : c judectorul va face si cereri noi. Cadrul procesual iniziai va fi lrgit numai eu privire la parti. 1 limitele obiectului dedus judectii, asa cum rezult din art. 21 : conform cu care, judectorul trebuie s se pronunce asupra a ta ce s-a cerut, fr ns a depsi limitele nvestirii, n afar de caza care legea ar dispune altfel. Or, n situatia analizat, legea nu dispune altfel" pentru ngduie si modificarea obiectului procesului.

_Q
Judectorul nu face cereri noi

X| Deosebire ntre cazurile de introducere din oficiu

-S

293. Art. 78 C. pr. civ. reglementeaz distinct modul n care proceda judectorul. Astfel, numai n cele doua situatii prevzute la alin. (1), judo! nu este |inut de voinfa prilor, motiv pentru care, si dac aces opun, va putea s dispun introducerea n cauz a altor persoane. In situatia de la alin. (2), judectorul nu poate impune lrgirea 1 lui procesual prfilor care se opun, ns va putea respinge actiunes.

-S
A) n cazurile prevzute de lege

294. Unul dintre cazurile n care judectorul va dispune din ofk troducerea n cauz a altor persoane este atunci cnd nsusi legnai prevzut o asemenea obligafie pentru instanf. Cu titlu de exempta: - despgubirea se stabileste si se efectueaz conform art. 43 : iar n cazul stabilirti despgubirii prin hotrre judec::: drepturile persoanelor pgubite prin accidente produs vhicule aflate n proprietatea persoanelor asigurate n Ros se exercit mpotriva asigurtorului de rspundere civi
c judectorul, daca apreciaz c este oportun ca procesul s se desfsoare in contrai cu un tert cruia cauza ii este comuna, va ordona introducerea acestuia in proces. n doctrina anterioar noului Cod de procedura civil s-a spus c prineipra adevrului este un principiu superior celorlalte reguli procesuale, de aeeea ju trebuie s intervin si s influenjeze cursul procesului atunci cnd constata c dezechilibre de natura procesual determinate de: neglijenja prtilor, inegaHd pregtire a acestora, reprezentare inegal etc." - V. Patulea, Confinutul priiK oficialitrii in administrarea probelor in procesul civil, Dreptul nr. 11/2006, p. V.
560

402

3. Participant!! la procesul civil

limitele obligaUei acestuia, stabilit n prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor rspunztoare de producerea accidentului n calitate de intervenienti fortati [art. 54 alin. (1) din Legea nr. 136/1995 privind asigurrile si reasigurrile in Romania]; - in cazul n care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circuiate, judectoria va cita si societatea de asigurri menfionat in procesul-verbal de constatare a contraventiei [art. 33 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenditor]; i n s t a l a de contencios administrativ poate introduce in cauz, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune in discutie, din ofciu, necesitatea introducerii in cauz a acestora, precum si a altor subiecte de drept [art. 16 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ];
561 1

- plngerea cu privire la actele sau faptele tutorelui pgubitoare pentru minor se solutioneaz de u r g e v a , prin ncheiere executorie, de carr i n s t a l a de tatel, cu citarea prtior si a membrilor consiliului de familie [art. 155 alin. (2) C. civ.]; - printii si copilul vor fi citati in toate cauzele referitoare la filiatie, chiar si amnci cnd nu au calitatea de reclamant sau de part [art. 436 C, civ.];

In doctrina anterioar noului Cod de procedura civil s-a spus c recurgand la mijloacele procesuale puse la ndemna sa de art. 16 teza a Il-a din Legea nr. 554/2004 si de art. 129 din Codul de procedura civil, instanfa de contencios administrativ este indrituit s pun in discuta prtilor si s dispun msuri privind: denumirea corect a autorittii emitente greit indicate de ctre parte, citarea n procs a beneficiarului actului administrativ, care nu a figurt n cererea de chemare n judecat formulata de un terj, citarea emitentului unui act preparatoriu, dedus judectii odat cu acrul administrativ propriu-zis, sau citarea emitentului actului ce face obiect al exceptiei de nelegalitate, chiar dac nu are calitatea de parte n procesul de fond." - G. Bogasiu, Legea contenciosului administrativ contentata si adnotat cu legislare, jurisprudenf si doctrina, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 255. In jurispruden{a anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c plangerea se ndreapta imporriva actului autorittii contractante, nsa Ordonanta de urgenza a Guvernului nr. 34/2006 nu interzice exprs participarea n cauz ?i a celorlalte persoane care au formult oferte i care au inters n solutionarea cauzei, aceasta completndu-se n mod corespunztor cu prevederile Legii nr. 554/2004, care prevede posibilitatea introducerii n cauz si a altor subiecte de drept din oficiu. Prin urmare, castigatomi licitatici are calitate procesual pasiva, n contextul n care fiind cstigtorul licitatici, este titular al raportului juridic dedus judectii, soluta pronuntat de instala putnd avea efect asupra dreptului dobndit de acesta urmare a procedurii licitatici, necitarea ncalcndu-i dreptul la aparare, precum si principiul contradictorialittii." - CA. Bucureti, Seccia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 965/2009, Revista romna de jurisprudente nr. 5/2009, p. 91.
1

561

403

MIHAELA TBARC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala

- in cazul in care, potrivit legii, o achune privitoare la fila fi pornit imporriva mostenitorilor, iar mostenirea este actiunea poate fi introdus impotriva comunei, orasului caz, municipiului de la locul deschiderii mostenirii. Citareai a renunttorilor, daca exista, este obbligatone [art. 439 C. In astfel de cazuri, nu este nici la aprecierea judector la latitudinea prtilor largirea cadrului procesual initial. ,judectorul va dispune", folosit in art. 78 alin. (1) C. dovedeste caracterul imperativ al normei. a
B) In procedura necontencioas

295. Un alt caz de introducere forcata in proces, din oficiu. regsit in procedura necontencioas. Astfel, dac in cursul solufionrii unei cereri necont judectorul constata c exista persoane care ar putea s fie pi prin hotrrea ce urmeaz s dea, va dispune introducerea ac cauz, chiar dac persoanele din cererea cu care a fost nvestit sei Reglementnd procedura de judecat a cererii necont art. 532 alin. (2) prevede c i n s t a l a poate dispune, chiar din orice msuri utile cauzei. Ea are dreptul s asculte orice perse poate aduce lmuriri in cauz, precum si pe acelea ale cror il putea fi afctate de hotrre .
562

Sintagma s asculte orice persoan" trebuie interpretata S i in sensul c persoana este audiat in proces, ci si in sensul la refera art. 78 alin. (1) C. pr. civ. Prin introducerea forfat a ter^ului in proces, se asigun|| clarificare, o stabilitate a situatiei juridice ce formeaz obiectul < necontencioase. Se evita astfel incidenza prevederilor art. 534 a l i conform cu care, apelul poate fi fcut de orice persoan inte chiar dac nu a fost citata la solufionarea cererii, termenul de curgnd de la data la care a luat cunostinf de ncheiere, dar trziu de un an de la data pronuntrii.
C) O impune raportul juridic dedus judectii

296. A treia situatie in care Codul de procedura civil a i n a introducerea altor persoane in proces, din oficiu de ctre instanti, in procedura contencioas. Atunci cnd in raportul juridic dedus judectii printr-o d in procedura contencioas sunt implicate mai multe persoane.
Procedura de ncuviin^are a adoptei este una necontencioas. Dac se unni adopta unui copil a crui fliatie este stabilita fa de un singur printe, si pana la fms adoptiei este stabilit si filiaia fa| de cel de-al doilea printe, ntruct este neon consimmntul la adoptie al acestuia [art. 463 alin. (1) lit. a) C. civ.], judectorul 3| introduce in proces din oficiu.
562

404

3. Participanpj la procesul civil

nu figureaz tate ca prti in proces, in respectarea principiilor contradictorialittii si al dreptului la aparare, judectorul va pune in discufia prfilor necesitatea introducerii acestora in cauz. Faf de dispozitiile art. 78 alin. (2) C. pr. civ., judectorul nu va proceda in modul artat or de cate ori este sesizat cu un raport juridic cu pluralitate de subiecte, ci doar atunci cnd raportul juridic dedus judectii o impune" si judectorul apreciaz c pricina nu poate s fie solutionat fr participarea terfailui . O asemenea situafie se iveste in cazul litisconsorfiului necesar atunci cnd, pentru chiar valabilitatea hotrrii , trebuie s figureze in proces tate prtile raportului juridic .
565 564 563

In jurisprudent anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c actiunea n anularea actului juridic prin care s-au constituit drepturi n favoarea unei persoane nu poate fi solutionat far chemarea in judecat a titularului dreptului. Omisiunea reclamantului de a-1 chema in judecat d dreptul si obliga pe judector s pun n discuoia contradictorie a prtilor aceast mprejurare, precum i orice alte aspecte, de fapt sau de drept, chiar dac nu sunt menzionate n cerere saunntmpinare."-CA. Cluj, Seccia civil, demuncsiasigurri sociale, pentru minori si familie, decizia nr. 2181/R/2008, Buletinul Curfilor de Apel nr. 1/2009, pp. 63-64; Atunci cnd se ataca un contract chemarea n judecat a ambelor pari este o necestate jurdica obiectiv, deoarece nu este de conceput ca acelasi act, expresie a unuia i aceluiai consimpmnt, s fie n acelai timp valabil pentru o parte si nevalabil fa{ de cealalt." - Tribunalul judejean Hunedoara, decizia civil nr. 644/1987, apud M. Tbarc, Gh. Buta, Codul..., p. 232, nr. 1 ; Este de principiu c atunci cnd printr-o cerere n justifie se solicita anularea ori constatarea nulittii absolute a unui contract, atragerea n judecat, ca parti, a tuturor contractantilor este o condire necesar, nendeplinirea ei fcand acfiunea inadmisibil." - CA. Cluj, Seccia civil, decizia nr. 2055/2002, Idem, p. 232, nr. 2; In procesul avnd ca obiect anularea unui contract, partea reclamant are obligaba s cheme n judecat n calitate de parati pe toti contractanjii si nu numai pe unui dintre ei, deoarece drepturile i obligajiile prtilor derivnd din contract sunt indivizibile. In acest caz coparticiparea procesual pasiva este obligatorie, iar ignorarea acestui aspect conduce la respingerea actiunii pentru lipsa coparticiprii procesuale pasive." - CA. Bucureti, Seccia a IV-a civil, decizia nr. 187/2005, Idem, p. 233, nr. 3. In egal msur, dac se solicita anularea unui certificat de mostenitor, trebuie s participe la judecat toti cei care figureaz n actul notarului public. Sub marginala Desfiin{area partajului", art. 684 alin. (2) C. civ. prevede c partajul fcut fr participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta. Pentru instituirea unei servituji de trecere trebuie s fie chemati n judecat toti vecinii peste a cror proprietate trece calea de accs. In jurisprudent anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c potrivit art. 616 C. civ., proprietarul al crui loe este nfundat, care nu are nicio iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecimihii su, pentru exploatarea fondutili, cu ndatorirea de a-1 despgubi n proporle cu pagubele ce s-ar putea oeaziona... Stiut fiind c orice Servitute de trecere trebuie s aib un traseu continuu, strict dtermint si individualizat pe teren, avnd obligatoriu un nceput de pe parcela alturat fondului domint, precum si un punct terminal la calea publica, apare cu evident faptul c toti vecinii, peste ale cror proprietari trece calea de accs respectiva, trebuiau chemari n judecat." - CA. Cluj, Sectia civil, de munc si asigurri sociale, pentru minori si familie, decizia nr. 60/R/2009, pe site-ul www.juridice.ro sub titlul Curtea de Apel Cluj. Sinteze de practica judiciar online (2009) - Trimestrul I.
564 565

563

405

MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala

Pe de alta parte, din faptul c, in conditile art. 79 alin. (1) C celui introdus n procs i sunt comunicate numai cererea ce n judecat si ntmpinarea, iar nu si cererea reconven: eventualele cereri de intervenue voluntar sau formata, rezui intentia legiuitorului a fost sa recunoasc instan|ei dreptul de a la msura analizat numai daca o impune raportul juridk judectii prin cererea principal, nu si prin cereri incidentale, pentru a nu se complica mult prea tare procesul. 297. Este de remarcat faptul c, dac actioneaza n modur:_r judectorul nu aduce corecturi" cererii de chemare n ju considerentul c reclamantul s-ar fi ndreptat mpotriva unei lipsite de calitate procesual. Prtul chemat n judecat de ctre reclamant are calitate p - pentru c, altfel, cererea mpotriva lui va fi respins n temeii C. pr. civ. - ns calitatea sa procesual trebuie ntregit" prin, n procs si a altor persoane. Pe cale de consecinj, dac prmi calitate procesual nu se va face aplicarea art. 78 C. pr. civ. 298. Spre deosebire de situatia din |inut de punenti de vedere al prtilor n procs, pentru ipoteza din art. 78 lsat prtilor dreptul de a aprecia subiective a procesului. alin. (1), cnd judectorui eu privire la introducerea alin. (2) C. pr. civ. leg asupra necesittii lrgirn

Parami are calitate procesual

Partile au drept de apreciere

Totusi, si situara reglementat de acest text este o forma a w certi for|ate n procs a unui ter|, din oficiu. Aceast apreciere decurge din solutia prevzut de lege I n care prfile nesocotesc solicitarea instantei. Astfel, dac dintre parti nu solicita introducerea n cauz a tertului, ju care considera c pricina nu poate s fie solutionat fr partid acestuia va respinge cererea, fr a se pronunja pe fond.
CD

-S)
Opunerea prtilor

299. Opunerea prtilor, care nu poate s fie considerata j u s toemai datorit ipotezei de aplicare a textului - n cazul litisconsc obligatoriu -, poate s fie expresa sau chiar tacita, prin nepreze naintea judectorului sau prin netrimiterea la dosar a unei ce introducere in cauz a tertului. 300. Dac partile au cerut judecarea cauzei n lips, p e n ~ putea da solutia preconizat de art. 78 alin. (2) C. pr. civ., si c; ca o sanctiune pentru eie, i n s t a l a trebuie s le comunice prevederilor emanate.

Prjile au cerut judecarea n lips consecinte

406

3. Participanfii la procesul civil

-9

301. Pentru introducerea in cauz a terfului nu este necesar acordul prfilor existente in dosar la momentul la care a aprut aceast problema. Este suficient ca una dintre parti sa formuleze cererea de introducere in cauz a terfului.

-9

302. Art. 78 alin. (2) C. pr. civ. stabilente c instanfa va respinge cererea, far a se pronunfa pe fond - deci far ca intr-un litigiu ulterior hotrrea s poat fi opus cu autoritate de lucru judecat - dac sunt ndeplinite cumulativ dou cerinje: a) niciuna dintre parti nu solicit introducerea in cauz a tertului; si b) judectorul apreciaz c pricina nu poate s fie solu|ionat far participarea terfului. Tocmai pentru c nu decide asupra fondului, instanfa nu va respinge actiunea ca nefondat; acfiunea nu va fi respins nici ca inadmisibil, ct vreme legnatomi nu a prevzut aceast solufie . Drept urmare, acfiunea va fi respins, pur si simplu, far vreo precizare suplimentar.
566

Solufia de respingere a cererii este rspunsul" la abuzul de disponibilitate svrsit de parti prin faptul ca, in mod direct sau doar implicit, nu sunt de acord cu introducerea in proces a tertului. Desi art. 78 alin. (2) C. pr. civ. se refer la respingerea cererii", instanfa nu va respinge numai cererea in legatura cu care a aprut problema litisconsorfiului obligatoriu, ci toate cererile cu care a fost sesizat in dosar. Asadar, va respinge, practic, acfiunea". Prin aceast sunt sanzionate toate persoanele care aveau calitatea de parti la momentul la care judectorul a pus in discufie necesitatea introducerii
Atunci cnd a vrut ca o cerere sa fie respins ca inadmisibil, legiuitorul a prevzut-o in mod expres. De pild, sub marginala Cererea de recuzare. Conditii", art. 47 alin. (2) si (3) arata c este inadmisibil cererea in care se invoca alte motive dect cele prevzute la art. 41 si 42 [alin. (2)]. Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alti judectori dect cei prevzuji la art. 46, precum si cererea ndreptat mpotriva aceluiasi judecator pentru acelasi motiv de incompatibilitate [alin. (3)]; sub marginala Procedura de judecat. Ci de atac", art. 64 alin. (3 ) prevede c ncheierea de admitere in principiu sau de respingere ca inadmisibil a cererii de interventie nu se poate ataca dect odat cu fondul; sub marginala Ordinea exercitrii cilor de atac", art. 459 alin. (2) teza I prevede c in cazul hotrrilor susceptibile de apel, dac acesta nu a fost exercitat, recursul este inadmisibil; sub marginala Apelul incident", art. 472 alin. (2) prevede c dac apelantul principal isi retrage apelul sau dac acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, apelul incident prevzut la alin. (1) ramane far efect; sub marginala Solutiile pe care le poate pronunja Inalta Curte de Casale si Justitie", art. 497 teza final prevede c in cazul in care casarea s-a facut pentru c instala a depit atributiile puterii judectoresti sau cnd s-a nclcat autoritatea de lucru judecat, cererea se respinge ca inadmisibil; sub marginala Conditii de admisibilitate", in conditiile art. 504 alin. (1 ). contestala in anulare este inadmisibil dac motivul prevzut la art. 503 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului. 407
566

MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala

n procs a altor persoane, pentru c nu u cerut introducerea a tergimi. Prin reglementarea unei asemenea solutii, legiuitorul a " dependent^ procesual pe care Codul de procedura civil o intervenienfilor, voluntari sau follati, si care ar fi dus la jude rii lor si dupa stingerea procesului asupra cererii principale.
Respingerea actiunii - ci de atac

303. n conditile art. 78 alin. (5), hotarrea prin care cer respins n condittile alin. (2) este supus numai apelului. Textul exclude posibilitatea atacarii eu recurs a deciziei dafc apelului exercitat mpotriva hotarrii de respingere a aciunii motivul prevzut n alin. (2). n acest sens trebuie mfeleas sintagma conform cu care, este supus numai apelului".

Pana cnd poate fi introdus tertul n procs?

304. n oricare dintre situatiile prevzute de alin. (1) si poate s fie introdus n procs pana eel mai trziu la ter cercetrii procesului naintea primei instante. Conform art. 78 ; introducerea n cauz va fi dispus, prin ncheiere, pana la te~ cercetrii procesului naintea primei instante. Cnd necesitatea introducerii n cauz a altor persoane este tata cu ocazia deliberarti, i n s t a l a va repune cauza pe rol, citarea prtilor, potrivit art. 78 alin. (4). n acelasi sens sunt si i tiile art. 400 C. pr. civ, sub marginala Repunerea pe rol".

Neintroducerea terjului in cauz critici in ci de atac

305. Nerespectarea de ctre judeetor a dispozifiilor art. 78 C poate constitui motiv de critica n cile de atac? Desi expresiile folosite de legiuitor att n alin. (1), cat alin. (2) al art. 78 C. pr. civ. conduc spre caracterul imper nonnelor ce impun in sarcina judectorului obligatia de introd cauzVde puncre n discuoia prUlor a necesittii introducerii n procs, rspunsul trebuie nuant, toemai pentru c si legii rglementt cu nuance modul n care procedeaz judectorul.
7

Astfcl, dae judectorul nu a dispus din oficiu introducerea ini a terUfiui n cazurile exprs prevzute de lege, orice parte in' poate invoca n cile de atac nerespectarea acestei obligatii. ntruct cele dou situa^ sunt reglementatc unitar prin a l a si n procedura necontencioas se poate invoca, n cile de nerespectarea de ctre judeetor a obligatiei analizate.

408

3. Participanfii la procesul civil

n gala msur, nesocotirea de ctre judectorul' primei instance a dispozifiilor imperative ale art. 78 alin. (1) C. pr. civ., poate s fie invocata din oficiu si de ctre judectorul de control judiciar. n schimb, in cazurile la care se refera alin. (2), pentru a evita abuzurile procesuale si pentru a nu fi afectat solufionarea cauzei in termen optim si previzibil, trebuie sa se dea prioritate disponibilitati in modalitatea aleas de parti in prima instanf, astfel nct nici acestea, si nici instanfa din oficiu, s nu poat invoca direct n cile de atac neintroducerea terfului n procs.

2.3.2. Procedura de judecat

306. Instanfa dispune introducerea terfului in procs prin ncheiere, care are caracter interlocutoriu, si care poate s fie atacat numai odat cu fondul. 307. n lipsa unui text care s impun astfel - cum o fac art. 69 alin. (3), art. 74 alin. (2), art. 77 alin. (2) si (4) C. pr. civ. -, n caz de introducere forcata n cauz a altor persoane, din oficiu, nu se pune problema discutrii admisibilitfii n principiu. 308. Conform art. 79 alin. (1) teza I, cel introdus n procs va fi citat, odat cu citafia comunicndu-i-se, n copie, si ncheierea prevzut la art. 78 alin. (3), cererea de chemare n judecat, ntmpinarea, precum si nscrisurile anexate acestora. n vederea citrii terfului, n ndeplinirea obligafiei impuse de art. 11 C. pr. civ., care stabilente c partile trebuie s contribuie la desfasurarea far ntrziere a procesului si s urmreasc tot astfel finalizarea acestuia, instanfa va pune n vedere reclamantului, pentru c el trebuia s formuleze cererea de chemare n judecat si mpotriva terfului, s indice domiciliul sau sediul acestuia. Dac reclamanml are mandatar, avocat sau neavocat, si nu este ndeplinit dispozifia instanfei, acesta ar putea fi amendt n temeiul art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. c) C. pr. civ. Nu exclud nici posibilitatea amendrii reclamantului, n temeiul art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. i) C. pr. civ., pentru motivul c, prin neindicarea adresei celui introdus n procs, este mpiedicat exercitarea atribufiei judectorului de a introduce din oficiu n procs alte persoane. 309. Faf de prevederile art. 79 alin. (1) C. pr. civ., celui introdus n procs i vor fi comunicate numai cererea de chemare n judecat si ntmpinarea, nsofite de nscrisurile ce le-au fost anexate, nu si

409

MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala

Dac terful trebuia s participe la judecat n calitatCi este admis cererea de chemare n judecat, va fi admi^: introducere n procs a tertoilui. Dac cererea de chemare " este respins, va fi respins si cererea de introducere n eau Atunci cnd terful a fost introdus n procs n comi alin. (1) C. pr. civ., si cnd, asadar, nu exista o cerere" i s se poat pronunfa instante, n functie de probatoriul introducerea n cauz a terfului va fi admis sau r e s p i n s i
Acordarea cheltuielilor de judecat

315. Avnd n vedere specificul motivatiei care sal introducerii terfului n procs - faptul c el trebuia s t judecat nc de la debutul procesului -, problema chei* judecat la care ar putea fi obligat cel introdus n procs, cade n pretentii, sau la care acesia este ndrepttit atunci procesul, se rezolv potrivit regulilor obisnuite n materie. Astfel, n condfdile art. 453, partea care pierde p~ obligat, la cererea partii care a castigai, s i plteascl cheltuieli de judecat [alin. (1)]. Cnd cererea a fost adi- : I parte, judectorii vor stabili msura n care flecare dintre p n obligat la plata cheltuielilor de judecat. Dac este cazuL f vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecat [alin Este lipsit de relevant modul n care tertul a deven procs, ci faptul c prezen|a lui n procs a fost necesar, lua de solutia data n privinta sa.

2.4. Reprezentarea prtilor in judecat 2.4.1. Formele reprezentrii. Aspecte generale

Exercitarea drepturilor procesuale

316. Conform art. 80 alin. (1) teza I, partile pot s drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Fata de specificul reprezentrii legale si judiciare, textul doar la reprezentarea conventional, in cazul celorlalte dou reprezentare partile neavnd dreptul de optiune recunoscut de
567

-Q 317. In mod obisnuit, reprezentarea prtilor in procesul Ca regula, reprezentarea este posibila . posibil

A se vedea si D.-A. Sitaru, Considerafii privind reprezentarea in noni romn, Revista romna de drept privt nr. 5/2010, pp. 137-169.
412

567

3. Participanpi la procesul civil

Cel care poate sta in judecat poate s si dea mandat altuia s-1 inlocuiasc si s-i apere interesele, svrsind actele de procedura necesare. 318. Codul de procedura civil cuprinde mai multe texte care fac aplicatia acestei reguli. Astfei: - instanfa poate hotri asupra unei cereri numai dac partile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, in afar de cazurile in care prin lege se dispune altfel [art. 153 alin. (1)]; - dac partea prezent in instanf, personal sau prin reprezentant, nu a primit citafia sau a primit-o intr-un termen mai scurt dect cel prevzut la art. 159 ori exist o alta cauz de nulitate privind citafia sau procedura de inmnare a acesteia, procesul se amn, la cererea partii interesate [art. 160 alin. (1)]; - partea prezent in instanf personal, prin avocat sau prin alt reprezentant este obligat s primeasc actele de procedura si orice nscris folosit in proces, care i se comunica in sedinf. Dac se refuz primirea, actele si nscrisurile se considera comunicate prin depunerea lor la dosar, de unde, la cerere, partea le poate primi sub semntur [art. 170 alin. (1)]; - cererea de chemare in judecat, depus personal sau prin reprezentant, sosit prin posta, curier, fax sau scanat si transmis prin post electronic ori prin nscris in forma electronic, se inregistreaz si primeste data certa prin aplicarea stampilei de intrare [art. 199 alin. (1)]; - partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul in cunostinf, precum si partea care a fost prezent la un termen de judecat, personal sau printr-un reprezentant legal ori conventional, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata in tot cursul judecrii la acea instanf, considerndu-se c ea cunoaste termenele de judecat ulterioare. Aceste dispozif ii sunt aplicabile si partii creia, personal ori prin reprezentant legal sau conventional ori prin functionarul sau persoana insrcinat cu primirea corespondentei, i s-a inmnat citafia pentru un termen de judecat, considerndu-se c, in acest caz, ea cunoaste si termenele de judecat ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmnat [art. 229 alin. (1)]; - la termenul prevzut la art. 367 partile, prezente personal sau reprezentate, pot conveni ca avocaf care le asist si le reprezint
zentarea

in noul Cod ch

413

MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Voi. I - Teoria generala

s administreze probele in cauz, potrivit dispcr subsecuni [art. 368 alin. (1)]; - cererea se face personal sau prin mandatar cu precari [art. 406 alin. (2)]; - in litigiile arbitrale, partile pot formula cereri si si pai drepturile procesuale personal sau prin reprezenta:/ fi asistafi de alti specialisti [art. 546 alin. ( 1 )]; - creditorul si debitorul au dreptal s asiste, personal reprezentantii lor, la efectuarea tuturor actelor de e x : , cunostinf de actele dosarului de executare si s obtin si copti de pe aceste acte, certificate de executorul " pe cheltuiala partii intersate, iar atunci cnd se vtmati in drepturile ori intersele lor legitime, pc actele de executare sau executarea silit mssi, in tesa conditiile prevzute de lege. Acest drept il au si z:. care justifica un inters ocrotit de lege [art. 645 ali - cererea nu va fi admis dect dac va fi semnanY coproprietarii si dac va fi depus personal ori. in mandatar avnd procura special. Dac cererea ac legalizat de notami public sau certificata de avocai, putea fi depus de oricare dintre coproprietari, personal reprezentant, ori va putea fi, de asemenea, transmis p dup caz [art. 822 alin. (2)]. 319. Potrivit art. 80 alin. (1) teza a Il-a. reprezentarea legala, convenfional sau judiciar .
568

ffi
Frmele reprezentrii Reprezentarea legala

320. In cazul persoanelor fizice, reprezentarea este egaMt cei lipsiti de capacitate de exercitiu - minorul sub 14 ani si ed interdicale.
SI

Cei reprezentafi nu stau personal in proces kj Reprezentantii legali ai minorului

321. Aceste persoane nu stau personal in proces reprezentantii lor legali. Conform art. 80 alin. (2), persoareje lipsite de capacitate de exercitiu vor sta in judecat prin rep legai. 322. Reprezentantii legali ai minorului sunt printii sau acestora, tutorele ori cei care il reprezint pe cel dat in plasarxen.

Sub marginala Temeiul reprezentrii", art. 1.295 C. civ. prevede i de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dimr-: judectoreasc, dupa caz.
414

568

MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala

3. Participarea Ministerului Public in proc

452. Sub margnala Modalitt de participare", artv consacr patru forme de participare a procurorului in a) pornirea actiunii civile; b) participarea la judecat; c) exercitarea cilor de atac; d) solicitarea de punere in executare silit a oricror

Aspecte de analizat

3.1. Pornirea actiunii civile

Cp

453. Conform art. 92 alin. ( I ) , procurorul

Pornirea ac|iunii civile Curtea Constitu{ional, sesizat cu excepta de neconstitutioc art. 45 alin. (1) din vechiul Cod de procedura civil - conform cu cart poate pomi acjiunea civil ori de cte ori este necesar pentru ap intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicpe f precum si n alte cazuri exprs prevzute de lege - a pronmrjat publicat in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 309 din 10 J artat faptul c: prevederile art. 130 alin. (1) din Constitute stabiles; Public in general, far a face o distillerie expres ntre procesul penal Totusi, nu poate fi primit suspnerea autorilor exceptei conform exercit atributile in egal msur in ambele categorii de procese. Aceasta rezult din analiza specificului procesului penal si a celui eh actual, raportate la atributile procurorului prevzute de textul c prevederilor art. 130 alin. (1) din Constitute, procurorul este repre generale ale societari si n aceasta calitate acjioneaz pentru aprarea a drepturilor si liberttilor cettenilor. In ceea ce priveste procesul civil, natura sa un procs in care se confrunt interese private. De aceea, pe mod obiectiv, rolul Ministerului Public este mai redus. Referitor la fcr a procurorului n procesul civil, Curtea a observt c prevederile an. Constitue se refera n mod generic la rolul procurorului n activitatea j s i rezult c acest text constitutional nu impune condici sau modalitji expr procurorului in procesul civil. Esentai este ca prin ansamblul rglementai asigurat rolul procurorului prevzut de Constitue. Potrivit dispozi{iilor art. 45 C. pr. civ. in procesul civil participarea j realizeaz in urmtoarele patru forme: pornirea actiunii civile, participai cauzelor civile, exercitarea cilor de atac si cererea de punere in execoSi civile. Curtea a constatt c dintre aceste forme Constitutif contine prei numai cu privire la cea de-a treia, exercitarea cilor de atac. Astfei, potm art. 128, Impotriva hotrarilor judeetoresti, parlile interesate i Miniai exercita cile de atac, in conditile legii". De aici rezult c legiuitorul cona consacre exprs dreptul Ministerului Public de a exercita cile de atac impea judeetoresti. n acord cu aceste prevederi constitutionale art. 45 alin. prevede c Procurorul poate, in conditile legii, s exercite cile de atac ina hotrari [...]". In ceea ce priveste celelalte forme ale participrii procuron civil, dispozitiile art. 45 alin. (1) C. pr. civ. reglementeaz dreptul procura procesul civil n cazurile n care este necesar pentru aprarea drepturiki legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disprx n alte cazuri prevzute exprs de lege. Pe cale de consecin{, procurorul a a cere punerea n executare a hotrarilor promulgate n favoarea acestor per
647

647

474

3. Participantii la procesul civil

prevd dispozitiile art. 45 alin. (5). Participarea procurorului la judecata cauzelor civile are loc n cazurile n care apreciaz c este necesar pentru aprarea ordinii de drept si a drepturilor i liberttlor cetjenilor, precum si atunci cnd legea prevede exprs aceasta [art. 45 alin. (3) si (4)1. Rezult de aici c legiuitorul a considrt c rolul procurorului, consacrt de art. 130 alin. (1) din Constituye, se realizeaz n procesul civil n principal prin participarea si punerea de concluzii n cadrai sedinjelor de judecata. Curtea a constatt c aceast optiune a legiuitorului nu ncalc prevederile constitutionale. Prin dispozitiile art. 45 C. pr. civ. s-a urmrit realizarea unui echilibru ntre frmele de participare a procurorului n procesul civil, n acord eu principiile si prevederile constitutionale, precum si eu principiile ce guverneaz desfurarea procesului civil. In aceast ordine de idei Curtea a constatt c procesul civil este guvernat, ca principiu de baz, de principiul disponibiliti. Fundamentul constitucional al acestui principiu l constituie prevederile art. 21 alin. (1) din Constitue, potrivit crora Orice persoan se poate adresa justijiei pentru aprarea drepturilor, a liberttlor si a intereselor sale legitime". Este consacrata astfel o component de baz a principiului disponibilittii, si anume dreptul persoanei intersate de a sesiza instantele judectoresti. Legiuitorul constituant a considrt acest drept ca fiind strns lgat de voin|a persoanei ce se pretinde vtmat n drepturile sau intersele sale legitime. Aceasta rezult din faptul c, n timp ce prevederile art. 128 din Constitue consacra exprs dreptul procurorului de a exercita cile de atac, nici un ait text constitucional nu prevede posibilitatea procurorului de a porni procesul civil, iar dispozitiile art. 21 fac referire numai la persoan interesat, n ceea ce priveste momentul initial al sesizrii instanjei. Apare astfel evident voina legiuitorului constituant ca declansarea procesului civil s fie atributul persoanei intersate. Altfel spus, declansarea procesului civil reprezint o chestiune privata, iar ulterior, o data sesizate instacele de judecata, procesul civil capata un carcter public. Din acest motiv participarea n cadrai unui procs civil deja nceput reprezint modalitatea principal de realizare a rolului procurorului, prevzut la art. 130 alin. (1) din Constitue. In concluzie, posibilitatea declansrii procesului civil trebuie s apanina, n principiu, doar persoanei care pretinde c drepturile, libertrie sau intersele sale legitime au fost nesocotite. Curtea a constatt c din interpretarea sistematica a prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1), art. 128 si ale art. 130 alin. (1) nu rezult c legiuitorul are obligaia de a rglementa dreptul procurorului de a declansa procesul civil, fiind de competenta sa exclusiva ca n considerarea anumitor mprejurri determinate s consacre posibilitatea si altor persoane sau organe, n afar de persoan care se pretinde titularal dreptului, de a sesiza instantele judectoresti. In considerarea unor asemenea situatii dispozitiile art. 45 alin. (1) C. pr. civ. consacra posibilitatea procurorului de a porni procesul civil n cazurile n care persoan interesat se afl ntr-o imposibiltate jurdica (fiind lipsit de capacitate de exercitiu sau avnd capacitate de exercitiu restrns) ori obiectiv (cazul persoanei disparate) de a-si exercita dreptul de accs la justifie. De asemenea, pe baza aceleiasi dispoziii legiuitorul este ndrepttit s prevad aceast posibiltate si n alte situatii n care considera necesar, avnd n vedere specificul unor actiuni care se judec potrivit procedurii civile, raportat la prevederile constitutionale privind rolul si atributile procurorului. In consecint, Curtea nu a putut primi sustnerile autorilor exceptiei conform crora dispozitiile art. 45 alin. (1) C. pr. civ. ar limita atribupile procurorului prevzute la art. 130 alin. (1) din Constitue, ntruct aceste atributii au fost avute n vedere n ansamblul reglementrii participrii procurorului n procesul civil. Pentru aceste argumente Curtea a constatt c n prezenta cauz nu pot fi aplicabile considrentele i solua din Decizia Curtii Constitutionale nr. 1 din 4 ianuarie 1995, rmas definitiva prin Decizia nr. 26 din 21 martie 1995, ambele publcate n Monitorai Oficial al Romniei, Partea I, nr. 66 din 11 aprilie 1995. Prin decizia mentionat a fost admis exceptia de neconstituonalitate a dispozitiilor art. 45 alin. (1) C. pr. civ., n redactarea anterioar, n ceea ce priveste restrngerea posibilittii participrii procurorului la judecata proceselor civile doar atunci cnd era necesar pentru aprarea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie, precum si n alte cazuri prevzute de lege. Ins, considrentele acestei decizii au privit doar cea de-a doua forma de participare a procurorului n procesul civil, participarea la sedinjele de judecata, neputnd fi aplicate mutatis mittandis si n ceea ce priveste pornirea procesului civil. Asa
475

MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala

acfiune civil , ori de cte ori este necesar pentru aprarea n si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor p interdictie si aie disprutilor, precum si in alte cazuri exprs de lege .
649

648

Decizii n interesul legii

cum s-a artat mai sus, exista o difereirf esentala ntre participarea procurer.:.. civil prin pornirea acestuia, pe de o parte, si participarea procurorului n cadrai mH civil n curs, pe de alta parte. De aceea invocarea acestei decizii nu este relevand _H cauz, susfinerile autorilor exceptei urmnd s fie respinse." Sub marginala Regimul militati", art. 46 alin. final C. civ. prevede c mm actul s-a ncheiat far autorizarea instantei de tutela, necesar potrivit legii scai sesiza procurorul n vederea exercitrii ac{iunii n anulare; sub marginala ..Peri : pot invoca nulitatea absoluta", art. 296 C. civ. prevede c orice persoan imeraa*| introduce actiunea in constatarea militati absolute a cstoriei. Cu tate acestea. ana nu poate introduce actiunea dup incetarea sau desfacerea cstoriei, cu exceppa< care ar actona pentru aprarea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub i A se vedea si, L. Mimi, Competenza anulrii unui inscris fais in cazul unei s neurmrire penala, Dreptul nr. 7/2003. pp. 191-193. 1. In interpretarea legislatiei anterioare noului Cod de procedura civil. pnr nr. XV (15) din 21 noiembrie 2005, publicat n Monitorili Oficial al Romniei nr. 119 din 8 februarie 2006, nalta Curte de Casate si Justice - Sectii Unis recursul in interesul legii dclart de ctre procurorul general al Parchetului de Inalta Curte de Casaie si Justicie si a stabilii, n aplicarea dispozitiilor art. 14 alin. C. pr. pen. si a dispozitiilor art. 184 C. pr. civ., c n cauzele n care actiunea penal in faza de urmrire penala, printr-o solute de netrimitere n judecat, adoptat de acesta are calitatea de a exercita in fata instantei civile actiunea pentru desfiinta sau part,ial a unui inscris falsificai, numai n cazurile prevzute de art. 45 alin. (1) De asemenea, s-a stabilii c n celelalte cazuri, aceeasi actune apartine prtilor. In considrentele hotrrii s-a rejinut c ori de cte ori repararea pagubei in se face prin restituirea lucrurilor sau restabilirea sirua{iei anterioare svrsirii inj ci prin desfiintarea total ori parjial a unui inscris sau prin orice alt mijloc cr competenza de a dispune repararea pagubei n natura apanine instantei de judeca:; penala are competeva de a dispune cu privire la repararea pagubei in natura, ine?, desfiintarea total sau partala a unui inscris falsificai, daca ac{iunea civil este : : actunii penale in cadrai procesului penal, fie prin constituirea persoanei vtmate civil potrivit art. 14 alin. (2) C. pr. pen., fie prin exercitarea din oficiu a acjiun:: : cazurile prevzute in art. 17 alin. (1) din acelasi cod, iar instaba penala este sesiz;:: . sohrfionarea actunii penale, ct si cu sohrfionarea actunii civile, rezolvarea acri::::, de ctre instanta penala fiind strns legata de rezolvarea actunii penale, asa cum r e a t t H din prevederile art. 346 C. pr. pen. Pentru cauzele n care actiunea penala s-a stins n faza de urmrire penala. :: penala nefiind deci sesizat cu sohuionarea actunii penale, nici o forma de pi penala nu prevede competenza acestei instante de a se pronun{a cu privire la actiune; si de a dispune repararea pagubei n natura prin desfiintarea total ori partala a uni:: s sau prin orice alt mijloc de reparare. Ca atare, n lipsa unei norme de procedura care s prevad competenja instantei paj*r de a solutona actiunea civil n cauzele n care procurorul a adoptt o solute de nei::, n judecat si n raport cu prevederile art. 184 C. pr. civ., potrivit crora cnd nu este cszm judecat penala sau dac actiunea publica s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceadU instanja civil, prin orice mijloace de dovad, competenta de a dispune desfiintarea uoft sau parfial a unui inscris falsificai, in cauzele n care actiunea penala s-a stins in fazs m urmrire penala, apartme instantei civile. In ceea ce priveste dreptul la actiunea pentru desfiintarea total sau partala a aai inscris falsificai, exercitat n fata instantei civile, ntruct art. 45 alin. (1) C. pr. civ. prevaifc
ws m

476

3. Participant" la procesul civil

pentru aprarea < persoanelor cazuri exprs

articiparea procurorul, procurorului in cadrai iecizii nu este relevant C. civ. prevede c L cesara potrivit legii. sub marginala Persc orice persoan intere asatonei. Cu tate acestea. p castoriei, cu exceptia i persoanelor puse sub i_ fals in cazul unei ! procedura civil, prin I Oficial al Romniei, P stifie - Secti Unite 2 1 al Parchetului de pi lozifiilor art. 14 alin. : care acfiunea penala ecat, adoptat de piai nea pentru desfiintarea! de art. 45 alin. (1)C. apanine prtilor. ;pararea pagubei in na erioare svrsirii inf orice alt mijloc de 1 nstanfei de judecat. gubei in natura, inclusrv liunea civil este a persoanei vtmate \. p din oficiu a acdunii civdJ penala este sesizat atitd , rezolvarea acfiunii i penale, asa cum rezuhSi
a

urmrire penala, i n s o a ci o forma de procedi privire la acfiunea CIVI ori palliala a unui n s c i npetenfa instanti penale t o solutie de netrimitar rora cnd nu este caz de , falsul se va cerceta de spune desfiinfarea totali :nal s-a stins in faza de tal sau partial a umi . (1) C. pr. civ. prevede

c Ministerul Public poate pomi actiunea civil ori de cte ori este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor lgitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicfie si ale dispnrfilor, precum si in alte cazuri exprs prevzute de lege, iar normele de procedura sunt de strict interpretare, procurorul are calitatea procesual activa numai in limitele stabilite prin acest text de lege. Prin urmare. procurorul poate exercita n faf a instanti civile acfiunea pentru desfiinfarea total sau parfial a unui inscris falsificat numai in cazurile prevzute in art. 45 alin. (1) C. pr. civ. In celelalte cazuri, avnd in vedere principiul disponibilitfi, ca principiu general al desfsurrii procesului civil, acfiunea pentru desfiintarea total sau parlala a unui inscris falsificat aparfine prfilor."; 2. Prin Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2011, publicat in Monitorai Oficial al Romniei, Partea I, nr. 372 din 27 mai 2011, nalta Curte de Casafie si Justice - Secfii Unite a admis recursul in interesul legii dclart de ctre procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curie de Casale si Justifie si a stabilit, in interpretarea si aplicarea dispozifiilor art. 45 alin. (1) teza final C. pr. civ., raportat la dispozifiile art. 245 alin. (1) lit. c ) C. pr. pen., c procurorul are legitimare procesual activa de a formula acfiunea civil pentru desfiinfarea, in tot sau in parte, a unui inscris falsificat, aranci cnd acfiunea penala s-a stins in faza de urmrire penala printr-o solufie de netrimitere in judecat. n considerentele hotrrii s-a refinut c interpretarea art. 45 alin. (1) teza final C. pr. civ. conduce la concluzia c acest text consacra doua ipoteze distincte pentru legitimarea procesual activa a procurorului in procesul civil: aranci cnd este necesar pentru aprarea drepturilor ?i intereselor lgitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicfie si ale dispratlor si, respectiv, atunci cnd dispozifii din alte legi prevd exprs o astfel de legitimare. Ca regul generala, teza final a art. 45 alin. (1) C. pr. civ. are in vedere dreptul procurorului de a acfiona pentru aprarea drepturilor si intereselor lgitime ale altor categorii de persoane dect acelea care sunt enumerate in prima tez a textului, cum ar fi persoanele minore, cele puse sub interdicfie ori cele disprute. Relativ la dreptul procurorului de a pomi actiunea civil n cauzele n care actiunea penala s-a stins in faza de urmrire penala, printr-o solutie de netrimitere in judecat s-a pronunfat Decizia in interesul legii nr. XV/2005 de Inalta Curte de Casafie si Justitie Secfii Unite. Prin decizia mentionat, Sechile Unite au admis recursul in interesul legii dclart de ctre procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casafie si Justifie si, in aplicarea dispozitiilor art. 14 alin. (3) lit. a) C. pr. pen. si a dispozitiilor art. 184 C. pr. civ.. au stabilit c procurerai are calitatea de a exercita in fafa instanfei civile acfiunea pentru desfiintarea total sau parfial a unui inscris falsificat, numai in cazurile prevzute de art. 45 alin. (1) C. pr. civ., in celelalte cazuri, aceeai acfiune aparfinnd prfilor. Din considerentele deciziei rezult c aceast limitare s-a impus justificat de faptul c la 21 noiembrie 2005. cnd s-a pronunfat instanfa suprema, nu exista un text de lege special care s i ingduie procurorului s sesizeze instanfa civil cu o acfiune n desfiinfarea unui inscris i in alte cazuri dect cele prevzute de art. 45 alin. (1) C. pr. civ. Ulterior pronunfrii deciziei in interesul legii a fost adoptat Legea nr. 356 din 21 iulie 2006 pentru modificarea i completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi. Prin art. I pct. 132 din Legea nr. 3 56/2006 au fost modificate prevederile art. 245 C. pr. peti., prin care se stabilesc msurile care se dispun de procurer prin ordonanfa de incetare a urmririi penale, in sensul c dupa lit. c) a alin. (1) s-a introdus o noua liter, litera e'). Prevederile art. 245 alin. (1) lit. c ) C. pr. pen. prevd c prin ordonanta de incetare a urmririi penale se dispune si asupra sesizrii instanfei civile competente cu privire la desfiinfarea total sau parfial a unui inscris". La rndul lor, prevederile art. 249 alin. (2) si art. 228 alin. (6) teza final C. pr. pen. prevd c dispozifiile art. 245 alin. (1) lit. c ) din acelasi cod sunt aplicabile si in cazul in care procurerai dispune neinceperea urmririi penale sau scoaterea de sub urmrire penala. Rezult c voinfa legiuitorului a fost in sensul de a conferi legitimare procesual activa procurorului de a formula acfiune pentru desfiinfarea total ori parfial a unui inscris ori de
1 1 1

477

MIHAELA TBARC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala

Cq

454. ntruct textul nu cuprinde interdicfia expresa p e n Actiuni strict personale de a exercita actiuni cu carcter strict personal, daca e pentru aprarea drepturilor si intereselor legitime ale ca persoane menzionate in alin. (1), procurorului trebuie sa i se legitimare procesual activa si in actuni cu carcter strict dac prin lege nu se prevede in mod exprs altfel . In schimb, pentru persoanele care nu sunt menfionate m procurorul nu are posibilitatea formulrii de actiuni cu < personal.
651

Cq

455. Atunci cnd exercit acfiunea, procurorul dobndef Pozitia procesual a procurorului procesual a reclamantului, desj nu este titularul dreptulua dedus judectii. 456. n temeiul art. 93, in cazurile prevzute de art. -'. Introducerea in proces a titularului dreptului titularul dreptului va fi introdus in proces si se va putea cte ori promurfa una din solubile de netrimitere n judecat, anume de ineeoB penale sau, dup caz, de nencepere a urmaririi penale ori de scoatere de m penala. Expresia se dispune", folosit de legiuitor n art. 245 alin. (1) C. pc. poi faptul c, n situatia data, procurorul nu are drept de apreciere, ci este o b l i M instanja civil. Pe cale de interpretare logica, reglementarea continut de lit. c ) a an. 3 C. pr. pen. reprezint un caz exprs prevzut de lege", n frrfelesul prevedo alin. (1) teza final C. pr. civ., in care procurorului i se recunoaste legitimaK pentru a formula acquine civil, care este distinct de cazurile prevzute in 35 acestui articol in care o astfel de legitimare este recunoscut procurorului oe este necesar pentru aprarea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor. e puse sub interdictie si ale disparador. Aceast dispozifie legala, continut de art. 245 alin. ( 1 ) lit. 1 lit. c ) C. pt pa cu valoare de principiu asupra dreptului procurorului de a sesiza instanta civflii desfiintarea total sau prpala a unui inscris, far a face vreo distinctie cu privas pentru care se solicita desfiintarea nscrisului. Imprejurarea c aceast csoc nu face trimitere expresa la nscrisul falsificai nu este de natura s excnufi procesual a procurorului de a solicita instanti civile desfiinfarea si a unui asds. In jurispradenta anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c Jt art. 245 alin. (1) lit. c ) C. pr. pen. rezult faptul c prin ordonanja de incerai penale se dispune totodat si asupra sesizri instanti civile competente z desfiinjarea total sau parlala a unui inscris. Anularea actiunii civile pna ordonant a Parchetului si impunerea, de ctre instala civil, a conditiei a de ctre procuror s se fac printr-un act suplimentar de procedura apare a forma unui formalism rigid si deci inacceptabil." - Inalta Curte de Casatie pM comercial, decizia nr. 1242/2011, Revista romna de jurisprudenf nr. 3 21 A se vedea si I. Deleanu, V. Deleanu, Cu privire la dreptul procar introduce acfiune in stabilirea paternittii, Revista romna de drept nr. 7 19*A Sub marginala Persoanele care pot invoca nulitatea absoluta", art. prevede c orice persoan interesat poate introduce actiunea in constara absolute a cstoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce m ncetarea sau desfacerea cstoriei, cu excepta cazului n care ar acciona pen drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie.
1 1 1 65(1 651

Cq

478

3. Participantii la procesul civil

iena expresa pentru p personal, dac este t legitime ale catego dui trebuie s i se reca : u carcter strict p e n saltfel .
651

dispozifiile art. 406, 408, 409 si art. 438-440, iar dac procurorul si va retrage cererea, va putea cere continuarea judecfii sau a executrii suite. Atunci cnd acfiunea este pornit de ctre procuror, pentru c hotrrea trebuie s produca efecte faf de timlarul drepmlui, acesta va fi introdus n procs. De vreme ce timlarul drepmlui la care se refera acfiunea pornit de ctre procuror poate srenunfe la judecat (in condifiile art. 406 C. pr. civ.) sau la dreptul subiectiv (in condifiile art. 408-409 C. pr. civ.), poate s ncheie o tranzaefie (in condifiile art. 438-440 C. pr. civ.) ori poate s cear continuarea judecfii, nseamn c el va fi introdus n procs in calitate de reclamant. Pe de alta parte, desi art. 93 C. pr. civ. face trimitere n mod exprs numai la texte care reglementeaz svrsirea actelor procesuale de dispozifie, nu nsemn c, odat introdus n procs, timlarul drepmlui este incorsetat in cadrul procesual stabilit de ctre procuror . De pild, in msura in care sunt ndeplinite cerinfele art. 204 C. pr. civ., el ar putea s modifie cererea de chemare in judecat, far ca procurorul s se poat opune. Aceasta, ntruct, dac independent de pozifia procurorului timlarul drepmlui poate s svrseasc acte procesuale de dispozifie, cu att mai mult trebuie s i se recunoasc dreptul de a-si conduce" procesul si in privinfa altor acte de procedura.
652

,unt menzionate in A de aefiuni cu caractot curorul dobndeste pi imlarul drepmlui sti zute d e art. 9 2 a si se va putea preval
at. anume de incetare a i r a ori de scoatere de sub 5 alin. (1) C. pr. pen., do* :ciere, ci este obligat s t de lit. c ) a art. 245 a in infelesul prevederilor ;cunoaste legitimare pra rile prevzute in teza in ut procurorului ori de c te ale minorilor, ale perso it. 1 lit. c ) C. pr. pen., m , star_ siza instanfa civil cu pn distinefie cu privire la m( a c aceast dispozifie natura s exclud legitima area si a unui astfel de nsci l s-a decis c din economi onanfa de incetare a urmru ile competente cu privire M Riunii civile promovate pam i, a condifiei ca sesizarea m\ ocedur apare ca imbraca e de Casafie si Justifie, Secfia mdent nr. 3/2012, p. 61. dreptul procurorului de a fceptnr. 7/1986, pp. 27-32. Dlut", art. 296 C. eh. n constatarea milita: introduce acfiunea dupa r aefiona pentru aprarea
1 1

457. n dispozitivul hotrrii trebuie s figureze att Ministerul Public, ct si timlarul drepmlui introdus n procs. Drept urmare, instanfa va admite/respinge acfiunea pornit de Ministerul Public si continuata i de timlarul drepmlui. 458. Dac procurorul renunf la judecat iar timlarul drepmlui introdus n procs a cerut continuarea judecfii, instanfa va admite/ respinge acfiunea formulata de Ministerul Public si continuata de timlarul drepmlui care si-a manifestt voinfa in acest sens. 459. ntruct principiul disponibilitfii si gseste aplicare si in cea de-a doua faz a procesului civil, in cazul in care procurorul a cerut punerea in executare silit a hotrrii, creditorul poate s fae acte procesuale de dispozifie asa cum i ngduie art. 93 C. pr. civ.

. renunt L Soluti

-9
: ^lantfi in executrii
suite

n egala msur, chiar dac procurorul ar declara c renunf la judecat cererii, titularul dreptului introdus n procs poate s cear continuarea judecfii. 479

652

MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala

3.2. Participarea la judecat or

Pune concluzii n orice procs civil

460. Potrivit art. 92 alin. (2), procurorul poate s in orice proces civil, in oricare faz a acestuia, dac apm necesar pentru aprarea ordinii de drept, a drepturilor cettenilor .
653

Curtea Constitujional, sesizat cu exceptia de neconstituti art. 45 alin. (3) din vechiul Cod de procedura civil - conform cu care, pune concluzii in orice proces civil, in oricare faz a acestuia, dac apre; pentru aprarea ordinii de drept, a drepturilor si liberttilor cettenilor -a nr. 68/2005. publicat in Monitorai Oficial al Romniei, Partea I, tir. 145 2005. prin care a artat faptul c: prevederile art. 45 alin. (3) C. pr. civ.. participarea procurorului la judecarea cauzelor civile, se ntemeiaza pe alin. (1) din Constitivde. Procesul civil este, prin natura sa, un proces in interese private. Dar raporturile juridice conflictuale ce fac obiectnl depsesc, in unele cazuri, interesul prtilor si intra in sfera interesului parte, este de rejinut c, in toate cazurile, conflictul juridic este generat de sau presupus a unei norme de drept si c judectoral este chemat s conformitate cu legea care guverneaz drepmrile subiective disputate de inssi, norma obiectiv pe care se ntemeiaza drepturile subiective ale pAl element de inters general, fiind izvort - in procedurile stabilite prin Cai voinja societari constituite in stat. Procurorul fiind. prin natura sa, un organ al legii, un reprezentant al inten al societari in activitatea judiciar, prezen^a lui in procesul civil este ct se pea Sustnerea autoralui excep|iei in sensul c, intruet procurorului i se atribu parte in procesul civil, dispozitile legale atcate contravin prevederilor an. : (2) si art. 21 alin. ( 1) si (2) din Constituye nu poate fi primita, in primul rndpe procurorul nu este parte in procesul civil dect in sens procesual, iar nu si in i iar in indeplinirea acestei atribudi - ca de altfei n indeplinirea tuturor anr el are obligaba, inscris in art. 132 alin. (1) din Constitute, de a fi impaniai. In toate cazurile de participare a procurorului in procesul civil, calitatea de sens material apartine titularului dreptului subiectiv ce formeaz obiectul este liber s dispun de acest drept si s-i exercite tara nicio constrngere procesuale. Procurorul este, fr indoial, un organ al statului, dar el nu este un j\ statului" in procesul civil. Atunci cnd statu are interese procesuale, acestea s tate prin autoritarie care administreaz aceste interese -Ministeral Finantekr institufiile administrapei publice cu personalitate jurdica, societarie comerciaJeoi de stat s.a. Ca si in procesul penai, procurorul este, in procesul civil, un exponent a! ina generale ale societari, consacrate prin Constitute si prin legi. Procurorul arar! nonnativ, iar in felul acesta nu dezechilibreaz procesul in favoarea unuia sau titulara drepturilor supuse judectii, asa cum fr temei se susjine in motivarea ss Ca si judectoral, procurorul este un subiect oficial al procesului civil. El ac intotdeauna din oficiu si atunci cnd declanseaz procesul, si atunci cnd intervine i si in cererile pe care le adreseaz. Scopul actunii sale nu este acela de a obti-.r : l dintre parti satisfacerea unei pretendi, ci de a veghea ca admiterea sau respingerei prtilor s se faca in confonnitate cu legea. Procurorul nu este parte, in sensul afirmat in motivarea excepjiei de neconstituij; el este un organ al legii. In felul acesta, principiul oficialittii in temeiul cruia ac procurerai nu anihileaz si nici mcar nu miesoreaz efectele principiului dispo* care guverneaz actiunea si comportamentul partlor in procesul civil. Indepa actiunea Ministeralui Public, partile au in continuare libertatea s dispun de drep subiective, materiale sau procesuale." 480

653

3. Participant" la procesul civil

461. Indiferent dac a pornit sau nu procesul civil, si chiar si atunci cnd procesul are ca obiect drepturi cu carcter strict personal, procurorul poate s participe la judecat si s puna concluzii cu privire la orice aspect. 462. Potrivit art. 92 alin. (3), n cazurile anume prevzute de lege , participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii , sub sanctiunea nulittii absolute a hotrrii.
654 655

Conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 33/1994 privino! exproprierea pentru cauz de utilitate publica, solufionarea cererii de expropriere se face cu participarea obligatorie a procurorului; conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu funcfii de conducere si de control si a funcfionarilor publici, presedintele curj de apel sau precedimele sectei de contencios administrativ si fiscal, primind dosami, fixeaz termen de judecat, potrivit legii, si dispune citarea tuturor prtilor care au fost chemate la Agenzie. Statu, prin Ministeml Economiei si Finanfelor, va fi ntotdeauna citat in instala. Participarea procuromlui si a Agenjiei Nationale de Integritate este obligatorie; conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civil, actiunea se introduce la judectoria in a crei raz are domicliul persoana interesat sau unde are sediul institutia de ocrotire a copilului. In vederea solufionrii, instanfa solicit politiei verificri pentm stabilirea identittii, precum si avizul medicului legist cu privire la vrsta si sexul persoanei al crei act de nastere se cere a fi ntocmit. Judecarea cauzei se face cu participarea procuromlui; conform art. 9 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociali $i fundafii. dac neregularittile constatate privesc dispozijiile art. 40 alin. (2) din Constitute, pentm termenul fxat va fi citat si parchetul de pe lng instanfa sesizat, cmia i se vor comunica, in copie, cererea de inseriere impreun cu actul constitutiv si statutul asociatiei. In acest caz, punerea concluziilor de ctre procuror este obligatorie; conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, Tribunalul Bucureti examineaz cererea de nregistrare a partidului politic in edinf publica, cu participarea reprezentantului Ministerului Public; conform art. 27 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violenfei in familie, cererile se judec de urgenza, in camera de consiliu, participarea procuromlui fund obligatorie; conform art. 121 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritfilor administratiei publice locale, judecarea de ctre instanj a intmpinrilor, contestajiilor si a orieror alte cereri prevzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentm ordonanta presedintial, cu participarea obligatorie a procuromlui; conform art. 125 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecfia si promovarea drepturilor copilului, cauzele prevzute la art. 124 se solutioneaz in regim de urgenza, cu citarea reprezentantului legai al copilului, a directiei generale de asistenf sodala si protecfia copilului si cu participarea obligatorie a procuromlui; conform art. 39 alin. (7) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetfenilor romni in strintate, prezenfa procuromlui la toate edin{ele de judecat este obligatorie; conform art. 508 C. civ., instala de tutela, la cererea autorittilor administratiei publice cu atributii in domeniul protecfiei copilului, poate pronuba deederea din exercitiul drepturilor printesti dac printele pune in pericol via{a, snatatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuziv, prin neglijenja grava in indeplinirea obligatiilor printesti ori prin atingerea grava a interesului superior al copilului [alin. (1)]. Cererea se judec de urgenza, cu citarea printilor i pe baza raportului de anchet psihosocial. Participarea procuromlui este obligatorie [alin. (2)]. In jurisprudent anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c la termenul de astzi s-a invocat, in conditile art. 306 alin. (1) C. pr. civ., nulitatea hotrrii decurgnd din nelegala constituire a completami intruct la judecat nu a partieipat procuroml. Aceast critica nu poate fi primit. Conform art. 45 alin. (4) C. pr. civ., in cazarile anume prevzute de lege, participarea si punerea concluziilor de ctre procuror sunt obligatorii. Nu exist
481
655

654